jhbkjk

1. UNIVERSITATEA BUCURESTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTE ALE EDUCATIIEI
SECTIA PEDAGOGIE
STUDENT :
INTRODUCERE
IN PSIHOLOGIA VARSTRELOR
BUCURESTI * 2006

2. CUPRINS
Cuvant inainte......................................................................................................................3
Capitolul 1.Definirea psihologiei varstrelor....................................................................4
1.1. Continutul si importanta studieri in psihologia varstrelor........................4
1.2. Metoda si metodologie in psihologia varstrelor..................................... 5
Capitolul 2. Stadialitatea si evolutia umana.................................................................. 6
2.1. Debutul vieti si fazele intrauterine......................................................... 7
2.2. Nasterea si dezvoltarea timpurie a copilului..........................................12
2.3. Viata ecto-uterina(pana la un an)...........................................................13
Capitolul 3. Perioada anteprescolara(prima copilarie)................................................17
3.1.Caracteristici generale.............................................................................18
3.2. Comunicarea, invatarea spontana si devoltarea emotional-afectiva......18
3.3. Viata ecto-uterina(perioada 1-3 ani)......................................................19
Capitolul 4. Perioada prescolara....................................................................................24
4.1. Dezvoltarea psiho fizica si consolidarea autonomiei.............................25
4.2. Dezvoltarea psihica, conturarea si afirmarea personalitatii...................25
4.3. Jocul si manifestarea personalitati.........................................................27
4.4. Viata ect-outerina(perioada 3-6 ani)......................................................28
Capitolul 5. Perioada scolara mica................................................................................31
5.1.Particularitati la varsta scolara mica........................................................31
5.2.Atentia la copii de varsta scolara mica....................................................35
5.3.Jocul si copiii, integrarea scolara............................................................37
5.4.Dezvoltrea perceptiei copilului...............................................................40
5.5.Viata ecto-uterina(perioada 6-10 ani).....................................................41
Capitolul 6. Perioada pubertatii(10-14 ani).................................................................47
6.1.Dezvoltarea biofizica si psihica..............................................................48
6.2. Comportamentul in grup........................................................................49
Capitolul 7. Perioada adolescentei...............................................................................50
7.1.Dezvoltarea psihica a adolescentului.....................................................51
7.2.Limbajul si dezvoltarea psihica.............................................................52
7.3. Dezvoltarea personalitatii.....................................................................55
7.4.Adolescentul si societatea......................................................................58
7.5. Prima dragoste a adolescentului...........................................................61
Capitolul 8. Perioada tineretii......................................................................................63
8.1. Subetapele tineretii si activitatea de invatare........................................64
8.2. Integrarea socio-profesionala si congruenta personalitati.....................67
8.3. Situatia tanarului de azi.........................................................................69
Capitolul 9. Perioada varstei adulte.............................................................................75
9.1.Identitatea si capacitatile cognitive........................................................76
9.2.Personalitatea la varstele adulte.............................................................77
Capitolul 10. Perioada varstrei a treia..........................................................................78
10.1.Delimitarea si caracterizarea substadiilor..............................................79
10.2 Evolutia proceselor senzoriale si cognitive...........................................80
10.3.Manifestari ale personalitatii.................................................................82
Bibliografie.....................................................................................................................84
2

3. Cuvant inainte
Aceasta lucrare miniaturala de altfel, de Psihologia varstrelor, incearca sa
calauzeasca atat prin continut cat si prin modul de tratare al problematici adiacente atat studenti
la psihologie, sociologie, psihopedagogiespeciala, pedagogie, asistenta sociala si specialistilor
din domeniu cat si cadrelor didactice si tuturor celor care sunt interesati asupra formari,
dezvoltari, evolutiei fiintei umane cu trecere prin toate palierele vieti psihice si toate atributele
bio-psiho-social-culturale.
Ca fundament al lucrari de fata sta lucrarea Psihologia varstrelor aparuta in premiera
in tara noastra la Editura didactica si pedagogica Bucuresti in 1981 la care siau pus amprenta
vastei lor experiente d-na prof. univ.dr. Ursula Schiopul si d-ul prof. univ.dr.Emil Verza care
datorita valori sale isi demonstreaza viabilitatea si in prezent la care am incercat sa adaug prin
transpunere unele studii aparute in decursul anilor atat ale unor autori romani cat si straini care
si au adus contributia la evidentierea problematici psihologice a traseului parcurs de fiinta
umana de la debutul vieti pana la stadiul terminal prin contextele social, cultural si ocupational
si prin interconditionarea umana care au un rol deosebit in structurarea identitatilor individuale
specifice intregului sistem psihic uman.
In decursul elaborari acestei lucrari nu mi a fost deloc usor pentru ca am descoperit o
multime de resurse in domeniu toate valoroase dar din pacate atat din lipsa de timp cat si de
spatiu n-as fi putut sa le cuprind pe toate am incercat doar sa trec in revista prin caracteristicile
lor mai importante pe cat mai multe dintre cele care mi s-au parut mie mai pline de substanta si
pe intelesul tuturor categoriilor de cititori vizate
In demersurile facute pentru elaborarea acestei lucrari am incercat sa operez cu
departajari relativ precise ale ciclurilor vieti trasate si argumentate de majoritatea celor care sau
ocupat de acest domeniu fascinant al psihologiei varstrelor evidentiind principalele perioade si
subperioade stadii si substadii care ne introduc in etapele varstrelor omului conturate ca un
intreg sub tutela unei discipline viabila denumita generic cu termenul de psigologia varstrelor.
Autorul.
3

4. Capitolul 1
Definirea psihologiei varstrelor
La fel ca in cazul majoritati disciplinelor supuse studieri continuie din partea specialistilor
din domeniul respectiv si asupra disciplinei psihologia varstrelor sau conturat dea lungul timpului
diverse studii in care au fost integrate diverse definitii in care psihologia varstrelor apare ca o ramura
pretioasa din stiintele psihologice izvorata ca o necesitate in a intelege modul de constituire a
caracteristicilor, functiilor si proceselor psihice, a evolutiei acestora de la cele mai fragede varstre si
pana la stadiul terminal.In acest fel activitatea psihica este privita in ansamblu pe tot parcursul
existentei fiintei umane cu relevarea unor semnificatii posibile pentru un anumit segment al varstrei
prin analiza longitudinala si verticala in contextul existentei sale sociale, a modificarilor psiho-fizice ce
se produc sub influienta conditiilor de mediu, a educatiei, a culturi si profesiei, a statutelor si rolurilor
sociale ce le indeplineste. In concluzie, Psihologia varstrelor este stiinta care studiaza caracteristicile
constituiri activitati psihice umane, modificarile acesteia de la inferior la superior, a regreselor ce au loc
in interiorul anumitor stadii de varstra, a evolutiei personalitati si manifestarii actelor de conduita in
relatie cu determinarile socio-culturale ale existentei fiintei umane.
1.1. Continutul si importanta studieri in psihologiei varstrelor.
Studiul fiintei umane inca din momentul conceptiei si mai intensiv de la nastere si pana la
moarte, cu tot ceea ce este comun si semnificativ pe toata durata vieti, dar si cu relevarea etapelor
distincte ale evolutiei umane confera psihologiei varstrelor un statul solid si central in cadrul
disciplinelor psihologice, constituirea ei fiind posibila printre altele datorita acumularilor de cunostinte
in psihologia generala si in unele ramuri ce vizau studiul omului in anumite perioade de varstra. Dintre
aceste ramuri enumeram: psihologia copilului (studiaza perioada copilariei cu caracteristicile ce tin de
conditia activitati psihice): mai restranse pentru o patrundere mai ampla in aceasta sfera au aparut
psihologia copilului sugar, psihologia anteprescolarului, psihologia prescolarului sau mai putin
dezvoltate psihologia teneretului, psihologia perioadei adulte etc.
Continutul si sfera psihologiei varstrelor depaseste cu mult pe cel al psihologiei copilului prin
faptul ca realizeaza o o cuprindere pentru toate varstrele umane trasand stadii si substadii in cadrul
acestora, cu specific si comun intre ele, dar fara sa fie o psihologie generala caci activitatea psihica pe
care o studiaza aceasta este raportata la conditia umana de o anumita factura si structura bio- psihica.
Psihologia varstrelor se foloseste de datele cuprinse in psihologia generala si cea a copilului ca
si ale celorlalte ramuri ale psihologiei carora le furnizeaza la randul ei cunostinte pertinente despre
4

5. dezvoltarea si evolutia psihica a omului de la nastere pana la stadiul terminal. Astfel psihologia
varstrelor nu se limiteaza numai la studiul conduitelor de crestere, domeniu al psihologiei copilului
cum afirma J.Piaget si M.Debesse, nici la abordarea generala a activitati psihice si a esentei de
fundamentare a personalitati, domeniul psihologiei generale si nici la caracteristicile de regresie in
evolutia psihica domeniu al psihologiei varstrelor inaintate ci le cuprinde pe toate intr-o tratare unitara
cu relevarea specificului pentru fiecare stadiu de varsta si consemnarea elementelor comune ce unifica
activitatea psihica. Psihologia varstrelor a incercat sa evite ambiguitatile provenite din chiar titulatura ei
si analizeaza caracteristicile psihicului uman in mon unitar cu accentuarea aspectelor legate de evolutie
si dezvoltare dar si pe continuitate si disfunctionalitate de la o varstra la alta. Cunoasterea in psihologia
varstrelor ne ofera posibilitati de elaborare a unor strategii educationale si de dirijare stiintifica viabila a
procesului de pregatire profesionala si de integrare sociala a omului.
Psigologia la modul general nu se limiteaza la studii doar in cazul omului normal chiar daca au o
anumita structura si factura ci si in cazul unor persoane bolnave, handicapate cu unele retarduri insa
aici apare diferntierea unor domenii ca cel al psihopedagogiei care este centrata indeosebi pe aceste
persoane cu probleme iar psihologia varstrelor fiind centrata pe cunoasterea umana in limitele
normalului.
1.2. Metoda si metodologie in psihologia varstrelor.
Activitatea psihica nu poate fi studiata in mod nemijlocit deoarece continutul si forma ei de
manifestare este foarte complexa incat numai concretizarea ei intr-o anumita situatie data poate fi
supusa decelari dar cu ajutorul si prin evolutia unor variabile care exprima unele caracteristici de
personalitate si de conduita umana si prin cunoasterea interpretarilor acestora putem trasa o dimensiune
umana de ansamblu. Aceste variabile pot fi provocate experimental sau pot fi surprinse in diferite tipuri
de activitate umana :de joc, de invatare, de munca, de creatie. Variabilele pot fi directe ce depind direct
de caracteristicile personalitati si independente ce sunt constituite din reactiile psihice provocate iar
lanturile de corelatii care se stabilesc intre ele inlesnesc analiza si apoi sintetizarea datelor in vederea
constituiri de tipologii specifice unui stadiu de varstra si chiar a conditiei umane in general. In urma
acestor demersuri apar modele ale unor functii sau procese psihice (al imaginatiei, al gandirii, al
inteligentei, al afectivitatii, al limbajului) sau ale unor categorii umane (al normalului, al
handicapatului, al anormalului, al dotatului, al supradotatului, etc). Aceste modele sunt raportate unele
la altele prin utilizarea modalitatilor de investigare din care se desprind ;
- metodica genetico-longitudinala ( urmareste dezvoltarea psihica a subiectuluipe o perioada mai
lunga de timp)
- metoda transversala (surprinde caracteristicile psihice intr-un stadiu anumit de varsta)
- metodica mixta genetico-longitudinala-transversala (surprinde evolutia activitatii psihice in
diferite stadii.
Pentru a cerceta diverse aspecte ale activitati psihice prin metodele de mai sus specialistul
adapteaza la varsta subiectilor si la conditiile concrete de activitate metode ca observatia,
experimentul, testul, analiza produselor activitatii, anamneza, dar nu vom insista asupra lor
deoarece sunt comune si altor ramuri din psihologie
In abordarea ciclurilor vietii psihologii au avut in vedere mai cu seama varstrele de crestere si de
dezvolotare vizand pe de o parte natura si educatia subiectului iar pe de alta parte maturizarea si
invatarea considerand ca acestea sunt esentiale pentru dezvoltarea individului cert este ca fiinta umana
cunoaste unele modificari in perioada copilariiei mai cu seama prin dezvoltari pe directiile biologice cu
transformari fizice, morfologice si biochimice, psihologice cu optimizari calitativeproceselor, functiilor
si insusirilor psihice si sociale care duc la coechilibrarea conduitei umane in relatiile cu mediul social.
5

6. Capitolul 2
Stadialitatea si evolutia umana.
Omul traverseaza trei ciclurii mari in decursul vietii sale; al copilariei, al tinertii si al adultului iar
din cadrul lor se desprind peroiade si subperioade relativ distincte. Chiar daca aceste perioade, etape
stadii au creat controverse asupra lor ele caracterizand ciclurile umane controversele au provenit din
diferentele conceperii “omului concret” cu existenta temporara si “omului in situatie” cu un anumit
potential psihic la statutul de varstra, ele nu au contrazis sinonimia dintre termeni etape' perioade si
stadii' respectiv subperioade si substadii la care se adauga si cel de ciclu. Tratarea de fata apare prin
prisma particularitatilor structurate cu dinamismul ce caracterizeaza evolutia, conceputa in ordine
sistematica pentru a ceea o imagine probabilistica a omului complet (intreg).
a) Primul ciclu cel al copilariei marcat prin crestere si dezvoltare cuprinde subiectul de la nastere
pana la adolescenta inclusiv in care subliniem copilaria, campul de in care se structureaza si se
dezvolta conduitele fundamentale adaptative, insusirile personalitati, ale cognitiei, cele intelectuale, ale
afectivitatii si motivatiei, atitudinilor si sociabilitati
Procesul alfabetizari care in societatea moderna incepe inainte de intrarea copilului la scoala
reprezinta accesul spre cultura prin intermediul ciclului primar se traverseaza o etapa intensa de
elaborare a deprinderilor intelectuale si de formare a motivatiei epistemice iar mai tarziu prin
intermediul ciclului primar se elaboreaza mecanismele intime ale integrari scolare si sociale a copiilor,
a conduitelor complexe legate de debordantul dimorfism sexual si stabilizarea aspiratiilor scolar-
profesionale. Transformarile ce au loc in perioada copilariei nu sunt lineare, uniforme ci si cu oscilatii,
dar fara sa afecteze caracterul continu al deveniri umane.
b) In ciclul tinereti apare un intens proces de integrare social- profesionala si constituirea
propriei familii stucturandu-se mai profund subidentitatile profesionale , cele legate de familia
personala si subidentitatile parentale in cadrul ei Aceste dimensiuni pot avea grade de
concordanta sau disonanta rezultate din modul in care tanarul traieste responsabilitatea ce ii
revine si demersurile ce le face pentru indeplinirea ei in acest context aparand orientari
pregnante spre un anumit mod de viata si se stabilizeaza unele atitudini comportamentale.In al
treilea ciclu cel de adult cu maturitatea si batranetea predomina ascensiunile si regresele
caracteristice ce determina antrenarea in roluri si statute in care adeseori crizele de timp duc la
framantari si tensiuni cu explozii ce se pot regreta uneori ulterior. Perioada batranetii se
caracterizeaza printr-o acumulare de oboseala si uzura interna ce modifica functionalitatea
psihica scazandu-i productivitatea prin iesirea din campul munci si plecarea copiilor creeandu-
se modificari complexe in campul preocuparilor, intereselor, a stilului vietii cand subidentitatea
profesionala si matrimoniala intra in criza sau se estompeaza iar bolile de degenerenta fac din
aceasta perioada fragila o etapa de instrainare cu atat mai mult cu cat se traieste sentimentul
inutilitatii sociale si a abandonului.
6

7. 2.1.Debutul vieti si fazele intrauterine
Multe din celulele corpului uman sint celule "somatice", fiecare continind
in nucleul sau 46 de cromozomi. Spermatozoidul si ovulul sint celule
embrionare sau "gameti", fiecare cu cite 23 de cromozomi. Unirea acestor
gameti intr-o singura celula care contine 46 de cromozomi dispusi in 23 de
perechi, se petrece in procesul fecundarii.
In timpul orgasmului un barbat poate ejacula intre 200 si 400 de
spermatozoizi in vaginul femeii. Unii dintre acestia strabat mucusul
secretat de colul uterin, care devine mai putin dens si dispus intr-un
strat mai subtire in perioada ovulatiei (perioada de fertilitate a
femeii), si traverseaza uterul, ajungind (doar citeva sute de
spermatozoizi) in trompa uterina. Daca ovulul n-a fost eliberat,
spermatozoidul mai poate astepta, el supravietuind in trompa maximum 48 de
ore.
Dupa fenomenul ovulatiei, ovulul apt pentru fecundatie este atras de catre
trompa uterina si, inaintind prin lichidul folicular datorita miscarilor
ondulatorii ale trompei, ajunge in treimea ei externa, locul de intilnire
cu spermatozoidul.
Saptamina I
Prima zi de viatã
Sperma depozitata in traiectul reproductiv feminin are nevoie de cca 7 ore
pina ce enzimele sale penetreaza peretele extern al ovulului (zona de
protectie sau zona pellucida). O data ce un spermatozoid a patruns in ovul
nici un altul nu o mai poate face, ovulul creindu-si un scut de protectie.
Spermatozoidul isi pierde coada, iar capul incepe sa-si maresca volumul.
Dupa penetrare, mai sint necesare cca 12 ore pina ce spermatozoidul,
facindu-si loc prin citoplasma, va fuziona cu nucleul haploid al ovulului,
formind o singura celula, zigotul unicelular sau celula ou, o
individualitate unica din punct de vedere genetic. Fuziunea sau singamia
mai dureaza inca 2 ore. Din acest moment, prin aranjamentul unic al
materialului genetic (ADN) este determinat sexul si toate celelalte
caracteristici ale dezvoltarii somatice (culoarea parului, a ochilor,
fizionomia, etc) si apar conditiile pentru mitoza (diviziunea celulara).
Procesul incepe cu o celula dubla, apoi o celula tripla a-cronica, apoi o
celula cvadrupla dupa care progreseaza prin multipli de 2 (8, 16, 32, etc)
pina va ajunge la cele 30.000.000 de celule ale corpului uman (in perioada
adulta).
Prima diviziune are loc la cca 18 ore de la fuziune, fiecare din cele doua
celule (si urmatoarele) continind in mod identic si total acelasi mesaj
genetic (ADN).
7

8. In ziua a patra, embrionul numara cca 12-16 celule, fiind denumit morula
(cuvint preluat din latina si care inseamna duda) datorita aranjarii in
ciorchine a celulelor). El este localizat la intrarea dinspre trompa
uterina in uter. Aici a ajuns prin miscarile contractile ale trompei. In
acest stadiu, un lichid secretat de cavitatea tubara se infiltreaza in
spatiile intercelulare ale morulei care fuzioneaza pentru a forma o
cavitate primitiva, blastocelul. Ca urmare, morula devine blastocist sau
blastula. Celulele sale vor forma pe viitor doua grupe: invelisul
periferic(trofoblastul) care va da nastere structurilor nutritive,
inclusiv placentei, si masa interna, centrala (butonul embrionar sau
embrioblastul) care constituie embrionul insusi.
In ziua a cincea embrionul a ajuns deja in cavitatea uterina, si mai
rataceste inca 24 de ore, cautindu-si locul ideal de implantare. Sub
influenta hormonala, endometrul (peretele intern al uterului) se
transforma intr-un adevarat burete imbuibat de elemente nutritive.
Implantarea embrionului/oului se face mai frecvent in mucoasa fundului
uterin deoarece, la acest nivel, tonusul muscular este mai scazut in
saptamina care urmeaza ovulatiei. De indata ce oul se aseaza pe
suprafata
endometrului, strucura care va determina aparitia viitoarei placente adera
la celulele superficiale ale mucoasei uterine.
Saptamina a II a
In aceasta perioada are loc, printr-un proces enzimatic, erodarea
tesutului uterin superficial, cu scopul de a-i deschide oului drum prin
mucoasa uterina.
Pe tot parcursul acestei saptamini oul se afunda progresiv in endometru,
pina cind va fi acoperit total de acesta. Acest proces se numeste nidatie
(cuibarire). In paralel, prelungiri pornite din stratul extern al
embrionului (trofoblast) incep sa patrunda prin endometru, pentru a
se
conecta la vasele de singe ale mamei. Acestea vor forma ulterior
placenta
si cordonul ombilical.
In aceasta perioda are loc contactul propriu-zis intre organismul matern
si embrion, stabilindu-se toleranta imunitara a mamei vis-a-vis de acest
"corp strain".
Embrionul isi semnaleaza prezenta prin substante placentare si hormoni,
oprind menstruatia.
In timpul perioadei anterioare nidatiei are loc fenomenul impropriu
denumit "pierdere". Se estimeaza ca intre 20 si 50-60% dintre ovulele
fertilizate sint date afara din uter. Ele nu reusesc sa se implanteze si
sint "pierdute" (fara ca mama sa stie) datorita unor dezechilibre chimice
in sistemul reproductiv sau datorita unor gene cu defecte, purtate de
embrion.
8

9. Saptamina a III a
Dupa ce embrionul se nideaza cu succes, el sufera o restructurare sau
diferentiere a celulelor componente denumita "gastrulatie" sau
"organogeneza". Are loc o rearanjare a celulelor care se dispun in 3
straturi: ectoderm, mezoderm si endoderm embrionar care vor da
nastere
diferitelor parti componenete ale corpului bebelusului.
Tot acum se contureaza si trasatura primitiva sau primitive body axis
care
determina dezvoltarea initiala a sistemului nervos si a coloanei
vertebrale a embrionului.
Se formeaza tubul cardiac primitiv care incepe sa bata in ziua a 18- 21a.
Se dezvolta reteaua vasculara anexa si se instaleaza primele schimburi
sanguine intre circulatia embrionara si singele matern.
Saptamina a IV a
La sfirsitul acestei saptamini embrionul masoara cca. 4,5 mm. El are o
forma puternic arcuita (curba) si un cap foarte dezvoltat in raport cu
restul corpului.
La o luna, embrionul este de 10.000 de ori mai mare decit oul fecundat
originar si se dezvolta rapid.
Inima pompeaza cantitati tot mai mari de singe prin sistemul circulator.
Placenta formeaza o bariera unica ce permite ca singele mamei sa ramina
separat, dar in acelasi timp, permite hranei si oxigenului sa treaca prin
ea. Oul se scalda deja intr-o cavitate amniotica voluminoasa.
Forma umana devine clar vizibila prin achizitia unei structuri
tridimensionale.
Apar primele organe de simt: ochii, urechea interna si gura.
Incep sa se formaze structurile care vor determina dezvoltarea muschilor
si a oaselelor (in mod special vertebrele si coastele), a dermului si a
cordoanelor nefrogene (din care ulterior se vor dezvolta rinichii).
Saptamina a V a
Apar mugurii viitoarelor membre si a celor 5 degete de la miini. Ochii
se
inchid la culoare pe masura ce se produce pigmentarea.
Incep sa se formeze emisferele cerebrale (telencefalul). Apar celulele
olfactive care, infundindu-se in tesutul subiacent, determina formarea
foselor nazale.
Apare intestinul, ficatul si pancreasul care vor continua sa se dezvolte
capatind o forma definitiva la sfirsitul saptaminii a 8 a.
Saptamina a VI a
9

10. Incepind cu ziua a 40 a se pot deosebi si inregistra undele cerebrale cu
ajutorul Electroencefalogramei (EEG). De acum creierul incepe sa
coordoneze miscarea muschilor si a organelor.
Saptamina a VII a
Embrionul incepe sa se miste spontan iar aceste miscari sint vizibile cu
ajutorul ecografului. La inceput miscarile nu au amplitudine dar, pe
masura dezvoltarii sistemului muscular si osos, el va incepe sa faca
sarituri, sa-si duca minutele la gura sau sa-si prinda piciorusele, sa se
rasuceasca.
Mama va simti primele miscari abia in luna a patra (cele care sint la
prima nastere) sau cel mai devreme la sfirsitul lunii a treia (cele care
au mai nascut). Aceasta sensibilitate tardiva este datorata mai multor
factori: in saptaminile VII – XIV embrionul nu este destul de puternic
pentru a efectua miscari ample; miscarile lui sint amortizate de lichidul
amniotic in care se scalda ca un astronaut; datorita dimensiunilor sale
reduse el nu preseaza inca asupra peretelui uterin a carui strat extern
este acoperit cu o membrana senzitiva peritoneala. Stratul intern al
uterului nu este prevazut cu inervatii senzitive.
Se formeaza maxilarele, iar radacinile celor 20 de dinti de lapte apar in
gingii.
Saptamina a VIII a
Incepind cu aceasta saptamina embrionul isi schimba denumirea, fiind numit
pe viitor fat, cuvint care vine din latina si inseamna tinar sau copil.
Fãtul masoara cca 2 cm si cintareste aproape un gram.
Memebrele au capatat clar toate cele trei segmente (brat, antebrat, mina,
coapsa, gamba, laba piciorului) iar degetele si articulatiile sint bine
individualizate.
Acum toate organele interne exista. Inima bate de mai bine de o luna,
stomacul produce sucuri gastrice si rinichii incep sa functioneze.
Intestinul s-a diferentiat deja in partile sale succesive: esofag, stomac
si intestin propriu-zis. Abdomenul are deja o forma rotunjita.
Aparatul respirator se dezvolta intens si capata o structura arborescenta,
de o parte si de alta a inimii. Aceasta a ajuns la forma sa externa
definitiva si la compartimentarea in patru cavitati. Totusi circulatia
sanguina va ramine intr-o forma primitiva pina la nastere pentru ca ea nu
cuprinde decit marea circulatie. Mica circulatie, cea pulmonara, va deveni
functionala doar la nastere. Pina atunci oxigenarea singelui se va face
prin placenta si nu prin plamini.
Trupul fatului raspunde la atingere.
Saptamina a IX a
Amprentele sint deja evidente in piele.
Fatul isi va indoi degetele in jurul unui obiect pus in palma lui.
Fizionomia este clar umana: ochii inca foarte laterali si fara pleoape,
10

11. nasul, urechile, gura, separate de fosele nazale prin valul palatin,
limba, toate sint la locul lor.
Saptamina a X a
Uterul se dubleaza in marime.
Fatul se poate uita cu ochii intredeschisi, isi poate misca limba si poate
inghiti, isi poate incrunta fruntea.
Saptamina a XI a
Acum fatul are cam 4 cm. Apare urinarea. Miscarile muschilor devin mai
coordonate. Incep sa functioneze mugurii gustativi.
Saptamina a XII a
Fãtul are deja cca. 30 de grame.
Fãtul doarme iar cind se trezeste isi exerseaza puternic musculatura: isi
intoarce capul, isi indoaie degetele de la picioare, isi deschide si
inchide gura, face sarituri, incearca sa stea in cap.
11

12. Daca e mângâiata, palma se va stringe intr-un pumn inchis tare.
Fãtul respira lichid amniotic nu pentru ca ar primi astfel oxigen ci
pentru a-si dezvolta sistemul respirator.
Teoretic ar trebui sa fie vizibile la ecograf organele sexuale pentru ca
diferentierea lor are loc incepind cu saptamina a XI a. Practic acest
lucru va fi posibil pe la inceputul lunii a Va.
Incep sa creasca unghiile.
Curind se vor inchide pleoapele, pentru a proteja ochii sensibili la
lumina ai embrionului, si se vor redeschide in luna a VII a.
La 16 saptamani apar unele miscarii ale traiectului digestiv, la 16-20 de saptamani miscari ale
pleoapelor buzelor si picioarelor iar la 32 de saptamani unele reactii vocale si comunicative acestea
putand fi intarziate sau inhibate in conditiile actiuni unor factori nocivi asupra gravidei sau atunci cand
fetusul nu are un mediu favorabil dezvoltari ar toti acesti factori interni sau externi influienteaza
negativ dezvoltarea dezvoltarea copilului si dupa nastere.
2.2. Nasterea si dezvoltarea timpurie a copilului.
Nasterea normala se produce la circa 9 luni, dar exista si situatii cand apar modificari care
produc nastera la la 7-8 luni acesti copii sunt numiti prematuri si au o greutate de cica 1500- 2000 gr.la
acestiia apar unele dificultatii de adaptare in primele 5-6 saptamani dar in conditii optime de dezvoltare
ei recupereaza in circa 2 luni acest handicap de la nastere. Atunci cand intevin unele conditii
nefavorabile in viata intrauterina sau la nastere pot aparea copiii retardatii numiti imaturi iar uni se pot
naste cu handicapuri chiar si atunci cand se nasc la termen daca asupra lor au actionat o serie de factori
de risc cum ar fii: infectii virale (la inceputul sarcini), radiatii, diversi paraziti, etc.
Nasterea normala dureaza intre 4 ore si 30 de ore cu un Average cotat la 13 ore. 10 %
din copii se nasc prematur. Pruncul e de aproximativ 50 cm cu o
greutate de circa 3,3 kg avand perimetrul cranian de 35 cm. Scorul
Apgar - se calculeaza la 1 / 5 / 10 minute si se noteaza pe fisa de
sanatate. El tine cont de puls / respiratie / tonus / reactivitate /
cromogenia pielii (anoxia e tradata de culoarea bleu a epidermei).
Scorul optim e 10 - cate 2 puncte pentru fiecare parametru iar cel
minim trebuie sa fie cel putin 7. Cry-First sau Primul Strigat prin
care copilul isi anunta ori denunta venirea pe lume urmeaza in fapt
experientei Vagitus Uterinus.
Tipuri de nastere :
- standard (otrocronie)
- cezariana (acuza ulterior carente in topognosie / somatognosie pe
fondul unei bulimii afective) 46866ckt51chm1f
- pelvinala (explica dificultatile prezente in citire)
- flancocidentala (cordonul ombilical provoaca jugulari terifiante
ale fluxului respirator)
- prematura (copilul nu are nici 32 de saptamani de viata
intra-uterina)
Pruncul resimte post-natal mai acut nevoia mesajului tactil in
12

13. comparatie cu satisfacerea nevoii de hrana / lapte. De aceea copilul
trebuie sa petreaca primele 9 minute din viata extrauterina la sanul
matern. Telectualizarea circumstantelor responsabile de nasterea
pruncului priveste evadarea de sub tutela ratiunii a trairilor
inerente travaliului : kh866c6451chhm
- metoda Dick-Read (exercitii de respiratie)
- metoda Lamaze (tatal pruncului asista la nasterea lui)
- metoda Bradley (antrenamentul prevalent psihologic)
- metoda Leboyer (lumina difuza sau ratacita Loafer-Light este
discreta si inescortata sonor) (cordonul ombilical nu e taiat
imediat de la expulzarea fatului ci la cateva minute dupa ce pruncul
a fost plasat Skin to Skin pe abdomenul matern)
- metoda Ceakovski (copilul e nascut in mediul acvatic unde fara a i
se taia cordonul ombilical ia si da prima lectie de flectari
acvatice si astfel se itereaza evident circumstantele responsabile
de experientele intra-uterine in oceanul amniotic)
Sofrologia cere pentru a reflecta armonia deplina intre instantele
majore ale umanului (trup / psihic / spirit). Trebuie sa optam
intotdeauna pentru Copiii Surpriza adica pentru aceia fortuiti si
care sunt rodul dragostei pure inafectate de ratiunea aditiva si
poate in pofida ei – Dolto.
2.3.Viata ecto-uterina (pana la un an)
Evenimente importante :
- apucarea / manipularea obiectelor
- locomotia (hiper-activii fug inainte de-a merge)
- detenta limbajului
Geofagia apare pana la 1 an. Intr-o ora copilul e treaz doar 3
minute. Un copil din 5 nu are somnul normal. Nou-nascutul vede clar
ceea ce se afla la 30 cm de ochii lui. Dolto precizeaza ca bebelusul
aude vocea parintilor in timpul vietii sale intrauterine si ca el nu
cunoaste doar vocea ci si limba materna - problema supliment pentru
bebelusii adoptati de straini.
Invatarea - obisnuinta, conditionarea clasica si cea instrumentala,
imitarea.
Diferentele intre Pragul Senzorial Maxim si Pragul Senzorial Minim
sunt anemice. Perceptia apare la 2 luni escortata de atentia
spontana. Pentru facilitarea travaliului / expulzarii fatul este
blindat cu o substanta - Vernix. Experienta Skin to Skin trebuie sa
nu lipseasca din PassPort-ul empiric. Gura este un veritabil
instrument cognitiv. Laptele matern poseda anticorpi ce constituie
un mod de stimulare a sistemului imunitar al copilului. Colicile
apar la sugarul sanatos din 1 saptamana dupa externarea din
maternitate. De retinut ca ele nu apar la copiii crescuti in
13

14. colectivitate. Suptul trebuie sa nu ceara mai mult de 20 de minute
iar sevrajul va fi impus la mai putin de 6 luni post-nastere. Si
bebelusii orbi surad. Nou-nascutul zambeste in somn. Surasul
relational apare in primele 3 saptamani. Dupa Spitz el constituie
Primul Regizor al vietii psihice. Ulterior in perioada Angoasei din
luna a 8-a (Al Doilea Regizor al vietii psihice) bebelusul surade in
special mamei. Tendinta de-a surade se diminueaza daca nu li se
raspunde. La 6 zile pruncul deosebeste odorific laptele matern de-al
altor femei. 2 saptamani - sugarul poate sa-si recunoasca mama pe
cale olfactiva in somn. Mamele sunt sfatuite chiar sa nu-si schimbe
parfumul pentru a nu deruta copilul. Capacitatea de-a revendica
odorific identitatea mamei sucomba pe ecartul 2-5 ani. Din ziua a
9-a toate mamele reusesc sa-si identifice copilul prin experienta
odorifica. Urechea nou-nascutului e pluvionata pana la varsta de 2
saptamani de lichidul amniotic - riscul expunerii la otite e mare
iar baietii pot ramane cu tare de virilitate de pe urma contractarii
unei atare infectii. La 1 saptamana post-nastere cunoaste directia
de unde provine sunetul. Distinge vocea mamei de-a altora. Sunetele
joase au efect sedativ si prin urmare tata e necesar sa fie in
preajma odraslei. Nici cand doarme pruncul nu trebuie izolat intr-un
mediu afon pentru ca are dreptul la fono-terapie. Secretia lacrimala
apare la 1 luna. Cand i se scot hainele si este in pielea goala
incepe sa planga. Mult timp s-a crezut ca e din cauza hipotermiei
dar si-n cazul spatiilor supra-incalzite plansul persista. Acest gen
de reactie survine din cauza sentimentului de anxietate parvenit pe
fondul defazajului insinuat intre ceea ce resimte pruncul si
amintirea confortului pluviogen datorat prezentei oceanului
amniotic.
Sugarul este o fiinta imatura la capatul unei Angoase inimaginate -
Winnicott. Reflexul auto-defensei survine la 6 saptamani. Dupa
instalarea satietatii copilul poate urmari un obiect prezentat
homoflanc. Distanta de 18 pana la 38 de cm e cea la care pruncul
observa initial obiectele - in prealabil - cinetizate. La 6
saptamani copilul face distinctia plat - implat iar la 10 saptamani
dihotomia concav - convex. La 4 luni pruncul vede cromatic. Dupa 5
saptamani interesul vizual este ancorat ori se polarizeaza catre
ochi - gura. Copilul nu urmareste asiduu gura ci ochii
interlocutorului. Experienta Eye to Eye apare intre 1 si 3 luni.
La 4 luni apare curiozitatea. Plansul - primar (indus de foame) /
irascibil / algezic.
Hull - Distalitatea locutorilor
- intima (15 – 45 cm)
- personala (45 – 122 cm)
- oficiala (122 – 360 cm)
- publica (peste 360 cm) (apare dupa 1 an de viata)
Limbajul - 1 luna - sunete guturale / 2 luni - vocalize / 3 luni -
gangurit universal (ecto-etnic) / 4 luni - raspunde interlocutorului
14

15. prin vocalize si rade in hohote / 5 luni - lalatiunea (MA - MA) (TA
- TA) / 6 luni - silabe bine conturate (DA) (PA) (BA) / 9 luni -
holofrazele / 10 luni - primele cuvinte tezaurizate. Orice nevoie
este dovada unui impediment sau dezechilibru interior
/ exterior. Asimilarea si acomodarea sunt percutate de inteligenta.
J. Piaget - epigeneza developmentala - stadiul senzorio-motor (1 an
de viata)
1) reflexele (0 - 1 luna) (suptul)
2) deprinderi si perceptii (1 - 4 luni) (reactiile circulare primare
- indistinctia mijloc / scop) (obiectul ascuns se crede disparut)
3) deprinderi si perceptii (4 - 8 luni) (reactii circulare secundare
- vizeaza obiectele exterioare si nu propriul corp) (coordonarea
tact-vaz) (clivarea mijloc / scop) (copilul cauta obiectul ascuns
chiar si atunci cand e mutat din loc sub privirile lui)
4) inteligenta practica (8 - 12 luni) (pre-limbaj) (Frame-Stage)
5) reactiile primare tertiare (12 - 18 luni) (conduita suportului /
sforii / bastonului)
6) combinatorica mintala (18 - 24 luni) (de la Out-Sight se ajunge
la In-Sight) (permutarile iconice)
La 1 an apar reflexele instrumentale - copilul isi pune caciulita pe
cap semn ca vrea sa mearga la plimbare. Reprezentarea permite
imitatia sau disimularea - copilul se preface ca doarme.
Achizitiile fundamentale - J. Piaget
1) construirea obiectului - semn feroce al iminentei acentralizari
prin care se explica trecerea de la ego-centrism la alter-centrism
2) obiectivarea cauzalitatii (dupa 12 luni)
3) obiectivarea spatiului (dupa 12 luni)
4) obiectivarea timpului
Intelesul meu despre mine insumi creste prin imitarea ta si
intelesul meu despre tine creste in termenii intelesului meu despre
mine insumi - Boldwin. Eu sunt cate putin din tot ce-am intalnit -
Homer / Knight.
Spre 3 luni adualismul expie deoarece copilul se gadila si acest
fapt arata ca el se declara socialmente constient de propriul sine
in raport cu alter-sine.
Eul Corporal - 2 zile (copilul suge policele) / 2 luni (studiaza
mainile ca pe obiecte alogene) / 6 luni (se descopera in oglinda)
(copilul recunoaste mainile dar in cazul obrazului este vorba nu de
restituirea ci de construirea unei imagini) (experienta
Build-Picture) / 10 luni (saruta oglinda si ramane surprins de
amprenta labiala) / 12 luni (face distinctia intre propriul chip
reflectat in oglinda si cel al fratelui geaman aflat dupa un simplu
geam).
Recunoasterea altuia este in realitate anterioara recunoasterii de
sine fiindca apare deja la 6 luni. Totusi identificarea de sine in
oglinda este anterioara identificarii in oglinda a altuia dovada ca
ocolul pentru a-si descoperi propria persoana dispare la 3 ani si
deci cu mult inaintea ocolului sau experientei By-Pass de-a gasi
dupa oglinda pe altcineva. Doar pana la 6 luni tipul de relatie
15

16. (afabila) prevaleaza in raport cu identitatea tutorelui - anxietatea
de separare apare intre 10 si 16 luni la privarea dupa 6 luni a
copilului de propria lui mama.
Pre-atasamentul - difuziunea pana la 3 luni / Augmentarea
atasamentului - persoanele familiare
/ Atasamentul Clear-Cut - accentuarea dependentei fata de mama.
Atasamentul fata de tutorele afectiv se dezvolta oricum - chiar si
atunci cand mama isi brutalizeaza odrasla. Atasamentul - de
securitate / insecuritate. La 10 zile apare ambivalenta afectiva
(stari emotionale contradictorii traite la unison si evocate prin
urmare in aceeasi identitate din perspectiva breviocrona). Exista o
complezenta insinuata in relatia dintre conduita afectiva si cea
cognitiva. Complexul sevrajului / intruziunii (gelozie -
rivalitate).
Prima faza a atasamentului - dupa Bowlby - incepe la 2 luni de la
nastere atunci cand bebelusul surade si plange fara o discriminare
neta functie de interlocutor. Copilul desi prezinta nu are incredere
in straini. El nu se simte bine intr-un cadru nou si se agata de
mama sa. Ganguritul si zambetele dispar atunci si copilul plange
uneori. Acest eveniment psihic reprezinta a doua faza a
atasamentului. A treia faza a atasamentului survine intre 7 luni si
3 ani - copilul se deplaseaza singur si exploreaza mediul amfitrion
plecand de la mama lui si intorcandu-se adesea la ea. Intre 6 luni
si 3 ani astmul ce apare la bebelus e in raport cu frica de-a fi
abandonat. La 8 luni incepe sa foloseasca Obiectul Tranzitional sau
jucaria preferata ca mijloc de-a lupta contra spaimei despartirii.
La 9 luni apare o sexualitate infantila - organele genitale sunt
atinse aleatoriu si ulterior premeditat. Relatiile obiectuale - 6
luni - copilul decodifica tonusul afectiv al mamei sale / 10 luni -
simuleaza plansul / 12 luni - evita privirea celui care l-a mustrat
si bate locul unde s-a lovit. Spre sfarsitul primului an de viata
apare coprofagia - survine la pruncul ce acuza o tulburare psihotica
sau in cazul prezentei unei mame ostile si care adesea maltrateaza
fizic puiul de om. Hospitalismul - depresie anaclitica (pana la 18
luni) (anaklinein - in greaca semnifica sprijin). Fazele
Hospitalismului - revolta (hipno-patiile) / abandonul (plansul) /
apatia
/ indiferenta. Lapidar Bowlby convoaca etapele hospitalismului in
cei 3D - Disperare / Descurajare / Detasare.
Unii copiii crescuti in inchisoare de catre mama lor se dezvoltau
mult mai bine in raport cu cei crescuti in Centrele de Plasament
unde se acuza o crasa penurie de afectivitate. Eczema copilului -
constata Spitz - e in legatura uneori cu ostilitatea pe care o
resimte mama fata de el si pe care o deghizeaza in anxietate. Mai
bine sa gresim aratand prea multa iubire decat prea putina - Getz.
Miscarile - cervicale / manuale / de mers. Reflexe inconditionate /
conditionate. La 4 luni pruncul doarme 18 ore pe zi. Spre 12 luni
copilul doarme mai mult noaptea si mai putin ziua. Hormonul de
16

17. crestere e secretat doar in reprizele hipnagogice. Copilul sub 6
luni nu are non-REM si ca atare el intra direct in REM-ul nictimeral
din orice stare prezumata - veghe / plans. Prin joc - apare prin
iterarea activitatii - pruncul cauta realitatea iar adultul via
experienta ludica doreste sa evadeze din ea. Copilului mic dati-i
jucarii mari - Verneil.
1 - 4 luni (jucarii cromatizate / profone)
4 - 8 luni (jucarii dexterogene)
8 - 12 luni (jucarii non-casabile)
Pana la 7 luni pruncul nu suporta prezenta altui copil ci cauta
exclusiv adultul.
Oamenii nefericiti nu au dreptul de-a avea copii. Decat un copil
unic e de preferat ca familia respectiva sa nu aduca pe lume
descendentul - Stekel. Tatal e considerat ca fiind primul partener
de joaca al copilului. Pana la 2 ani pruncul confunda sarutul cu un
canibalism ! Bataia nu se va aplica inainte de 18 luni sub tutela
nici unui pretext. Pana la 6 luni copilul nu distinge binele de rau
si ca atare o disciplinare directa sau bataia in atare circumstante
sunt ineficiente. Plasarea in cresa a pruncului trebuie sa se faca
pana-n 8 luni.
Capitolul 3.
Perioada anteprescolara (prima copilarie)
In aceasta perioada (1-3 ani) au loc multiple transformari la nivelul intregi activitatii a
copilului si a sistemului de relatii cu cei din jur traind o noua experienta de viata prin integrarea sa in
interrelatiile grupului familial si inceperea sesizari regulilor, interdictiilor, orarul si stilul de viata al
familiei modul de organizare si functionare a ei. In aceasta perioada se consolideaza autonomia, se
perfectioneaza deplasarea si se nuanteaza comunicarea verbala ceea ce stimuleaza intreaga activitate
psihica putanduse aprecia raporturile de diferente dintre copiii marcandu se specificul epoci, a tari, a
regiuni a limbii materne.
3.1. Caracteristici generale
In perioada 1-3 ani unii autorii considera ca fiinta umana achizitioneaza 60% din experienta
fundamentala de viata. Avand in vedere intreaga dezvoltare a primei copilarii se pot remarca trei
subperioade:
− Prima perioada (intre 12-18 luni) se refera la consolidarea mersului si concomitent o omai buna
percepere a mediului inconjurator. Nestatornic si instabil copilul este determinat spre investigarea
tuturor locurilor din casa.
17

18. − A doua subperioada (intre 18- 28 luni) marcata printr-o dezvoltare accentuata a comunicarii
verbale si o adaptare mai complexa la diferitele situatii de viata, deplasarea este mai subordonata
finalizari unor intentii, pronuntiia din ce in ce mai corecta a sunetelor favorizand diferentieri
pozitive intre ele
− In subperioada a treia (dupa 2 ani junatate) copilul devine mai sensibil fata de cei din jur
dezvoltandu-se intelegerea fata de cuvintele adultilor. Intensandu-se ritmul cresteri inegale se
modifica infatisarea copilului general fizica el capatand o infatisare generala tot mai proportionala
si placuta. Dezvoltare continua si intensa a sistemului nervos si a creierului care devine asemanator
cu al adultului in ceea ce priveste circumvolutiunile si sciziunile respective prezinta la un an
aprotimativ 980 gr. iar la 3 ani la circa 1100 gr
3.2. Comunicarea, invatarea spontana si conduita emotional-afectiva
Chiar de la un an copilul sesizeaza intelesul la multe cuvinte stimulat de dorinta de a se face
inteles el reuseste sa rosteasca relativ corect si inteligibil cuvintele uzuale integrandu-le treptat in
propozitii din ce in ce mai gramaticale ceea ce duce la ordonarea vorbirii.
In psihologie sunt descrise trei felurii de limbaj :
− limbajul mic primitiv, cu circulatiie restransa intre copil si cei din mediul apropiat dispunand de
cuvinte onomatopeie, de holofaze, de cuvinte circumstantiale de circulatie restransa
− limbajul situativ incarcat cu cuvinte concrete, cu structura gramaticala, dar saturat de exclamatii,
forme verbale eliptice si gestica.
− Limbajul contextual cu vorbire desfasurata ce are un text si un context discret el evoluiaza paralel
cu cel situativ, pe care-l va domina treptat.
Cu timpul se verbalizeaza o mare parte a experientei senzoriale afective (acru, dulce, sarat, amar)
cu integratori evaluativi: bun si rau aparand si experienta odorifica (miros de floare, parfum,
benzina)iar ca integratori evaluativi: miros frumos, urat, inecacios.Verbalizarea impresiilor de culoare
prin perceperea si denumirea mai intai a culorilor vii, la fel verbalizandu-se si senzatiile auditive ca si
celelalte modalitatii senzoriale.
Copilul incepe sa caute satisfacerea curiozitati senzoriale prin interogatii verbale de genul “ce este
asta?”. Capacitatea de intelegere se largeste foarte mult inclusiv pe planul motivelor, a actiuni si a
experientei anticipand unele actiuni inainte de producerea lor Prin ascultarea de mici povestii la care
prefera sa aiba un final fericit experienta devine mai bogata depasind sfera sfera perceptiv senzoriala
sa dezvolta si insusirea de repovestire a celor auzite. Legat de pronuntie apar doua principii cel al
economiei (de regula sunt inlocuite articulatiile dificile cu articulari mai simple si usor de pronuntat) si
cel al repetitiei (prin tendinta de a repeta mai ales silabele accentuate ale cuvintelor) prin fenomenul de
perseverare si de inversare a sunetelor sau a silabelor in cuvinte.
La aproximativ 3 ani copilul intra intr-o faza complicata de dezvoltare a limbajului ca instrument al
gandiri instituindu-se o etapa interogativa in care apar intrebari de genul “de ce? Cum?”evidentiind
planul gandiri in plina dezvoltare spre numeroasele interelatii si dependente dintre fenomenele din jurul
sau. Psihologul elvetian J.Piaget considera ca intre 2-4 ani are loc o trecere la un stadiu mai avansat , a
planului mental, numit stadiu preoperator in care persista caracterul autist si animist al gandiri copiiilor
mici si o dificultate structurala de a sesiza diferentele dintre interdependenta, cauzalitate, determinsmul
fenomenelor etc. Dezvoltarea evidenta a inteligentei practice a miscarilor animate de curiozitate care se
transforma in interes, contribuie la acumularea de experienta umana si la transformarea acesteia in
conduite.
Planul afectiv al al copilului ca urmare a evolutiei psihice generale este instabil supunandu-se legi
celei mai marii tentatii in care buna dispozitie se bazeaza pe starea de confort ce ia nastereprin
18

19. asocierea a numerosi stimuli din ambianta implicati in satisfacerea trebuintelor ( alimentare, de caldura,
protectie, siguranta). Pe directia cresteri in complexitate a conduitelor afective se manifesta timiditatea
fata de persoanele straine, iar simpatia si antipatia incep sa fie tot mai nuantate. In jurul varstrei de 2
ani tatal este admirat in familie dar pe la 2 ani jumatate opilul devine iarasi impulsiv, instabil si
neintelegator prin tendinte ostile fata de adultii ca urmare a cresteri elementelor de frustratiie care se
manifesta prin tipete, plansete. tarare pe jos, refuz de a primi jucarii etc., dar spre varstra de 3 ani ele se
reduc incepandu se constituirea sigurantei de sine ceea ce duce la o mai independenta si cooperare a
copilului. Cu timpul copilul este din ce in ce mai atent la miscarile mamei sau a persoanei care il
ingrijeste facand adevarate incercarii de atentionare si de castigare a afectiuni prin conduite deja
aprobate traind astfel confortul psihic ca pe o stare de fericire. Prin repetare aceste conduite afectuoase
creaza “dragalasenia”copilului anteprescolar cu o dezvoltare psihoafectiva echilibrata si bogata de acea
cele mai multe din actiunile compotramentale ale copilului se invata si se dezvolta pe baza imitatiei.
3.3.Viata ecto-uterina(1-3 ani)
Acum se dobandeste cca. 60 % din experienta de viata si de-aceea
aceasta varsta e una a intereselor glosice - Bourjade.
Cresterea in greutate - aproximativ 4,5 kg. Talia castiga 18 cm. La
3 ani configuratia creierului seamana cu cea a adultului iar
dentitia provizorie se emancipeaza semn al deselor pusee de
irascibilitate.
Mersul si dexteritatea se eleveaza. Gesell - mersul explica
dobandirea geometriei verticalitatii. Fetitele merg ceva mai repede
decat baietii. Dupa 2 ani - executa Marche-Arriere si poate sta pe
un singur picior. Este capabil sa evite obstacolele. Imitatia activa
a adultului ecarteaza orizontul de cunoastere via motricitate.
9 luni - copilul tine singur recipientul dotat cu biberon.
18 luni - mananca singur dar impedant
21/2 ani - foloseste corect si furculita
3 ani - are o pozitie corecta la masa (e antrenat in Meet-uri
publice)
31/2 - dezbracatul se invata mai usor decat imbracatul fara ajutor.
Tactilul ajunge monitorizat vizual / auditiv. Copilul percepe greu
obiectele distale si nanoforme.
11/2 an - percepe figurile colorate / sensibilitate muzicala
2 ani - recunoaste figurile ancromate / apetit ritmofon
Gustul si mirosul - preferinte / aversiuni. Raportul dintre
analizatorul vizual / tactil / kinestezic se amelioreaza dar
persista carente in ce priveste constanta marimii / formei
obiectelor distale. Pruncul traieste intr-un prezent continuu.
Gemenii nu isi dau seama de propria imagine - distincta de cea a
celuilalt frate - decat la varsta de 4 ani in loc de 21/2 ani cum se
intampla cu ceilalti copii. Nu e recomandat sa fie imbracati identic
gemenii. Aceasta tendinta este anapoda mai ales la pubertate cand se
emancipeaza tendinta normala de cucerire / afirmare a propriei
independente. Dupa 21/2 ani copilul hraneste papusa nu doar cand are
19

20. o lingurita ci poate mima gestul si-n absenta ei. Reprezentarile
apar involuntar si-apoi devin voluntare - taseaza terenul propice
amorsarii operatiilor de generalizare / abstractizare.
La 18 luni reprezentarea e legata de actiune. Copilul stie sa
manance dar e incapabil de-a simula actul deglutitiei.
Functia semiotica via reprezentarea simbolica atesta si exerseaza
capacitatea iconica prin imitatie amanata / joc simbolic / desen /
imagini mentale / limbaj. Cand vede o floare imbobocita dimineata si
deschisa la pranz el considera ca este vorba despre 2 flori
diferite.
Memoria - caracter involuntar, mecanic, afectogen - recunoasterea
surclaseaza reproducerea. Asociatiile de contiguitate sunt reperate
in MSD. Latenta mnezica e la 1 an de 2 saptamani iar la 3 ani atinge
2 luni. Granitele dintre real / fantastic sunt labile - indicele de
muabilitate elevat. Se cucereste spatiul social prin cuvantul NU
exasperant pentru anturaj. A. Freud - negatia copilului vine ca
riposta la varii restrictii si exigente dar ori tocmai de-aceea el
se identifica in cele dinspre urma cu agresorul. Pruncul incepe sa
vorbeasca despre el insusi la persoana a III-a.
Nu exista o alta nastere ci e vorba de acea nastere perpetua -
Debesse. Consecinte - socializarea actiunii / constituirea gandirii
propriu-zise / interiorizarea actiunii. Intuitia aduce in
First-Plane arsenalul iconic. Vanatoarea de cuvinte se duce in
jungla cunoasterii acolo unde printre lianele curiozitatii
salasluieste nevoia de-a fi inteles.
Fazele limbajului - primitiv (holofrazele / onomatopeele /
interjectiile) / situativ (protoform) (CNV) (2 – 5 ani) / contextual
(circumstantial). Functia simbolica priveste realul (semnificatul)
si semnul (semnificantul). Simbolul deriva din context (real) iar
semnul ricoseaza din context (conventia / virtualul). Intelegerea
lingvistica sau competenta e superioara exprimarii verbale
propriu-zise sau performantei. Initial substantivele si adjectivele
domina verbele.
Analogiile - Ploaia arata cum ingerii stiu sa planga. Functiile
limbajului ante-prescolar
- desemneaza obiectele si fenomenele prezente / actualizeaza faptele
si datele experientei / evoca evenimente impersonale.
La 2 ani apare intrebarea obsesiva - De ce ? Spre 3 ani copilul
dispune de 1100 de cuvinte.
Disfunctionalitati :
- eliziunea (omiterea silabelor / cuvintelor)
- constructii hiper-laconice
- substitutia de proximitate (l in locul lui r)
- metateza (schimbarea sunetelor / silabelor)
- dublarea unor silabe
- contaminarea (deplasarea / imbrancire accentului)
Intelegerea senzorio-motorie e asediata de cea intuitiva sau
pre-operatorie. Intuitia e frustrata de reversibilitate si ca atare
20

21. nu substituie / reprezinta logica dar serveste acesteia aparand ca
superioara actelor anterioare pluvionate de analogii. Gandirea
simbolica pre-conceptuala transforma inteligenta empirica intr-una
reflexiva. Simbolul prevalent - Cuvantul. Rationamentul transductiv
este ancorat in analogii - copilul nu e capabil de reversibilitate /
deductie.
Exemplu :
- Ai un frate ?
- Da, pe Zoran !
- Hm ! Dar Zoran are un frate ?
- NU !
Preconceptele - notiuni empirice localizate / deconspirate intre
general / individual reflecta acele obiecte pasibile de-a reprezenta
/ constitui prototipul categoriei vizate (Frame-Stage).
Meta-simbolul asociat cuvantului ce-l desemneaza Subiectul /
Predicatul / Verbul Copula atunci cand apar intr-o singura exprimare
permite copilului sa acceada la clasificari / comparatii. Pruncul in
etate de 1 an exploreaza tot ceea ce poate si spre 16 luni gaseste
sau cel putin propune solutii.
Principiul Cronoductului se enunta prin administrarea simultana a
mai multor comenzi ce pretind o succesivitate temporala. White -
doctorate in filozofie la 14 ani si in drept la 16 ani. Constatam o
tendinta de augmentare si de precocizare a potentialului psihic al
copilului prin Terapia Avancrona - instituirea circumstantelor
responsabile de amorsarea gandirii la nivelul superior exigentelor
de moment dar adecvat potentialului intelectual al discipolului.
Stadiile Oglinzii - Zazzo
12 luni
- copilul face / speculeaza deosebirea iscata intre imaginea lui
reperata in oglinda si cea a fratelui geaman mono-vitelin gratie
indicelui de solidaritate motrica
- obrazul fiind invizibil direct apare in oglinda nu prin
recunoastere ci via identificare
18 luni
- rezolva corect proba petei de pe nasuc - o sterge de pe locul real
si nu incearca obliterarea ei in imaginea din oglinda
21 luni
- semnalul luminos intermitent nu mai e cautat dupa oglinda ci
copilul se intoarce pentru a-l trada in spate sau 26 luni.
- dispare conduita ocolului (nu mai cauta in spatele oglinzii pe
Celalalt)
3 ani
- isi recunoaste fara sa-si revendice imaginea video (lentometru /
vitezometru) (bruiajul verbal nu afecteaza raspunsul corect)
5 ani
- peste 20 % dintre copii nu renunta la conduita ocolului (By-Pass)
Recunoasterea reala a altuia se produce pana la 6 luni si ca atare e
anterioara in raport cu identificarea de sine ce survine abia la 18
21

22. luni. Identificarea in oglinda a altuia e anticipata prin
descoperirea imaginii propriei persoane daca in fata oglinzii
adultul ofera ciocolata copilului acesta - initial - va face ocolul
oglinzii pentru a obtine desertul respectiv si doar dupa 51/2 ani se
va intoarce catre adultul aflat la spatele sau adica spre adevarata
sursa a imaginii revendicate in oglinda. Acest fapt indica un
conflict intre reprezentare (irealitatea spatiala iconica) si
perceptie (realitatea imaginii). Oglinda compare in procesul de
constiinta drept revelatorul unui Pluri-Mintal de vreme ce spatiul
reprezentarilor e mai dificil de construit in raport cu celelalte
imagini de sine / ale altuia.
Eul - Corporal (controlul sfincterial) / Eul Spiritual (primele
dorinte / interese - copilul considera propria experienta cognitiva
drept singura adevarata). Eul Social (dihotomia decent / indecent
/ avan-decent).
Mecanismele Clivarii explica aparitia Constiintei de Sine
- eu / obiect
- actiunea persoanei / obiectele actiunii
- eu / altul (numele e asimilat drept Marker in context) (animismul
/ egocentrismul infantil
luna de pe cer il spioneaza pe copil) (negativismul - fluctuanta /
irascibilitate)
Jocul catalizeaza aparitia implicarii premeditate intr-o activitate
(770 secunde).
Legea celei mai mari Tentatii - Imprinting-ul (Teza lui Bowlby -
pana la 3 ani se desfasoara un intens proces de fixare / scanare a
figurilor parentale).
2 ani - tatal trece in varful piramidei afective
21/2 ani - noul destinatar al afectiunii copilului devine Jucaria.
Starile afective :
- impersonalitatea High-Level / aviditatea / gelozia / sentimentul
de abandon (apare la mustrare) / anxietatea (absenta celor dragi si
prezenta inopinata a intrusilor)
2 ani - copilul e receptiv la umor - farsele.
21/2 ani - atent cand e laudat / capabil sa realizeze dihotomia mila
/ compasiune / negativismul primar e semnul unui Eu care se
descopera pe sine si ca atare daca nu predispus cel putin capabil de
secesiune sau macar detasare in raport cu blisterul afectiv
administrat de anturaj. Agresivitatea e normala doar pana la 4 ani.
Adultrismul - imitarea adultului prezent sau evocat. Asimilarea si
ranforsarea unor deprinderi noi ruleaza pe fondul inhibarii
reactiilor inadvertente. Prezinta un interes deosebit pentru
defecatie. Se poate intampla sa se joace cu propriile excremente pe
care evita sa le manance pavoazand insa cu meticulozitate ambientul.
Abilitatile :
deprinderea de-a manca
18 luni - lingura
22

23. 21 de luni - mananca singur dar se pateaza
21/2 ani - furculita
3 ani - e antrenat in Meet-uri publice
- deprinderea de-a se imbraca
1 an - docil
11/2 an - manipuleaza butonierele
2 ani - introduce ambele picioare intr-un crac al pantalonului
3 ani - isi pune lodenul fara sa si-l incheie
4 ani - se imbraca singur
Jocul ocupa 90 % din timpul diurn.
2 ani - exercitiul via manipulare / exploatare
5 ani - jocul simbolic / de fictiune
6 ani - jocul cu reguli (pedantizat)
Taxonomia Callois
Jocul de competitie (universal) / hazard (doar la om) / mimetic
(universal) / vertij (cvasi-universal). Mama promoveaza jocuri
verbale / de inteligenta. Tatal copilului administreaza jocurile
fizice. Pana la 3 ani pruncul nu stie sa se joace cu alti copii.
Taxonomia Pernoud
12 - 18 luni - jucarii pe rotile / nisip / apa / plastilina
18 luni - 2 ani - jucarii cinetice / muzicale
2 ani - 21/2 ani - masinutele la baieti si papusile la fete.
Copiii se joaca unul langa celalalt dar nu unul cu celalalt. Copilul
mic e incapabil sa imparta. Totusi accepta sa consoleze pe cei
afrontati de anxietate sau disconfort psihic tapetat algezic.
21/2 ani - 3 ani - jocurile de imitatie / mingea / picturalele
3 ani - jocurile de rol.
Sindromul Puzzle - copilul se teme sa nu piarda ceva din corpul lui
si prin urmare evita acceptarea unei relationari cu obiecte
dezintegrate sau malformate. Este inutil sa explicam pruncului ca 2
jumatati de biscuit intreg sau ca o prajitura decoltata au acelasi
gust cu un biscuit complet respectiv o prajitura inaltoita.
Pre-18 luni Localizeaza partile corpului / obiectelor uzuale / culorile /
cuvintele ce exprima actiuni.Post-18 luni
Numeste obiecte uzuale si realizeaza dihotomia lumina – intuneric /
cald – rece / 23 de luni
Cunoaste partile corpului si numele animalelor 24 de luni
Recita numerele si cunoaste elemente de topica primara - dreapta /
stanga respectiv sus / jos
28 de luni Afla formele geometrice fundamentale
31 de luni
Numeste literele mari / cuvinte ce exprima actiunea organelor de
simt si surprinde relatii de pozitie sau dispunere a obiectelor ori
propriului corp (fata / spate) realizand totodata comparatii legate
fedeles de promptitudinea reactiilor (repede / incet)
Parintii trebuie sa adopte / manifeste atitudini constante fata de
copil. Dresarea sfincterului nu e posibila mai inainte de 18 luni.
23

24. La fete apare aceasta deprindere - ca regula - la 21 de luni iar la
baieti spre 23 de luni. Parintii e necesar sa nu repete greselile de
exprimare ale copilului atunci cand vor sa se amuze. Mediul fizic -
primul tutore al copilului.
Parintii trebuie sa nu evite raspunsurile la intrebarile copilului
indiferent cat ar parea ele de agasante ori discrete si totodata sa
nu trivializeze / banalizeze sexualitatea prin ignorarea /
camuflarea rolului ei. Negativismul primar e favorizat de
identificarea parentala – anemica / versatila. Penuria Rentei
Afective e cea mai nimerita pedeapsa.
Testul Aventurilor lui Laba Neagra este realizat de Corman pentru
copiii de peste 5 ani - daca subiectul se identifica in imaginea
eroului e un semn bun sau unul de narcisism dar daca nu se
reprezinta prin nimic atunci e vorba de anxietate / dezorientare.
Tutorii pot fi asimilati cu parintii sau cu niste straini. Testul de
detentie iconica Benton - o figura in prealabil aratata copilului
trebuie sa fie recunoscuta ulterior intr-o serie de 3 imagini.
Testul Stamback - priveste reproducerea ritmului fonic prin lovirea
unei mese cu un creion. Testul Desenului Omului Decent - a fost
introdus de Goodenough si se bazeaza pe itemul grafomotor.
Copilul este initiat in primele exercitii ectenice - sentimentul
oceanic sau dorul de transcendenta ce incearca pentru a proba si
deci valida orice fiinta umana asa cum constata Romain Rolland.
Capitolul 4
Perioada prescolara (3- 6 ani)
Aceasta perioada se caracterizeaza printr-o dezvoltare complexa si interesanta cu influiente
asupra evolutiei biopsihice ulterioare, prin expresia existentei sau inexistentei celor 7 ani de acasa
reflectandu-se tocmai importanta constituiri in decursul acestei perioade a bazelor activitatii psihice si
de conturare a trasaturilor de permeabilitate ce isi pun pecetea pe comportamentele viitoare copilul
traversand prin aceasta etape considerata a cunoasteri prin largirea contactului cu mediulsocial si
cultural din care se asimileaza modele de viata ce determina o integrare tot mai activa spre conditia
umana. Mediul solicita copilul nu numai la adaptari ale comportamentului la sisteme diferite de cerinte
in conditii de tutele, protectie si afectiune, dar creeaza in acelas timp o mai mare sesizare a diversitati
lumi si vieti, o mai densa si complexa antrenare a deciziilor, curiozitatii, trairilor interne la situatii
numeroase si inedite concomitent dezvoltandu-se si bazele personalitatii copilului si capacitatile de
cunoastere, comunicare, expresia si emanciparea comportamentelor ce ating grade de complexitate
raportate la caracteristicile de varstra si dezvoltare psihofizica.
4.1.Dezvoltarea psihofizica si consolidarea autonomie
Odata cu dezvoltarea capacitatilor senzoriale si perceptive se structureaza noi forme printre care
24

25. reprezentarile memoriei si imaginatiei dau dimensiuni complexe ale trairilor anticipative si fantastice.
Perceperea realitati este incarcata emotional si alimenteaza imaginatia, comportamentele si strategiile
mintale ce utilizeaza o simbolistica ampla ancorata situational in lealitatea inconjuratoare imprimand
perioadei prescolare acea unicitate si minunatie ce face din ea varsta de aur a copilariei. Pe linia
evolutiei de ansamblu continua dezvoltarea structurala si a diferentierilor fine in antrenarea functionala
a scoartei cerebrale departajarea zonelor vorbiri si fixarea dominatiei asimetrice a uneia din cele doua
emisfere (de obicei stanga) fapt ce imprima caracterul de dreptaci, stangaci sau ambidextru a
manualitatii copilului. In sfarsit, dezvoltarea biochimismului intern devine mai complexa si impregnata
de hormoni tiroidieni si cei ai timusului ce au efecte majore asupra cresteri.
Inca din perioada prescolara apar o serie de diferente intre fete si baieti . Aceste caracteristici
specifice sexului sunt mai evidente spre sfarsitul perioadei prescolare. Astfel, R.Zazzo se refera la
existenta unei agitatii mai mari la baietii la o cooperare mai dezvoltata le fete insotite de o activitate
verbala mai bogata la o tendinta de izolare a baietilor in activitati de constructii. Interesante sunt micile
colectii ale copiilor. Daca la 3-4 ani buzunarele copilului sunt relativ goale pe la 5 ani acestea incep sa
cuprinda dulciuri anvelope de dulciuri iar spre 6 ani obiecte mici baloane dopuri, pietricele colorate
capse etc. cu privire la igiena alimentara de spalare a mainilor inainte de masa si dupa folosirea toaletei,
spalarea, baia, taierea unghiilor, pieptaarea, etc oglindesc gradul de dezvoltare a deprinderilor igienice
si formarea imagini de sine uni transformand aceste momente de ingrijire chiar in joc iar unele fetite
manifesta chiar de la aceasta varsta forme de cochetarie. Pe acest plan, “cei 6-7 ani de acasa” sunt
implicatii in adaptarea culturala ulterioara. Programul de gradinita intareste, de cele mai multe ori, o
asemenea adaptare culturale
In jurul varstrei de 4-5 ani copilul trece printro diminuare a poftei de mancare adesea determinata
de lipsa de varietate a regimului alimentar sau de tensiuni afective. Legat de somn in perioada
prescolara , copilul se opune sa mearga la culcare caci il intereseaza spectacolul relationari cu ceilalti,
devine receptiv la ce fac adulti (adultrism) ca si trairea placeri jocului protestand verbal evaziv uneori
incarcat de tot felul de tranzactii ca si de necesitatea de a avea un fetis prezenta unei persoane 9mai ales
mama) a unei surse de lumina cu liniste totala sau cu muzica, etc.
4.2. Dezvoltarea psihica, conturarea si afirmarea personalitatii
Perioada prescolara este una din etapele de intensa dezvoltare psihica ce are loc sub
presiunea structurilor sociale, culturale, prin influentele massmediei si fregventarea institutiilor
prescolare unde copilul ia contact cu cerinte multiple privind autonomia si adaptarea la mediul de viata.
In multe situatii apar diferente de cerinte intre gradinita si fmilie ceea ce prsupune o varietate de
conduite si aparitia unor contradictii dintre aceste solicitari care pot stimula dezvoltarea exploziva a
comportamentelor, a conduitelor sociale diferentiate, a formari unor strategii diverse de activitati
intelective dezvoltandu se uneori si negativismul infantil dar si o concepere mai profunda, de fond a
intregii activitati psihice prin asimilarea treptata a ceea ce este permis si a ceea ce este nepermis, a ceea
ce este posibil si a ceeea ce este imposibil, a ceea ce este bun si a ceea ce este rau.
Perioada prescolara poate fi impartita in trei subperioade:
− Cea a prescolarului mic (3-4 ani) care se caracterizeaza printr-o crestere a intereselor, aspiratiilor si
dorintelor implicate in satisfacerea placerii de explorare a mediului iar de la relativul echilibru de la
3 ani are loc o trecere spre o oarecare instabilitate, o oarecare expansiune ce exprima o mare
descentrare pe obiecte concrete pe integrarea lor in strategii mai largi de utilizare in care se confera
functii simbolice. Integrarea in gradinita se face cu o oarecare dificultate la aceasta varstra, data
fiind dependenta mare a copilului prescolar mic de adult. Greutatea este cu atat mai mare cu cat
25

26. copilul prezinta o instabilitate psihomotorie si greutati in exprimarea clara ori in intelegerea celor ce
i se comunica. Totusi el devine mai sensibil la semnificatiile evenimentelor si adopta conduite mai
adegvate la convenientele sociale pe un fond de fragilitate afectiva cu unele manifestari ale crizelor
de prestigiu.
− A prescolarului mijlociu (4-5 ani) cand se fac progrese evidente atat pe linia dezvoltari motricitatii
cat si pe cea a functiilor cognitive si a insusirilor de personalitate cand miscarile devin mai precise
si mai rapide iar mersul mai sigur iar prin miscare si manipularea obiectelor, perceptiv se
imbogateste si alimenteaza materialul intuitiv cu care opereaza gandirea in aprecierea situatiilor
care nu cad nemijlocit sub incidenta cunoasteri. Acum copilul devine mai sensibil la evenimentele
din jurul sau si este capabil sa faca aprecieri, relativ corecte, fata de comportamentul altora iar prin
structurarea unor caracteristici volutionale, copilul se poate antrena in activitati de mai lunga durata
si se straduieste sa-i fie de folos adultului.
− Si a prescolarului mare (5-6 ani) in care se manifesta in ansamblu o mai mare opozitie fata de adult,
ce se manifesta spontan dar urmata de dorinte vadite de reconciliere prin adaptarea mai evidenta a
conduitelor fata de diferite persoane ce se poate simti atat in familie cat si la gradinita. Se manifesta
frecvent dorinta copilului de a fii de folos adultului este mai atent si reventios imita si participa la
activitatile adultului devine un mare creator in activitatile cel intereseaza cum ar fii: desenul,
muzica, artizanatul, etc. Capacitatea de invatare devine din ce in ce mai activa in care gradinita prin
programele educative stimuleaza sensibilitate intelectuala.
O dezvoltare spectaculoasa priveste planul senzorio-perceptiv ca exemplu tactul devine un simt
de control si sustinere a vazului si auzului facand ca intregul plan perceptiv sa se subordoneze
actiunilor de decodificare a semnificatiilor ce se constientizeaza tot mai mult.
Copilul prescolar este preocupat de explorarea tuturor spatiilor cu care in tra in contact la
scoala, acasa, pe strada, la magazin, pe timplu vizitelor la diverse persoane, fiind foarte atent la
caracteristicile fiecarui membru al familiei, la identitatea acestora precum si la conditiile de viata in
activitatile profesiunile lor, interesanduse de asemenea de cunoasterea naturi a plantelor si animalelor,
consolidandu-se si generalizari cantitative, logica practica a relatiilor; marimea (lung, lat, inalt),
cantitatea (mult, putin, foarte putin, deloc), spatiale (langa, pe, sub, aproape, departe), etc. Perceptia se
organizeaza si devine operativa si in conceperea spatiului si a timpului. Se dezvolta diferite forme ale
reprezentarilor dintre care cele mai importante sunt ale memoriei si ale imaginatiei. Este activa si se
manifesta dupa 4 ani capacitatea de memorare capatand caracteristici psihice si sociale importante mai
cu seama datorita vorbiri.Apare virulenta memoriei in joc copilul intuind cerinta fixari si pastrari
sarcinilor de joc fiind activa si in invatarea de poiezii si in reproducerea lor dar cu o oarecare rigiditate
ptentru ca in in cazul in care copilul este intrerupt in timpul cand recita poiezia acesta nu mai poate
continua de unde a ramas blocandu-se oarecum pt ca in general copilul prescolar iuta repede deoarece
fixarea este fluctuanta si adeseori superficiala.
Atentia voluntara este alimentata de dorintele si intentiile copilului de a finaliza o activitate
iar concentrarea atentiei creste la 5-7 minute la prescolarul mic la 12-14 minute la prescolarul
mijlociusi la 20-25 minute la prescolarul mare. Dupa vastra de 3 ani inteligenta parcurge o etapa de
inventivitate care pregateste gandirea operativa complexa, (6-7 ani).
Ca fenomen al vieti de relatie dezvoltarea afectivitatii prinde contur in perioada prescolara prin
raportarea la procesul identificari cere trece prin cateva faze pentru ca la 3 ani acest proces se manifesta
prin cresterea starilor afective difuze in care copilul plange cu lacrimi si rade cu hohote, dupa care
manifesta o retinere vinovata, iar la 4-5 ani identificarea devine mai avansata. Conditia de identificare
parcurge patru cai
− prima se realizeaza pe seama perceperi unor similitudini de infatisare cu modele parentale (parul,
ochii)
− a doua pe seama perceperi uno similitudini de caracteristici psihice (este tot atat de inteligent ca tata
sau tot atat de frumos ca mama)
26

27. − a treia se realizeaza prin adoptarea de conduite gesturi si atribute din ceea ce spun alti ca seamana
copilul cu modelul dar identificare mai activa este cu parintele de acelas sex
In contextul identificari o importanta deosebita o are triunghiul afectiv, mama-tata-copil in care
baiatul descopera treptat ca mama de care este atat de legat este altfel decat el, iar tatal, la fel cu el este
puternic, viril si iubit de mama iar fetita la randul ei descopera feminitatea sa, pe tatal sau, care joaca un
rol important in familie si simte o puternica iubire fata de el, dar si o frustratie in raport cu afectiunea
tatalui fata de mama iar la copii care frecventeaza gradinita se dezvolta un atasament fata de educatoare
(afectiune admirativa0 rolul ei in educatia copilului fiind foarte mare deoarece constientizeaza reguluile
si incalcarea lor in colectiv
Dezvoltare exprimari verbale face importante progrese daca la 3 ani vocabularul cuprinde
400-1000 cuvinte la 6 ani cuprinde intre 2000- 2500 cuvinte. In psihologia limbajului infantil se
semnaleaza distante de dezvoltare intre semantica, morfologia si sintaxa vorbiri copilului prescolar iar
un loc important il ocupa si particularitatile diferentiale ale limbajului pentru ca ele implica o anumita
desfasurare a proceselor de analiza si sinteza in cadrul stereotipului motor-verbal.
4.3. Jocul si manifestarea personalitatii.
Jocul ca activitate fundamentala la varsta prescolara se realizeaza si inafara unui scop
clar ca placere gratuita dar cu timpul capata contur si devine tot mai organizat. La 3 ani jocul este inca
legat de obiecte cu timpul datorita interesului copilului fata de adult prin decupare din conduitee umane
a unor momente incepe sa apara jocul cu subiect si rol, copilul devenind in joc medic, profesor,
telefonist, invatator, etc. La 4 ani copilul se joaca mai bine cu un copil mai mare sau cu unul mai mic
caruia ii spune adeseori ce sa faca asumandusi astfel rolul de animator. La 5 ani jocul cu subiect si rol
atinge un important nivel de dezvoltare in care subiectul este alimentat cu o forta activa incat se joaca si
cu parteneri imaginari prin asa numitul joc de alternanta copilul sustine roluri din dorinta de a creea
subiectul.Multe jocuri se desfasoara pe baza de imitatie, ii plac de asemenea jocurile de constructie este
atras de truse incepand sa apara printre altee preocupari si interesul pentru colectii.
Astfel prescolarul mic datorita neconcordantei si nereglari la conduitele celorlalti copii mai
marii desprinde din regulile de-a ascunselea doar regula ascunderi si fuga la locul de bataie
ascunzanduse cu spatele intrun colt la camerei deoarece faptul ca el nu mai vede pe nimeni echivaleaza
cu a fii ascuns, iar dupa ce alearga si bate locul se intoarce la ascunzatoare ca intr-un fel de reactie
circulara., prescolarul mijlociu face exces de zel privind regula ascunderi cautand cele mai complicate
locuri fapt ce afecteaza de cele mai multe ori strategiile da ajungere prioritara la locul de bataie in
schimb prescolarul mare exprima o orientare evidenta spre strategiile care faciliteaza telul atingeri
facile a locului de bataie si speculeaza atingerea lui.
Ca atare perioada scolara este dominata de trebuinta de jocin care actioneaza combinatii mintale,
reprezentari de imaginatie (jocuri simbolice) si sunt actionate forme de experienta complexa.
4.4.Viata ecto-uterina (3 - 6 ani)
Greutatea de la 14 kg ajunge la 22 kg. H pleaca de la 92 cm pentru a
atinge 117 cm. Asimetria cerebrala se accentueaza. Reactiile
27

28. impulsive sunt dupa 5 ani bine cenzurate - SNC cunoaste o
perfectionare pertinenta. Tiroida si timusul sunt glande
hiper-activate. Gesell - la 5 ani e traversata Varsta Nodala.
Tactilul e surclasat de vaz / auz. Observatia - apare ca proces de
elevare a perceptiei. Copiii cred ca diferentele de culoare dermica
ce exista la si intre diferite persoane sunt pasagere.
Note distinctive ale perceptiei :
- doza afectiva mare
- volumul constituie o problema in comparatie cu facilitatea
reflectarii atributelor de culoare si forma
- relatia intreg / parte e dificil comprehensata
- topognosie / topocronie
Reprezentarile - de evocare / retentie / anticipare / fantastice
(ereditatea sociala le amorseaza asa cum remarca Conn).
Masturbarea e un fenomen normal caci copilul isi descopera corpul.
Complexul (candva al) lui Oedip ilustreaza prohibitia incestului si
permite constituirea Supra-Eu-lui drept ansamblu de interdictii
parentale.
Piaget vede la copil o lume regizata dupa anumite principii :
- magia / animismul / finalismul / artificialismul / realismul
Memoria - mecanica / involuntara / voluntara. Prevaleaza engramarea
circumstantelor asediate afectogen / intuitiv - concret. Imitarea -
functie sociala a memoriei (Amendamentul Bandura)
Limbajul ipseital (exclamatii / interjectii / iteratii) / Contextual
(relatii intre corelatii).
3 ani - 1100 de cuvinte / 6 ani - 2500 de cuvinte (logoreea). Apare
conduita verbala de reverenta.
Limbajul interior tradus prin sintagma Making Off-Words apare la 4
ani. Asa se explica prezenta limbajului de alternanta - copilul isi
asuma sau cel putin revendica mai multe roluri in timpul jocului.
2/3 din limbaj sunt reprezentate prin De ce ? Bi-lingvismul simultan
/ succesiv se valorifica aditiv / under-stractiv.
Logopatia - rotacismul / sigmatismul / disfonia / afonia /
logo-fobia / balbismul / mutismul
5 ani - relativ 50 % din potenta intelectului adult e atins prin
inferentele copilului.
J. Piaget - epigeneza developmentala - stadiul pre-operator
- sub 4 ani se remarca egocentrismul / sincretismul / animismul /
realismul nominal / caracterul practic conjunctural sau pragmatismul
trans-electiv prin care copilul desi cunoaste criteriul gruparii in
fiinte / lucruri totusi prin experimentul celor 4 cartonase (om /
car / cal / lup) sunt astfel impartite - om / car / cal respectiv
lup.
- dupa 4 ani gandirea devine intuitiva - rationamentul transductiv
sau pre-conceptual e inlocuit cu cel trans-iconic masiv ambasat de
reprezentari
- concretul este flotat la plural si astfel se explica de ce apar
via reprezentari notiunile – rationamente inductiv-deductive
- apar analiza - sinteza / concretizarea - abstractizarea /
28

29. compararea
- absenteaza compunerile tranzitive / reversibile / asociative
Copilul considera gresit ca un vas mai ingust si mai inalt in raport
cu altul mai larg dar mai scund ar fi mai voluminos decat celalalt
recipient in discutie.
Jocul - de cuvinte. Dupa 3 ani fantasticul / realul sunt notiuni
autonome si deci copilul poate institui relatii preferentiale cu
unul din cei 2 termeni ceea ce evident permite apelarea la
disimulari si-n consecinta permite si explica adeseori minciuna.
Atentia fluctuanta - involuntara / voluntara.
Afectivitatea labila - tutorele educogen ca emisar al exigentelor
societatii devine un nou destinatar pentru plasamente afective ale
copilului. Adultrismul / Identificarea la ante-prescolar via
asimilarea de conduite iar la prescolar prin raportarea la modelul
parental.
Apare SuperEgo-ul vazut drept constiinta apartenentei la Eu prin
imaginea de sine.
3 ani - Mea Culpa si pudoarea
4 ani - mandria de sine (vanitatea) si cea de Eu (orgoliul)
5 ani - sindromul Bitterness-Candy (copilul daca nu acuza cel putin
cunoaste disconfort psihic atunci cand este premiat in locul celui
care merita de fapt recompensa). Criza de prestigiu compare in
procesul de constiinta prin disconfortul remis de mustrarea
copilului in public pentru o fapta reprobabila si deja sanctionata.
Simularea / disimularea provoaca si dirijeaza contrabanda de trairi
afective. Stapanirea de sine este ancorata in ierarhia motivelor.
Renta afectiva explica de ce uneori copilul executa actiuni pentru
moment inhedonice.
Allport - Proprium (unicitatea). Baza morala - descoperita
heterocron via restrictii. Aptitudinile speciale vaneaza momentul
oportun in ori din goana timpului.
Varsta Micului Faun - Debesse. Gradinita - comportamentul ludic
cedeaza comportamentului de explorare.
Jocul pedantizat - o institutie implica o cooperare si suscita o
responsabilitate via reguli - prescolarul mic isi ascunde doar capul
atunci cand doreste sa-si camufleze identitatea.
Jocul cu parteneri familiari / de miscare / constructie (5 ani -
cuburile / 6 ani - castele si tuneluri)
/ creativ (spontan - succede un eveniment marcant) (eroii).
La 4 ani nevoia de celalalt in joc atesta ca instinctul de
rivalitate cedeaza in fine celui de-asociere pentru ca doar astfel
copilul realizeaza adevarata sansa nu a promovarii cat validarii
propriei valori. Functiile jocului - relaxare / adaptare /
umanizare.
Desenul - element important in psihologia proiectiva sfideaza axa
verticala pentru ca discipolul nu cauta sa se afirme ci vrea sa
castige teren propice instaurarii unui indispensabil echilibru
interior.
3 ani - desenul monocrom / confuz
29

30. 4 ani - desenul policrom / stereotip
5 ani - desenul digresiv
Epivolutia demersului iconic :
18 luni - mazgaleli
2 ½ ani - linii curbe
3 ani - cercul
4 ani - patratul
6 ani - rombul
Povestile se cer cu Happy-End. Copilul imita modelul Hic et Nunc si
mai putin pe cel pasat pe Video-Screen.
Mana este Dumnezeu in 5 persoane - H. Focillon. Caracterul omului e
destinul sau – Herodot. Minciuna - de aparare / independenta /
compensatie / seductie / agresivitate. Fata de calitatile pe care le
dorim intrunite de copil oare se cunosc multi parinti demni de-a fi
copii ? E de preferat sa achiti un vinovat decat sa pedepsesti
inocentul - Berge.
Complexul Oedip / Complexul Electra - nu e fundamental ci - remarca
Adler - un produs artificial negativ ilustrat in imaginea mamelor
care-si rasfata copiii.
Encoprezisul - defecatia in propria lenjerie dupa varsta de 4 ani.
Este de 3 ori mai frecvent la baieti decat la fete. La varsta adulta
acesti copii manifesta tendinta de ordonare / avaritie /
meticulozitate / punctualitate - trasaturi de personalitate anala.
Enurezisul - mictiune inconstienta dupa 5 ani. Altminteri pentru
aceleasi simptome e vorba de incontinenta urinara. La 18 luni
copilul incepe sa atentioneze mama ca este usurat dar stanjenit.
Intre 2 si 3 ani mictiunea apare doar noaptea. 1 copil din 10 este
enurezic. O treime din lotul respectiv micteaza ziua dar si noaptea.
20 % dintre copiii pre-puberali acuza o depresie infantila mascata /
acuta / cronica. Impresiile din copilarie sunt perene si fiecare
copac se imbolnaveste de la radacina - Stekel. Psihozele infantile
sunt decamuflate prin absenta surasului (3 luni) / lipsa reactiei de
teama fata de persoanele alogene (8 luni) / Autismul Kanner (poate
surveni in primele zile de viata post-natala fiind de 4 ori mai
frecvent la baieti in raport cu fetele) / mericism (rumegare) / ras
privat de motiv / masturbare excesiva si nu arareori in public.
Capitolul 5.
Perioada scolara mica (6-10 ani)
Aceasta perioada de la intrarea copilului la scoala si pana la terminarea ciclului elementar, este
30

31. apreciata de uni autori ca fiind un fel de sfarsit al copilariei in care domina particularitatile de varstra
asemanatoare cu cele prescolare sau ca etapa de debut primar a pubertati ori chiar ca etapa distincta a
copilariei in care sunt evidentiate descrieri centrate pe problemele adaptari scolare si ale invatari fara a
se neglija ca unele structuri psihice se dezvolta ca urmare a faptului ca, in copilaria timpurie si in
perioada prescolara are loc cea mai importanta achizitie de experienta adaptativa si atitudinala.
Asada in perioada scolara mica, se dezvolta caracteristici importante si se realizeaza progrese in
activitatea psihica datorita constientizari ca atare a procesului de invatamant invatarea devenind tipul
fundamental de activitate pentru ca acest proces solicita intens intelectul avand loc un proces complex
si gradat de achizitii de cunostinte prevazute in programele scoli si in consecinta, copilului i se vor
organiza si dezvolta strategii de invatare si i se va constientiza rolul atentiei si repetitiei formandu-si
deprinderi de scris-citit si calcul. Invatarea tinde sa ocupe tot mai mult un loc major in viata de fiecare
zi a copilului modificandui existenta si actionand profund asupra personalitati sale.
5.1. Particularitati la varsta scolara mica
Pana la intrarea in scoala, copilul invata vorbirea intr-un anumit
fel, mai mult spontan, iar de la aceasta varsta ia capat o serie de
caracteristici noi, datorita procesului de instruire verbala si
formarii culturii verbale. Experienta verbala a copilului din primii
6 ani de viata influenteaza intreaga dezvoltare psihica. La intrarea
in scoala copilul are deja o anumita experienta intelectuala si
verbala. In general, el intelege bine vorbirea celor din jur si se
poate face inteles prin exprimarea gandurilor in propozitii si fraze
alcatuite corect. Exprima bine diferentele dintre obiecte si
fenomene, este capabil de a face ironii si discutii contradictorii,
iar dorintele, preferintele, politetea sunt tot mai clar exprimate.
Aceasta exprimare este facilitata si de volumul relativ mare al
vocabularului sau: aproximativ 2500 cuvinte din care cca.700-800 fac
parte din vocabularul activ. La sfarsitul micii scolaritati,
vocabularul sau insumeaza cca. 4000-4500 cuvinte din care
aproximativ 1500-1600 fac parte din vocabularul activ.
Se pot constata diferente insemnate de la un copil la altul in ceea
ce priveste dezvoltarea limbajului, pe de o parte datorita
capacitatii potentelor intelectuale ale copilului iar pe de alta
parte, influentelor mediului familial.
Invatarea scris-cititului creeaza un camp larg de dezvoltare si
organizare a intereselor intelectuale. Sub influenta acestui proces
apare un stil personal de exprimare a ideilor. Desi limbajul nu este
suficient automatizat si inca mai intalnim elemente ale limbajului
situativ, vorbirea scolarului mic devine un element al exprimarii
gandirii cu pronuntate note personale.
Daca in clasa I-II se intalnesc expuneri incomplecte, in clasa a
III-IV apar raspunsuri mai complexe organizate si sistematizate. O
astfel de exprimare fluenta si coerenta este facilitata si de
dezvoltarea limbajului interior care constituie cadrul de organizare
31

32. al limbajului exterior (U. Schiopu, 1967). 12621iyc97gjm3c
Perioada micii scolaritati este perioada in care scrierea devine un
nou potential al sistemului verbal, cu foarte multe diferente
individuale. Se manifesta unele defectiuni temporare de vorbire, el
trebuie puse pe seama schimbarii dentitiei dar se datoreaza si unor
particularitati trecatoare ale dezvoltarii. O problema deosebita
privind caracteristicile pronuntiei, o constituie prezenta sunetelor
parazitare in vorbirea orala a scolarului mic; ele apar mai putin in
dialoguri decat in relatiile de tip monologat (cand copii expun
lectia). Cea mai mare frecventa ca sunete parazitare, o au sunetele
i si a la sfarsitul si inceputul propozitiilor. In povestirea orala
se fac evidente neglijente de pronuntare, disimulari in articularea
diferitelor cuvinte: „recreatie”, „lu” (in loc de lui), „p’orma”,
„tocma”, „aia”, „t-a dat o carte”. Adap uneori si sunete mai multe
decat trebuie in cuvant: este vorba de un fenomen de incarcare
fonetica a cuvantului. De pilda, scolarul de 8 ani mai spune „iera”
in loc de „era” sau „ieu” in loc de „eu”.
Unele dificultati de sistematizare si organizare succesiva, coerenta
a comunicarii verbale persista in intreaga copilarie, fiind
intretinuta de vorbirea defectuoasa din familie sau de unele
caracteristici dialectale ale mediului lingvistic in care traieste
copilul.
In dezvoltarea scrierii corecte, se manifesta la inceput greutati de
diferentiere a sunetelor. In primii doi ani ai invatarii scrierii,
sunt frecvente eliziunile de grafeme (de exemplu „ituneric”, „itre”,
„hotomalu”, „cardula” etc.); fenomene asemanatoare se petrec in
scrierea diftongilor si a triftongilor, precum si a silabelor „che,
ce, ci , ge, ghe, ghi, gi, chi” intre care, micul scolar face adesea
numeroase confuzii. Alteori in scriere apar sunete supra adaugate
(„viouara”, „diminiata”, „artimetrica” etc.); apar si cazuri de
inversari ale silabelor cuvantului, este vorba de o insuficient de
clara analiza auditiv verbala cu privire la componenta sonora a
cuvintelor.
Alte defectiuni ale scrierii, ca acelea de caligrafiere sau de
inclinatie a literelor, se corecteaza pana la sfarsitul clasei a
IV-a. yj621i2197gjjm
Creste volumul cuvintelor tehnice (la gramatica, aritmetica,
istorie) elementele de pronuntie dialectala diminueaza prin
dezvoltarea capacitatii de a citi. La inceput elevul nu poate
distinge bine cate cuvinte sunt intr-o propozitie, dar treptat el
incepe sa desprinda unitatea fonetica si grafica a cuvantului si
elementele propozitiei simple si dezvoltate. Insusirea ortogramelor
nu are la baza cunostinte gramaticale precise, la inceput, dar
treptat scolarul isi va da seama diferentele gramaticale existente
(sau si s-au). Problemele de omonimie se implica de asemenea ca
generatoare de dificultati („fetita sare coarda” si „mai trebuie
putina sare”), acestea presupun probleme de precizare a sensului si
semnificatiei cuvintelor.
In vorbirea la lectie (relativ monologata) frecventa cea mai mare o
32