1.
INSTRUMETE DE IDENTIFICARE A TULBURĂRII DE DEFICIT
DE ATENȚIE
Prof. Psiholog, POPA Mihaela -Camelia, CJRAE Constanța
Deficitul de atenție rămâne un subiect intens discutat și disputat de specialiști ai zilelor noastre, deși a fost descris
prima oară cu aproximativ o sută de ani.
Unii psihiatri pediatri au definit ADHD ca fiind rezultatul unor devieri de comportament al unor „părinți cu
minți tulburate”. Acest pattern disfuncțional al genitorilor a fost transferat, adoptat și învățat prin imitație de către copil.
Alți specialiști sunt de părere că există un dezechilibru al neurotransmițătorilor chimici din creier, noradrenalină și
dopamină care îi împiedică pe aceștia de a avea comportamente potrivite și iersponsabile. Este afectată zona lobilor
frontali și legăturile profunde dintre aceștia (Dr. Christopher Green, Dr. Kit Chee, 2009, p.3-13).
Per ansamblu, tabloul clinic al copilului cu o astfel de tulburare va arăta astfel:
 ADHD este o afecțiune ereditară;
 Control deficitar al emoțiilor(copil impulsiv);
 Copilul este agitat și greu de stăpânit;
 Copilul are probleme de învățare;
 Are probleme legate de memoria pe termen scurt;
 „Suferă” de alexie- cecitate verbală, incapaitate de a citi și înțelege textul;
 Este ținta bătăușilor;
 Prezintă imaturitate socială-”este cunoscut de toți, dar nu e plăcut de nimeni”;
 Incapacitate sau capacitate slabă de analiză și de sinteză a faptelor;
 Este etichetat ca fiind un copil problemă sau prost educat;
 Pe măsură ce crește, se adâncește sentimentul de neîncredere în propria persoană etc.
Utilizarea unor instrumente pentru stabilirea diagnosticului îi ajută atât pe părinți, pe
educatori, cât și pe specialiști să evalueze comportamentele unor astfel de copii, prin descifrarea unor
indicii pe care aceștia ni le oferă. Ce doresc ei să ne spună de fapt? Care este mesajul din spatele
mesajului lor?
Pentru a-i ajuta, îi putem învăța cum să fie mai bine coordonați. Este un instrument care
presupune realizarea unui plan de coordonare în 10 pași (Georgia DeGangi, Anne Kendall, 2013,
p.280-282).
Pasul 1. Stabilirea unui obietiv pe care copilul să-l îndeplinească.
Pasul 2. Prezentarea și descrierea acțiunii ce urmează a fi întreprinse prin realizarea uor
conexiuni între mișcare cu planul motor.
Pasul 3. Diversificarea sarcinii obligând copilul să se adapteze. Sarcini variate, deprinderi
învățate.
Pasul 4. Arată-i copilului cum să facă. Altel spus, selectați o sarcină ușor de planificat și arată-
i copilului cum se relizează.
Pasul 5. Împreună analizați detaliile sarcinii, pentru a-l ajuta pe copil să își dezvolte ideile.
“Imaginează-ți cum va arăta școala. Haide să o creăm!. E o școală de la oraș sau de la țară? E construită din
crămidă sau din beton? E pentru copii mici sau pentru copii mari? Cum sunt profesorii?”

2.
Pasul 6. Feedback sezorial oferă copilului posibilitatea de a marca acel eveniment din punct
de vedere spațio-temporal.
Pasul 7. Motivați copilul să se joace și cu alți copii. Îi dezvoltați contactul social și deprinderi
de a lucra în echipă.
Pasul 8. Creați indicatori speciali pentru a-l ajuta pe copil să urmeze fiecare etapă în mod
corect.
Pasul 9. Rafinați sarcina adăugând câte un element de dificultate.
Pasul 10. Exersarea și repetiția sunt mama învățăturii. Ele asigură retenția și îl ajută pe copil
să trecă de la particularul situației la generalizarea ei. Consolidarea abilităților copilului face posibilă
crearea unor noi conexiuni prin memorare și accesarea amintirilor(tabelul 1).
Tabelul 1
Plan de coordonare a copilului cu tulburare de atentție
Nr.crt Pașii de urmat Obiectivarea pașilor/scala de îndeplinire a
obiectivelor
F. Slab Slab Suficient Bine F. Bine
1 Stabilirea unui obietiv pe care
copilul să-l îndeplinească
2 Prezentarea și descrierea acțiunii
ce urmează a fi întreprinse prin
realizarea uor conexiuni între
mișcare cu planul
motor(deschide cartea la pg.X și
privește imaginea din partea de
sus a foii și descrie ce vezi).
3 Diversificarea sarcinii, obligând
copilul să se adapteze. Sarcini
variate, deprinderi învățate(Îmi
poți spune despre ce e vorba în
imagine? Consttructii de
propoziții pe baza imaginilor, de
exemplu).
4 Arată-i copilului cum să facă.
Altel spus, selectați o sarcină
ușor de planificat și arată-i
copilului cum se relizează(de
exemplu- La mijlocul paginii,
observam cuvinte care conțin
litera nou învățată. Te rog
încercuiește literele Bb din
următoarele cuvinte-Barbu, cub,
bomboană, baston, bunic).
5 Împreună analizați detaliile
sarcinii, pentru a-l ajuta pe copil
să își dezvolte ideile(exemplu-
Cu ce se joacă Barbu? Barbu se

3.
joaca cu un cub. Ce îi oferă
Barbu bunicului? Barbu îi oferă
bastonul bunicului. Cum îl
răsplătește bunicul pe băiat?
Bunicul îl răsplătește cu o
bomboană, pentru fapta sa.).
6 Feedback senzorial oferă
copilului posibilitatea de a marca
acel eveniment din punct de
vedere spațio-temporal
(aplauzele, un simplu BRAVO,
Un stimulent poate face
diferența între participare,
implicare și nepăsare).
7 Motivați copilul să se joace și cu
alți copii. Îi dezvoltați contactul
social și deprinderi de a lucra în
echipă(exemplu- Pentru că ai dat
răspunsuri excelente, la
aceastăactivitate, poti alege
copiii cu care să faci echipă).
8 Creați indicatori speciali pentru
a-l ajuta pe copil să urmeze
fiecare etapă în mod corect
(stimularea copilului prin cele 5
simțuri V,A,K,O,G. Bravo! Ai
terminat!Urmărește băiețelul
din imagine pentru a trece la
urmatoarul nivel!).
9 Rafinați sarcina adăugând câte
un element de dificultate (Cine
reușește să treacă proba primește
Diploma de Explorator în
Lumea Cuvintelor, de exemplu).
10 Exersarea și repetiția sunt
mama învățăturii. Consolidarea
abilităților copilului face
posibilă crearea unor noi
conexiuni prin memorare și
accesarea amintirilor.
O altă unealtă de identificare a unei potențiale tulburări de atenție este Scala de evaluare a
ADHD Această scală de evaluare este un instrument care vine în ajutorul părintelui cât și al
specialistului. Este un ghid, dacă vreți, care ne oferă soluții practice pentru problemele de
comportament des întâlnite la acești copii. Ce putem face, odată ce idenificăm problema? Să
modificăm reacțiile în funcție de desfășurarea evenimentelor (tabelul 2).
Tabelul 2

4.
Screening ADHD, adaptat după „Scalele de evaluare a ADHD” ale lui R. A. Barkley și
Du Paul („Să înțelegem ADHD”, după dr. C. Green și dr.K.Chee, p.318)
Numele și vârsta copilului...
Observator (părinte/ profesor/ psiholog școlar) …
Data completării….
Nr.
crt
Deficit de atenție Da Nu Hiperactivitate -impulsivitate Da Nu
1 Deseori nu reușește să fie
atent la detalii şi face greşeli
din neglijenţă la teme.
Adesea dă din mâini sau din
picioarei(agitație motrică) ori se foieşte
pe scaun (este neliniștit).
2 Are dificultăţi în a-şi menţine
atenţia concentrată asupra
temelor sau activităţilor
ludice.
Îi este greu să rămână aşezat atunci
când i se cere acest lucru.
3 Are dificultăţi în a urma
instrucţiunile date de alţii (şi
nu din cauza lipsei de
înţelegere sau din
opoziţionism).
Adesea vorbeşte excesiv de mult.
4 Deseori nu ascultă/ nu este
atent când i se vorbeşte
direct.
Adesea pare a nu asculta ceea ce i se
spune.
5 Are deseori dificultăţi în
organizarea sarcinilor şi
activităţilor.
Adesea dă răspunsuri rapide la
întrebări înainte ca acestea să fie
complet formulate.
6 Deseori refuză, ezită, este în
dezacord sau manifestă
neplăcere în activităţi ce
presupun efort mental
susţinut (cum ar fi temele).
Are dificultăţi în a-şi aştepta rândul la
jocuri sau la activităţi de grup.
7 Este uşor de distras de
stimulii externi.
Adesea dă răspunsuri rapide la
întrebări înainte ca acestea să fie
complet formulate.
8 Pierde/uiă frecvent materiale
/ obiecte necesare îndeplinirii
sarcinilor sau activităţilor
(instrumente de scris, caiete,
cărţi).
Deseori părăseşte scaunul sau sala de
clasă atunci când regulile impun să
rămână aşezat.
9 Uită des ce are de făcut în
activităţi cotidiene, eşuează
în a termina o activitate de
rutină (abandonează sarcina).
Se angajează frecvent în activităţi
fizice periculoase, fără a lua în
considerare potențialele consecinţe (nu
cu scopul de a da emoţii).
Observații:

5.
Concluzii/ Recomandări:
1-3 răspunsuri afirmative (o variată/ ambele variante)- nu prezintă semnale alarmante care să ateste
existența simptomatologiei.
4-6 răspunsuri afirmative (o variantă/ ambele variante)- copilul este de cele mai multe ori neatent.
Are tendința de a fi dezorgnizat și repezit. Comportamentul se poate corija relativ ușor prin
respectarea regulilor clasei, trasarea de sarcini noi, participarea activă la ore prin motivarea și
stimularea acestuia de a lucra în echipă. Sunt necesare și importante ședințele de consiliere
psihologică parentală, întocmirea unui plan de intervenție personalizat pentru diminuarea / corijarea
comportamentului identificat.
7-9 răspunsuri afirmative (o variant/ambele variante) -este necesară intervenția de specialitate.
Există suspiciunea unei tulburări de atenție. Se trece la completarea fișei anamnestice, a interviului
semistructurat, utilizarea instrumentelor de diagnoză a ADHD. Părintele este îndrumat către medicul
specialist, psihologul clinician și după caz, către SEOSP din cadrul CJRAE.
Altă modalitate/tehnică de lucru pentru copilul cu deficit de atenție este Harta personală și
semnele de circulație. Acest instrument il ajută pe acesta să accepte sarcinile ce ii revin și să se
angajeze în atingerea obiectivelor (instrument preluat din Metafora șoferului de autobuz, p.232, din
volumul Metode de terapie cognitivă pentru copii și adolescenți, Robert D.Friedberg și colaboratorii).
Scopul – angajare și angajament.
Modalitate de lucru- copilul este rugat să-și reprezinte printr-un desen itinerariul propriu de
acasă până la școală si semnele de circulație pe care le întâlnește pe traseu precum și potențialele
obstacole, pericole care pot apărea. Regulile de circulație ajută șoferul/ pasagerul, dar și pietonul să
conștientizeze importanța respectării lor, precum asumarea consecințelor care decurg din omiterea
sau nerspectarea acestora. Desenarea hărții de către subiect, are ca scop utilizarea strategiilor
cognitive și apelarea la resursele de coping adecvate(vezi figura nr.1).
Figura 1 pieton/vehicul

6.
Acest desen nu numai că aduce un plus de atractivitate în realizarea sarcinilor, dar face posibilă
învățarea prin dezvoltarea limbajului, a memoriei, a atenției pe o anumită perioadă de timp, înțelegera
sarcinilor de lucru/ a itemilor ce trebuie parcurși. Această strategie poate fi utilizată cu succes și în
cadrul altor sesiuni de lucru/ jocuri/ activități didactice precum matematica, limba română,
cunoașterea mediului. Această metodă poate suporta modificări, în funcție de context, disciplină și
tema abordată.
În concluzie, metafora Hărții personale și semnele de circulație, îi ajută pe copii să recunoască
faptul că dețin controlul asupra propriului comportament și că trebuie să persevereze în ciuda condițiilor
dificile, a gândurilor enervante și a emoțiilor stresante” (Robert D. Friedberg și colaboratorii- Tehnici de
terapie cognitivă pentru copii și adolescenți p.232).
Bibliografie
Russell A. Barkley, COPILUL DIFICIL. Manualul terapeutului pentru evaluare și pentru trainingul
părinților, Editura ASCR ASCRED, Cluj-Napoca, 2011
Georgia DeGangi, Anne Kendall, Cum să fii un părinte eficient pentru un copil dificil. Manual pentru
dezvoltarea abilităților parentale, editura ASCR ASCRED, Cluj-Napoca, 2013
Dr. Christoher Gree Dr. Kit Chee, Să înțelegm ADHD, Editura Aramis, București, 2009
Robert D. Friedberg și colaboratorii- Tehnici de terapie cognitivă pentru copii și adolescenți, Editura ASCR
ASCRED, Cluj-Napoca,2013
Siteografie
https://www.google.com/search?q=traseu+desen&client=firefox-b-
d&tbm=isch&source=iu&ictx=1&fir=UG5UorCzkSgkVM%253A%252CpRTJA3M90LTOnM%252C_&vet=1&us
g=AI4_-kStcZRA-Y4Zh7aCqfEybgM9Z9tXrA&sa=X&ved=2ahUKEwiw7M-
f_c_hAhVwlIsKHbpjCzcQ9QEwBHoECAgQCg#imgrc=UG5UorCzkSgkVM:&vet=1