Romanitatea romanilor 2

1. ETNOGENEZA ROMÂNEASCĂ. Test 2 – 2008
I. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE RĂSPUNSULUI PE CARE ÎL CONSIDERAŢI CORECT:
1. Frontieră întărită cu ziduri de piatră sau valuri de pământ, de-a lungul cărora erau ridicate castre:
a) meterez; b) fortificaţie; c) hotar; d) limes.
2. Structură militară de elită, specific romană:
a) falangă; b) legiune; c) alae; d) cohortă.
3. Populaţie sedentară, din dreapta Dunării, asimilată de slavi:
a) daco-romană; b) moesiană; c) moeso-romană; d) daco-moesiană.
4. Totalitatea elementelor străine care se adaugă unui idiom:
a) suprastrat b) adstrat c) neologisme d) substrat
5. Procesul de romanizare poate fi considerat încheiat o dată cu:
a) integrarea unui teritoriu în statul roman; b) sosirea primilor colonişti romani;
c) adoptarea modului de viaţă roman; d) însuşirea limbii latine de către autohtoni.
6. Cele mai multe elemente slave sunt receptate după încheierea procesului de formare a limbii române, în secolele:
a) VII-VIII b) VI-VII c) IX-X; d) VIII-IX.
7. Împărat roman care, în secolul al VI-lea, reinstaurează parţial şi vremelnic administraţia imperială la nord de Dunăre:
a) Aurelian; b) Constantin cel Mare; c) Justinian; d) Marcus Aurelius.
8. În vocabularul limbii române, adstratul reprezintă circa:
a) 10%; b) 60%; c) 30%; d) 20%.
9. Factor al romanizării, cu acţiune latentă:
a) viaţa spirituală; b) legiunile; c) armata; d) administraţia.
10. Împărat roman care, în secolul al IV-lea, reinstaurează parţial şi vremelnic administraţia imperială la nord de Dunăre:
a) Aurelian; b) Constantin cel Mare; c) Justinian; d) Marcus Aurelius.
II. ANALIZAŢI CELE DOUĂ ENUNŢURI ŞI MARCAŢI CU:
a) dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi există legătură cauzală între ele;
b) dacă ambele enunţuri sunt adevărate, dar nu există legătură cauzală între ele;
c) dacă primul enunţ este adevărat, iar al doilea este fals;
d) dacă primul enunţ este fals, iar al doilea este adevărat.
11. În Dacia, stăpânirea efectivă a Romei a durat aproximativ 165 de ani; romanizarea ireversibilă şi temeinică a geto-dacilor s-a constituit în
premisa fundamentală a etnogenezei româneşti.
12. Pe plan lingvistic, româna se individualizează între celelalte limbi neo-latine, în primul rând, prin adstrat; constituit încă din primele secole ale convieţuirii
româno-slave în spaţiul carpato-danubiano-pontic, acesta reprezintă aproximativ 20% din vocabularul limbii române.
13. Continuitatea dacică este demonstrată de menţinerea toponimiei şi hidronimiei în noua provincie, după cucerirea romană; majoritatea oraşelor
Daciei romane poartă numele vechilor cetăţi ale autohtonilor geto-daci.
14. Retragerea legiunilor romane la sudul Dunării a permis accesul nestânjenit al valurilor de migratori în vechea provincie; majoritatea populaţiei
daco-romane se retrage în zonele mai ferite, viaţa urbană stingându-se treptat.
15. Între autohtonii daco-romani şi migratorii care şi- au exercitat controlul politico-militar asupra teritoriilor nord-dunărene nu a existat o simbioză; începând cu
secolele IX-X, se poate vorbi despre o influenţă reală a slavilor asupra limbii şi instituţiilor româneşti.
16. Pentru a se autodefini, neolatinii din sud-estul Europei foloseau termenul de vlahi; utilizat şi de popoarele vecine, acesta are ca arhetip
germanicul wlach-walach, prin care erau desemnaţi oamenii de limbă latină.
17. După retragerea armatei şi a administraţiei romane din Dacia, teritoriul fostei provincii a continuat să fie locuit de geto-daci; relaţiile autohtonilor de la
nordul Dunării de Jos cu lumea romană şi romano-bizantină au fost atât de intense încât nu au putut fi întrerupte nici de marile migraţii.
18. În etapa desăvârşirii romanizării are loc migraţia slavilor care, pe parcursul secolului al VI-lea, se aşează în teritoriile din stânga Dunării; în secolul anterior,
descoperirea obiectelor paleocreştine de la Biertan demonstrează răspândirea creştinismului de limbă latină la romanicii nord-dunăreni.
19. Cucerirea Daciei de către romani a hotărât destinul populaţiei din spaţiul carpato-danubiano-pontic; includerea în aria civilizaţiei romane duce la modificarea
ireversibilă a identităţii lingvistice, constituirea poporului român reprezentând, înainte de toate, o realitate culturală bazată pe limba latină.

2. 20. Elementele civilizaţieiromane migrează dinspre lumea rurală către cea urbană; afirmarea oraşelordovedeşte creşterea număruluide cetăţeniromani.
III. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE ORDINII CRONOLOGICE PE CARE O CONSIDERAŢI CORECTĂ:
21. A. Descoperirea obiectelor cu însemne paleocreştine de la Potaissa, Apulum şi Micia.
B. Donariul de la Biertan atestă existenţa unei comunităţi creştine în stânga Dunării.
C. Autorităţile imperiale romane întreprind ample acţiuni de reprimare a monoteismului creştin.
a) ACB; b) BCA; c) CAB; d) CBA.
22. A. Începe etapa preliminară a romanizării spaţiului daco-moesian.
B. Zona danubiano-pontică este inclusă în Imperiul Roman.
C. Înflorirea vieţii urbane în Dacia.
a) BCA; b) ABC; c) ACB; d) BAC.
23. A. Burebista realizează prima unificare politică a geto-dacilor.
B. Spaţiul daco-moesian intră în orbita civilizaţiei romane. .
C. Sfârşitul etapei preliminare a romanizării.
a) BCA; b) ABC; c) BAC; d) ACB.
24. A. În stânga Dunării sunt ridicate primele basilici creştine.
B. Justinian restabileşte temporar autoritatea imperială romană la nord de Dunăre.
C. Stela funerară de la Căşeiu atestă existenţa unei comunităţi creştine în stânga Dunării.
a) ABC; b) CAB; c) BAC; d) CBA.
25. A. Începutul perioadei de romanizare în Dacia.
B. Începutul celei de-a treia faze a procesului de romanizare.
C. Retragerea armatei şi administraţiei romane din Dacia.
a) BAC; b) CBA; c) ACB; d) BCA.
26. A. Începutul procesului de romanizare propriu-zisă în dreapta Dunării de Jos.
B. Intrarea unei părţi a Daciei în componenţa statului Roman.
C. Începutul fazei preliminare de romanizare a spaţiului daco-moesian.
a) ACB; b) CAB; c) ABC; d) CBA.
27. A. Războaiele dacice iniţiate de Traian.
B. Spaţiul danubiano-pontic este integrat Imperiului Roman.
C. Începutul fazei preliminare a romanizării în spaţiul daco-moesian.
a) CBA; b) BCA; c) CAB; d) ACB.
28. A. Creştinarea masivă a daco-romanilor.
B. Reinstaurarea vremelnică şi parţială a administraţiei imperiale la nord de Dunăre în timpul lui Justinian.
C. Trecerea masivă a slavilor la sud de Dunăre.
a) BAC; b) CBA; c) BCA; d) ABC.
29. A. Pătrunderea slavilor în spaţiul nord-dunărean.
B. În provincia Dacia sunt aduşi colonişti din toată lumea romană.
C. Începutul celei de-a treia faze a procesului de romanizare..
a) ABC; b) BCA; c) BAC; d) CBA.
30. A. În Imperiul Roman sunt interzise cultele păgâne.
B. Diocleţian organizează provincia Scythia Minor în Dobrogea.
C. Pentru a evita persecuţiile imperiale, creştinii apelează la simboluri din mitologia greco-romană.
a) CBA; b) ABC; c) CAB; d) BCA.
2