Comunicarea este cheia succesului in relationarea interpersonala.

1. Bine ați venit!

2. COMUNICARE VERSUS CONFLICT
ÎN RELAȚIA PĂRINTE-COPIL
Formatori: Cru23 martie 2018
Formatori:
Gabriela CRUDU & Mihaela-Camelia POPA
23 martie 2018

3. Comunicarea este liantul
care face lumea să vibreze, să
acționeze și să funcționeze la
înalta ei valoare.
Ea e cerneala prin care
oamenii își amprentează
conștient sau inconștient
fapte, expresii, impresii,
experiențe, povești de
viață ,bucuriile și fricile,
traumele romanului
familial, etc.
Acestea formează un
continuum care le servește
la nivel emoțional,
cognitiv și
comportamental drept
sursa realitățiilor, sursa
prin care elementele
angrenate în acest proces
de creștere și maturizare
personală contribuie la
descifrarea propriilor
lor hărți.
,,Harta nu e teritoriul,, ,
ea servește drept
,,ancoră,,și îi ajută să se
conțină și să se mențină
pe axa devenirii,
transformării lor,
integrând noi pattern-uri,
credințe, trebuințe, valori
atât de necesare
schimbării.
Comunicarea este cheia
succesului în relaționarea
interpersonală.

5. Scopul proiectului:
Dezvoltarea unor
comportamente
sanogene, dezirabile,
prin formarea unor
abilități de
comunicare și
gestionare eficientă a
conflictelor în relația
părinte-copil.
Obiective (Ce
urmărim?):
O1: definirea conceptului
de comunicare,
identificarea formelor și
stilurilor de comunicare;
O2: înțelegerea
conflictului interpersonal,
ca modalitate de rezolvare
de probleme și de
diminuarea a efectelor
acestuia;
O3: realizarea unor
ghiduri, mape pentru
cursanți ca exemple de
bune practici
Resurse :
Umane: cadre
didactice;
De timp: 3-4
ore;
Materiale:mape
, flip-chart,
markere, coli,
chestionare,
mijloace audio-
video.

6. Exercițiul 1
SĂ NE CUNOAȘTEM!
Cine sunt Eu?
nevoile mele acum?

8. Exercitiul 2
,, Mesajul meu,,
• reprezintă o
situație de viața
dată
Imagine
• reprezintă soluția
situației respectiveCuvânt

9. Feed-back
Mesajul-Soluție
Amintiri
Gânduri Emoții

10. Partea a II-a
“COMUNICARE VERSUS CONFLICT”
Scop: Importanța comunicării interpersonale
Realizarea unei povești-metaforă, pornind
de la acest acronim.
CINE
FACILITEAZĂ
COMUNICAREA
?
CE
COMUNIC?
CUM
COMUNIC?
CÂND
COMUNIC?
UNDE
COMUNIC?
DE CE
COMUNIC?

11. Creșterea personală înseamnă succes.
Omul învață din propria experiență și din a celorlalți pentru a evolua.
Munca îl ajută să-și descopere o diversitate de abilități.
Unicitatea ființei umane reprezintă punctul de plecare în autocunoaștere.
Norocul sfințește locul, iar locul îi conferă stabilitate.
Interesul individului este să descopere avantajele și oportunitățile care îi vin în întâmpinare pentru a profita la maxim de
situațiile nou create.
Comunicarea ajută omul/oamenii să creeze poduri, punți, conexiuni, relații interpersonale.
Are/au și de ce!
Viața când îți oferă lămâi, fă suc din ele!
E o sursă veritabilă de vitamine.
Reușești să te menții în formă.
Sănătatea este o armă de temut împotriva bolii.
Ușurința cu care rezolvă orice problemă, îi asigură un loc important în ierarhia valorilor, principiilor, credințelor sale de viață.
Succesul vine cu pași mici.
Confruntarea apare din necunoaștere.
Frica de a fi respins social ne îndepărtează de la normalitate.
Lumea se transformă.
Indiferența ucide suflete.
Curajul de a merge mai departe și de a face față condițiilor vitrege înseamnă apărare, adaptare, acomodare. Și astfel,
Tensiunea dispare.

12. Vârstele copilului Comunicarea familiei cu copilul
0-2 ani(sugarul și
anteprescolarul)
Chiar dacă nu vorbește și nu dezvoltă capacități intelectuale complexe, e important să comunic cu el încă
din primele momente de viață. E perioada când apare anxietatea de separare(reînceperea serviciului
mamei/ tatălui).Vocea și tonul cald al mamei diminuează anxietatea copilului.
E important să-i spunem tot timpul că-l iubim și că este în siguranță cu noi. Se satisfac primele nevoi de
la baza piramidei(nevoile de bază și nevoia de siguranță)
3-5 ani(preșcolarul) Copilul își exprimă trăirile și emoțiile în cuvinte. Apar comportamentul violent și accesele de furie. E de
dorit ca familia să-l ajute să renunțe la ele prin conștientizarea lor. Părintele e cel mai bun exemplu
personal.
E perioada DE CE-urilor? Trebuie să ne înarmăm cu răbdare și oferim răspunsuri pertinente pe măsura
nivelului său de dezvoltare și de înțelegere. Copilul își descoperă identitate de gen(e băiat sau fată).
Apare complexul castrării. Copilul intră în competiție cu părintele de același sex și face alianțe cu
părintele de sex opus.
Pot apărea subiecte legate de divorț, moarte etc. Preșcolarul trebuie asigurat că familia este alături de el
indiferent ce se va întâmpla.
Dacă începe să vorbească urât, trebuie identificată sursa(tv, calculator, desene animate cu conținut violent
și limbaj vulgar)și limitate accesul, expunerea la aceasta.
6-12 ani(vârsta școlarului mic
și mijlociu)
Limbajul e din ce în ce mai elaborat, asistăm la emanciparea copilului. Acesta e curios, își manifestă
curiozitatea și o raportează la experiența sa de viață. Este perioada fricilor, a trăirilor negative(frica de
școală, frica de întuneric, frica privind moartea unuia din părinți, frica de abandon etc.).Copilul trebuie
ajutat de părinte să le identifice, să le înțeleagă și să le depășească cu succes. De asemenea, e indicat ca
prichindelul să nu se simtă izolat, sau să fie izolat de către acesta.
13-18 ani (adolescența) Preadolescența și adolescența sunt printre cele mai complicate etape ale vieții individului. Apar întrebări
existențiale (Cine sunt eu? De ce sunt aici? Care este rolul meu pe pământ?), apar primele iubiri și
primele decepții, dezamăgiri. Se reactivează instanțele sinelui (eros și thanatos), are propria sa filosofie
de viață, apar confruntările cu adulții, unele escaladează; unii fug de acasă; la școală și nu numai, sunt
catalogați ca fiind obraznici; epatează; au comportamente demonstrative, antisociale, antisistem, crește
riscul infracționalității. De cele mai multe ori se joacă de-a întinsul corzilor, încercându-ne limitele
răbdării.
Părinții trebuie să creeze o relație de prietenie bazată pe cooperare, înțelegere. E o provocare atât pentru
familie cât și pentru copil. E important ca să ne ajutăm copilul să-și exprime sentimentele, să depășească
blocajele, să acordăm atenție la detalii, să observăm comportamentul și orice modificare în rutina
Cum comunic cu copilul meu

13. ne schimbăm
VIITORUL
Toți facem alegeri și,
în funcție de acestea,
și ne hotărâm propriul
DESTIN.
CONCLUZIE:
Stiluri de comunicare și Povestea mea și a nevoilor mele

14. Scrieți pe o coala de hârtie 10 caracteristici, valori
ale tale sau ale familiei tale. Să ne imaginăm că suntem
într-un balon cu aer cald, deasupra pământului la 1000
de metri înălțime. După 5 minute a apărut o problemă.
Balonul pierde din altitudine. Va trebui să aruncați
peste bord ultimele 2 valori. Operațiunea nu a avut
succes, așa că, deși vă vine greu, trebuie să renunțai la
primele 5 atribute. N-a fost de ajuns și suntem nevoiți să
acționăm rapid pentru a evita impactul cu solul. Pentru
aceasta e nevoie de un ultim efort. Din cele 3
caracteristici ramase, trebuie să rămâneți doar cu una
pentru a vă salva.
Despre pierdere și câștig

16. Ce este conflictul?
Ce înţelegeţi prin conflict?
Spuneţi primul cuvânt care vă vine în minte.

17. Latinescul confligo, ére – a se lupta, a se bate intre ei
Dicţionarul enciclopedic ilustrat defineşte conflictul ca fiind „un dezacord sau o coliziune
acută între interese, idei, etc., care se referă mai degrabă la proces decât la rezultat” şi sinonimele
care fac trimitere la bătaie fizică, luptă pt. supravieţuire, competiţia pt. succes - Perspectiva
mentalitatii din popor: “orice şut ……., este un pas înainte”. etc., cearta verbală.
Marele dicţionar al psihologiei Larousse, face referire la conflict prin prisma lui Freud –
„expresie a unor exigenţe interne ireconciliabile, precum şi dorinţele şi reprezentările opuse, şi,
îndeosebi, a unor forţe pulsionale antagoniste. (Conflictul psihic poate fi manifest sau latent)”, pe
când Dicţionarul de psihologie al lui R. Doron şi Francoise Parot face distinţie între conflictul
psihic, conflictul social, conflictul cognitiv şi conflictul perceptiv.
O abordare mai limpede, este cea a lui P. Popescu-Neveanu, raportată la patru domenii de
referinţă :” conflictul militar – respectiv războiul – o luptă în special deschisă între forţe inamice;
conflictul ca “diferenţă” – dezacordul între idei, principii sau oameni ( conflictul interpersonal);
conflictul psihologic, văzut ca luptă mintală - stare psihologică produsă de opoziţia adeseori
inconştientă dintre dorinţe, nevoi, impulsuri sau tendinţe simultane, dar incompatibile; şi
conflictul literar, între personaje sau forţe opuse”.
(F. Colceag – brain dictionary – insumarea semantica a conflictului sub forma unui creier)

18. E. Van de Viliert împarte componenta conflictului astfel:
1. Problema conflictului – un disconfort, tensiune produsă de unul/alţii : experienţă subiectivă
neavând şi o bază subiectivă;
- natura problemei – cognitivă, afectivă sau mixtă
- amploarea/intensitatea conflictului
2. Comportamentul în conflict – reacţia intenţionată sau manifestată de un individ la problemă. Fiind
diferiţi, reacţionăm/ne manifestăm diferit;
3. Rezultatul/tele conflictului – consecinţe ale comportamentelor pătţilor – stări finale ale beneficiilor
/costurilor ambelor părţi implicate.

19. CAUZELE/ SURSELE
CONFLICTULUI : TIPOLOGII ALE
CONFLICTELOR/
☻ diferența de vârstă, de pregătire școlară și profesională;
☻nerespectarea regulilor;
☻incompatibilități între persoane(comunicare deficitară,
nevoi diferite, scopuri diferite etc.);
☻probleme de sănătate(boli grave);
☻comportamente neadecvate în cadrul intern sau
extern(agresivitate, lupta pentru putere, pentru prestigiu);
☻lezarea stimei de sine;
☻culturi diferite, lipsa toleranței, a empatiei etc.
CLASIFICARE, după Ana Soica-Constantin-“Conflictul
interpersonal”,p.47-48:
☻după localizare- conflicte interne și externe
☻după apartenență-subterane și manifeste
☻după nivel- incidenul,disconfortul, neînțelegerea, tensiunea și
criza
☻după criteriul “câștigătorulconflictului”-conflicte de sumă zero,
de cooperare și mixte
☻după naura intrinsecă-conflicte biologice,
psihologice,socioculurale și de evoluție
☻după scop-conflice orientarte spre problemă, conflicte
orientate spre structură
☻după modul de percepere a adversarului- lupta, jocul și
dezbaterea.

20. Amintiţi-vă de un conflict în care cineva s-a supărat pe dvs. fără motiv,
dintr-o neînţelegere, confuzie, pripeală (din punctul dvs. de vedere), învinuindu-
vă pe nedrept. Comparaţi argumentele, motivele lui cu situaţia reală, inofensivă
din perspectiva dvs. cum aţi procedat? Puteaţi proceda mai bine?
Cu ce am generat eu? Cu ce a generat celălalt?
Cu ce am contribuit eu la aplanarea conflictului? Cu ce a contribuit celălalt la aplanarea conflictului

21. ’’16 GÂNDURI , O SOLUȚIE’’
Scopul exercițiului este de a asterne pe o coală de
hîrtie 16 gânduri, apoi vor cupla afirmațiile identificate
două câte două , astfel încât se va obține pe rând 8-4-2-1
soluție. Soluția finală va fi cea care răspunde nevoilor,
gândurilor sale din acel moment.

22. Roata succesului familial
Identificați pe o scală de la 1 la 10 următoarele aspecte famiale:
1. Cunosc nevoile copilului meu?
2. Cum comunic cu copilul meu?
3. Ce fel de părinte sunt?
4. Care este sănătatea familiei mele (emoțional, fizic, social
etc)?
5. Sunt preocupat pentru educația copilului meu?
6. Cât timp aloc copilului în rezolvarea temelor pentru școală?
7. Cât de conflictual sunt?
8. Gestionez bine conflictele?

23. Vă mulțumim!

24. https://www.andyszekely.ro/5-moduri-de-rezolvare-
conflictelor-loc-sa-le-eviti/