1. CMYK
Anul XI
(42)
4
DECEMBRIE
2005
Editor: ASTRA - Despr]m`ntul Mihail Koglniceanu - Ia[i
Director: Areta MO{U Redactor-[ef: Victor DURNEA
Mihai PREPELIŢĂ
DOR DE
EMINESCU
Din Bucovina mea natală
Se-aude bocet, o rafală…
Se sting stejari ștefanieni
Din Crasna pîn-la Costiceni…
Pe Vatamanu l-am pierdut,
Leviţchi a murit de mult…
Eu plîng de dorul lui Motrescu,
Dar mai ales de Eminescu…
Mi-e dor de Putna, an de an…
De Alexandru, de Ștefan,
De Burebista, Decebal,
De buchea din abecedar,
De Mateevici Alexei,
De Pan Halippa, Ţepordei,
Dar mai ales mă tînguiescu
De dulce dor de Eminescu…
Eu nu mă tem de sărăcie,
Mi-e frică doar de veșnicie…
De o Femeie, de-un hoinar,
De cititorul fără har…
De un poet proletcultist,
Precum mă tem de Antihrist…
De toate eu mă lecuiescu,
Murind de dor de Eminescu…
Constantin Stere și unirea românilor la 1918
Î
ntr-un moment de reflecţie asupra propriei vieţi, Constantin Stere Unirea românilor în 1918 nu a reprezentat un proces coerent. În
se autodesemna ca „un învins”. Nu și-a plecat capul și nu i-a fost climatul de criză materială și de exaltare spirituală, pe fundalul
rușine de propriul trecut, totuși se reprezenta ca pe un înfrînt politic. revoluţiei ruse și al descompunerii Imperiului, acţiunea din acei ani ne
Memoria colectivă nu l-a reţinut. În Iași există o stradelă care-i poartă apare ca fiind mai curînd plurală și confuză. Incertitudinea privind
numele (Profesor C. Stere), situată între Bulevardul Independenţei și viitorul politic al teritoriului dintre Prut și Nistru era dominantă, atît la
strada Cuza Vodă. Ieșenii care locuiesc în zonă nu cunosc cine a fost Chișinău, cît și la Iași (capitala vremelnică a României).
Constantin Stere, deși concentrarea de trimiteri la spaţiul sacru al Ridicarea românilor din stînga Prutului a avut loc în condiţiile
devenirii moderne românești ar putea naște unele interogaţii legitime: revoluţiei din Rusia, cu principiile ei de libertate politică, socială și
unirea de la 1859, independenţa din anii 1877-1878, unirea Basarabiei cu naţională. În general, evenimentele din Basarabia au urmat faptelor
România (27 martie / 9 aprilie 1918). Nu credem însă într-o gîndire similare din Rusia și Ucraina.
simbolică a celor care au atribuit denumiri străzilor din perimetrul Basarabia ţaristă nu a cunoscut o mișcare culturală și naţională
menţionat. De altfel, titulatura de profesor sugerează mai curînd influenţa comparabilă cu cele din Ardeal sau Bucovina, o elită locală capabilă să dea
lui C. Stere asupra învăţămîntului ieșean decît aspectul politic al unirii. sens unei acţiuni românești. Au existat desigur publicaţii românești episodice
Prezentul material încearcă să reliefeze, din biografia zbuciumată a („Basarabia”, „Glasul Moldovei”, „Cuvînt moldovenesc”), conduse de
marelui patriot român din Basarabia, rolul deţinut în timpul intelectuali marcanţi ai Basarabiei: Ștefan Ciobanu, Ion Pelivan, Alexei
evenimentelor care au fundamentat actul din martie 1918. Este un Mateevici, Pantelimon Halippa, E. Gavriliţă. Un lung proces de
demers care implică probleme de metodă și de lecturi concurente. O deznaţionalizare, instrumentalizat de puterea de la Petrograd, condusese la
personalitate orgolioasă și consecventă, conștientă de propria valoare, realitatea că circa 90 % din populaţia românească, preponderent rurală, era
cum era cea a lui Stere, a generat mari subiectivisme în epocă. analfabetă. Înapoierea Basarabiei era traumatizantă pentru oamenii de
Observaţiile contemporane, exprimate în jurnale, memorii, reflecţii de cultură din Vechiul Regat care au trecut Prutul în acele zile.
Nu sînt chemat să prorocesc, Ioan Nistor, Al. Boldur, Șt. Ciobanu, I. Inculeţ, Pantelimon Halippa,
Un singur lucru îmi doresc – Vasile Horea, C. Argetoianu, P. Șeicaru, Al. Marghiloman, I. Lupaș, Ovidiu BURUIAN|
În timpul somnului să mor, Onisifor Ghibu, Petru Cazacu, N. Iorga, constituie sursele principale în
creionarea unui rol politic. (continuare în pagina 4)
Răpus de mult prea plinul dor:
De Tuchilatu, de Baltag
Și de măicuţa mea din prag…
Și de Nichita, de Sorescu,
Dar mai ales de Eminescu…
Mă înfior de violenţă
Și de blestem, de providenţă…
Astra
De veacul fără de humor,
ureaz cititorilor [i
De omul cel nemuritor… colaboratorilor
Un dor mă macină pustiu
După Gheorghiţă și Burghiu,
Dar mai ales mă prăpădescu
Srbtori fericite !
De-atîta dor de Eminescu…. [i
Continuare `n pagina 5
La mul]i ani !
CMYK

2. CMYK
de ai voștri! Reţinem și interviul acordat de primarul Iulia) înrămează
comunei Cladova, dr. Sinișa Popovici, dialogul cu consistentul
Revista revistelor Momcilo Ilici (consilier al președintelui M.D.R.S.,
stabilit de oarecare vreme în România), paginile din
grupaj. Tema se
regăsește și în
revistele românești de odinioară, dările de seamă articolele semnate
asupra activităţilor desfășurate (consfătuiri, manifestări de Ilie Furdui
culturale, iniţiative economice etc.). Așteptăm cu (Academicianul
interes următoarele apariţii ale publicaţiei. Alexandru Borza,
luptător pentru
„ASTRA BLĂJEANĂ” – Publicaţie trimestrială unitatea neamului
editată de ASTRA – Despărţămîntul „Timotei Cipariu”, românesc),
Blaj, Anul X, nr. 4 (37), decembrie 2005. În numărul Dumitru Barna
de faţă, la rubrica similară, confratele blăjean reiterează (Luptători de pe
o apreciere asupra publicaţiei noastre, apreciere meleagurile
„SEPTENTRION”, Foaia Societăţii pentru măgulitoare, exprimată la recenta adunare generală hunedorene pentru
Cultura și Literatura Română în Bucovina, An XVI, nr. (ţinută la Sibiu) a ASTREI. N-am vrea să se creadă că, realizarea unităţii
23-24, 2005. Așadar, publicaţia acelei societăţi care, în cele ce urmează, ne plătim „datoria”, lăudîndu-l la naţionale
născută la scurt timp după ASTRA, și-a asumat același rîndul nostru. Nu sîntem adepţii „admiraţiei mutuale” și românești),
rol într-un alt ţinut înstrăinat – Bucovina. Semnalăm, al comerţului de servicii. Eficientă este, după opinia Melania Doina
în acest bogat număr dublu, editorialul Bucovina și noastră, numai emulaţia, pe un teren care este suficient Aurelia Arghezi
Academia la 140 de ani de la înfiinţarea ei, semnat de de larg și care necesită, astăzi, mult mai multe eforturi (Patru generaţii,
acad. D. Vatamaniuc (director al revistei), paginile decît cele care se întreprind. În acest sens, am simţit aceleași năzuinţi). Sumarul numărului este completat
memorialistice ale dr. Ion Nandriș (Patru ani din întotdeauna în „Astra blăjeană” un „concurent” pe de alte articole, medalioane, cronici, dintre care
istoria Bucovinei), articolele consacrate așa-zisei măsură și, totodată, un tovarăș. Dovadă stau prezentările cităm: File din istoria localităţii Bucerdea Vinoasă (de
„istorii mici” (iscălite de Nicolae Bodnariuc, Viorica pe care i le-am făcut în acest spaţiu aproape număr de Florean Truţa), Treizeci de ani de la reînvierea
Piţul, Ion Filipciuc, Dragoș Olariu, Ioana Bădeliţă, număr. Și dacă frecvenţa lor va fi fost judecată altfel, se vlădiciei de la Alba Iulia (de I.P.S. Andrei,
Nicolae Moscaliuc), „schiţa de istorie culturală” cuvine să amintim rostul acestei rubrici, anume de a Arhiepiscop al Alba Iuliei), Povestirea istorică
(Constantin Turtureanu) propusă de Liviu Papuc, semnala cititorilor noștri tot ce este interesant și folositor românească (Baruţu T. Arghezi), Mihaela Teodorescu
medalionul E. Ar. Zaharia, întocmit de Gheorghe în publicaţii care, poate, nu le au la îndemînă. Este ceea Sădean (I. M.), Creștinii din Peninsula Balcanică și
Nandriș, interviul acordat de acad. D. Vatamaniuc la ce vom face și de data aceasta. Mihai Viteazul (Gheorghe Zbuchea), 290 de ani de la
împlinirea frumoasei vîrste de 85 de ani, cuvintele de fondarea cetăţii bastionare din Alba Iulia (Gheorghe
suflet ale poetei Lucia Olaru-Nenati, la aniversarea Anghel), Academicianul Ștefan Meteș (Ioan Străjan), În
confratelui său Vasile Tărâţeanu. Un document valoros sfîrșit, o adevărată și mult așteptată „istorie sinceră”!
dă la iveală Nicolae Cârlan: e vorba de referatul lui Mihai Ungheanu – „Românii și «tîlharii Romei».
Petru Comarnescu (de la a cărui naștere se împlinesc Război religios – război de imagine?” (Mircea
100 de ani) cu privire la expoziţia Ion Ţuculescu, Dogaru). Remarcăm și urmarea amplului studiu
organizată la New York în 1968. Tot restituiri preţioase aparţinînd lui Ion Popescu, intitulat Populaţia Regiunei
constituie și studiul Raportul dintre toponimie și Cernăuţi prin prisma rezultatelor recensămîntului din
etnologie, al lui Grigore Nandriș, tradus acum din anul 2001. Un număr, așadar, substanţial, dens, ce
limba engleză, versurile, din 1974, ale lui Clement poate interesa atît pe specialiști, cît și publicul larg.
Antonovici ori „dialogul epistolar Grigore Nandriș –
Vasile Posteucă. Întregesc sumarul acestui substanţial „FAMILIA”, Petrovasâla–Vladimirovaţ (Banat,
număr dublu, cronicile dedicate de Vasile Precop și Serbia și Muntenegru), Anul XII, nr. 3-4 (56-57), mai-
Carmen Andronachi, unor „cărţi bucovinene”, precum iunie 2005. Revista de faţă ne-a atras atenţia și altă dată,
și dările de seamă asupra „unui trio expoziţional” atunci exprimîndu-ne admiraţia pentru faptul că o comună
(semnate de Tiberiu Cosovan și Gabriel Baban). Foarte Menţionăm, astfel, în numărul de faţă al „Astrei poate susţine o publicaţie, fie și numai parţial culturală, în
util cercetătorilor actuali și viitori – sumarul blăjene”, editorialul poetic iscălit de Ion Mărgineanu condiţii grafice de invidiat. Un rol decisiv are aici,
sumarelor, acoperind cei 15 ani de apariţie ai revistei. (ASTRA – aura românismului), cuvîntul președintelui neîndoielnic, contribuţia celor emigraţi, dar chiar acest
ASTREI la împlinirea a 135 de la înfiinţarea lucru vorbește de un atașament pentru locurile natale, nu
despărţămîntului blăjean, omagiul adus de Viorica Lascu tocmai des întîlnit. Revista petroviceană interesează,
zilei de 1 Decembrie 1918, consistentele pagini intitulate astfel, și prin întreţinerea propensiunii către frumos a
„Ecumenica” (Ion Miclea, Amintiri – În jugul Domnului oamenilor acestor locuri. Un frumos de ale cărui valenţe
și Petru Pinca, Patriarhia Română. 80 de ani de la dă seama, cel mai bine, pictura naivă, care a făcut celebră
înfiinţare), comemorările unor personalităţi, precum în lume o altă comună bănăţeană, Uzdin. Acest frumos e
Nicolae Comșa, Ștefan Manciulea, Coriolan Suciu, detectabil pe alocuri în poeziile Bisericuţă, am vrut să
Liviu Rebreanu (cu aportul unor personalităţi nu mai spun, Apel Rugămînt, Străinătacea, Satule drag ori în
puţin ilustre – scriitorul Ion Brad, profesorii universitari povestirea Muma Chia, care, în plus, documentează și cu
Mircea Popa și Ion Buzași), dările de seamă asupra privire la graiul local. Sînt de semnalat însă în numărul de
adunării generale de la Sibiu și asupra activităţii faţă și o însemnare a călătoriei „pe meleagurile neamului
despărţămîntului în anul ce s-a scurs (întocmite de prof. românesc” (la Mănăstirea Neamţ, la Putna, Iași, Cluj) a
Silvia Pop), palmaresul unor concursuri organizate de pr. Ion Jifcu, trăitor în Canada, notele privitoare la viaţa
ASTRA, bogata rubrică intitulată „Viaţa cărţilor”, cotidiană a Petrovasâlei, documentele din istoria comunei
susţinută cu profesionalism de Ion Buzași, Daniela (găsite de Trinţu Măran în arhivele vieneze), precum și
Pănăzan, pr. Iosif Zoica, medalionele schiţate dascălilor studiul demografic aparţinînd lui Traian Trifu Căta, care
săi de prof. Ion Bobiţan. Suscită interes și relatările cu aplică un model matematic fenomenului descreșterii
privire la „schimbul cultural Blaj – Valea Lungă – populaţiei românești din Voivodina.
Morlanwelz (Belgia)” din ultima pagină. Nu încape Red.
îndoială, deci, că „Astra blăjeană” este oglinda fidelă a
deosebit de intensei activităţi desfășurate de
despărţămîntul din orașul pe care ne place să-l numim,
cu vorbele lui Eminescu, „Mica Romă”.
„VORBA NOASTRĂ”, Zaicear (Serbia și „DACOROMANIA”, Publicaţie a Fundaţiei „Alba
Muntenegru), Anul XII, nr. 23, septembrie 2005. Iulia 1918, pentru unitatea și integritatea României”,
Salutăm reapariţia, după 44 de ani (!) a acestei nr. 23, 2005. Numărul de faţă, apărut, desigur, în
reviste. Astăzi ea este editată de Mișcarea Democrată a preajma sărbătorii noastre naţionale, se deschide cu un
Românilor din Serbia și sperăm să-și împlinească pe cuvînt de întîmpinare a acesteia, aparţinînd lui Mircea
deplin rolul asumat cu curaj, asupra căruia dă lămuriri Hava, primar al municipiului Alba Iulia. În continuare,
de la început Cuvîntul redactorului-șef, pe numele său sînt reproduse (integral) numeroase documente ale
Mihajlo Vasiljievic. D. Crăciunovici, președintele M. vremii, care dau (mai ales celor tineri) imaginea
D. R. S., punctează evenimentul care a avut loc autentică a crucialului eveniment ce a avut loc acum 87
(Serbia răsăriteană în vesminte de primăvară), și își de ani. Două poezii (una a lui Arghezi – Balada Unirii
îndeamnă fraţii Intraţi în rîndurile noastre și fiţi alături –, cealaltă a lui Nicolae Dabija – Scrisoare către Alba
ASTRA IA{I [i Poduri Moldova
S C PESCARIS SA
S.C. IASICON
Editor: ASTRA
mulţumește Universitatea „Al.I.Cuza“ Ia[i Director: ARETA MO{U, vicepre[edinte al
cordial Inspectoratul {colar Jude]ean Ia[i
S.C. Brutăria Silvia S.R.L. ASTREI, pre[edinte al Despr]m`ntului
„Mihail Koglniceanu“ - Ia[i
următoarelor Episcopia romano-catolic Ia[i
T.M.U.C.B Redactor-[ef: VICTOR DURNEA
firme și S.C.C.F. Iași Grup Colas Petrom Sucursala Ia[i Colegiul de redac]ie: Dumitru Bunea, Ioan Capro[u,
Ioan Ciuperc, Florin Faifer, Mircea Cristian Ghenghea,
instituţii pentru S.C. Construcţii Hidro S.A. Editura Polirom
Liviu Papuc, Nicolae Turtureanu, Bogdan Ulmu
susţinerea Direcţia Apelor Prut Iași Editura Trinitas
Culegere computerizat: Elena }`rdea
DTP: Tiberius Mrgrint
DESPĂRŢĂMÎNTUL activităţilor Direcţia Regional de Drumuri S.C. Royal Brinkers SA
Banca Comercial Rom=n - Sucursala „Al. I. Cuza“ Ia[i
cont lei: R006RNCB3240000014140001
„MIHAIL KOGĂLNICEANU“ IAȘI culturale Redac]ia: Ia[i, str. Titu Maiorescu, nr. 2,
bl. B, ap. 43, tel: 0232/219.213, cod po[tal 700 460
Acest numr a fost realizat [i cu sprijinul Ministerului Culturii [i Cultelor e-mail: astraculturalaiasi@yahoo.com,
victordurnea@yahoo.fr
Web: http://astra.iasi.roedu.net
REVISTA ROM+N| - REVIST| A ROM+NILOR DE PRETUTINDENI ISSN 1224 - 2454
CMYK

3. interviul nostru
CORNELIU BUCUR:
„Muzeul Astra devine o carte, de fapt,
un tratat de istorie a civiliza]iei
populare tradi]ionale din România...“
ne auzim cu incantaţie, chiar cu talent mileniu. În sfîrșit, rezultatul de sinteză al pentru autocaracterizare. Abia după 1990 am
actoricesc, fără să-l ascultăm deloc pe acestei etape, cea mai fertilă etapă de creaţie început să deschidem ochii, să privim lumea,
„celălalt”. În momentul în care se despart știinţifică din viaţa mea, exprimă o idee cît se să citim cărţile mari ale istoriei lumii, să ne
doi români dintr-un grup unde s-au poate de simplă, de transparentă, de ușor interferăm cu modul de prezentare a
însămînţat, poate, cele mai fertile idei, accesibilă și de vitală pentru înţelegerea civilizaţiei altor popoare și abia din momentul
constaţi că fiecare pleacă tot cu ideile întregului destin al istoriei și al culturii acesta a venit vremea să ne integrăm propria
proprii. Și n-o spun pentru prima dată. Nu noastre. Am fost un popor așezat și în calea viziunea privind istoria propriei noastre
avem disponibilitatea audierii argumentelor tuturor „răutăţilor”, și în calea tuturor civilizaţii, în civilizaţia universală. Eu am
„celuilalt”, a analizării lor, pentru a vedea „bunătăţilor”, despre care nu am știut să avut această, aș spune, înclinaţie integratoare,
cîtă substanţă au, ce semnificaţie au, dacă nu vorbim. Ne-am plîns mereu de datul sorţii comparatistică, am circulat mult și înainte de
cumva ele pot să corecteze ceva din gîndirea noastre vitrege, prin faptul că am stat în 1990, datorită directorului meu, Cornel
(urmare din numărul precedent)
proprie. La noi, și mai ales la cei ajunși în călcătura copitei tuturor popoarelor Irimie, care a fost un om de largă cultură
înalte funcţii „pastorale” (pentru că ei năvălitoare, deoarece am fost ţara de aur, de universală și m-a cultivat în mod special, în
- Domnule profesor, în acest context,
păstoresc o mare ceată a naţiunii prin sare, de petrol, de fier, de lînă, de chihlimbar perspectiva de a-mi transmite, la un moment
înţelegem că Dv. v-aţi implicat în
instituţiile subordonate), orgoliul, și nici spre care au rîvnit toţi. Eu am încercat să dat, succesiunea, lucru care s-a și întîmplat.
politică, aţi fost și senator, tocmai în
măcar orgoliul, ci vanitatea constituie totul. privesc în altă cheie destinul ţării noastre, Avînd acest beneficiu, am avut șansa de a
ideea de a deschide factorilor de decizie Noi am înlocuit celebra expresie a regelui
politică ochii asupra acestui pericol. În ce urmărind ce am făcut în această conjunctură, compara tot ce am văzut în altă parte cu ce
potent al Franţei „L’Etat c’est moi.” cu care era însă cea mai generoasă sub raportul este acasă. Și numai așa se explică faptul că
măsură aţi reușit și ce mai speraţi? „Ministerul sînt eu.”, „Domeniul culturii pe
- Eu am pierdut multe bătălii, inclusiv pe interferenţelor culturale! În al doilea rînd, am reușit să scriu aceste cărţi dintr-o
care îl păstoresc sînt eu.”, „Numai ce dacă am avut șansa unei durate istorice perspectivă comparatist-europeană, care mi-a
cea parlamentară, dar sper să nu fi pierdut gîndesc eu trebuie aplicat de toată lumea.”
războiul. Îmi amintesc că am părăsit majore prin continuitate multimilenară, ce am dat posibilitatea să înţeleg mai bine
N-am asistat niciodată la întîlniri între un reușit să transmitem din generaţie în generaţie fenomenele în dinamica lor milenară,
Senatul, după cei patru ani, în care am fost ministru și cei mai importanţi dintre activiști
chiar vicepreședintele Comisiei pentru urmașilor? Și trei, ce am reușit să primim universală. Și am să dau, iarăși, un exemplu.
într-un domeniu, care sînt experţi de prima din partea tuturor celor care trecut pe aici ori La Medgidia și la Podeni, în Moldova, s-au
Cultură, Artă și Mass-Media, și am publicat clasă, pe plan mondial, în acel domeniu,
o carte de 600 de pagini (corp de literă mic, s-au așezat pe aici? Două elemente definesc descoperit bordeie-moară din epoca
pentru un schimb real de idei, pentru o
format A4), care se numește Războiul meu modul de viaţă al unui popor și, dacă vreţi, Cucutenilor, epoca neoliticului. Vîrsta acestor
încercare de articulare a unei strategii
pentru reformă. Jurnal de front. Acolo mi- comune. Am citit Raportul final al genialitatea lui, scînteia lui de înţelepciune. bordeie specializate în morărit, cu tipuri de
am mărturisit toate bătăliile provocate (și în Ministeriatului „Caramitru”, redactat de o Primul este propria capacitate de creaţie, dacă mori de mînă pentru zdrobit grăunţele mult
parte pierdute) datorită și faptului că am avut minte iscusită, care a inventat pentru raport are un sistem de valori propriu și, al doilea, evoluate, și cu chiupuri dispuse perimetral pe
neșansa unei lipse de înţelegere și de dialog o mie de strategii. Cînd l-am citit, eu care în ce măsură a știut să asimileze, în dialog cu pereţi pentru depozitat grînele aduse la
chiar cu ministrul culturii de atunci, cu Ion am criticat tot timpul lipsa de strategie în alte culturi, potrivit unor vectori culturali care măcinat, demonstrează că am avut un nivel de
Caramitru, altfel un om minunat și un artist toată durata celor patru ani, am rămas au transmis sau au pus în circulaţie în spaţiul calificare profesională, ca să nu spun de
talentat. Din păcate, ministrului nu i se stupefiat, pentru că nu mai înţelegeam nostru geografic și cultural, o serie întreagă specializare în morărit, înaintea Sumerului,
scrisese, de către cineva pregătit, cu nimica, mi se părea că trăiesc o altă de valori apartenente altor popoare. Eu am Mesopotamiei și Egiptului. Ne cuprindem în
experienţă, o partitură a rolului pe care realitate. Ni se prezentau o mie de strategii reușit să dau expresie, în aceste două cărţi, cu acel curent modern istoric care spune că,
trebuia să-l joace. Actorul Ion Caramitru, ca și eu nu văzusem nici una, nici gîndită, nici foarte multă satisfacţie, dar și cu foarte mult înainte de Potopul biblic, aici a fost unul
ministru, a avut multe iniţiative lăudabile, a aplicată. Deci, la mod declarativ, strălucim, spirit critic, fără să fac nici o concesie dintre centrele cele mai înalte, cele mai
adus bani Comisiei naţionale pentru ca inteligenţă, ca spirit condeier, ca o poporului meu, unor realităţi care sînt extrem evoluate, de civilizaţie ale lumii. Vezi
monumente, a început restaurarea palatului capacitate de a interpreta propria realitate. În de benefice pentru o rescriere a istoriei prezumtivele tăbliţe scrise de la Tărtăria și
de la Mogoșoaia, a grupului statuar al lui momentul acela auzeam despre un alt civilizaţiei românilor din perspectiva istoriei altele asemenea. În numele unor astfel de
Brâncuși de la Târgu Jiu, pe banii Băncii ministru și despre un alt minister și aproape civilizaţiei europene. Cu alte cuvinte, a venit aserţiuni, care aderă la puncte de vedere ale
Mondiale, a mai făcut multe lucruri bune. că mă încîntase lectura, spunîndu-mi „ce vremea să dăm ascultare, și nu citire, celor mai productivi, mai emancipaţi și mai
Noi nu ne-am înţeles pe o dominantă frumos poate fi!”. Pentru a mă ciupi apoi, clasicilor noștri – că și acesta-i un capitol de docţi savanţi ai lumii, am făcut această
(credeam eu la vremea aceea și cred și să-mi revin la realitate și să-mi dau seama că discutat: noi îi citim foarte mult și înţelegem tentativă modernă de scriere a istoriei
astăzi) a politicii guvernamentale în actul de se vorbește despre cei patru ani în care foarte puţin din ce spun ei. N. Iorga spunea civilizaţiei poporului meu în parametrii unei
exercitare a virtuţilor (nu a autorităţii) această realitate virtuală nu am avut șansa de că nu există două sau mai multe istorii, ci istorii a civilizaţiei europene. Se va conveni,
ministeriale în procesul de Reformă. Domnia a o vedea aplicată aproape în nici o există una singură: o istorie universală. În ce poate, odată, că Muzeul acesta a servit con
sa trebuia să așeze, potrivit opiniei mele, dimensiune a sa. măsură te cuprinzi în ea, te exprimă, te brio la repoziţionarea nu numai a muzeelor
politica culturală majoră a României în - Aţi citit-o… integrează și îţi deslușește propria evoluţie, românești, ci și a știinţei românești, că noi am
sistemul de coordonate tradiţie-modernitate, - Cum să nu? Totdeauna citești. aceasta e problema.. Mutatis mutandi, există reușit să dăm o altă turnură felului în care se
pentru a sugera care sînt pistele pe care Trebuie citit marxismul sau litera marxistă o singură civilizaţie, cea universală. În ce poate descifra și interpreta istoria noastră,
fiecare domeniu, gen și tip de cultură – pentru a o putea critica, trebuie citită
scrisă, artistică, de for public, patrimonială, Biblia, dacă o poţi înţelege, dacă nu, să ai
muzeală etc. – trebuie să evolueze. Și aceasta propriul răspuns la afirmaţiile Bibliei.
în ideea că acest scenariu complex, Prima dată îţi „citești” adversarul, dacă îl
confruntat, într-un moment revoluţionar al respecţi în măsura în care vrei tu să fii
istoriei mondiale, cu cele mai mari provocări respectat de adversarul tău. Numai așa îl
care s-au întîmplat pînă acum (și asta poţi combate.
datorită accelerării absolut incredibile a - Trecînd acum în alt plan, Dv.,
nivelului de progres electronic), trebuia să ne domnule profesor Bucur, aţi venit recent
pregătească, structural, pentru tipul de în faţa publicului cititor cu niște lucrări
răspuns, care nu poate fi un răspuns de sinteză. V-aș ruga să vă referiţi la ele
individual, ci instituţional. Spunea Eminescu și la ce mai lucraţi în continuare.
că „nimic nu ucide mai ușor un popor decît - La 40 de ani de activitate știinţifică
indiferenţa pentru instituţiile sale”. Ce sînt neîntreruptă, în acest muzeu, am considerat
instituţiile noastre de cultură, după 15 ani de că acum abia a venit vremea să închei un
reformă? Sînt oglinda fidelă a felului în care capitol de viaţă. Cu alte cuvinte, fiind și
a fost manageriat actul ministerial și, prin profesor universitar, și conducător de doctorat
acesta, politicile de reformă culturală în pentru lucrări de etnologie (începînd din
România după 1990. Iată de ce eu n-am avut 1992), chiar consider că am o serie de
un conflict personal cu ministrul, dar am obligaţii faţă de cei ce vin în urma mea, faţă
înţeles, ca senator, să îmi fac auzită vocea de studenţii mei, faţă de tinerii cercetători. Și
prin toate modalităţile posibile, prin atunci, am dat expresie proiectului cumulării
discursuri, prin interpelări, prin ieșiri la tuturor cercetărilor mele și interpretării
bară, în Parlament, prin alocuţiuni în cadrul acestora de-a lungul celor 40 de ani publicînd
comisiilor pentru cultură simple sau reunite măsură îţi găsești capacitatea de articulare și pornind de la istoria patrimoniului cultural și
două tratate. Primul este dedicat Istoriei de cuprindere în istoria civilizaţiei universale, că venim cu o contribuţie originală, aș spune
ale Camerelor, vocea unui om cu o civilizaţiei populare românești, cu privire
experienţă, spun eu, destul de apreciabilă, te înţelegi și te definești mai bine, iar în chiar doctă și extrem de benefică, inclusiv
specială a civilizaţiei tehnice (în două volume măsura în care nu cauţi raporturile de culturii occidentale, care, iată, își descoperă
după (la vreme aceea) 36 de ani de exersare a 650 de pagini, format academic) și al doilea
a unei profesiuni într-una din cele mai contextualizare, de tangenţă, de secanţă, de propria copilărie în muzeul nostru. Mereu
este Tratatul de etnomuzeologie, cuprinzînd interferenţă cu acestea, rămîi în afara istoriei. spun despre muzeul nostru că el este muzeul
miraculoase instituţii culturale ale României.
aici toată experienţa mea muzeologică, iarăși Noi am avut un simptom maladiv, despre care copilăriei istoriei civilizaţiei euroepene. De ce
Și n-am avut nici măcar impresia, darămite
una de 40 de ani, iarăși în două volume (de Pleșu spune că se numește nombrilism. aceasta? Jacques le Gof, cel mai mare istoric
certitudinea, că sînt înţeles. La noi nu există
data aceasta în numai 560 de pagini). Alături Nombrilismul este boala care însemnează francez în viaţă, spunea: „Pentru istoria
vocaţia cultivării dialogului. Noi sîntem un
popor atît de înzestrat și individual ne de cele două tratate, am mai publicat o iubirea excesivă a buricului. Noi ne-am civilizaţiilor, ca și pentru cea a indivizilor,
considerăm atît de potenţi, atît de dotaţi și monografie despre evoluţia modului de viaţă autoadulat, cuprinzîndu-ne și limitîndu-ne la copilăria este hotărîtoare.” Fundamentul
atît de închipuit valoroși, încît ne este al mărginimii Sibiului, formată din cele 18 privirea propriului abdomen, considerînd că civilizaţiei noastre rămîne civilizaţia satului.
suficient monologul. Nouă ne face plăcere să sate din hinterlandul orașului, timp de un excesul de adoraţie a eului este suficient Dar satul a devenit spaţiul receptacolul,
2 Revista rom=n

4. interviul nostru
refugiul tuturor invenţiilor tehnice urbane or și-a părăsit propriul Muzeu de Arte și conservare, care a ajuns atît de calificat la cu valoarea pe care o probează această
satele din România au păstrat și noi am adus Meserii, ce nu mai avea nici un succes de ora actuală, încît a devenit întîiul centru de tehnică în descoperirea unui univers de
în muzeu numeroase arhetipuri tehnice și public), într-o tentativă similară celei pe formare și de specializare, cu cadre importanţa acestuia. Site-ul Muzeului
culturale ce vin tocmai din preistoria care noi am adoptat-o, dar cu potenţa unui didactice invitate din toată lumea, pentru ASTRA este considerat un etalon superior.
omenirii. Așa se explică faptul că cele mai fost imperiu (noi cu posibilităţile mult mai restauratori și conservatori din toată reţeaua Cine vede site-ul nostru, înţelege și modul
revoluţionare sisteme tehnice apărute în modeste ale unui oraș și ale unui judeţ), naţională. Aici se întîmplă cel mai în care funcţionează toate sistemele tehnice,
secolele al XIII-lea – al XIV-lea, ca expresii Muzeul Civilizaţiilor Mediteraneene. A miraculos proces de adecuare a pregătirii și ceea ce este absolut fabulos. La ora actuală,
ale revoluţiei tehnice medievale, s-au păstrat venit, așadar, momentul confluenţei exprimării acestor oameni la nivelul cu același colaborator de la Cluj, am
în secolele al XIX-lea-al XX-lea în lumea valorilor și a prezentării acestora în muzee experienţei mondiale. În acest sens, am avut realizat două touch-screenuri. Touch-
satului nostru, iar noi sîntem beneficiarii de sinteză. Dar nu este numai atît. Un o experienţă interesantă. Au venit la un screenul este un sistem de impresionare
acestor supravieţuiri prin transferul valorilor muzeu modern nu mai poate fi numai moment dat, la noi, un domn și o doamnă, digitală a unui panou sensibil care te trimite
„depozit plus expoziţie”, după modelul doi bătrîni, modești ca îmbrăcăminte, și într-o memorie fabuloasă, aducînd de acolo
respective în Muzeu. mai modești ca și comportament. Ne-au pe ecran, printr-o simplă amprentare
- Revenind puţin la instituţia pe care o sistemului clasic. Un muzeu modern trebuie
să aibă un sector paramuzeal, de servicii de întrebat dacă-i lăsăm să vadă atelierele și digitală, tot ce te interesează. Unul pe care
conduceţi, Complexul Naţional Muzeal, v-aș șantierele de restaurare. Și am spus: „Da, îl vom avea în curînd, aici, la Dumbravă,
ruga, domnule profesor, să ne precizaţi cea mai înaltă specializare, al căror
beneficiu și a căror contribuţie la actul cu plăcere.” I-am întrebat apoi: „Aveţi și tratează ca un program patrimoniul
care sînt elementele care o compun. Și aparate de înregistrat?” „Nu, vrem să meșteșugurilor tradiţionale, un alt program
pentru că ne-aţi enumerat performanţele, muzeal este de o valoare de neimaginat. În
privim doar.” După două săptămîni am vizează patrimoniul tehnic din Dumbravă,
realizările acestei instituţii, poate ne felul acesta, din 1990 am dearat procesul de aflat – ei au venit și au plecat– că el era al treilea program – meșteșugurile
spuneţi ceva și despre colaboratorii Dv. reformă, în sensul de organizare a instituţiei
- Înainte de toate, numele de complex pe o nouă concepţie și pe noi structuri
mie nu-mi place, îmi displace chiar funcţionale, inaugurînd Centrul de
profund. Dar instituţia noastră este cea mai Documentare și Informare „Cornel Irimie”,
complexă structură, mai întîi de care a realizat, în 15 ani, organizarea în
patrimoniu, după aceea de valori sistem digital a cîteva zeci de computere,
expoziţionale și după aceea de programe avînd fiecare din cele două subsiteme
culturale și educaţionale din întreaga reţea (Dumbrava și Centru) server, ostaţie grafică
naţională. Am să mă explic. Am avut la San. Tot personalul muzeului lucrează acum
Sibiu beneficul de a avea multiple colecţii în condiţiile accesării directe, din baza de
care au fost colecţii tematice, colecţii date terminală, din computerul final, a
etnice, colecţii de reprezentare a unor zone totalităţii informaţiilor, noi reușind să ne
geografice și culturale diferite și atunci am informatizăm datele despre colecţie, despre
fost obligaţi să destinăm fiecăreia un patrimoniu, despre aparatele documentare,
domeniu, un destin, o instituţie chiar. S-a despre arhive etc. într-o adevărată premieră
născut, astfel, Muzeul în aer liber, cu naţională 2) Eu, care am avut șansa unei
profilul de tehnică populară, mai tîrziu, în specializări la Götingen – la Institutul de
1990 – am spus –, Muzeul civilizaţiei Film Știinţific (în 1969-1970, s-au făcut un
tradiţionale, îmbrăţișînd toate număr de 30 de filme știinţifice în România
componentele structurale ale civilizaţiei. S- și le-au terminat la ei, la institut) – am
a născut în 1989 Muzeul de Etnografie promis directorului de atunci al Institutului, președintele Asociaţiei Restauratorilor din tradiţionale din sistemul tezaurelor umane
Universală „Franz Binder”, după numele dl. G. Wolf, că voi face, într-o bună zi, un Germania. A murit de doi ani de cancer. vii. Al doilea site – primul l-am făcut cu
călătorului sas din Sebeș, care, avînd studio de film documentar în România. Mi- Omul acesta, care, la prima privire, era de „Consulatul” american, al doilea cu
calitatea de consul la Karthoum, a călătorit a părut rău cînd am aflat că dl. Wolf a o modestie deosebită, aproape că-i anula Consulatul general al Germaniei – este
foarte mult prin Africa și Orient și a adus murit, eu i-am dedicat in memoriam în personalitatea. Apoi, a venit spre noi, după destinat arhitecturii saxone, cu toate
cu dînsul, în condiţii numai de el știute, cea 1990 acest proiect, demarat cu eforturi și cîteva săptămîni, și ne-a spus că el a avut de sistemele locative, de fortificare – a
mai valoroasă colecţie de arme nilotice, din tenacitate împotriva tuturor rezistenţelor și făcut o evaluare a comportamentului locuinţei, a bisericii, a orașului –, cu toate
partea superioară a Nilului, din lume. I-am împotrivirilor avute. Împreună cu Dumitru profesional al celor două muzee din Sibiu, monumentele din Piaţa Mică, cu
Bodale am pus bazele unui studio de film Muzeul Bruckenthal și Muzeul ASTRA. personalităţile care s-au raportat la
destinat o clădire, un monument istoric
profesionist, specializat sau Ne-a ales pe noi, deși era neamţ și normal identitatea monumentelor, cu stilurile în
restaurat, am instalat obiectele, colecţiile era să ia „Bruckenthalul”. Gestul următor a evoluţia istorică a întregii arhitecturi zonale
acolo, i-am făcut o mare expoziţie, iar hiperspecializat, trimiţînd colegii la
specializare la Paris, și la Stockholm, la fost de alimentare a instituţiei noastre și de etc. El va fi instalat în Casa Artelor după
parterul l-am destinat organizării de aprovizionare cu camioane întregi cu restaurarea acesteia. Acum este evident,
expoziţii temporare, împreună cu toate Bruxelles, la Götingen, peste tot unde s-a
aparatură, cu mobilier, cu bibliotecă, cu cred, că acest zis „complex” muzeal a
ambasadele lumii, avînd, la ora actuală, o putut, să dobîndim, în timp scurt, iniţierea, plata abonamentului la reviste de devenit o fantastică uzină, care produce,
colaborare excepţională în acest plan. calificarea suficientă pentru a putea intra în specialitate. Iar Camera de Meșteșuguri, pentru această cultură, educaţie, informaţie
Recent, India ne-a dat o mare colecţie de concurenţă cu ei. Acest studio organizează, Industrie și Comerţ din Sibiu a început de certă valoare, non stop, în care avem
păpuși îmbrăcate în costume diferite, din împreună cu o fundaţie, Fundaţia de colaborarea cu Camera similară din Mainz, mai mulţi directori, fiecare pe domeniul lui,
toate zonele. Cu ani în urmă, am primit o Antropologie Vizuală (aceleași persoane au adus maeștrii formatori de restauratori oameni tineri, extrem de motivaţi, în primul
colecţie de porturi populare din partea sînt în muzeu și în fundaţie) cele mai de monumente istorice din Germania. rînd de șansa de a lucra la cel mai înalt
ambasadei Chinei, cu obiecte din toate formidabile festivaluri internaţionale de Șantierul nostru, apropo de personal, este nivel, cu cea mai modernă tehnologie, la
regiunile ei etc. Apoi, ne-am gîndit să film antropologic documentar din această deschis tuturor colaborărilor internaţionale. cele mai incitante proiecte. Și pentru asta
facem un muzeu al culturii populare săsești. parte a Europei. Acestea ne-au adus, după La ora actuală, avem pe fiica unui mare ne mobilizăm, ne zbatem, căutăm
L-am numit „Emil Sigelus”, îl deschidem opt ediţii, 26000 de filme în arhiva profesor universitar din Marburg, d-ra sponsorizări, mă rog, îngenunchem dacă
peste două luni, în noul monument istoric documentară. Ce facem cu filmele acestea, Dingelheim, care a terminat antropologia în trebuie, la toate ușile împrăţiei. Pînă la
numit Casa Artelor, a cărei restaurare a pentru că nu e suficient să le dobîndim și să Germania și care, sfătuită de tatăl său, urmă obţinem tot ce dorim.
început acum doi ani de zile, cu 15 miliarde le avem. Cea mai mare prostie e să ţii cunoscător a ceea ce se întîmplă în instituţia Să revenim, însă, și la dificultăţi. Toată
primite, în mare parte de la Banca cultura și știinţa sub lacăt. Eu am avut noastră, a venit să să facă trei luni de stagiu lumea cu care stai de vorbă în România și pui
Mondială. Apoi ne-am gîndit să facem și un calitatea de vicepreședinte al Consiliului la noi. După două săptămîni mi-a spus: această întrebare: „care e problema cea mai
„muzeu al culturii rromilor”, pentru că nu Judeţean Sibiu, al FSN și CPUN. Am avut „Nu mi-am putut imagina că un muzeu mare?” îţi răspunde: „Banii”. Eu
există așa ceva nicăieri în ţară și culmea obligaţia de a forma guvernul local după poate să arate așa. Este de un dinamism, de îndrăznesc să schimb răspunsul și să spun:
este că, recent, Secretariatul general al Revoluţie, am avut, timp de șase luni, poate o efervescenţă a activităţii și de o „Nu banii sînt marea problemă în România.
Consiliului de Miniștri al Consiliului cea mai autoritară voce în consiliul judeţean succesiune de manifestări aproape Problema rezidă în indisponibilitatea
Europei a cerut Guvernului României exact Sibiu. În acea perioadă, am reușit să obţin epuizantă!” Revin și, înainte de toate, să factorilor de putere de a răspunde
acest proiect pe care noi îl pledăm de 12 agrementul Ministerului Învăţămîntului și închei expunerea despre structura muzeală provocărilor venite din sistem. Cu alte
ani și Ministerul Culturii și guvernul nostru Educaţiei de a forma Universitatea de Stat și modul în care am configurat acest cuvinte, eu mă confrunt, după atîţia zeci de
refuză să-l promoveze, deși există, din anul din Sibiu. Iar în structura acestei muzeu. Ultimul sector l-am creat pe public- ani de profesie, cu lipsa de dialog cu oamenii
2000, o HG care prevede, în mod expres, Universităţi, am introdus Etnologia, într-o relations, pe relaţia cu media, pe relaţia de din sistemele etajate ale puterii, acolo unde
ca urmare a pledoariilor noastre repetate, structură etno-sociologică, apoi s-a format integrare universală și pe ceea ce se
ar trebui să se elaboreze marile strategii ale
realizarea unui asemenea muzeu în Facultatea de Istorie-Patrimoniu, la ambele numește marketingul cultural și pedagogia
muzeală, angajînd specialiști în turism, în politicilor culturale, care să dezlege de la sine
România. În sfîrșit, am elaborat un alt facultăţi fiind profesor. Apoi am urmărit ca o serie de probleme. Pentru că sînt o
proiect de muzeu, chiar pe scheletul specializarea studenţilor în cele două sociologie și în abordarea prin chestionare
sociologică și a turiștilor, a altor vizitatori persoană destul de cunsocută și cu o voce
fostului Muzeu al ASTREI, pe care l-am domenii să se facă în Muzeu. El a devenit destul de ascultată, în anumite cercuri, sigur
numit „Muzeul Civilizaţiei Transilvane” și ceea ce era, în perioada interbelică, ai muzeului, a publicului din oraș, din
perspectiva necesităţii cunoașterii modului că, personal, rezolv problemele mai ușor
care se dorește a fi proiectul original al atelierul sau șantierul de formare aplicativă, pentru instituţia noastră. Dar eu, care sînt și
unui prim muzeu al secolului al XXI-lea de de exersare, de specializare pragmatică a în care ei apreciază fenomenul muzeal, a
felului în care ei se apropie sau îl resping, a președintele Asociaţiei Muzeelor în aer liber
esenţă etnologică și antropologică, avînd ca studenţilor. Lor le prezentam toate acele din România, îmi pun problema cum se
felului în care au opţiuni, a felului în care
intenţie realizarea un discurs multicultural, filme antropologice! ne recomandă proiecte-programe, a felului rezolvă problemele pentru toate instituţiile
bazat pe un demers interdisciplinar privind - Extensiunea universitară… în care ne spun ce nu este bun în abordarea muzeale, nu numai pentru una. Dincolo de
identitatea unei regiuni europene, a - Exact! În numele unui protocol noastră. Cele patru sectoare paramuzeale acest tip de probleme, sigur că te lovești de
Ardealului. Am raţionat că nu e nevoie, în semnat cu Rectorul Universităţii, noi sîntem sînt, la ora actuală, nu stîlpi, sînt de fapt insuficienţa banilor, într-un sistem naţional în
secolul al XXI-lea, să intri într-un muzeu al primii beneficiari ai unei asemenea coloanele de sprijin care ne asigură mersul care toată lumea acuză lipsa banilor. Dacă
românilor, apoi să pleci într-un muzeu al colaborări. Spuneam, azi, la întîlnirea cu cel mai rapid înainte. Pot să dau exemple. mai vin și nenorocirile calamităţilor naturale,
sașilor, apoi într-unul al ungurilor, al colegii din ţară, că noi avem cel mai tînăr Am tipărit un CD-rom premiat la Paris, de cu sute de poduri distruse, cu zeci de mii de
secuilor, al rromilor, al armenilor, al colectiv, în sensul că, în fiecare an, 750 MB, bilingv, multimedia, despre toată case avariate etc., dintr-o dată bugetul „se
macedonenilor etc., ca să afli ce tip de selectăm vîrfurile de promoţie și în felul istoria etno-muzeologiei sibiene timp de un duce” acolo. Dacă mai vine și pretenţia
civilizaţie este cea a Transilvaniei și, mai acesta, avem tot timpul un personal format secol. Este absolut fascinant ce informaţie NATO de integrare, altă jumătate de buget
ales, cum s-a săvîrșit această civilizaţie prin de-a lungul timpului și nu mai lucrăm, în fabuloasă conţine. Am realizat, de „se duce” la înzestrarea și modernizarea
întîlnirea și contribuţia tuturor primul an de funcţionare, cu o persoană asemenea, împreună cu Universitatea miltară. Dacă mai vine o altă necesitate, de
componentelor etnice din Transilvania. De neiniţiată. Noi îi luăm în urma celor patru Tehnică din Cluj o pagină web, care este, la fortificare și securizare a frontierelor, altă
altfel, am și afirmat-o la Barcelona, în anul sau cinci ani de specializare, avînd deja o ora actuală, material de studiu pentru
2001, la un Congres al ICME-ului (Comisia parte „se duce” acolo. Și atunci, ce întîmplă
practică importantă. masteranzi din SUA, lucru confirmat de o cu finanţarea culturii?
Internaţională a Muzeelor Etnografice), - Ce se întîmplă cînd posturile sînt colegă a noastră care-și face masteratul
acesta e modelul muzeului etnologic blocate, ca în momentul de faţă? acolo. Cu panorame de 360 grade, cu (continuare în pagina 23)
modern, al secolului al XXI-lea. Pe -… Am creat apoi al treilea sector al aportări de ultimă noutate tehnică, cum ar
modelul nostru se naște, acum, la Marsilia, muzeului, în afara celui de informatică și fi simularea schemelor funcţionale ale Au consemnat Cornel FILIP
la iniţiativa Franţei, chiar a Parisului (care documentare, un laborator de restaurare- tuturor instalaţiilor „industriale” și mai ales și Victor DURNEA
Revista rom=n 3

5. Evenimente Omagii Aniversari
(
(urmare din pagina 1) veche familie boierească, format intelectual era o datorie de conștiinţă să nu-i dea uitării pe cei care mai șovăiau că nu-și vor pierde
în paralel cu radicalizarea intelighenţiei pe românii basarabeni care așteptau „de la cuceririle revoluţionare, dar, unindu-se cu
M
ihail Sadoveanu nota în Orhei și ruse, ulterior parte a acesteia (a fost, de noi mîntuirea lor”, afirmă Stere. Regatul Român, îl vor ajuta să-și realizeze și
Soroca. Note de călătorie, că altfel, exilat în Siberia pentru 6 ani), Opţiunea elitei românești spre Antantă el reforma agrară și reorganizarea regimului
poporul de jos [basarabean – Constantin Stere a avut o influenţă ridică metodologic problema mecanismelor social-politic. Programul democratic
n.n.] este indiferent naţional și că făptura semnificativă asupra dezbaterilor și culturale insidioase care stau la adoptarea basarabean urma să devină, în viziunea lui
naţională era păstrată mai mult din instinct acţiunilor publice din prima parte a secolului deciziilor în spaţiul public. Momentul 1914- Stere, un model pentru viitoarea construcţie
decît dintr-o conștiinţă de neam clară; el XX. Putem aminti crearea revistei „Viaţa 1916 poate fi citit din perspectiva unor a României. „Poporul basarabean nu se poate
arăta, de asemenea, că românii basarabeni nu românească”, în 1906, împreună cu criticul grupuri de presiune culturală, în condiţiile în întoarce de la lumină la întuneric”, ar fi
știau mai nimic despre România: ţara unde G. Ibrăileanu, susţinerea curentului care memoria colectivă și discursul public a declarat Stere, preluat într-un studiu al
moldovenii au un rege, armata lor și se poporanist, activitatea din umbra lui Ion I. ocultat Basarabia (luată Moldovei în urmă cu Foreign Office privind unirea Basarabiei cu
vorbește peste tot moldovenește. Știau ceva C. Brătianu pentru promovarea reformelor un secol, în 1812 ca urmare a Tratatului de la România din 12 august 1918.
despre ţar și despre marea împărăţie a agrară și electorală, ulterior rolul deţinut în București, dintre Rusia și Imperiul Otoman) C. Stere și-a asumat mari responsabilităţi
rusului, dar altceva, despre lume, nu structurarea ţărănismului, a Partidului și a privilegiat Transilvania – care nu și pe 27 martie 1918, la sesiunea Sfatului
cunoșteau. Amintirile trecutului erau o Ţărănesc și a Partidului Naţional Ţărănesc. aparţinuse niciodată unui stat românesc (sau Ţării. Ales deputat de Soroca (honoris
„mare a uitării”, după marele Etapa esenţială din evoluţia politică a lui condus de români). Intelectualii ardeleni din causa), la propunerea lui V. Cijevski, el a
C o n s t a n t i n S t e r e ș i u n i r e a r o m â n i l o r l a 1 91 8
scriitor/povestitor. Pamfil Șeicaru considera Stere se situează însă, după majoritatea celor Vechiul Regat (George Coșbuc, Octavian elaborat Decalaraţia Blocului Moldovenesc,
că tradiţia locală era zona din care își care au analizat activitatea marelui Goga, Ioan Slavici etc.) au reușit să impună care va deveni Rezoluţia de unire.
extrăgea forţa conștiinţa naţională. Lui basarabean, în perioada războiului mondial și în spaţiul public românesc un discurs coerent Alocuţiunea sa în incinta Sfatului conţinea
Onisifor Ghibu, într-o comparaţie asupra a luptei pentru unirea Basarabiei cu România. și percutant, poezia durerii românilor de referiri la datoria deputaţilor faţă de urmași.
românismului din zonele locuite de români în Debutul conflagraţiei în iulie 1914, dincolo de munţi. Mobilizarea pasiunilor a „Unirea era în aer, însă meritul realizării ei
afara Regatului în acel timp istoric (bazat pe extinderea rapidă a participării la conflict, a fost instituţionalizată prin societăţile culturale și votarea din Sfatul Ţării se datoresc lui
influenţa gîndirii unităţii românești și pe găsit elita românească într-o situaţie de la București (Liga pentru unitatea Stere” afirma ulterior, în paginile „Vieţii
cultura naţională), ideea naţională în complexă. I. G. Duca surprinde dilema de la culturală a tuturor românilor, Acţiunea Românești”, Ion Codreanu.
Basarabia îi apărea de negăsit în toate nivelul clasei politice atunci cînd Naţională etc.), structurate tocmai pe relaţia C. Stere a fost inclus în delegaţia
straturile poporului (ţărănime, preoţime); menţionează că „noi nu aveam revendicări cu o Transilvanie subiectivă. Au reușit să basarabeană venită la 30 martie la Iași pentru
„ea pîlpîia doar, după Ghibu, în chip sfios, naţionale numai împotriva unora; fatalitatea prescrie înţelegerea spaţiului transilvan ca a prezenta regelui Ferdinand Actul Unirii.
abia în cîte o inimă de tînăr student de pe la istorică făcuse ca neamul nostru să fie sfîșiat leagăn al românismului și să impună, astfel, Decorat cu „Coroana României”, rang de
universităţile rusești”. urgenţa naţională a eliberării. mare ofiţer, așezat lîngă rege în balconul
Reînvierea Basarabiei, reînălţarea În contrapartidă, politica ţaristă a creat o Palatului și aclamat de mulţime, C. Stere
naţională a basarabenilor – care apărea Basarabie puţin vizibilă și tăcută. Puţini trăiește momentul triumfului său. „Sumbru
ziarului liberal „Mișcarea” din Iași (14 intelectuali basarabeni vor ajunge în Regat și impunător în automobil”, așa cum îl
decembrie 1917) ca o dovadă a trăiniciei pentru a mărturisi drama colectivă a descria Iorga, el reprezenta însă pentru mulţi
neamului românesc în acele condiţii vitrege – românilor de acolo. I. G. Duca recunoștea că o sfidare la adresa simţămintelor armatei.
s-a realizat prin efortul refugiaţilor pînă la discursul din Parlament al lui Stere Rolul politic al lui Stere în Basarabia nu s-
bucovineni și ardeleni (O. Ghibu, I. Nistor, nu prea știa ce se întîmplă în Basarabia2. a sfîrșit pe 27 martie 1918. Desemnarea lui I.
O. Goga) 1 , dar mai ales prin acţiunea Pe acest fundal se desfășoară drama Inculeţ ca ministru fără portofoliu în guvernul
subelitelor locale (învăţători, preoţi…), care individuală a lui C. Stere. După eșecul României i-a permis lui Stere să ajungă, ales
au sintetizat primele revendicări în sens campaniei românești din toamna anului în unanimitate – ca o recunoaștere a rolului
naţional, mobilizînd astfel populaţia. Partidul 1916, Stere a rămas la București, sub jucat în procesul unirii, președinte al Sfatului
Naţional Moldovenesc, apărut în 1917, germani. Deși nu a îndeplinit nici o funcţie Ţării (3/16 mai 1918). Mai mult, el a reușit să
alcătuit din intelectuali liberali și proprietari în administraţia de ocupaţie (doar membru în impună pe P. Cazacu ca președinte al
(Ion Pelivan, Ion Buzdugan, Vladimir Herţa, consiliul de Administraţie al Băncii Consiliului Directorilor, în dauna lui
Daniel Ciugureanu, Teofil Ioncu, Pavel Gore, Generale, alături de bătrînul Theodor Pantelimon Halippa.
Ștefan Ciobanu, Pavel Horea, arhimandritul Rosetti), demersurile sale pentru înlăturarea În noiembrie 1918, evenimentele de pe
Gurie etc.), a încercat să ofere coerenţă monarhiei (martie 1917) și mai ales frontul occidental permiteau României
multiplelor mișcări de autonomie naţională. înfiinţarea ziarului „Lumina”, ce milita reluarea războiului alături de aliaţi.
În jurul postulatelor și revendicărilor pentru ieșirea României din război 3, i-au Atotputernicia lui C. Stere se încheiase.
ţărănești sau democratice radicale s-au adus caracterizarea de trădător. Pantelimon Halippa va deveni președintele
cristalizat și alte curente politice. Ion Inculeţ, Alcătuirea guvernului conservator Al. Sfatului Ţării, iar la 27 noiembrie/10
Pantelimon Erhan, Petru Cazacu revendicau Marghiloman și preliminariile păcii de la decembrie 1918, după unirea Bucovinei și a
pentru ei și structurile pe care le reprezentau București au dat formal dreptate liniei politice Transilvaniei, Basarabia renunţa la condiţiile
dreptul de a discuta problemele acestei steriste, mai ales pe relaţia cu Basarabia. Unirii, „fiind încredinţată că în România
societăţi. În general, aceste organisme nu erau Stere a scris de altfel articolul Destinul s-a tuturor românilor regimul curat democratic
fidele vehicule ale reprezentării politice în în mai multe bucăţi”. Majoritar, elita împlinit (Ornea, p 103). Discuţiile privind este asigurat”.
societate. Dificultăţile de pe teren – disoluţia românească s-a orientat către Transilvania, unirea Basarabiei cu România, purtate la Iași Unii lideri basarabeni l-au părăsit, I.
autorităţii fostului regim, anarhia trupelor ruse Banat și Bucovina și spre o alianţă cu de noul guvern cu o delegaţie basarabeană (I. Inculeţ și D. Ciugureanu îndreptîndu-se spre
bolșevizate în retragere, lipsa unei noi structuri puterile Antantei, în special Franţa și Anglia. Inculeţ, D. Ciugureanu, P. Halippa), liberali, contestîndu-i rolul în evenimentele
de putere, slaba notorietate a elitei românești Izolat, C. Stere a cunoscut în perioadă o negocieri la care fusese invitat să participe și din martie 1918. Alţi protagoniști ai acelor
centrale, dezorientarea populaţiei aflată între dramă identitară. Omul reformelor Stere (martie 1918) i-au conferit legitimitate zile i-au rămas alături, pe noua platformă a
tentaţii diverse, cu o propagandă democratice se regăsea pe aceeași poziţie în planul public, un Mihail Sadoveanu ţărănismului. În anii imediat postbelici,
antiromânească destul de articulată, mizeria politică alături de conservatori, în sprijinirea alăturîndu-i-se. Este marele triumf al lui C. acuzaţiile de „trădător” (legate de poziţia sa
materială etc. – au făcut ca formaţiunile alianţei cu Puterile Centrale. Încercarea sa de Stere. Pamfil Șeicaru afirmă că el este cel din timpul războiului) s-au înmulţit, C. Stere
politice apărute să vorbească adesea doar în a atrage atenţia asupra Basarabiei – „strigătul care conduce acţiunea care trebuie să fiind – la un moment dat – încarcerat la
numele unei minorităţi, cel mai adesea urbane. de deznădejde al românismului de peste proclame unirea. Cu acordul autorităţilor Văcărești. Stigmatul „trădării” exemplare a
În condiţiile necesarei acţiuni globale, iniţiativa Prut” după I.G. Duca – nu a avut impact germane, Stere s-a îndreaptat spre Chișinău apăsat asupra lui în perioadă,
în plan politic a fost preluată de militarii, un asupra opiniei publice de la București. cu „misiunea sa” (autoasumată sau negociată marginalizîndu-l în plan public. După 1930,
congres al soldaţilor moldoveni din fosta Discursul său din 15-16 decembrie 1914 de cu Alexandru Marghiloman) de a explica Constantin Stere a cunoscut un declin tot mai
armată rusă hotărînd – în noiembrie 1917 – la Cameră (se dezbătea orientarea externă a diferitelor grupări politice și etnice din accentuat în domeniul politic. Adversarii săi,
crearea unui for legitim pentru teritoriul dintre României) este memorabil prin evidenţierea Basarabia necesitatea unirii cu România și de tot mai numeroși, surprinși în paginile
Prut și Nistru; Sfatul Ţării, al cărui președinte suferinţelor românilor basarabeni și prin a atenua, pe relaţia cu reforma agrară și cu romanului autobiografic fluviu În vremea
a fost ales Ion Inculeţ, era expresia democraţiei efortul argumentativ în favoarea alianţei cu cuceririle democratice/revoluţionare ale revoluţiei, i-au contestat tot mai mult
politice din noua societate, incluzînd grupuri Puterile Centrale. Rusia era, după Stere, basarabenilor, neîncrederea în guvernul meritele și capacităţile. Numele său rămîne
profesionale, etnice etc. Această structură a principalul pericol pentru fiinţarea conservator Marghiloman. legat însă de marile reforme democratice și,
reprezentat cadrul legal pentru adoptarea românească, o victorie a Petrogradului în Reputaţia de a fi un reformator social mai ales, de actul din martie 1918.
deciziilor fundamentale privind noul stat: război semnificînd „renunţarea pentru sincer a întărit în context autoritatea personală Într-o concluzie a prezentului demers,
înfiinţarea Republicii Democratice Federative totdeauna la cele 2 milioane de suflete din a lui Stere asupra tinerilor luptători ai căror care trimite la modalitatea apropierii de istoria
Moldovenești (parte a Federaţiei Ruse), Basarabia” și „condamnarea României de a mentor fusese la 1905 și asupra celorlalţi lideri momentului 1918 și care circumscrie acţiunea
decretarea statului independent (24 ianuarie ajunge o enclavă rusească… în condiţiile în români de la Chișinău. La 24 martie este din anii războiului a lui C. Stere, nici teza
1918) sau unirea cu România, din 27 martie / care marele vecin va domina Balcanii și întîmpinat extraordinar în capitala Basarabiei, luptei seculare, nici ideea norocului românesc
9 aprilie 1918. strîmtorile”. Ca și la 1878, nimeni nu ne cu muzică, defilare de trupa și gardă de din acel an, nelimitat după reflecţia tristă a lui
Constantin Stere a reprezentat, în acest putea apăra împotriva Rusiei aliate în cazul onoare. „O primire de rege” – notează maliţios P. P. Carp, nu explică România Mare. Unirea
peisaj politic complex, dominat de dispute triumfului ei, sugera Stere. N. Iorga în Memoriile sale. Apologeţii săi românilor reprezenta o legitate istorică, dar
personale și de suspiciuni reciproce, unele El nu neagă asuprirea românilor din (Dimitrie Bogos și dr. Petru Cazacu-Ornea) îl `ntr-un context internaţional favorabil, decisivă
venind de peste Prut (pentru C. Argetoianu, Austro-Ungaria, dar remarcă faptul că, spre prezintă ca pe un erou așteptat și venerat, ca pe s-a dovedit a fi asumarea riscurilor și
Ion Inculeţ era „cel mai ticălos dintre deosebire de românii din Basarabia, ardelenii un trimis providenţial care să înlăture responsabilităţilor de către elita politică locală
basarabeni”; Pan Erhan, președintele și-au putut conserva neatins caracterul etnic „atmosfera apăsătoare de griji zilnice, și cea de la Iași sau București.
Consiliului Directorilor Generali, structura și au putut porni lupta pentru renaștere. Într- combinaţii, ambiţii, lupte de culise” ce domina -----------------------------------------------------
executivă a noii autorităţi, a demisionat în o discuţie ulterioară cu I. G. Duca, Stere un oraș de provincie, zăpăcit după un trecut de 1
Care vor edita la Odesa revista
momentul intrării trupelor române în reiterează lupta pentru eliberarea Basarabiei sub putregaiul imperial, după un război și un „Ardealul”, avînd subtitlul „gazetă naţională”;
Chișinău, acuzat de bolșevism) elementul de alături de Germania ca pe o apărare a operei reflex de revoluţie, cu anarhia consecutivă. denumire modificată ulterior în „România
legătură între diferitele facţiuni și partide generaţiilor de la 1848 încoace. Însingurarea Mișcarea pentru unire a găsit în el un Nouă”, exprimînd orientarea mai decisă a
politice. Soluţia unităţii / unirii s-a cristalizat crescîndă în plan public îl determină să conducător. „Trecutul lui revoluţionar, erudiţia jurnalului ca organ de propagandă pentru unirea
relativ tîrziu, în primăvara 1918, atunci cînd publice eseul De ce sînt trădător, începutul masivă, naţionalismul luminat și autoritatea tuturor românilor.
2
diferitele proiecte ale românilor din unei serii intitulate Din carnetul unui solitar morală impuneau și adversarilor și prietenilor”. Deși la Iași, prof. A. Frunză, basarabean
Basarabia, independenţa, organizarea unui (în „Viaţa românească”). Omul politic În cele trei zile care au despărţit sosirea filogerman, fundase la rîndul său Liga pentru
referendum pentru viitorul republicii, basarabean refuză opunerea Ardealului la Chișinău de momentul unirii, C. Stere a liberarea Basarabiei; Onisifor Ghibu a acuzat,
alcătuirea unei republici federative strînse Basarabiei. Trocul unei provincii românești vorbit tuturor grupurilor politice, etnice și în epocă, liderii acestei asociaţii că nu luaseră
între România și Republica Moldova (după pentru alta îi apare ca un dezgustător negoţ legătura cu cealaltă ligă românească.
sociale. „Am ţinut 28 de discursuri și s-au 3
formula liderului ţărănist Ţiganov), au fost cu suflete românești. Stere afirmă că nu Ziarul a fost înfiinţat împreună cu B
făcut kilometri de vorbărie” i-ar fi declarat Brănișteanu, redactor șef, și cu sprijinul
concurate de proiecţiile externe ale avem dreptul să vindem două milioane de lui Al. Marghiloman, venit în capitala
suflete românești pentru Ardeal: „de Ardeal material al omului politic transilvănean Alex.
ucrainenilor și ale bolșevicilor. Basarabiei cu ocazia proiectatei decizii a Vaida-Voievod.
Om politic și de cultură român din 1892, ne desparte în realitate nu Carpaţii, ci Sfatului Ţării. Stere a liniștit temerile privind
născut în Basarabia (jud. Soroca) într-o Prutul” conchide el. Pentru orice bun român România și guvernul conservator și a convins Ovidiu BURUIANĂ
4 Revista rom=n