János Arany n. 2 martie 1817, nascut Salonta, Bihor – d. 22 octombrie 1882, Budapesta, Ungaria) a fost un poet și prozator maghiar. A scris peste 40 de balade, traduse în mai mult de 50 de limbi.

1. VIAŢA ŞI OPERA CELUI MAI MARE
POET EPIC MAGHIAR
ARANY JÁNOS

2. • Arany János s-a născut la
Salonta, la 2 martie 1817, fiind cel
de al zecelea copil al unei familii
sărace. Părinţii erau în vârstă,
tatăl lui (Arany György) avea 55
de ani, iar mama (Megyeri Sára)
45.
• Din cei zece copii au supravie uitț
până la maturitate doar doi: Sára,
primul copil şi János, ultimul
născut.
• Această tragedie i-a determinat pe
părin ii lui să aibă o grijăț
deosebită pentru cre terea iș ș
educa ia micu ului.ț ț
• Arany avea doar trei, patru ani,
când tatăl lui - un om liniştit,
serios, inteligent, spiritual - îl
învaţă să citească cu ajutorul
literelor desenate în cenuşă.
• Îşi începe studiile la şcoala din
Salonta. Părinţii ar fi vrut să-l facă
preot. Având stare materială
precară, la 14 ani Arany obţine un
post de învăţător suplinitor.

3. • Cu economiile făcute se înscrie la Colegiul Reformat din Debreţin. Duce cu
el un bagaj de cunoştinţe obţinute din lecturarea poeziilor unor poeţi
maghiari, ale tratatelor ştiinţifice şi ale Bibliei.

4. • Din cauza lipsei materiale, părăseşte colegiul şi este actor într-o trupă de
teatru, cu care a colindat prin ţară (asemeni lui Eminescu), prilej cu care a
încercat experienţe amare.
• Revine la Salonta, unde găse te numai necazuri: taică-său orbise, maică-saș
se prăpădi curând după sosirea lui.
• Lucrează ca suplinitor la şcoală, apoi ca ajutor de notar la primăria oraşului.
Funcţia îl ajută să cunoască viaţa socială şi aspectele politice ale ţinutului.

5. • În 1840 se căsătoreşte cu Ercsey
Julianna, orfana unui avocat şi
duce o viaţă liniştită.
• Vor avea doi copii: Juliska (9 aug.
1841 – 28 dec. 1865) şi László (24
mart. 1844 – 1 aug. 1898), care va
deveni cunoscut i ca poet iș ș
culegător de folclor. Arany a fost
foarte mândru de realizările fiului
său.

7. • Cunoscând realităţile sociale ale
vremii, Arany acţionează critic şi
demascator faţă de ele. Starea lui
de spirit se manifestă într-o
lucrare, care îi aduce o timpurie
glorie. Cu Constituţia pierdută
(1846), o satiră împotriva nobilimii,
câştigă premiul Societăţii Literare
Kisfaludy din Budapesta.
• Obţine un mare succes cu
epopeea Toldi (1847). În această
epopee Arany a valorificat tradiţiile
populare din Salonta, legenda
despre acest erou popular. Prin
publicarea acestei povestiri
poetice, Arany devine cunoscut,
preţuit şi considerat un mare poet
naţional. Poetul Petőfi Sándor îl
felicită entuziast printr-o poezie.

8. • Între ei se încheagă o prietenie, un
caz excepţional de prietenie
literară. Petőfi l-a vizitat pe Arany
de mai multe ori la Salonta, prilej
cu care a realizat şi cele două
desene: despre Arany şi despre
Turnul Ciunt.
• Această prietenie va fi dureros
întreruptă prin moartea lui Petőfi
pe câmpul de luptă de la Albeşti
(lângă Sighişoara) (1849).

9. • Aceluiaşi erou Toldi Arany îi consacră o altă scriere Amurgul lui Toldi
(1848).
• În timpul revoluţiei de la 1848 Arany redactează ziarul „Amicul poporului”.
Se decide să participe mai activ la viaţa literară. Sprijină cauza revoluţiei cu
poezii şi articole.
• Înfrângerea revoluţiei îi lasă un gust amar şi o profundă decepţie. O
perioadă de timp se ascunde prin împrejurimi.
• Timp de câteva luni este învăţător la familia Tisza din Ghest.

10. • În toamna anului 1851 Arany János este numit profesor la Nagykőrös
(Ungaria), unde va funcţiona timp de 9 ani. A predat literatură maghiară iș
latină. În această perioadă a scris primele balade, caracterizate printr-o
mare concentrare de fapte, întâmplări, mijloace de exprimare.

11. • Pictură realizată de Barabás
Miklós în anul 1856 despre poetul
deja consacrat.

12. • La sfârşitul anului 1858 este ales
membru al Academiei Maghiare
de Ştiinţe din Budapesta.
• Peste nici doi ani este ales
director al Societăţii Kisfaludy. Se
mută împreună cu familia la
Budapesta şi se dedică activităţii
literare. Este redactor la
„Observatorul Literar”, apoi la
„Cununa”. Scrie Moartea lui Buda.
• Timp de 12 ani ocupă funcţia de
secretar al Academiei Maghiare
de Ştiinţe (1865-1877).

13. Fotografie de familie din 1863: Arany, soţia, fiica, fiul şi ginerele

14. • Fiica lui Arany, Juliska se
îmbolnăve te foarte tare. Feti a ei,ș ț
Szél Piroska are doar ase luni,ș
când Juliska se stinge din via ă, înț
decembrie 1865.
• A fost înmormântată în cimitirul din
Salonta.
• Moartea fiicei sale îl marchează
profund şi va influenţa negativ
spiritul creator al poetului.
• Din 1868 nepoata va fi crescută
de familia Arany, dar i ea va muriș
de tânără (la doar 21 de ani).

15. • Traduce fără încetare, realizând tălmăciri din Aristofan, Shakespeare,
traduceri care au rămas neştirbite de trecerea timpului.
• În 1867 apare ediţia integrală a poeziilor sale, în şase volume.
• Se izolează dezgustat de noua societate capitalistă, de spiritul negustoresc
ce se impune pretutindeni. Poeziile sale din această perioadă trădează o
deprimare sufletească adâncă.

16. • Este bolnav, obosit. Îşi petrece
verile pe Insula Margareta, din
Budapesta, se plimbă mult şi
citeşte puţin, cruţându-şi ochii
slăbiţi.
• În ultimii ani ai vieţii sale apare un
ciclu de poezii lirice intitulate
Brându e de toamnăș (1877), în
care îşi arată regretul faţă de ceea
ce nu a putut realiza, acuzând
împrejurările foarte puţin propice
pe care i le-a oferit viaţa.
• Finalizează trilogia Toldi (1878),
prin terminarea părţii intitulate
Dragostea lui Toldi.

17. • La 15 octombrie 1882 se pregăte teș
să participe la festivitatea de dezvelire
a statuii lui Petőfi din Budapesta, dar
este foarte bolnav. Se stinge din viaţă
în urma unei răceli puternice, în
locuinţa sa de la Academie, la 22
octombrie 1882, la vârsta de 65 de
ani.
• A fost catafalcat în holul Academiei.
• A fost înmormântat în cimitirul
Kerepesi din Budapesta, în prezenţa
unei delegaţii din oraşul natal.
• Îşi doarme somnul de veci sub
stejari, conform testamentului său
poetic.

18. POEZII BALADE
• Cerc familiar
• Turnul vechi
• Răspuns lui Petőfi
• Roman a albineiț
• Ţăranul iobag
• Gânduri de ziua onomastică
• Alinare
• Acasă
• Casa părăsită
• Dorinţă zadarnică
• Spre toamnă
• Las lira
• Epilog
• Fiicei mele
• Blonda Panni
• Soţia lui Rákóczi
• Martorul mincinos
• Soţia lui Rozgonyi
• László al V-lea
• Agnes
• Mama lui Matia
• Pajii lui Szondi
• Barzii din Walles
• Duel în noapte
• Inaugurarea podului
• Mărturia sângelui
• Privighetoarea

19. TRADUCERILE LUI ARANY
• Poezii de Robert Burns, Byron, Goethe;
• Toate dramele lui Aristofan;
• Piese de teatru de William Shakespeare: Hamlet, Visul unei nop i de vară,ț
Regele Ioan;
• Proză: Mantaua de Gogol (după o edi ie în limba germană).ț

20. ARANY JÁNOS ÎN TRADUCERI
• Versurile lui Arany János au fost
traduse în peste cincizeci de limbi.
• Începând cu anul 1877, au apărut
traduceri în limba română în diferite
publicaţii periodice.
• Cel dintâi traducător român al lui Arany
János este considerat Miron Pompiliu,
folclorist şi poet originar din Bihor.
Prima traducere a lui Cocostârcul rob
a văzut lumina tiparului în revista
orădeană „Familia”, de sub
conducerea lui Iosif Vulcan, remarcabil
promotor al legăturilor literare româno-
maghiare din secolul XIX. Traducerile
din aceea perioadă aveau numeroase
erori de interpretare, abateri de la ritm,
inexactităţi de formă, dar meritele lor
sunt indiscutabile.

21. • Cea dintâi traducere artistică în limba română este semnată de Şt. O. Iosif
şi Dimitrie Anghel şi a apărut în revista „Sămănătorul” (1903) (balada
Agnes) .
• Alţi traducători: Radu Boureanu, Emil Giurgiuca, Eugen Jebeleanu,
Veronica Porumbacu, Haralambie Grămescu, Costa Carei, Petre Pascu,
Petre Şaitiş.
• Petre Şaitiş a reuşit să redea atmosfera baladelor şi lumea de dincolo de
cuprinsul concret al textelor lui Arany.

23. ARANY JÁNOS ÎN UNIVERS
• Din anul 2004, în catalogul interna ional alț
asteroizilor
(http://www.minorplanetcenter.net/iau/lists/MPNam
es.html) la numărul 89973 figurează numele lui
Arany János, poetul maghiar cel mai cunoscut, cu
cel mai bogat vocabular, o personalitate
importantă a clasicismului universal.

24. •Imagini: Internet
Realizare: Rugină Irina
bibliotecar responsabil
Biblioteca Municipală „Teodor Neş” Salonta