2. Dinastia Haşdeu
a fost o familie de oameni
foarte inteligenţi şi foarte erudiţi.
Tadeu Hîjdeu (1769—1835), bunicul
savantului, a fost avocat şi scriitor român de
limbă poloneză, rudă prin alianţă cu
domnitorul Moldovei, Ştefan Petriceicu.
Efrem Hîjdeu, străbunic al scriitorului
B. P. Hasdeu, a fost pârcălab al Hotinului, în
Basarabia.
3. Alexandru Hîjdeu (1811-1872),
tatăl savantului, a fost o
personalitate celebră la timpul său,
a fost profesor, membru fondator
al Societăţii Literare Române şi
cunoştea multe limbi străine.
Bogdan Petriceicu Haşdeu (1836-
1907) scriitor şi filolog român din
familia Hâjdău, pionier în diferite
ramuri ale filologiei şi istoriei
româneşti. Academician,
enciclopedist, jurist, lingvist,
folclorist, publicist, istoric şi om
politic, Hasdeu a fost una dintre
cele mai mari personalităţi ale
culturii române din toate
timpurile.
4. Iulia Hasdeu, fiica
savantului Bogdan
Petriceicu Haşdeu, a
trăit între anii 1869 şi
1888.
A fost o tânără
intelectuală, scriitoare şi
poetă ….
A murit înainte de a
împlini 19 ani, bolnavă
de tuberculoză.
5. În familia Haşdeu au mai fost
două destine tragice ca şi destinul
Iuliei. Mama savantului, Elisabeta
Haşdeu, a murit la vârsta de 24 de
ani, lăsându-i orfani pe Bogdan
Petriceicu Haşdeu şi pe fratele său,
Nicolae.
Nicolae Haşdeu, fratele
scriitorului, a fost implicat într-o
conspiraţie politică în perioada când
era student la Facultatea de Arte
Frumoase din Sankt Petersburg. A
fost încarcerat şi a murit, ca şi Iulia
Haşdeu, la vârsta de 19 ani.
6.
7. Tatăl Iuliei Haşdeu, scriitorul şi savantul Bogdan
Petriceicu Haşdeu, s-a născut la 26 februarie 1838 în
Basarabia şi a murit la 25 august 1907 la Câmpina.
A fost director al Arhivelor Statului în perioada
1876 – 1900;
A fost profesor de filozofie comparată la
Universitatea din Bucureşti;
Multă vreme a fost jurnalist;
A fost membru al Academiei Române;
Membru al Academiei Imperiale de Ştiinţe din
Sankt Petersburg;
Membru al Academiei Sârbe;
Membru al Academiei din New York;
Membru al Societăţii de Lingvistică din Paris
8. Scriitorul şi savantul Bogdan Petriceicu Haşdeu
ne-a lăsat o bogată operă literară, deschizînd noi
drumuri în filologie, folcloristică, istorie, asezînd
cercetarea acestor domenii într-un cadru care nu se
va schimba multă vreme.
9.
10. Iulia Hasdeu
(n. 14 noiembrie 1869 - d. 29 septembrie 1888)
a fost o tânără intelectuală, scriitoare şi poetă …
11. A fost un copil
supradotat, la opt ani
neîmpliniţi, Iulia trecând
examenele cumulate ale
celor patru clase
primare.
La 11 ani a absolvit, la
Colegiul Naţional „Sfântul
Sava", cele patru clase
gimnaziale, în paralel a
urmat cursurile
Conservatorului de muzică
din Bucureşti (clasele de
pian şi canto), pe care le-a
terminat cu Premiul I.
12. În 1881, Iulia cu mama ei a plecat la studii la Paris.
După primele examene pe care le trece cu succes ea
a devenit bursieră a Statului Român, fapt de care
foarte mult se mîndreşte tatăl ei.
Cele două Iulii
14. În iulie 1886 şi-a luat bacalaureatul în litere,
la Sorbona (retorică si filozofie), după care
urmează cursurile „Ecole des Hautes
Etudes" din Paris, în paralel a luat lecţii de
pictură cu Diogene-Ulysse Napoleon
Maillard şi de canto cu tenorul Lawers.
15. Marile eforturi depuse la o vârstă fragedă au
fragilizat-o din ce în ce. Minată de tuberculoză, o
boală incurabilă la vremea aceea, s-a întors în ţară
…,
… unde la 29 septembrie 1888, la Bucureşti,
Julia Hasdeu cade victima acestei boli, în ciuda
eforturilor disperate ale părinţilor ei de a o
salva.
16. Fiica savantului, Iulia Haşdeu, a câştigat admiraţia
profesorilor săi din Franţa, datorită inteligenţei sale
sclipitoare.
Scrierile Iuliei Hasdeu au fost publicate după ce a murit.
Primul ei volum de poezii, Bourgeons d'Avril, scris în
1887, apare doi mai mai târziu în volumul „Oeuvres
posthumes, Fantesies et Reves" (ed. Hachette Paris -
Socec Bucureşti, 1889). Este urmat de Chevalerie,
Confidences et Canevas (ed. Hachette Paris - Socec
Bucureşti, 1890) şi Theâtre, Legendes et Contes (ed.
Hachette Paris - Socec Bucureşti, 1890).
17. Iulia Haşdeu, fiica savantului Bogdan Petriceicu
Haşdeu, a trăit între anii 1869 şi 1888. A murit
înainte de a împlini 19 ani, bolnavă de tuberculoză.
Iulia a fost un copil precoce. La vârsta
preşcolară, ea ştia să scrie şi să citească. La 6 ani şi
7 luni, a scris un roman despre viaţa şi faptele lui
Mihai Viteazul. La 8 ani, absolvise şcoala primară,
iar la 11 ani, absolvise Gimnaziul “Sfântul Sava” şi
Conservatorul din Bucureşti, secţiile pian şi canto.
La 16 ani a devenit studentă a Facultăţii de
Filozofie şi Litere de la Sorbona din Franţa. A fost
prima studentă româncă la Sorbona.
Iulia Haşdeu a urmat, în acelaşi timp cu Facultatea
de Filozofie şi cursurile Şcolii de Înalte Studii din
Paris. Ştia foarte bine limba franceză.
18. Pentru tata, ilustru profesor la
Universitatea din Bucureşti, director
al Arhivelor Statului, istoric, lingvist si
filolog, scriitor care a abordat toate
genurile literare, moartea unicului
copil a marcat momentul in care a
început să edifice cultul memoriei lui.
23. Castelul Iulia Haşdeu, care găzduieşte
Muzeul Memorial Bogdan Petriceicu
Haşdeu, se află în localitatea Câmpina, din
judeţul Prahova.
24. Castelul Iulia Haşdeu a fost construit de tatăl Iuliei,
savantul şi scriitorul Bogdan Petriceicu Haşdeu, în
memoria fiicei sale, Iulia Haşdeu, care a murit înainte de a
împlini 19 ani.
25. Castelul Iulia Haşdeu are 6 săli.
Sala 1
Salonul de
primire al
doamnei
Iulia
Haşdeu,
soţia
scriitorului,
unde se află
bustul de
marmură al
soţiei
scriitorului.
Bustul de
marmură al
IULIEI
FALICIU
HAŞDEU este
realizat la un
an de la
moartea sa, în
anul 1903, de
către Carol
Stork
26. Sala 2 Sufrageria, cu portretele familiei
pictate în medalioane, pe pereţii
camerei
27. Templul Castelului, cel mai înalt turn, care are un pronaos cu
oglinzi paralele şi un altar. În mijlocul turnului, unde se urcă pe
trepte metalice, se află Statuia lui Iisus, sculptată de Raphael
Casciani. Războiul, cutremurele şi ignoranţa umană au afectat de
multe ori Castelul, dar statuia lui Iisus nu a fost niciodată atinsă.
Sala 3
28. Biroul de lucru al lui B.P.Haşdeu, în care se
află portretele savantului, al soţiei şi al Iuliei.
Sala 4
29. Sala 5
Camera cu cale, dedicată Iuliei Haşdeu, unde se află
păpuşa Iuliei, o sculptură, bustul Iuliei Haşdeu, de
Ioan Georgescu, din marmură de Carrara, realizat
în 1890.
30. Sala 6
Camera obscură, unde aveau loc şedinţele de
spiritism, care are un porumbel de piatră, o lunetă
astronomică, un sfeşnic şi o statuetă a lui Iisus.
31. La sfîrşitul secolului trecut, Castelul
Hasdeu era prezentat în presa vremii
ca un loc băntuit de fantoma Iuliei
Hasdeu, trecută prematur în lumea
celor drepţi. Ziaristul Teodor Olimpiu
Albini scria că „Noaptea, dincolo de
porţile ferecate ale castelului, se aude
Iulia cîntînd la pian. Se mai aud
strigătele de „Bravo! şi aplauzele
bătranului Hasdeu”…
Mister sau zvonuri?
32.
33.
34. Pe uşa din piatră a
Castelului, care se învârteşte
în jurul axei sale, se află:
•Stema familiei Haşdeu;
•Deviza familiei Haşdeu:
“Pro fide et patria”;
•Cuvintele lui Galileo Galilei:
“E pur si muove”;
35. Deasupra uşii de piatră de la intrarea
Castelului se găseşte “Ochiul Lumii”.
40. Mircea Eliade spunea
despre tatăl Iuliei: “Bogdan
Petriceicu Haşdeu a fost cel
mai învăţat român din secolul
al XIX-lea”
Între 1888-1891, tatăl Iuliei
a construit primul templu
pentru Iulia, în cavoul din
Cimitirul Bellu din Bucureşti.
Între anii 1894-1896, Bogdan
Petriceicu Haşdeu a înălţat
Castelul Iulia Haşdeu din
Câmpina.
41. După moartea Iuliei Haşdeu în 1888,
scriitorul şi savantul B.P.Haşdeu a consacrat
un adevărat cult fiicei sale.
La fel ca scriitorul francez Victor Hugo, B.P.Haşdeu
a ales calea spiritismului ca mod unic de a
experimenta comunicarea cu lumea de dincolo.
Timp de un secol, au circulat poveşti legate de
Castelul Iuliei Haşdeu, poveşti care i-au conferit o
aură legendară.
Ignoranţa unora, prejudecăţile altora şi neputinţa
unora de a se înălţa la nivelul minţii haşdeene, au
pus uneori Castelului pecetea unui loc straniu.
42. Casa construită de B.P.Haşdeu în spatele castelului,
care astăzi adăposteşte o bibliotecă, arhiva şi salonul de
lectură al Muzeului Memorial B.P.Haşdeu.
44. Institutor AURICA MARTIN Şcoala
"Andrei Şaguna" Deva
BIBLIOGRAFIE:
“Castelul Julia Haşdeu”- Muzeul Memorial B.P.Haşdeu”
UN OMAGIU
ADUS OAMENILOR DE CULTURĂ
AI ACESTUI NEAM
Muzica: Andrea Bocelli & Sarah Brightman
“Time to say goodbye”
Profesor: ALISA RUSSU
liceul N. Gogol, Chişinău