proect-managem

Mod Data
Litera
U.T.M FTMIA
gr. TAP-061
ʋ document. SemnatCoala
Executat Lunca Ion.
Verificat
Aprobat
Controlat
Popovici.C.
1 37
Coala Coli
Memoriu
explicativ
Cuprins
Prezentarea firmei......................................................................2
1. Argumentarea tehnico-economică....................................................................3
1.1Argumentarea formei organizator-juridice....................................................3
1.2Argumentarea alegerii tipului întreprinderii de A.P .....................................4
1.3Argementarea regimului de lucru..................................................................4
1.4Argumentarea surselor de aprovizionare cu materie primă şi mărfă.............4
1.5Argumentarea pieţei şi a strategii de marketing............................................7
2. Elaborarea progranului de lucru......................................................................10
3. Calcularea cifrei de afaceri şi a venitului global.............................................12
4. Calcularea necesităţii asigurării cu forţă de muncă calificată .........................16
5. Asigurarea cu surse financiare şi calcularea necesităţii de investiţii şi
organizarea creditării...........................................................................................21
6. Calcularea cheltuielilor de producţie şi desfacere...........................................24
7. Calcularea principalelor indici economici şi efienţei economice....................30
8. Întocmirea pachetului de acte pentru înregistrarea întreprinderii ...................34
Concluzie
Bibliografie

Mod Coala ʋ document.
Pag.
Semnat Data
2
Prezentarea firmei
Prin intermediul restaurantului ÄMilenium´, SRL ÄViconis´ va presta
servicii de alimentaţie publică, axînde -se pe producerea bucatelor dietetice.
Acesta va fi pe cît de posibil amplasat în zona centrală a capitalei, în incinta
pieţei ÄUno´ situată pe strada I. Gagarin 1. Spaţiul necesită unele renovări,
îmbunătăţiri şi amenajări. Pentru aceasta se vor efectua lucrări de consolidare
a structurii de rezistenţă şi se vor efectua reparaţiile necesare. O atenţie
specială va fi acordată utilităţilor, finisajelor superioare şi elementelor de
decor ± lambriuri din lemn preţios, iluminat indirect, instalaţii de climatizare
etc.
Principalul obiectiv al afacerii este atragerea unei clientele fidele şi
deosebite, deşi aceasta necesită timp şi investiţii. Se tinde la obţinerea unei
reputaţii pe piată, prin dezvoltarea promtă a producţiei, percepe rea tendinţelor
şi a cerinţelor de pe piaţă, elaborarea unei strategii eficiente şi modificarea
acesteia în dependenţă de circustanţele create.
Pe plan local nu se văd posibilităţi de extindere şi nici nu se va urmări
acest lucru. Firma va deţine un singur restaurant pentru a asigura
exclusivitatea şi unicitatea serviciului. Un motiv pentru această opţiune îl
constituie mărimea relativ mică a segmentului de piaţă căruia i se adresează
oferta. Se va încerca doar îmbunătăţirea pe cît de posibil a serviciilor, a
meniului, dotarea cu noi utilaje, echipamente, dacă toate aceste investiţii duc
la creşterea productivităţii muncii, scăderea consumui de energie şi prezintă un
nivel ridicat de fiabilitate avînd ca rezultat sporirea profitului.
Pe termen mediu se poate aplica o strategie de integrare în amonte; aceasta
prin achiziţionarea de terenuri arabile în afara oraşului şi reaizarea unor micro
ferme cu profil legumicol (pentru cultivarea de verdeţuri şi legume) şi
zootehnic (pentru creşterea de păsări). Perincipal a raţiune pentru promovarea
unei astfel de strategii o reprezintă creşterea profitabilităţii şi urmărirea
îmbunătăţirii calităţii produsului final prin asigurarea necesarului de materii
prime în condiţii optime de timp.

Pag.
Semnat Data
3
1.Argumentarea tehnico-economică
Iniţiind proiectarea UAP, este necesar, de a argumenta utilitatea economică şi posibilitatea
tehnică a construirii sau reconstruirii întreprinderii. Aceasta include o serie de elemente care
urmează a fi analizate.
1.1Argumentarea formei organizator -juridice
În Republica Moldova principalele forme juridice în care poate fi lansată o
afacere sunt1 )
: Întrprindere Individuală (67492), Societate cu Răspunder e
Limitată (66041), Societate pe Acţiuni (4978), Cooperativă de Producere (4074)
etc.
Deoarece forma organizator -juridică joacă un rol destul de important în
activitatea firmei, la alegerea acesteia se va ţine cont de:
y mărimea acesteia şi de posibilităţile de dezvoltare;
y numărul viitorilor parteneri de afaceri;
y gradul de implicare şi de răspundere asumată de fiecare dintre ei;
y capitalul social disponibil în comparaţie cu cel necesar;
y caracteristicele specifice fiecărei forme juridice prevăzute de legislaţia în vigoare.
Pentru firma proiectată, forma organizator -juridică SRL, este considerată
cea mai potrivită din mai următoarele motive:
y capital social relativ mic;
y număr relativ mic de asociaţi, chiar şi o persoană;
y răspunderea asociaţilor se reduce la plata părţilor sociale;
y răspundere lumitată a asociaţilor.
Însă apar şi unele dezavantaje, cum ar fi:
y o persoană poate fi asociat unic al unei singure societăţi cu răspundere limitată;
y o societate cu răspundere limitată nu poate avea ca asociat unic un alt SRL înfiinţat
de un asociat unic.
În caz de încălcare a acestor prevederi, orice persoană interesată, precum şi
statul, prin Ministerul de Finanţe, pot cere pe cale judecătorească a societăţii
astfel constituite.

Pag.
Semnat Data
4
1)
Date înregistrate la 01.02.2009
1.2Argumentarea alegerii tipului întrprinderii de A.P.
Unitatea de alimentaţie publică prepară, comercializează produse şi prestează servicii
aferente acestui profil atît în spaţiile sale de comercializare (servire), cît şi în afara lor.
În funcţie de sortimentul produselor şi băuturilor propuse, complexitatea preparării
bucatelor, calificarea personalului, dotarea tehnică şi interiorul localului, nivelul de deservire a
consumatorilor, unităţile de alimentaţie publică se clasifică după tipuri, conform anexei nr.2 la
Hotărîrea Guvernului 1209 din 8 noiembrie 2007, şi sînt încadrate în categorii, conform anexei
nr.3 a aceleiaşi hotărîri.
Astefel, tipul UAP ales este, restaurantul - unitate de alimentaţie publică
care oferă consumatorilor un larg sortiment de produse culinare şi de
cofetărie-patiserie de înaltă calitate, precum şi diverse băuturi şi articole de
tutunărit. Aferent se vor presta servicii de divertisment, cum ar fi expoziţii de
fotografii artistice lunare în incinta sălii de comerţ, programe muzicale serale
etc.
1.3Argumentarea regimului de lucru
La stabilirea regimului de lucru s -au luat în consideraţie următorii factori:
y locul amplasării;
y tipul întreprinderii;
y contingentul de consumatori;
y perioada de lucru a întreprinderii.
Unitatea îşi va începe lucru zilnic la 110 0
şi va funcţiona pînă la 2300
, cu
excepţia cînd în sală încă se găseşte clientelă. Deoarece, va fi cu acces liber,
nu este binevenită o pauză pentru masa de prînz. Recreaţiile personalului se
vor efectua conform unui grafic mobil. Personalul v -a lucra într-un schimb
jumate 10 ore.
1.4 Argumentarea surselor de aprovizionare cu materie primă şi mărfă
Se va asigura, pe cît de posibil o aprovizionare optimă cu materii prime şi
diminuarea stocurilor la un nivel ce implică cheltuieli minime de întreţinere şi
inventariere fără a afecta negativ desfăşurarea normală a activităţii.

Pag.
Semnat Data
5
Aprovizionarea va fi previzionată şi se va realiza în funcţie de fluctuaţiile
şi diferenţierile anuale ce apar în preferinţele consumatorilor. În trimestrele I
şi IV primează meniurile ce au în componenţă materii prime consistente.
Începînd cu trimestrul II preparatele vor avea l a bază ingrediente proaspete,
uşoare. Sub aspect valoric (al preţului meniurilor ieftine vor fi cel mai des
cerute în lunile iulie, august (minim al încasărilor) şi ianuarie.
Motivele sunt diverse:
y plecarea consumatorilor în alte zone ale ţării pentru petrecerea concediilor;
y luna ianuarie înregistrează o diminuare a vînzărilor datorită micşorării
disponibilităţilor băneşti acestea fiind destinate, în mare parte cheltuielilor ocazionate de
sărbătorile de iarnă.
Schema 1.1. Pregătirea deciziei de achiziţionare
Pentru a putea realiza o aprovizionare adecvată, la care se pretinde, este
necesar de a se stabili furnizorii de materii prime şi mărfuri. Urmează o scurtă
caracterizare a principalelor furnizori.
Tabelul 1.1. Principalii furnizori (potenţiali)
Furnizor Amplasare
Vechime
Produsul
furnizat
Condiţiide
plată
%dintotalul
aprovizionării
S.A. Franzeluţa or. Chişinău,
str. Sarmizegetusa 30
peste
50ani
produse de
panificaţie
avans sub
10%
SRL Cardiax- or. Chişinău, iulie produse din avans 7%
Specificaţii
şi
cantitate
Cercetarea
furnizorilor
potenţiali
Recunoaş-
terea
nevoilor
Analiza şi
evaluarea
proporţiilor
Negocierea
şi alegerea
furnizorilor
Evaluarea
performanţelor

Pag.
Semnat Data
6
Plus, marca
Meat House
str.Calea Basarabiei 42 2006 carne şi
mezeluri
SRL Lapmol or. Călăraşi 1997 produse
lactate
avans cca
18%
SRL Free
Fisheries
or. Chişinău,
str.Calea Basarabiei 42
2002 peşte,
produse din
peşte
la termen 20%
Î.I Evciuc or. Chişinău,
s. Truşeni
- carne de
pasăre, ouă
avans cca
25%
O eventuală conlucrare cu furnizorii sus numiţi, se va stabili în baza unei analize a pieţei,
se va pune accentul pe calitate şi preţ (raportul calitate/preţ), termene de livrare, condiţii de
livrare (costuri suplimentare achiziţionării rezultate din traspont etc.).
Colaborarea cu S.A. Franzeluţa este un garant al furnizării regulate a produselor,
respectarea obligaţiunilor contractual şi graficelor de livrare, al calităţii.
Furnizorul de produse din carne este un producător autohton cu standardele de calitatea
extreme de înalte, contracte avantajoase, preţuri rezonabile (exemplu: 1 kg salam ³Lacta´
produs de S.A. Carmez se vinde la preţul de 80 lei, iar aceeaşi cantitate, produs de SRL
Cardiax-Plus, la preţul de 78 lei, de remarcat, că de aceeaşi calitate ), transport propriu
etc.
SRL Lapmol oferă producţie de înaltă calitate şi de un vast sortiment, fapt care permite
asigurarea cu produse calitative la preţ avantajos (exemplu: . Această companie a cîştigat o
clientelă fidelă, datorită mărcilor comerciale lansate (³Big Labig´, ³Căsuţa mea´).
Achiziţoinarea direct de la furnizori, permite reducerea costurilor materiilor prime,
mărfurilor prin excluderea adaosurilor comerciale a firmelor intermediare. De asemenea,
colaborînd cu furnizorii-producători nu se stabilesc limite cantitative de materii prime şi
mărfuri livrate.
Pentru procurarea altor categorii de produse se va apela la baza en-gros ³Vladalina´ (str.
Munceşti 173), caracterizată printr-un sortiment vast şi preţuri rezonabile, evident. Produsele
agricole se vor achiziţiona de la micii antreprenori, iar uneori de la Piaţa Centrală, în
dependenţă de perioada anului. Desigur, comercializarea direct de la producătorii agricoli este
mai avantajoasă atît din punct de vedere ecologic, cît şi din punct de vedere economic, deşi
uneori se întîmplă că producţia autohtonă ajunge să aibă un preţ mai mare decît cea importată
(exemplu: în luna mai 1 kg de roşii importate poate fi comercializat la un preţ de cca 15 lei, iar
1 kg de roşii crescute în ţară ± cca 20 lei).

Pag.
Semnat Data
7
1.5 Argumentarea pieţei şi a strategiei de marketing
1.5.1 Clienţi
Clinţii vizaţi de afacere au vîrsta de peste 18 ani, o pondere ridicată deţinînd-o cei cu vîrsta
cuprinsă între 30-40 de ani. Şi cei de 20-30 de ani formează o parte importantă, dar mai ales pe
termen lung aceşteia făcînd parte dintr-un segment de consumatori în formare, care în viitor pot
deveni fideli. Consumatorii vizaţi de afacere se deasebesc prin comportament şi ocupaţie
(oameni de afaceri, intelctuali, funcţionari). Calitatea acestor clienţi potenţiali este dată de
posibilităţile lor financiare şi de disponibilitatea lor de a cheltui pentru aşi oferi un serviciu de
calitate. Motivaţiile cumpărării serviciului-produs oferit de restaurantul ÄMilenium´ ar putea fi
următoarele:
y petrecerea unei seri plăcute;
y servirea unei mese sănătoase;
y discuţii/întîlniri între oameni de afaceri etc.
1.5.2 Produsul afacerii
Concret produsul afacerii este din sfera serviciilor , respectiv serviciu de
alimentaţie publică, acestea satisfăcînd nu doar necesităţile vitale, dar şi
morale. Punctele de atracţie care pot influenţa decizia potenţialelor clienţi
sunt:
y calitatea deosebită a preparetelor;
y comportamentul plăcut şi amabil al personalului;
y designul interior;
y atmosferă aparte.
Specialităţile culinare şi băutirile oferite se individualizează prin calitate
şi destinaţie. Asocierea serviciului oferit cu decoraţiile interioare, atmosfera şi
profesionalismul personalului constituie un portofoliu de avantaje în raport cu
restaurantele deja existente în oraşul Chişinău.
1.5.3 Segmentul de piaţă
Segmentul de piaţă vizat este situat cu preponderenţă în oraşul Chişinău. Mărimea acestui
segment pe care afacerea urmează a se concentra este estimat sub 7%din populaţia totală a
oraşului (664.204 locuitori2)
) fiind de circa 40000 de clinţi potenţiali.

Pag.
Semnat Data
8
2)
în baza ultimului recensămînt
Tendinţele pieţei ţintă este de creştere uşoară. Se previzionează că în următorii 2-3 ani să
cunoască ritmuri de creştere fiind influenţată de tendinţa consumatorilor spre o alimentaţie
sănătoasă şi corectă, precum şi ameliorarea situaţiei economice din ţară.
Pe lîngă preveziunile optimale în privinţa dezvoltării pieţei ţintă şi numărul
consumatoriloe considerat destul de confortabil pentru a avea certitudinea că există o piaţă de
desfacere asigurată, un alt motiv pentru deschiderea unui astfel de restaurant îl constituie
numărul şi mărimea competitorilor.
1.5.4 Concurenţa
Concurenţi principali potenţiali îi reprezintă unităţile cu acelaşi specific. Faptul că ele deja
există (deci sunt cunoscute), si-au format o oarecare reputaţie, au o clientelă oarecum fidelă,
sunt cîteva din avantajele concurenţiale pe care aceste afaceri le prezintă.
Cu toate acestea, lipsa unui segment de piaţă propriu stabil ca şi nivelul calitativ al
serviciilor care a scăzut odată cu trecerea timpului, formează punctele slabe ce pot fi şi trebuie
atacate printr-o bună strategie de marketing.
Tabelul 1.2. Potenţiali concurenţi din regiune
Concurent Cpacitate
(locuri)
Calitate Preţ Amplasare Distanţa
aproximativă
(km)
Restaurant
³Veranda´
100 similară superior bl. Negrzzi 2/4 0,5
Restaurant
ÄCosmos´
150 similară inferior bl. Negrzzi 2 0,2
Deci, afacerea se va confrunta cu un competitor foarte puternic. Chiar dacă nu va
fi un concurent direct, restaurantul ³Veranda´ acaparează o parte a clienţilor, datorită faptului
că este cunoscut, preţuri relativ rezonabile în raport cu calitatea produselor.
Totuşi atragerea acestor clienţi nu va reprezenta pentru afacerea firmei ³o lovitură´, de
exemplu în perioadă decembrie-ianuarie, clientela restaurantului ³Milenium´ fiind preconizată

Pag.
Semnat Data
9
a fi formată numai din acei consumatori cu mari resurse financiare, nu se va orienta spre un
local cu caracter specific, diferit, ce nu corespunde gusturilor şi obişnuinţelor culinare.
Pentru a încheia această analiză consider că existenţa acestui restaurant în oraşul Chişinău
a ³educat´ clientela mai tînără a oraşului, care odată cu trecerea timpului şi maturizarea ei se va
îndrepta spre un restaurant ce corespunde imaginii sale despre sine, prestigiului, poziţiei sale
financiare şi sociale.
1.5.5.Strategia de marketing
Ţinînd cont de cîteva din aspectele implicate de acest tip de afacere: produs-serviciu de
înaltă calitate, cîştiguri reduse în primul an de activitate şi de alţi factori care pot
influenţa negativ mersul afacerii (inflaţie, rata dobînzii) este deci obligatorie analiza
atentă şi conceperea unei foarte eficiente strategii de marketing şi de promovare a
serviciului oferit. Politica firmei în domeniul marketingului şi reclamei va pune accent pe
unicitatea serviciului prestat. Echipa manageriala (proprietari şi administrator) trebuie să
conceapă o strategie de marketing care să conţină metode şi elemente specifice fiecărei etape
din viaţa restaurantului.
Astfel, în chiar ziua deschiderii localului vor fi invitate personalităţi publice ale oraşului,
oameni de cultură, oameni de afaceri de succes care se bucură de o bună reputaţie.
Publicitatea în această perioadă va fi bine orientată, ţintind segmentul de piaţă urmarit.
Acest lucru se va realiza prin intermediul:
‡ cărţilor de vizită trimise pe adresa societăţilor comerciale, a firmelor, sau instituţiilor
publice, culturale şi de învăţămînt;
‡ difuzării de broşuri în cazul sosirii unor delegaţii străine sau desfăşurării unor
conferinţe sau comunicări ştiinţifice în oraş;
‡ un mediu de comunicare în masă, radioul va fi o altă cale de a face reclamă; însă acest
procedeu va fi folosit doar pe perioade scurte şi intermitente;
‡ înainte de lansarea afacerii, pentru a informa potenţialii clienţi de intenţia de a se
dechide un nou restaurant cu un anumit specific şi diferenţiat prin calitate;
‡ în perioada caldă a anului (lunile iunie, iulie, august), reclama va fi mai intensă, mai
incisivă ca de obicei, iar prin mesaj va fi adresabilă unui segment mai larg de
consumatori.
Data inaugurării localului va fi şi ea atent aleasă. Este recomandabilă perioada propice
unor astfel de acţiuni şi în care volumul cheltuielilor populatiei pentru bunuri de larg consum
sau de lungă durată este cea ridicată. Aceasta corespunde primului trimestru al anului, respectiv

Pag.
Semnat Data
10
sfîrşitul lunii februarie şi începutul lunii martie. Datorită acumulării în această perioadă a
unor sărbători tradiţionale(mărţişor, 8 martie), inaugurarea restaurantului ³Milenium´ ar
putea fi recepţionată de către consumatori drept un ³cadou´ cu ocazia acestor evenimente, iar
noutatea ofertei ar putea fi un motiv de a vizita localul.
În ceea ce priveşte mesajul şi conţinutul reclamei: indiferent dacă aceasta se face prin
poştă, difuzare de broşuri sau radio ea se va axa pe ideea oferirii unui serviciu deosebit. Ideea
centrală pe care mesajul trebuie să o transmită este aceea a existenţei unui restaurant
select prin el însuşi, ce se evidenţiază mai ales prin atmosferă, aspect interior(mobilier,
lumină), calitatea personalului(comportament, tact). Textul mesajului va remarca varietatea
meniului, originalitatea şi calitatea acestuia. Se vor evita specificaţii de preţ, folosindu-se
aluzii fine, subtile cu privire la nemulţumirea generală că există puţine restaurante de calitate la
un preţ rezonabil.
Oricum, preţul specialităţilor culinare va fi în funcţie de preţurile preparatelor echivalente
oferite de concurenţă; în acest caz preţul va fi asemanător. Diferenţierile de preţ vor aparea la
³specialităţile casei´, acestea prevăzînd un preţ mai ridicat ce trebuie să demonsreze calitatea
deosebită a produselor ce oferă siguranţa unui serviciu recepţionat ca unic.
2. Elaborarea programului de lucru
Elaborat în baza listei de bucate planificate, programul de lucru ţine cont
de: tipul întreprinderii, reţeaua comercială (concurenţi) şi posibila cerere a
consumatorului.
Calculele se vor fi efectuate conform formulelor şi normativelor din
ÄProiectarea tehnologică a întreprinderilor de alimentaţie publică ´, autor
Berdicevschi.
Formule de calcul:
1)
100
** xP
Ni
N
!
unde: Ni ± numărul de consumatori (pe perioadă a zilei)
P ± numărul de locuri în sală (P=40 locuri)
ĳ ± rotaţia unui loc
x ± coeficient de completare a sălii

Pag.
Semnat Data
11
2)
unde: N ± numărul de consumatori pe zi
Ni ± numărul de consumatori (pe perioadă a zilei)
Tabelul 2.1. Determinarea numărului de consumatori
Orele de
lucru
Rot. unui
loc,ĳ
Coef. de
completare a
sălii, x
Nr. de
consumatori,
Ni
Nr. de
consumatori,
N
11-12 1,5 60 36
270
12-13 1,5 90 54
13-14 1,5 100 60
14-15 1,5 90 54
15-16 1,5 60 36
16-17 1,5 50 30
17-18 întrerupere
18-19 0,4 50 8
64
19-20 0,4 100 16
20-21 0,4 100 16
21-22 0,4 100 16
22-23 0,4 80 8
2) n=m*N
unde: n ± numărul de bucate, bucate
m ± coeficientul mediu de consum a bucatelor (m prînz=3, mcină=4)
N- numărul de consumatori pe zi
n=3*270+4*64=1066 bucate
Tabelul 2.2. Repartizarea procentuală a bucatelor
Denumirea
grupei de bucate
De la numărul total De la grupa dată
% Cantitate % Cantitate
Bucate de bază
y peşte
37 394
20 79

Pag.
Semnat Data
12
y carne
y legume
y crupe
y ouă,brînză
55 217
5 20
10 39
10 39
Tabelul 2.3 Program de lucru (secţia bucate cald e)
Nr. Denumirea preparatului Gramaj, g Cantitate
1. Peşte fiert cu legume 150 30
2. Budincă din peşte 200 29
3. Ştiucă umplută 200 20
4. Pui umplut cu legume 200 10
5. Pui gratinat 150 20
6. Tifteluţe din carne slabă 150 35
7. Rizotto din carne şi legume 170 40
8. Ruladă din carne şi legume 150 30
9. Guleaş din carne şi legume 120 15
10. Piept de porc cu prune 150 30
11. Ruladă din viţel cu salam fiert 150 25
12. Ruladă din cartofi cu carne şi legume 200 32
13. Sarmale cu carne 170 25
14. Budincă din orez şi brînză de vaci 200 25
15. Colţunaşi lenoşi 200 15
3. Calcularea cifrei de afaceri şi a venitului global
Cifra de afaceri cuprinde suma totală a veniturilor din operaţiunile
comerciale efectuate de firmã, respectiv vânzarea de mărfuri şi produse într -o
perioadă de timp determinată. În cuantumul cifrei de afaceri nu se includ
veniturile financiare şi veniturile exceptionale. În termeni corecţi, cifra de
afaceri reprezintă suma veniturilor aferente bunurilor livrate, lucrărilor
executate, serviciilor prestate, precum şi a altor venituri din exploatare,mai
puţin rabaturile,remizele şi alte reduceri acordate clienţilor.

Pag.
Semnat Data
13
Pentru a calcula CA se folosesc mai multe metode :
1) determinarea volumului de desfacere cu ajutorul pragului de
rentabilitate.
2) determinarea volumului de desfacere în baza preţului mediu unei
cumpărături şi numărul de cumpărători
CA=Pm*Nc
unde: Pm ± preţul mediu unei cumpărături
Nc ± numărul de consumatori
Pentru a determina P m, se întocmeşte liste bucatelor unei cumpărături
medii.
salată ÄAsorti´ ± 30 lei
budincă din peşte ± 100 lei
orez gratinat ± 40 lei
îngheţată ± 40 lei
coctail ÄMozaică´ ± 40 lei
Pm= 250 lei
Nc=1,5*Nl
unde: Nl ± numărul de locuri în sală
1,5 ± normativul pentru un loc în sală
Nc =1,5*40=100 consumatori
CA=250*100=25000 lei
3) determinarea costului total al producţiei proprii şi cumpărate cu preţuri
de achiziţie plus adaosul comercial. Prin această metodă, CA va fi calculată
doar pentru Secţia ÄBucate calde´!
Tabelul 3.1. Calcularea cifrei de afaceri în baza scenariului optimist
Nr. Denumirea
materiei prime
Cantitatea
consumată,
kg/l/buc.
Preţul de
achiziţie,
lei
Costul
m.p.,
lei
Adaosul
comercial
(150%),
lei
CA, lei
1 2 3 4 5 6 7
1. Peşte (somon) 10,13 80 810,4 1215,6 2026
2. Bovină 19,98 70 1398,6 2097,9 3496,5
3. Salam 0,75 80 60 90 150

Pag.
Semnat Data
14
4. Porcină 5,13 75 384,75 577,13 961,88
5. Carne de pui 1 64 64 96 160
6. Varză 5 7 35 52,5 87,5
1 2 3 4 5 6 7
7. Ceapă 0,65 5 3,25 4,88 8,13
8. Cartofi 9,6 3 28,8 43,2 72
9. Roşii 5 15 75 112,5 187,5
10. Ardei dulci 10 13 130 195 325
11. Castraveţi 3,02 10 30,2 45,3 75,5
12. Pătrunjel verde 0,785 25 19,63 29,45 49,08
13. Ţelină 0,2 27 5,4 8,1 13,5
14. Prune uscate 1,2 38 45,6 68,4 114
15. Ouă 95 12 114 171 285
16. Lapte 1,18 7 8,26 12,39 20,65
17. Brînză de vaci 6,75 30 202,5 303,75 506,25
18. Orez 3,45 19 65,55 98,33 163,88
19. Făină de grîu 0,885 7 6,195 9,29 15,49
20. Ulei de fl. soarelui 0,82 16 13,12 19,68 32,8
21. Ulei de soaia 0,835 28 23,38 35,07 58,45
22. Sare 1 2 2 3 5
Tabelul 3.2. Tabel de sinteză, scenariu optimist
Indicatorii Pe zi Pe lună Pe an
Cifra de afaceri, lei 8914,105 267423,15 3209077,8
Costul materiei prime, lei 3525,635 105769,05 1269228,6
Adaos comercial, lei 5388,47 161654,1 1939849,2
În condiţiile crizei economice prezente, adaosul comercial se cere a fi
diminuat, astfel generînd un scenariu pesimist. Micşorarea va avea loc cu cca
30%, adică adaosul comercial va constitui 120%, în mediu.
Tabelul 3.3. Calcularea cifrei de afaceri în baza scenariului pesimist
Nr. Denumirea materiei
prime
Cantitatea
consumată,k
g/l/buc.
Preţul de
achiziţie,
lei
Costul
m.p.,
lei
Adaosul
comercial
(120% ),
CA, lei

Pag.
Semnat Data
15
lei
1 2 3 4 5 6 7
1. Peşte (somon) 10,13 80 810,4 972,52 1782,92
1 2 3 4 5 6 7
2. Bovină 19,98 70 1398,6 1678,32 3076,92
3. Salam 0,75 80 60 72 132
4. Porcină 5,13 75 384,75 461,7 846,45
5. Carne de pui 1 64 64 76,8 140,8
6. Varză 5 7 35 42 77
7. Ceapă 0,65 5 3,25 3,9 7,15
8. Cartofi 9,6 3 28,8 34,56 63,36
9. Roşii 5 15 75 90 165
10. Ardei dulci 10 13 130 156 286
11. Castraveţi 3,02 10 30,2 36,24 66,44
12. Pătrunjel verde 0,785 25 19,63 23,556 43,186
13. Ţelină 0,2 27 5,4 6,48 11,88
14. Prune uscate 1,2 38 45,6 54,72 100,32
15. Ouă 95 12 114 136,8 250,8
16. Lapte 1,18 7 8,26 9,912 18,172
17. Brînză de vaci 6,75 30 202,5 243 445,5
18. Orez 3,45 19 65,55 78,66 144,21
19. Făină de grîu 0,885 7 6,195 7,434 13,629
20. Ulei de fl. soarelui 0,82 16 13,12 15,744 28,864
21. Ulei de soaia 0,835 28 23,38 28,056 51,436
22. Sare 1 2 2 2,4 4,4
Tabelul 3.4. Tabel de sinteză, scenariu pesimist
Indicatorii Pe zi Pe lună Pe an
Cifra de afaceri, lei 7756,437 232693,11 2792317,3
Costul materiei prime, lei 3525,635 105769,05 1269228,6
Adaos comercial, lei 4230,802 126924,06 1523088,7

Pag.
Semnat Data
16
4. Calcularea necesităţii asigurării cu forţă de muncă
calificată
Ca agent economic, întreprinderea este Äo reuniune de persoane şi grupuri
de persoane´ avînd caracteristici proprii psihosociale şi categorii profesionale
cu un nivel ierarhic bine definit.
Pe total şi pe categorii de personal, resursele umane ale întreprinderii pot
fi structurate după cum urmează:
y personal administrativ de conducere;
y personal de producere;
y personal din sfera de deservire şi comerţ;
y personal auxiliar.
Afacerea necesită 19 angajaţi. Ca pregătire aceştia vor avea cunoştin ţe
de economie, contabilitate, specifice fi ecărui post.
Conducerea firmei va fi asigurată de un manager angajat care care va
administra firma şi care va prezenta periodic un raport de activitate şi care va
fi selectat în special după trăsăturile sale ³umane´:
‡ asumarea responsabilităţii;
‡ puterea ridicată de muncă;
‡ plăcerea de a lucra în domeniu;
‡ pricepere organizatorică;
‡ originalitate ɨn gîndire;
‡ sinceritate şi loialitate;
‡ spirit inovator.
Pentru acest post este cea mai potrivită o persoană cu o v îrstă cuprinsă
între 30-35 de ani, dinamică, capabilă să asimileze rapid cunoştinţele şi să
înveţe din greşeli; să aibă un caracter deschis şi să prezinte, de ce nu, o
înfăţişare plăcută. Profesional este absolut necesar să fie absolvent(ă) al unei
instituţii cu caracter economic.
Ca importanţă, al doilea după administrator va fi bucătarul-şef al
restaurantului. Experienţa va fi caracteristica sa principală, care va c întări în

Pag.
Semnat Data
17
luarea hotărîrii de a fi angajat. Acesta va trebui să fie absolvent al unor unor
cursuri de specialitate şi să facă dovada priceperii sale în arta culinară.
Postul de contabil, al treilea în piramida ierarhică, va fi ocupat de
o persoană cu experien ţă, absolvent a ASEM.
Este necesar a se evidenţia că adminisratorul şi economistul vor fi
primii angajaţi. Împreună cu aceştia iniţiatorii afacerii vor urma a recruta
bucătarul-şef şi ospătarul-şef. În continuare administratorul, bucătarul şi
ospătarul-şef vor recurge la selec ţionarea candidaţilor pentru celelalte
posturi: bucătari, chelneri, barmani.
Testarea solicitanţilor se va face cu scopul măsurării abilităţii
cunoştinţelor acestora prin demonstrarea practică a capacită ţii îndeplinirii
sarcinilor. Pe lîngă testul de performanţă, candidaţii vor tebui să
îndeplinească şi condiţii de comportare, tact, ţinută şi înfăţisare fizică.
Candidaţii vor fi supuşi unor examinări medicale amănunţite pentru a se
verifica dacă sunt apţi pentru munca solicitată şi pentru a se asigura pr otecţia
celorlalţi angajaţi, a clienţilor şi a produselor realizate în cadrul
restaurantului.
Instruirea personalului admis, dacă este necesară, va fi efectuată de
fiecare dintre responsabilii de ³sec ţie´, respectiv bucătarul-şef şi ospătarul-
şef.
Îndatoririle şi responsabilităţile fiecăruia dintre angajaţi vor fi prevăzute
în fişa postului astfel:
-administrator:
‡ execută aprovizionarea;
‡ primeşte şi recepţionează mărfurile;
‡ pune la punct cu bucătarul -şef planul-meniu;
‡ iniţiază introducerea unor sortimente noi;
‡ execută prezenţa şi efectuează instructajul profesional;
‡ verifică ţinuta zilnică şi vestimentaţia;
‡ controlează zilnic aparatele de casă, obiectele de inventar;
‡ întreţine discuţii cu consumatorii, recomandă unele preparate;
‡ solicită părerea acestora asupra calită ţii preparatelor;
‡ serveşte personal în unele cazuri consumatorii.
-bucătar-şef
‡ îndrumă, supraveghează şi controlează întreaga activitate profesională;

Pag.
Semnat Data
18
‡ organizează activitatea de pr oducţie culinară în baza planului de
producţie culinară;
‡ răspunde de calitatea şi cantită ţile preparate;
‡ supraveghează modul în care se montează preparatele în vesela de
servire;
‡ verifică personalul din secţia de producţie;
‡ livrează pr eparatele culinare.
-ospătar-şef
‡ organizează şi răspunde de întreaga activitate din procesul de servire;
‡ verifică prezenţa şi ţinuta personalului;
‡ verifică starea de curăţenie şi de igienă a salonului de servire;
‡ verifică şi întocmeşte meniul cu administratorul şi bucătarul-şef;
‡ primeşte consumatorii la intrarea în sală şi îi conduce la masă;
‡ primeşte comanda şi serveşte consumatorii mai importanţi;
-ospătar
‡ execută activitatea de pregătire a salonului de deservire;
‡ verifică starea de curăţenie a salonului;
‡ serveşte consumatorii.
-barman:
‡ efectuează opera ţiile de servire a clienţilor cu băuturi specifice secţiei;
‡ verifică stocul zilnic şi valoric al gestiunii;
‡ se aprovizionează cu toate sortimentele de bă uturi;
‡ se dotează cu toate tipurile de pahare.
Politica de salarizare va avea la bază o analiză a factorilor ce
influenţează nivelul salariilor: cererea şi oferta de muncă, legislaţia(valoarea
minimă a salariului), fluctuaţia costului vieţii), posibilităţile de plată ale
firmei, salarii acordate de concurenţă.
Pentru a-şi forma o imagine pozitivă şi a-şi păstra prestigiul, firma va
adopta o politică de salarii ridicate, peste nivelul mediu de salarizare.
Fondul de salarii nu va fluctua în funcţie de profitul obţinut şi se va
garanta un salariu de bază, corectat în funcţie de inflaţie, de costul
vieţii, salariu corectat indiferent de veniturile firmei.Planul de salarizare
va prevedea şi adăugarea unor prime, stimulente, plăţi suplimentare.

Pag.
Semnat Data
19
Pe lîngă nivelul salariului motivarea personalului se va realiza şi prin
garantarea locului de muncă(contracte de 5 ani) şi în viitor, plăcerea de a lucra
într-un restaurant de marcă.
Fig. 4.1. Structura organizatorică, SRL ÄViconis´
Tabelul 4.1. Schemele statelor şi fondul de retribuire
Nr. Postul
Nr. de angajaţi
la post
Salariul
tarifar lunar,
lei
Fondul de
retribuire, lei
± Aparatul administrativ de conducere
1 Director 1 9500 9500
2 Contabil 1 7500 7500
Personal de producere
3 Bucătar-şef 1 8500 8500
4 Bucătar cat. V 2 6000 12000
5 Bucătar cat.IV 2 4000 8000
± Personal din sfera de comerţ şi deservire
6 Ospătar-şef 1 2200 2200
7 Ospătar cat.V 2 2000 4000
Proprietar
Econimist
Amninistrator
Ospătar-şef
Deservire
Serviciu auxiliar
Bucătar-şef
Producţie

Pag.
Semnat Data
20
8 Ospătar cat.IV 2 1800 3600
9 Barman 2 1900 3800
± Personal auxiliar
10 Spălătoreasă 2 1500 3000
11 Deridicătoare 2 1200 2400
12 Şofer 1 2000 2000
Total 19 - 66500
1) Salariul total pentru un an
FRMa n.=FRMlunar *12
unde: FRMan. ± fondul de remunerare pe an, l ei
FRMlunar ± fondul de remunerare pe lună, lei
12 ± numărul de luni lucrătoare
FRMa n.=66500*12=798000 lei
2) Salariul mediu lunar
.
..
per
lunar
lunmed r
FRM
S !
unde: ..lun¡edS - salariul mediu lunar, lei
FRMlunar ± fondul de remunerare pe lună, lei
± numărul total de lucrători, persoane
350
19
66500
.. !!lun¢edS lei
3) Salariul mediu anual
unde: - salariul mediu anual, lei
FRMan. ± fondul de remunerare pe an, lei

Pag.
Semnat Data
21
4) Productivitatea muncii
.
.
per
an
£r
CA
W !
unde: W ± productivitatea muncii, lei/pers.
- cifra de afaceri anuală, lei
.
83,168898
19
8,3209077
pers
lei
W !! - scenariu optimist
.
06,146964
19
3,2792317
pers
lei
W !! - scenariu pesimist
Tabelul 4.2. Tabel de sinteză
Indicatori Suma
Numărul scriptic al lucrătorilor pe fiecare zi, Ns 19 pers.
Numărul efectiv al lucrătorilor pe fiecare zi, Nef. 12 pers.
Fondul de remunerare a muncii lunar, FRM lunar 66500 lei
Fondul de remunerare a muncii anual, FRM an. 798000 lei
Slariul mediu lunar, 350 lei
Salariul mediu anual, 42000lei
Productivitatea muncii, W
y scenariu optimist
y scenariu pesimist
168898,83 lei/pers.
146964,06 lei/pers.
5. Asigurarea cu surse financiare şi calcularea necesităţii de
investiţii şi organizarea creditării
Finanţele firmei reprezintă sistemul raporturilor economice, în cadrul
căruia se creează, se repartizează şi se utilizează mijloacele băneşti. După

Pag.
Semnat Data
22
stadiul său de dezvoltare, mediul financiar pune la dispoziţia întreprinderilor o
gamă de mijloace de finanţare mai mult sau mai puţin substanţială.
În funcţie de relaţia care se stabileşte între întreprindere şi mediul său
cu ocazia unei operaţiuni de finanţare se cunosc trei moduri fundamentale de
finanţare:
- autofinanţarea;
- finanţarea directă care pune întreprinderea în relaţie cu cei care
economisesc sau cu împrumutătorii primari;
- intermedierea financiară care pune întreprinderea, având nevoi de
finanţare, în raporturi cu instituţiile specializate.
Mărimea fondurilor financiare, ce urmează a fi investite se calculează atît
pentru mijloacele fixe cît şi pentru capitalul circulant.
Normativul de investiţii capitale este de 12000 lei/m2
. Deci, suma investită în
mijloace fixe va fi:
unde: - valoarea mijloacelor fixe, lei
± suprafaţa totală a secţiei, m2
- normativul investiţiilor capitale, lei/m2
lei
¤¥
204000012000*170 !!
..banMijOMVSDStocCC !
unde: Stoc ± stocul normat în 7 zile, lei (Cm. p. *7zile)
OMVSD ± obiecte de mică valoare şi scurtă durată, lei
Mij. băn. ± mijloace băneşti în casă, lei
Deşi, stocul normat în zile pentru restaurante se stabileşte pentru 15 zile,
în calcule s-a luat 7 zile, deoarece, la etapa actuală, aşa sistem de
aprovizionare se practică.
leiCC 87,129865105,8914334,962727*635,3525 !! - scenariu optimist
lei¦¦ 39,116205437,7756519,837697*635,3525 !! - scenariu pesimist
Deci, fondurile financiare constituie:
FF = MF + CC
unde: MF ± valoarea mijloacelor fixe, lei
CC ± valoarea capitalului circulant, lei
FF = 2040000+ 129865,87 = 2169865,8 lei ± scenariu optimist

Pag.
Semnat Data
23
0
100000
200000
300000
400000
500000
600000
1 2 3 4
Semestre
Sume
FF = 2040000+116205,39=2156205,3 lei ± scenariu pesimist
În principiu, este practic imposibil de a utiliza doar unul din aceste 3
moduri. Deci, aferent autofinanţării, pivotul finanţării şi sursa exclusivă a
finanţării în fazele decisive ale dezvoltării, voi recurge la un cr edit bancar pe
termen scurt (CTS) în sumă de 400000 lei (ceea ce constituie cca 19% din FF).
Banca benefeciară va fi S.A. Banca Comercială Română, cu o rată a dobînzii
de 18%.
Comision CTS=2%*CTS
Comision CTS=2*400000=8000 lei
Dobânda CTS= 18%*CTS
Dobânda CTS= 18*400000=72000 lei
Cheltuieli CTS= comision+dobânda+da torii pe credit
Cheltuieli CTS= 8000+72000 +400000=480000 lei
Rata pe semestru=Cheltuieli CTS/4
Rata pe semestru=480000/4=120000 lei
Tabelul 5.1. Rambursare credit
Simestru Sold iniţial Sold final
1 480000 360000
2 360000 240000
3 240000 120000
4 120000 -

Pag.
Semnat Data
24
Fig. 5.1. Grafic de rambursare a creditului
6. Calcularea cheltuielilor de producere şi desfacere
Cheltuielile reprezintă diminuările de avantaje economice care apar în
procesul desfăşurării activităţii economico -financiare a întreprinderii.
Cheltuielile nu se includ în costul de produselor fabricate (serviciilor
prestate), ci se reflectă în Raportul privind rezultatele financiare şi se scad din
venituri la determinarea profitului (pierderi) net al perioadei de gestiune.
Cheltuielole se efectuează la întreprindere care desfăşoară toate tipurile de
activităţi. În funcţie de direcţiile efectuării, acestea se subdivizează în trei
grupe:
y cheltuieli ale activităţii operaţionale;
y cheltuieli ale activităţii neoperaţionale;
y cheltuieli privind impozitul pe venit.
Cheltuielile se calculează în dependenţă de CA, volumul de desfacere a
producţiei proprii şi normativele tehnice şi sanitare. Se va ţine cont că,
cheltuielile calculate vor fi aferente doar unei secţii. Planificarea lor se
efectuează pe articole după cun urm ează:
1. Cheltuieli de transport
Cheltuielile de transport se fixează în dependenţă de mai mulţi factori, cum
ar fi: structura materiei prime, amplasarea furnizorilor, forme de
aprovizionare, norme sanitare. Datorită faptului că, furnizorii principali şi
majori de materie primă dispun şi de transport, cheltuielile de transport vor
constitui cca 0,1% de la CA. Întreprinderea va deţine un automobil care va fi
la dispoziţie de la ora 1100
pînă la 1800
zilnic.
lei
§
¨
§h an
t 1,3209
100
1,0*8.3209077
%100
%1,0*.
!!! - scenariu optimist
lei
©
©
h an
t 3,2792
100
1,0*3,2792317
100
1,0*.
!!! - scenariu pesimist
2. Cheltuieli întreţinere

Pag.
Semnat Data
25
În acest articol se includ:
y serviciu de pază şi de pompieri;
y cheltuieli pentru apă şi încălzire;
y alte cheltuieli (dezinfectări, iluminarea coridoarelor etc.).
Aceste cheltuieli sunt cuprinse între 1,5 -3% de la CA, astfel:
- scenariu optimist
- scenariu pesimist
4. Cheltuieli de arendă
Întreprinderea va închiria o suprafaţă de 170 m2
(încăperi de depozit 10,5
m2
, sala comercială 123,5 m2
, încăperi de producere 36 m2
-secţia caldă 10 m2
).
Suma achitată pentru 1 m2
este de 80 lei, deci arenda lunară pe secţie va
constitui 800 lei, iar arenda anuală - 9600 lei.
5. Cheltuieli pentru energia electrică
Aceste cheltuieli se calculează în dependenţă de consumul de energie
consumat de utilajul tehnologic pentru procesul d e producţie şi constituie cca
5% de la CA.
- scenariu optimist
- scenariu pesimist
3. Cheltuieli pentru retribuirea muncii
Vom calcula fondul de remunerare pentru muncitorii din secţia dată, astfel
FRMa n. = 230400 lei
Acest articol de cheltuieli va constitui:
Chr. m. = FRMa n.+CAS+CAM
unde: FRMan. ± fondul anual de remunerare, lei
CAS ± contribiţii la asigurări sociale, lei (26%)

Pag.
Semnat Data
26
CAS =
100
26*.an

= lei52992
100
26*230400
!
CAM ± contribuţii la asigurări medicale, lei (3,5%)
CAM =
%100
%5,3*.an
= lei8064
100
5,3*230400
!
Chr. m. = 230400 + 52992 + 8064 = 291456 lei
7. Cheltuieli pentru uzură şi amortizare
În conformitate cu cerinţele S.N.C. 16 ÄContabilitatea activelor materiale pe
termen lung´ voi utiliza metoda liniară de calculare a uzurii mijloacelor fixe.
Utilajul pentru care se calculează uzura se găseşte, strict, în Secţia ÄBucate calde´.
Am = (MFin -MFvr.)*nu z./100%
unde: Am ± suma uzurii anuale, lei
MFin . ± valoarea iniţială a MF, lei
MFvr ± valoarea rămasă, lei
nu z ± norma medie anuală de amortizare, nu z. =
nT
%100*1
, %
Tn ± durata de funcţionare utilă, ani
Tabelul 6.1. Calculul uzurii mijloacelor fixe
Mijloace fixe Valoarea iniţială,
lei
Norma de
amortizare,
%
Uzura
anuală, lei
Dulap frigorific ɒɀ-0,4 10000 20 1000
Utilaj mecanic
j robot universal ɉɍ-0,6
j maşină de tăiat legume ɆɊɈȼ-160
22000
16500 20 6620
Total 38500
Utilaj termic
j dispozitiv pentru fierbere în abur
ȺɉɗɋɆ-2
j dulap electric ɒɀɗɋɆ-2Ʉ
j grătar Ƚɗ-2
j marmită ɆɋɗɋɆ-60
j plită electrică ɗɉ-7Ɇ, ɉɗɋɆ-4
20000
25500
15000
8500
16540
10 10314

Pag.
Semnat Data
27
j suport termic ȼ-300
j tigaie electrică ɋɇɗ-0,2
9000
15600
Total 110140
Utilaj auxiliar
j cuvă de spălat ȼɆ-1
j masă de producereɋ-1, ɋ-2Ⱥ
j suport ɉɌ-2
4500
12000
9500
20 4500
Total 26000
Alte MF. 10000 25 1375
Total 194640 - 23809
Deci, acest articol de cheltuieli vor constitui 23809 lei.
8. Cheltuieli pentru uzarea îmbrăcămintei, albiturilor, obiectelor de mică
valoare, veselei de bucătărie şi serviciilor de masă
Acest articol de cheltuieli (3%) se calculează ţinînd cont de nor mele
sanitare şi de înzestrare cu inventar în vigoare şi de indicii de volum
planificaţi (la 1000 bucate pe an, la un lucrător din producţie, la un loc în sală
etc.).
- scenariu optimist
- scenariu pesimist
9. Cheltuieli pentru dobînzi şi speze bancare
Conform Capitolului 5, aceste cheltuieli constituie:
Chc = 480000 lei
10. Cheltuieli legate de publicitate
Ponderea cheltuielilor pe acest articol vor reprezenta, în medie 1,5% de la
CA.
lei

h an
p 16,6418
100
2,0*8,3209077
%100
%2,0*.
!!! -
scenariu optimist

Pag.
Semnat Data
28
lei

h an
p 63,5584
100
2,0*3,2792317
100
2,0*.
!!! -
scenariu pesimist
11. Alte cheltuieli
Aceste cheltuieli se calculează luînd în consideraţie ponderea cheltuielilor anterioare,
prezentînd 2% de la CA pentru scenariu optimist:
lei
!

!h an
64880
100
2*8,3209077
%100
%2*.
!!!
iar pentru scenariu pesimist vor fi de 1% de CA:
lei
CA
Ch an
173,27923
100
1*3,2792317
%100
%2*.
!!!
Aceaste sume vor fi destinate pentru cheltuieli de producţie indirecte nerepartizate,
cheltuieli în scopuri de sponsorizare, lipsuri din deteriorarea valorilor etc.
Tabelul 6.2. Cheltuieli de producere şi desfacere
Nr
.
Articole de
cheltuieli
Scenariu optimist Scenariu pesimist
Suma
NivelulrelativalCh.,%
Ponderea,%
Suma
NivelulrelativalCh.,%
Ponderea,%1. Cheltuieli de
transport
3209 0,099 0,28 2792,3 0,099 0,25
2. Cheltuieli pentru
retribuirea muncii
291456 9,08 25,24 291456 10,44 26,01
3. Cheltuieli de
întreţinere
64181,556 2 5,55 55746,346 1,99 4,97
4. Cheltuieli de arendă 9600 0,29 0,83 9600 0,34 0,85
energia electrică
160453,89 5 13,9 139615,89 5 12,48
6. Cheltuieli pentru 23809 0,74 1,23 23809 0,85 2,12

Pag.
Semnat Data
29
uzură şi amortizare
uzarea
îmbrăcămintei,
albiturilor,
obiectelor de mică
valoare, veselei de
bucătărie şi
serviciilor de masă
96272,334 3 8,4 83769,519 2,99 7,48
dobînzi şi preze
bancare
480000 13,87 38,5 480000 17,19 42,86
9. Cheltuieli legate de
publicitate
6418,1 1,5 4,13 5584,63 0,19 0,49
10 Alte cheltuieli 64880 0,2 1,94 27903,173 0,99 2,49
Total 1154957 37 100 1120277,1 40,1 100
Tabelul 6.3. Bilanţul contabil la început de activitate (scenariu optimist)
Activ Suma,
lei
Pasiv Suma,
lei
I. ATL
± mijloace fixe (123) 2040000
III. Capital propriu
± capital statutar (311)
± alte rezerve (323)
1319865,8
450000
Total ATL 2040000 Total Capital propriu 1769865,8
II. ATS
± materiale (211)
± OMVSD (213)
± casa (241)
3525,635
96272,334
8914,105
V. DTS
± credit bancar pe
termen scurt (511)
400000
Total ATS 129865,87 Total DTS 400000
Total Activ 2169865,8 Total Pasiv 2169865,8

Pag.
Semnat Data
30
7. Calcularea principalilor indici economici şi eficienţei
economice
1. Taxa pe valoare adăugată reprezintă un impozit indirect ce constă în colectarea în
bugetul statului a unei părţi a valorii mărfurilor şi serviciilor prestate.
TVAbug. = TVAtot ± TVAm.p. ± TVACh
unde: TVAtot ± taxa pe valoare adăugată totală, lei
TVAm.p. ± taxa pe valoare adăugată aferentă materiei prime, lei
TVACh ± taxa pe valoare adăgată aferentă cheltuielilor, lei
± scenariu optimist
TVAtot = 1/6*CAan. =
6
8,3209077
= 534846,3 lei
TVAm.p. = 1/6*Cm.p. =
6
6,1269228
= 211538,1 lei
TVACh = 1/6*Cht ot =
6
1154957
= 192492,83 lei
TVAbug. = 534846,3 - 211538,1 - 192492,83 = 130785,82 lei
± scenariu pesimist
TVAtot = 1/6*CAan. =
6
3,2792317
= 465386,21 lei
TVAm.p. = 1/6*Cm.p. =
6
6,1269228
= 211538,1 lei
TVACh = 1/6*Cht ot =
6
1086942
= 181157 lei
TVAbug. = 465386,21-211538,1- 184457 = 69391,11lei
2. Venitul întreprinderii reprezintă parte a încasărilor totale care depaşeşte
cheltuielile de producţie aferente acestora (în sistemul producţie materiale).
Vîntr. = CA-Cm.p.
unde: CA ± cifra de afaceri, lei
Cm.p. ± costul materiei prime, lei
Vîntr. = 3209077,8 ± 1269228,6 = 1939849,2 lei ± scenariu optimist

Pag.
Semnat Data
31
Vîntr. = 2792317,3 ±1269228,6= 1523088,7 lei ± scenariu pesimist
3. Profitul brut prezintă diferenţa dintre încasările totale brute şi
totalul cheltuielilor unei întreprinderi (inclusiv obligatiile fiscale din TVA).
Pbr ut = Vîntr. - Cht ot
unde: Vî ntr. - venitul întreprinderii, lei
Chtot ± cheltuieli totale, lei
Pbr ut = 1939849,2 ± 1154957 = 784892,2 lei ± scenariu optimist
Pbr ut = 1523088,7 ± 1120277,1 = 402811,6 lei ± scenariu pesimist
Potrivit legii în vigoare, impozit pe profit nu se plăteşte, în cazul cînd
este reinvestit. Deci, Pnet = Pbr ut.
6. Rentabilitatea întreprinderii reprezintă capacitatea unei întreprinderi
de a obţine profit prin utilizarea factoril or de producţie şi a capitalurilor.
R = %100*
P
.
net
anCA
unde: Pnet ± profitul net, lei
CAa n. ± cifra de afaceri anuală, lei
46,24100*
8,3209077
2,784892
!!R - scenariu optimist
43,14100*
3,2792317
6,402811
!!R - scenariu pesimist
7. Rentabilitatea mijloacelor fixe indi că ponderea de profit (lei) ce
revine la 1 leu de mijloace fixe.
%100*.
MF
#
R net
pr !
unde: Pnet ± profitul net, lei
MF ± valoarea mijloacelor fixe, lei
48,38100*
2040000
2,784892
. !!prR - scenariu optimist
%76,19100*
2040000
6,402811
. !!prR - scenariu pesimist

Pag.
Semnat Data
32
8. Randamentul mijloacelor fixe caracterizează nivelul eficienţei
utilizării mijloacelor fixe. El ne indică cantitatea de producere (lei) ce revine
la 1 leu de mijloc fix.
$%
'
R an() .
!
unde: CAa n. ± cifra de afaceri anuală, lei
MF ± valoarea mijloacelor fixe, lei
leuleiRMF /49,16
194640
8,3209077
!! - scenariu optimist
leuleiRMF /35,14
194640
3,2792317
!! - scenariu pesimist
9. Viteza de rotaţie a capitalului circulant exprimă numărul de rotaţii
într-o perioadă.
CC
CA
V an
ori
.
!
unde: CAa n. ± cifra de afaceri anuală, lei
CC ± valoarea capitalului circulant, lei
oriVori 25
87,129865
8,3209077
!!
- scenariu optimist
oriVori 24
39,116205
3,2792317
!!
- scenariu pesimist
11. Timpul de recuperare a investiţiilor reprezintă valoare inversă a
eficienţeieconomice comparative .
net
inv
i 0
MF
T .
!
unde: .invMF - mijloace financiare investite, lei
Pnet ± profitul net, lei
!!
2,784892
8,2169865
i1 =2,8ani- scenariu optimist
ani2i 5
6,402811
3,2156205
!! - scenariu pesimist

Pag.
Semnat Data
33
12. Viteza de rotaţie a CC în zile, exprimă durata medie a unei
rotaţii.
ori
ori
V
T
V !
unde: T ± durata de timp, zile (T = 360 zile)
oriV - viteza de rotaţie în ori
25
360
!oriV = 14zile ± scenariu optimist
24
360
!oriV = 15 zile ± scenariu pesimist
12. Solvabilitatea întreprinderii este capacitatea fir mei de a plăti la
scadenţă datoriile faţă de creditorii săi. Un agent economic este solvabil când
suma activelor sale investite în mijloace fixe, active circulante, creanţe certe,
resurse băneşti este mai mare sau cel puţin egală cu totalul pasivului
reprezentând obligaţii faţă de parteneri, salariaţi, bugetul statului, bancă.
DTSK
K
S
p
p

!
unde: Kp ± capital propriu, lei (acesta reprezintă cca 8 1% din FF, deci Kp
= 1769865,8 lei)
DTS ± datorii pe termen scurt, lei ( CTS = 400000 lei)
4000008,1769865
8,1769865

!S = 0,8
Tabelul 7.1. Tabel de sinteză ai indicilor economici în baza scenariului optimist
Nr. Indici Unităţi
de
măsură
Suma,
scenariul
optimist
Suma,
scenariul
pesimist
1. Cifra de afaceri lei 3209077,8 2792317,3
2. Ponderea producţiei proprii % 85 85
3. Volumul de producţie în unităţi naturale buc. 1066 1066
4. Taxa pe valoare adăugată vărsată în buget lei 130785,82 69391,11
5. Numărul total de lucrători pers. 19 19
6. Numărul de lucrători din producere pers. 12 12
7. Cheltuieli de producere şi desfacere lei 1154957 1120277,1

Pag.
Semnat Data
34
8. Nivelul relativ al cheltuielilor de producere
şi desfacere
% 37 40
9. Retribuirea muncii (secţia caldă) lei 230400 230400
10. % fată de CA % 7,2 8,3
11. Profitul lei 784892,2 402811,6
12. % faţă de CA % 2,4 14,43
13. Randametul MF lei/leu 16,49 14,35
14. Rentabilitatea MF % 38,48 19,76
15. Rentabilitatea întreprinderii % 24,46 14,43
16. Timpul de recuperare a investiţiilor ani 2,8 5
16. Productivitatea muncii lei/om 168898,83 146964,06
17. Viteza de rotaţie a CC în ori ori 25 24
18. Viteza de rotaţie a CC în zile zile 14 15
19. Solvabilitatea întreprinderii - 0,8 0,8
8. Întocmirea pachetului de acte pentru înregistrarea
întreprinderii
Înregistrarea companiilor în R. Moldova reprezintă un m onopol de stat,
care este efectuat prin intermediul Camerei Înregistrării de Stat a Ministerului
Dezvoltării Informaţionale, care se află pe adresa: 73, Ştefan cel Mare si Sfint,
Chişinău, MD 2001. Camera Înregistrării de Stat dispune si de oficii
teritoriale. Înregistrarea unei entitati juridice (companii) in Republica
Moldova este compusa din următoarele etape:
1.verificarea disponibilitaţiinumelui, rezervarea numelui;
2. identificarea domeniilor de activitate conform CAEM -3 - Clasificatorului
activităţilor din Economia Moldovei
3. semnarea unui pre-contract sau obħinerea unei scrisori de garanħie de la un
locator privind acordarea in loca ħiune a oficiului, pentru a înregistra, la
aceasta adresa fizica, adresa juridica a noii entitati juridice;
4. depunerea setului de documente la Camera Înregistrării de Stat unde va fi
setata de către funcħionarul Camerei data şi ora pentru a va prezenta la
registrator unde va avea loc autentificarea actelor de constituire - se
desfăĥoară cu prezenta fondatorilor sau persoanelor autorizate a le prezenta
interesele pentru înregistrarea unei entitatea juridice in Moldova;

Pag.
Semnat Data
35
5. deschiderea contului bancar temporar şi depunerea capitalului social
subscris în acest cont. Nivelul minim al capitalului social al întreprinderilo r
pentru Societate cu Răspundere Limitata este de 5400 lei;
6. prezentarea la registratorul Camerei de Înregistrare de Stat pentru
autentificarea actelor de constituire si ridicarea certificatului de înregistrare,
documentelor de constituire şi ştampilei întreprinderii, - se desfaşoară cu
prezenta fondatorilor sau persoanelor autorizate a le prezenta interesele pentru
înregistrarea unei entitatea juridice în Moldova;
7. punerea la evidenta a noii entitatea înregistrate la autorită ħile publice, - se
poate desfăĥura şi în baza unei împuterniciri simple din partea
administratorului entităħii create;
8. atestarea notarială a specimenului de semnătură pentru a fi prezentate la
banca, semnarea contractului de cont bancar ± se efectuează cu participarea
personală a administratorului care va avea dreptul primei semnături, şi, în
cazul celei de a doua semnătur ă ± a persoanei cu drept de semnătura nr. 2 (de
regulă contabilul-sef);
9. activarea contului bancar - Contul bancar al entită ħii devine opera ħional
doar după ce banca primeĥte aprobare de luare la evidenţă a contului bancar de
la autoritatea fiscala sectoriala. Banca urmează să recep ħioneze aprobarea în
termen de cel mult 30 de zile. De regula acest termen este de 7 zile;
10. punerea la evidenţa a entită ħii juridice la Biroul Naţional de Statistică,
CNAS si CNAM.
Durată înregistrării, în cazul unui set de documente bine preg ătit, este de
1 (în procedura de urgenţa) sau 5 zile (procedura obişnuită). Reieşind din
faptul că înregistrarea de stat a companiilor include în sine deschiderea
contului bancar, înregistrarea în calitate de contribuabil la Inspectorat Fiscal
de Stat, Biroul Naţional de Statistică, Compania Naţională de Asigurări
Medicale, Casa Naţională de Asigurări Sociale, etc., pentru ca compania
înregistrata să devină pe deplin funcţionala - este nevoie de circa 10 zile.

Pag.
Semnat Data
36
Concluzie
E cunoscut faptul că nu există două afaceri la fel! Şi de asemenea nu
există formule magice pentru elaborarea planurilor de afaceri. Astfel,
combinarea de factori de producere pe care am realizat-o, este un model dintr -
o multitudine.
În urma previziunilor şi interpretărilor făcute, calculelor economice
efectuate ideea de afacere, adică restaurantul ÄMilenium´, se poate afirma că
are per5spective de activare, chiar dacă, se va lua un adaos comercial de 120
%, evident cu diminuări, ale indicatorilor economici.
Cu un fond financiar, constituit atît din surse proprii cît şi creditare, de
peste 2 mln. se poate obţine un profit de cca 780 mii lei, în cazul unui scenariu
optimist şi cca 400 mii lei în cazul celui pesimist. În asemenea condiţii, timpul
de recuperare a investiţiilor este de 2,8 ani şi respectiv 5 ani , iar solvabilitatea
de 0,8.
Deci, privit în perspectivă, restaurantul ÄMilenium´ poate constitui o
sursă de profit, de dorit, evident, permanentă!

Pag.
Semnat Data
37
Bibliografie
1. ÄÎndrumări metodice privind elaborarea proiectelor de licenţă´, UTM Chişinău
2. H O T Ă R Î R E cu privire la prestarea serviciilor de alimentaţie publică nr. 1209 din
08.11.2007;
3. F. Bodea, M. Dociu, V. Niţu, ÄGhidul întreprinzătorului particular´, Editura Tehnică
Bucureşti 1997;
4. C. Sălceanu, ÄManagementul strategic al întreprinderii´, Bucureşti 1994;
5. A. Nederiţa, V. Bucur, ÄContabilitate financiară´, ACAP Chişinău 2003;
6. ɋ. ȼɟɱɟɪɟɤ-ɏɟɥɦɢɧɶɫɤɚɹɛ Ⱥ. Ⱦɜɨɪɧɢɰɤɚɹ, «Ⱦɢɟɬɢɱɟɫɤɚɹ ɤɭɯɧɹ», Ɇɨɫɤɜɚ 1991
7. www.wikipedia.com;
8. www.facultate.regielive.ro;
9. www.contabilitateafirmei.ro;
10. www.doingbusiness.md;

proect-managem

Recomendados

Recomendados

Mais conteúdo relacionado

Destaque

Destaque (20)

proect-managem