1. ISTORIA TELEFONULUI

2. Dorința oamenilor de a comunica la mare
distanță a fost un vis încă de la începuturile
istoriei. Iar pe măsură ce omenirea a progresat,
și mijloacele de comunicare au evoluat
continuu: de la rotocoalele de fum ale
indienilor, la gorniștii secolului XIX; de la
sunetele de tobă din jungla africană, la scrisori
trimise prin porumbei voiajori. Iar cel mai
mare pas către sistemul modern de comunicații
a fost făcut cu un secol înainte de a exista
internetul: in 1876

3. Telefonul, una dintre cele mai importante
invenții ale omenirii, a apărut în urma cu
peste 130 de ani, iscând un adevărat
scadal, legat de brevetarea sa.
Alexander Graham Bell este recunoscut
drept inventatorul telefonului însă
controversa îi are în prim plan pe Bell și
Elisha Gray. Cei doi au lucrat la dispozitive
în aceeași perioadă, iar unii specialiști cred
că Bell s-ar fi inspirat de la Gray.

4. De altfel, cei doi și-au depus cererea pentru brevetarea invenției în
aceeași zi, adică 14 ianuarie 1876. Cu o singura diferență: cererea lui
Bell a fost depusă puțin înainte de ora prânzului, cu două ore înainte
de cererea lui Gray.
Bell a apelat la unul dintre avocații săi, nefiind prezent în persoană
pentru a depune cererea.
Astfel, a urmat un îndelung proces pentru brevetarea invenției, Bell
având câștig de cauză, până la urmă, Biroul de brevete american
spunând că, deși Gray a construit primul telefon, el nu a continuat
experimentele pentru a demonstra că invenția poate fi utilă pentru
oameni, ceea ce îl privează de drepturile asupra sa.

5. Bell a primit brevetul pe 7 martie, iar, pe 10
martie, a făcut primul telefon "public",
sunându-și asistentul.
Astfel, Alexander Graham Bell a rămas în istorie
ca inventator al telefonului (la vârsta de 29 de
ani), iar Elisha Gray a fost - absolut pe nedrept -
complet uitat.

6. Alexander Graham Bell și-a
concentrat studiile asupra
perfecționării telegrafului, aparat
care deja exista și care era folosit
pentru transmiterea la distanță a
unor semnale (corespunzătoare
cifrelor și literelor), tot cu
ajutorul undelor
electromagnetice. Era vorba
despre celebrul cod Morse, prin
care fiecărei cifre și fiecărei
litere ii era atribuită o combinație
unică de linii și (sau) puncte.

7. Dezavantajele erau mari: atât cei care trimiteau, dar și cei care
primeau mesajele erau nevoiți să știe codul Morse și nu putea fi
trimis și primit decât un singur mesaj în același interval de timp.
În plus, era imposibil să îi auzi vocea celui care dorea să iți
comunice astfel ceva. Bell a pornit de la o observație relativ
simplă: vorbirea se rezuma - din punct de vedere fizic - la
sunete. Iar sunetele sunt, de fapt, niște vibrații ale particulelor
unui mediu elastic, care pot fi înregistrate de ureche. Adică, de
timpane - acele membrane elastice care transmit, prin vibrații,
undele sonore la urechea internă.

8. Și atunci, Bell s-a gândit cum să “transporte” sunetul din gura celui care
vorbește în urechea celui care ascultă, peste mări și țări. Pentru aceasta, a
dotat aparatul cu un microfon (care transforma vibrațiile sonore în oscilații
electrice) și cu un receptor (în care ajung - prin intermediul firelor - acele
oscilații electrice, fiind transformate, înapoi, în vibrații sonore - absolut
identice cu mesajul transmis). Mai simplu: vocea vorbitorului face ca
diafragma microfonului să vibreze, iar acesta transformă vibrația în oscilație
electrică. Această oscilație pornește pe fir, ca și curentul electric, ajungând
aproape instantaneu la receptorul celui care ascultă și face să vibreze
diafragma acestuia. Iar sunetul produs de vibrația diafragmei receptorului
este absolut identic cu cel emis de vorbitor.

9. Alexander Graham Bell,
inventatorul telefonului, le-a
trimis părinţilor săi o scrisoare în
care se afla schiţa telefonului.
Scrisoare scoasă acum la licitaţie
conţine o imagine rară în care se
arată modul în care urma să
funcţioneze dispozitivul.
Licitaţia a început în luna
decembrie a anului trecut, dar
abia pe data de 18 ianuarie se va
anunţa suma la care a fost vândut
documentul rar, dar şi numele
persoanei care l-a cumpărat,
informeazăDaily Mail.

10. La început, telefonul
inventat de Bell avea
microfonul și
receptorul complet
separate, primul
trebuind să fie ținut
cu o mână în dreptul
gurii, iar celălalt - cu
cealaltă mână, în
dreptul uneia dintre
urechi.

11. Prima convorbire telefonica demonstrativa a avut loc pe 10 martie
1876, în orașul american Boston (port la Oceanul Atlantic),
capitala statului Massachusetts. La un capăt al firului: Alexander
Graham Bell. La celalalt capăt, într-o cameră învecinată: Thomas
Watson, asistentul inventatorului. Când legătura a fost stabilită,
Bell a rostit celebrele cuvinte care au rămas în istorie ca primele
fraze comunicate într-o convorbire telefonică:
“Mister Watson, come here! I want to see you!” (Domnule
Watson, vino aici! Vreau sa ne vedem!).

12. Vestea inventării telefonului s-a răspandit rapid în
toată America, a traversat apoi Atlanticul și a
înfierbântat întreaga Europă. Toata lumea și-ar fi dorit
un astfel de aparat ! Cei mai înstăriți l-au putut obține
în foarte scurt timp, dar abia după o sută de ani a
devenit un aparat aproape nelipsit din locuințele și
birourile noastre. În acești peste o sută de ani,
invenției lui Bell i-au fost aduse o mulțime de
îmbunătățiri (nici una dintre acestea nu diminuează
meritele “părintelui telefonului”).

14. Microfonul și receptorul sunt acum în aceeași
piesă. Numerele nu se mai formează prin
rotirea unui disc, ci apăsând tastele cu cifre.
Chiar și telefoanele fixe pot avea o stație
care nu este legată prin fir de aparatul
propriu-zis (numit “cordless”, adică fără fir),
oferindu-i utilizatorului posibilitatea de a se
deplasa prin locuință în timp ce vorbește.

15. Martin Cooper, care avea atunci
44 de ani, a ieşit pe străzile din
New York cu prototipul
telefonului şi-a fost urmărit cu
privirea de către trecătorii care
nu înţelegeau ce face bărbatul.
"În timp ce eu mă plimbam pe
stradă vorbind la telefon,
cetăţenii sofisticaţi din New
York rămâneau şocaţi la
vederea cuiva care se mişcă
liber în timp ce vorbeşte la
telefon", povesteşte bărbatul
care are acum 82 de ani.
Cântărea 1,2 kilograme şi
arăta ca o cărămidă

16. Firele obișnuite au fost înlocuite cu fibre optice, mult mai
performante în privința calității și a vitezei transmiterii datelor. Și
totul a culminat cu telefonia mobilă, în care firele și cablurile au
dispărut complet, oscilațiile fiind acum transmise direct prin aer - cu
ajutorul unor antene foarte puternice, iar recepționarea sau
retransmisia acestora se realizează prin intermediul mai multor relee.
Telefoanele mobile au o memorie in care se pot stoca sute de
numere, afișează numărul sau chiar numele apelantului, iar unele
dintre ele au dotări cu totul speciale: aparat de radio, modem sau
camera foto (și chiar video !).

17. MicroTAC, telefonul reprezentativ
al anilor ’80, a fost disponibil în
şapte versiuni (modele) şi s-a
vândut până în 1991, la preţuri
cuprinse între 2495 $ şi 3495 $.

18. Dar oamenii își doresc tot timpul mai mult și mai bine. Și
nu se mai mulțumesc doar să se audă la distanță. Ei și-au
dorit să se și vadă în timp ce vorbesc. Iar marii
producători nu au întârziat să le pună la dispoziție
video-telefonul ! Un aparat de ultimă generație, dotat cu
boxe și monitor, cu ajutorul căruia conversația poate
avea loc ca și când cei care vorbesc ar fi față în față. Să
se fi gândit Alexander Graham Bell la toate acestea ? Și
oare ce va mai urma ?

20. Bibliografie-surse internet: