3. 
animale, de obicei solide,
saturate, conţinând
numai legături simple
între atomii de C; ex.
acidul palmitic (în
majoritatea grăsimilor de
origine animală)
•
vegetale, de obicei
lichide, conţinând şi leg.
duble între atomii de C,
ceea ce le conferă
caracter nesaturat; ex.
acidul oleic (în ulei de
floarea-soarelui, in,
porumb etc.)

4. Grăsimile sunt componente indispensabile
alimentaţiei umane; unui adult îi sunt necesare
aproximativ 100g de grăsimi zilnic. Dacă această
cantitate se depăşeşte, se pot produce depuneri de
grăsimi pe pereţii interiori ai vaselor sangvine,
provocându-se astfel apariţia unor boli
cardiovasculare.

5. De ce avem nevoie de grasimi?
 Grăsimile oferă energie. Grăsimile ingerate gram cu gram
sunt cele mai eficiente surse de energie. Fiecare gram de
grăsime furnizează energie pentru corp (9 calorii), comparativ
cu 4 calorii/gram de carbohidraţi şi proteine.

6.  Grăsimile construiesc celule sănătoase. Grăsimile joacă
un rol vital în construirea membranei ce înveleşte fiecare
celulă din corp. Fără o membrană celulară sănătoasă, restul
celulei nu ar mai putea funcţiona.

7.  Grăsimile ajută la dezvoltarea creierului. Grăsimile
furnizează componente structurale nu doar pentru
membranele celulare ale creierului, dar şi pentru mielină,
stratul de fosfolipide, electroizolant, care înconjoară axonii
neuronilor şi care ajută la transmiterea cu rapiditate a
mesajelor.

8.  Grăsimile ajuta corpul să folosească vitaminele.A, D, E
şi KVitamine solubile în grăsime, ceea ce înseamnă că
grăsimea din alimente ajută intestinele să absoarbă aceste
vitamine în corp.

Grăsimile produc hormoni. Grăsimile sunt componente
structurale a unor substanţe importante din corp, incluzând
prostaglandinele reglează multe din funcţiile corpului. Grăsimile
reglează cantitatea de hormoni produsă în funcţie de sex.

Grăsimea oferă o piele mai sănătoasă. Unul din semnele cele
mai eficiente a deficitului de grăsimi este aspectul unei pieli
uscate, solzoase. Grăsimea subcutanata (cea aflată imediat sub
piele) acţionează că un fel de izolator al corpului, reglând
temperatură acestuia.

Grăsimile formează un înveliş protector pentru organe. Multe din
organele vitale, în special rinichii, inimă şi intestinele sunt
căptuşite de grăsime care ajută la protejarea lor împotriva rănilor.
Ca un tribut pentru înţelepciune protectoare a corpului, grăsimea
este utima folosită atunci când rezervele de energie ale corpului se
termină.

Grăsimile au un gust bun. În afară de faptul că sunt o sursă
valoroasă de energie, grăsimile adaugă un gust bun mâncării,
texturii şi aspectului general al acesteia. Grăsimile dau aromă.
Grăsimea este responsabilă pentru faptul că prăjiturile se topesc în
gură, iar cartofii prăjiţi sunt crocanţi.

10. Există trei feluri de grăsime naturală:
. Mai există un tip de grăsime
care se găseşte în alimente dar nu este naturală: grăsimea
hidrogenată (se mai numeşte şi grăsimea trans).
Grăsimile “bune” pentru organism
a)
Grasimile mononesaturate micşorează colesterolul total şi
colesterolul LDL (colesterolul “rău”) şi măresc colesterolul HDL
(colesterolul “bun”). A fost constatat că grăsimile mononesaturate
ajută la slăbit, în special la reducerea grăsimii din corp. Aceste
grăsimi se găsesc în : alune, nuci, migdale, fistic, avocado, unt de
arahide şi ulei de măsline.
b)
Grasimile polinesaturate de asemenea micşorează colesterolul total
şi colesterolul LDL. Acizii graşi Omega 3 se găsesc în aceste
grăsimi. Aceste grăsimi se găsesc în: fructe de mare (ex. somonul),
ulei de peste, porumb, soia şi ulei de floarea soarelui.

12. …
Grăsimile saturate măresc colesterolul total şi colesterolul
LDL (colesterolul "rău”). Grăsimile saturate se găsesc în
produse de origine animală cum ar fi carnea, lactatele grase,
ouă şi fructele de mare. Se mai găsesc în ulei de palmier şi
ulei de cocos. Corpul are nevoie de o cantitate mică (20g)
zilnic, de aceste grăsimi saturate.
Grăsimile hidrogenate au fost inventate de către oamenii de
ştiinţă prin "hidrogenarea” uleiului lichid, pentru a dezvolta
varietatea produselor. Aceste grăsimi se găsesc în produsele
preambalate (snacksuri, chipsuri), produsele prăjite (ex.
cartofi prăjiţi de la fast food), popcorn preparat la microunde,
etc. La temperatura camerei aceste grăsimi se află stare
solidă, fiind uşor de depistat. Grăsimile trans sunt cele mai
periculoase şi ar trebui evitate.

14. Ştiai că un meniu fast-food poate conţine peste 1.500
de calorii? Aceasta în condiţiile în care o femeie nu
trebuie să consume mai mult de 1.900-2.000 de calorii
zilnic, iar un bărbat, 2.200-2.500?

Nu doar caloriile sunt problema, ci şi modul în care sunt
pregătite aceste alimente. Astfel, în procesul de prăjire,
frecvent în fast-food-uri, se generează radicali liberi, care
pot provoca boli de inimă, boli ale sistemului nervos,
tulburări gastrointestinale, chiar cancer. În timpul prăjirii se
produce de asemenea acrilamidă, o substanţă cancerigenă
şi neurotoxică.
Hamburgerii, pizza conţin cantităţi mari de grăsimi hidrogenate şi
parţial hidrogenate (margarină). Aceste grăsimi sunt chiar mai
periculoase decât (unt, slănină de porc). Produsele prăjite în ulei,
sosurile, maioneză sunt foarte bogate în grăsimi şi au un conţinut ridicat
de sodiu. O lingură de maioneză conţine 17 g grăsimi. Potrivit
nutriţioniştilor, problemele cu greutatea pe care le au consumatorii de
fast-food nu se datorează pâinii, prezentă în sandvişuri, ci grăsimilor în
exces. Să nu uităm că 1 gram de grăsimi conţine 9 calorii!

16. Au realizat:
grupa AM-33