2. PARANOIA
.
1.Paranoia se definește ca delir cronic, bine structurat și organizat,
megalomania (mania grandorii) și mania persecuției. Acestea pot
coexista.
2. Paranoia este o psihoză care se manifestă predominant pe țărîm
cognitiv. Paranoicul, victima unei mreje de închipuiri, nu este lipsit
de logică și crează din ele un sistem de argumentație logice care îl
conduc spre convingerile sale morbide.
3.bolnavul manifestă un orgoliu excesiv determinat de
hipervalorizare, de exces de autoapreciere.
3. PERSONALITATEA PARANOICĂ
• Suspiciune:
• Îi suspectează pe ceilalți că ar fi rău intenționați în ceea ce o
privește
• se protejează în permanență
• pune la îndoială loialitatea altora, chiar a celor
apropiați,adesea geloasă
• caută energic și în detaliu dovezi în sprijinul bănuielilor sale
• preocupată de propriile drepturi, ca și de problemele de
prioritate, se simte ușor ofensată
4. Cum să ne purtăm cu un paranoic?
• 1. Mențineți contactul și dialogul. Daca îl evitați, paranoicul o
să ia din acest fapt doar ceea ce îi accentuează suspiciunea.
Nu se va găndi că este vina lui. Va găndi că îl disprețuiți, că îl
urîți sau că uneltiți împotriva lui.
• 2. Exprimați-vă limpede intențiile și motivațiile. Exprimați-vă
concis și foarte clar, corect din toate punctele de vedere, așa
încît să nu lasați loc de înterpretari greșite
• 3. Nu capitulați în mod ostentativ într-o dispută cu paranoicul.
Se va simți jignit, desconsiderat.
5. • Într-o inevitabilă dispută, faceți apel la reguli, la legi, la
argumente științifice
• Nu atacați frontal imaginea pe care o are despre sine
• Dacă, la un moment dat, se va dovedi că s-a înșelat într-o
privință, nu-i spuneți nimic de genul: “Vezi, ți-am zis eu!”,
pentru că asta l-ar putea împinge la decizii iraționale numai
din nevoia de a se ridica deasupra eșecului.
7. • Așa se face că el va vedea mereu altceva în spatele
aparenței, va interpreta în maniera sa vorbele celorlalți, va
căuta – și va găsi! – în toate împrejurăriile trădarea,
subminarea autorițătii sale, prejudicierea intenționată, lipsa
de considerație din partea celorlalți.
8.
9. • Fie că este vorba despre o persoană apropiată, de care ne
pasă, fie că ne aflăm în asemenea raporturi încât relația
noastră trebuie să meargă, de exemplu, relații de muncă,
putem să ne descurcăm cu un paranoic, astfel încât și lui și
nouă să ne fie puțin mai bine.
10. Vă mulțumesc pentru atenția
acordată!
Universitatea de Vest, Timisoara
Departamentul de Psihlogie
e-mail: maria.adam4286@yahoo.com