o lucrare veche , recuperata , scrisa in conditiile anului 1999.E interesant de vazut care este imaginea actuala!Pe vremea aia lucram la Relatii cu publicul imprumut adulti.

1. 81
Magazin Bibliologic Nr.1/2003
Bibliopsihologie

2. SURSE DE STRES
ÎN BIBLIOTECĂ
Pentru ca toate lucrurile să fie perfecte într-o so-
cietate, individul are trei nevoi esenţiale care trebuie
satisfăcute:
• nevoia de răspuns afectiv;
• nevoia de securitate pe termen lung (materială,
socială şi fizică);
• noutatea experienţei dată de actul creaţiei în
procesul muncii şi lărgirea contactelor psiho-cultu-
rale.
Biblioteca ar părea un mediu ideal, o oază de
linişte pentru angajaţi şi utilizatori, ferit de tulburări
şi furtuni în care ultimele două, din cele trei necesită-
ţi, pot fi îndeplinite fără efort. Criza unei societăţi în
derivă planează şi asupra acestui „cuib de linişte”, iar
stresul devine o noţiune aplicabilă în bibliotecă la fel
ca în oricare alt domeniu de activitate.
Una dintre definiţiile stresului îi atribuie acestuia
trei sensuri:
• element al lumii exterioare inductor al unei
reacţii de constrângere a individului;
• proces de reacţie fiziologică indusă de agresiu-
ni exterioare;
• dezechilibru între exigenţele exterioare şi po-
sibilităţi.
Aceste trei sensuri, prin faptul că nu induc ne-
apărat efecte negative comportamentale, determină
diviziunea conceptului în două tipuri:
• Eustresul, sau stresul cu caracter mobilizator,
cu agenţi stresori care dau o stare tensională pozitivă
care poate mări performanţele;
• Distresul, sau stresul cu potenţial nociv pentru
individ. Din păcate termenului de stres i se asociază
doar conotaţia negativă, atunci când este folosit.
Psihologii afirmă că stresul apare în următoarele
situaţii:
• situaţii care prind individul nepregătit de a le
face faţă din lipsă de antrenament, incapacitate fizică
sau intelectuală;
• situaţii cu miză foarte mare, rezolvarea situa-
ţiei având consecinţe importante pentru individ;
• situaţii determinate de gradul de angajare al
individului în funcţie de miză.
Având în vedere că biblioteca este mediul stu-
diat, trebuie să identificăm factorii de stres specifici
mediului. Din multitudinea de factori se pot selecta
factori sociali, factori ambientali, factori interni, fac-
tori profesionali şi cei generaţi de progresul tehnic.
Factorii sociali influenţează atât instituţia ca un tot cât
şi pe fiecare angajat în parte.
• Conflicte şi tensiuni la nivel de instituţii date de
situaţia specială a sediului instituţiei (revendicări ale
proprietarilor, cereri ale instituţiei noastre la forurile
responsabile de construirea şi acordarea de noi sedii).
• Tensiuni la nivel de instituţii, date de finanţarea
insuficientă a bibliotecii, fapt ce determină imposibi-
litatea aducerii bibliotecii la standarde funcţionale în
ce priveşte dotarea şi achiziţia de carte şi salarizarea
personalului.
• De aici, în cascadă, apar situaţii conflictuale
personal-cititori a căror cerere de carte nouă nu poate
fi satisfăcută la nivel optim.
• Asupra personalului, a fiecărui individ în parte,
acţionează factori sociali nocivi: poluarea oraşului,
televiziunea - generatoare de şabloane existenţiale
care împiedică socializarea individului, dialogul in-
terpersonal şi reduce opţiunile individuale.
• Factorii ambientali acţionează în strânsă legă-
tură cu cei sociali, delimitarea nu este netă, iar po-
tenţialul stresor este cumulativ. Efectele sunt descrise
prin acumularea de agresivitate şi insatisfacţii, de
resentimente, neîncredere şi suspiciune, care influen-
ţează negativ microclimatul individului.
• Factori interni daţi de structura psihologică şi
de personalitatea fiecărui individ în parte. Teoriile
cognitive vorbesc de trei tipuri de reacţii ale indivi-
dului la orice ameninţare a echilibrului interior: frica,
vina şi ruşinea. Se descriu şi indici ai unei vulnerabi-
lităţi crescute la stres, accesibili înţelegerii oricui:
• tendinţe interpretative pe fond de susceptibili-
tate crescută;
• rigiditate, încăpăţânare;
• tendinţe pronunţate egocentrice sau de auto-
afirmare;
• impulsivitate, emotivitate crescute;
• agresivitate şi violenţă verbală.
Existenţa acestor markeri poate determina insta-
larea unor grave stări conflictuale la nivel de birouri,
în relaţiile cu cititorii, sau în relaţiile din cadrul per-
sonalului.
Generatoare de stres şi dependente de factorul
intern mai sunt şi complexele de inferioritate şi de
superioritate diverse, a căror existenţă o datorăm mo-
delelor impuse artificial de mass-media.
• Factorii profesionali şi cei specifici progresu-
lui tehnic, deşi sunt ultimii pe listă, prin intensitate
şi importanţă pot face mult rău individului şi au şi
semnificaţie colectivă:
• Lipsa de organizare şi incapacitatea de progra-
mare a timpului.
• Conflictele cu superiorii sau cu colegii.
• Lipsa de calificare pentru îndeplinirea unei
anumite sarcini.
• Sentimentul că suntem copleşiţi de muncă.
• Prea multe sau prea puţine responsabilităţi.
• Incapacitatea de a respecta termenele.
• Incapacitatea de a ne adapta la schimbările
dese survenite în munca de rutină.
82

3. • Incapacitatea de a ne folosi aptitudinile.
• Plictiseala.
• Lipsa de colaborare şi de apreciere a şefilor.
Pe marginea acestor factori, în cadrul bibliotecii,
se poate discuta mult şi bine. Solicitarea angajatului
sub nivelul posibili-tăţilor dă naştere numitului stres
de subsolicitare, care creează frustrare, plictiseală şi
depersonalizare.
Suprasolicitarea angajatului, în speţă a celui de
la relaţiile cu publicul (frecvenţă mare, cititori cu
cereri şi probleme diverse, necesitatea de a prelua
permanent sarcini de care ar trebui să răspundă alte
categorii de personal, aplicarea regulamentelor care
se schimbă cu frecvenţă mare, total sau parţial, in-
suficienta sau proasta distribuire a personalului,
combinate cu lipsa de apreciere a acestei uriaşe acti-
vităţi), poate duce în timp la acumulare de efecte ca:
anxietatea, cruzimea, deziluzia, depresia, epuizarea,
ostilitatea, indiferenţa, iritabilitatea şi izolarea.
Informatizarea bibliotecii, când se va face, va
constitui un factor de stres foarte puternic pentru per-
sonalul care va trebui să folosească noul sistem, dar
şi imposibilitatea informatizării e factor stresant, prin
scăderea calităţii serviciilor comparativ cu alte biblio-
teci judeţene. Fiecare din aceşti factori este compus
dintr-o multitudine de agenţi stresori, fiecare fiind
până la un moment dat generator de eustres.
La nivel de bibliotecă nu putem spune că perso-
nalul a ajuns la acel prag de stres, după depăşirea că-
ruia răspunsurile individuale ajung la rigidizare şi, în
final, la inadaptare. Individual, în anumite situaţii, se
ajunge la stres acut. Reacţiile atitudinale într-un astfel
de caz sunt creşterea ineficientei muncii, creşterea ne-
mulţumirii, creşte potenţialul de accidente, se strică
relaţiile cu anturajul.
Reacţiile afective duc la scăderea re-zistenţei la
boli şi la secătuirea rezervelor energetice.
Performanţele profesionale vor scădea, va creşte
nehotărârea, se vor lua hotărâri contradictorii, in-
dividul este iritabil, depresiv, sau invers, agitat sau
furios, gata de demonstraţii de forţă. Am enumerat
aceşti markeri pentru înţelegerea fenomenului, recu-
noaşterea lui şi odată cu recunoaşterea, posibilitatea
de a-i ajuta pe cei afectaţi şi a elimina pe cât posibil
sursele de stres.
Literatura de specialitate propune o schemă
antistres:
• Înţelegerea cauzei stresului.
• Conştientizarea posibilităţilor de schimbare.
• Acţiuni în conformitate cu dorinţa, sau adapta-
rea la posibilităţi.
Bibliografie
Iamandescu, I. B. Stresul psihic şi bolile interne,
Editura ALL. Bucureşti, 1993;
Floru, R. Stresul psihic, Editura Ştiinţifică şi
Tehnică, Bucureşti, 1974;
Gobileszek, A. Învinge-ţi stresul, Editura Teora,
Bucureşti, 1998;
Adler, A., Cunoaşterea omului, Editura ştiinţifi-
că, Bucureşti, 1991;
Psihologia, nr. 3/ 1991, l/ 1992, 61 1993, 1,3/
1994, l/ 1995, l/ 1996;
Delia PANTEA
83

4. 84