2. Specii unice în lume - Retezat
"Fenomene naturale perfect explicabile", spun
geologii despre mai toate minunile naturale ale
României. Probabil aşa şi este. Dar Retezatul are
90 de specii de plante care nu se găsesc
niciunde în lume, iar Delta este cel mai bine
conservată din Europa, în timp ce în Apuseni se
află cel mai mare fenomen carstic din Europa.
Şi toate se regăsesc într-o singură ţară.
Parcul naţional Retezat a ratat intrarea în
minunile naturale ale lumii, dar este o destinaţie
de vis.
...
3. . . .
Aici există peste 80 de lacuri (aproximativ 38% din
lacurile glaciare de pe teritoriul României) aşezate pe
granit si formate din foşti gheţari, toate cu o adâncime de
până la 29 de metri. Lacul Bucura este cel mai mare lac
glaciar, în timp ce Zănoaga este cel mai adânc din
România. Tăul Agăţat este lacul instalat la o altitudine de
2.250 de metri şi mulţi turişti au impresia că zboară dacă îl
privesc. Retezat este binecunoscut şi pentru diversitatea
sa florală; dintre cele 1.200 de specii de plante existente
în această rezervaţie, 90 nu mai pot fi văzute
în alt loc din lume.
7. Sfinxul şi Babele :
Sculpturi ale naturii
Sfinxul
Situat la 2.216 m pe Platoul din Munţii Bucegi, atrage prin
forma umană pe care natura a sculptat-o de-a lungul
timpului. Însă, natura nemulţumindu-se doar cu atât,
parcă a suflat peste el şi un strop de personalitate. Bine
poziţionat, cu o privire aspră, el dă impresia că
supraveghează acele plaiuri.
10. Babele din Bucegi
Babele
Ciudate şi interesante, Babele atrag turiştii datorită formei lor unice.
Pe acest platou, natura a modelat aproape toate stâncile din
împrejurimi, însă mai are de lucru până să le dea forma finală. Babele
au aspectul unor ciuperci gigantice, dar poate peste vreo 300 de ani,
urmaşii noştri o să poată distinge siluetele unor doamne. De-a lungul
timpului, în jurul Sfinxului şi al Babelor s-au ţesut legende şi s-au
învârtit zeci de teorii mitologice, năstruşnice ori doar amuzante. Unii
afirmă că n-ar fi naturale, ci modelate cu har şi interes de mâna
omului, alţii că "pietrele" din vârf de munte emană energii pozitive
nemaiîntâlnite care au apărat ţara de duşmani, iar cei mai "originali"
spun că sunt -fără nicio îndoială- urme ale unei civilizaţii
extraterestre.
13. Delta Dunării:
deşertul lângă apă
Un ţinut exotic, cu peste 1.200 de specii de copaci şi
plante, cu cea mai bogată faună ornitologică şi
ihtiologică, Delta Dunării este cea mai mare rezervaţie
de ţinuturi umede din Europa, acoperind o suprafaţă de
peste 2.500 km2. În 1991, UNESCO a inclus Delta
Dunării, cea mai nouă formă de relief din România,
ferită de "progresul industrializării", printre rezervaţiile
biosferei. Suprafaţa Deltei creşte anual cu 40 de metri
prin depunerea celor 60 de milioane de tone de aluviuni
aduse de fluviu.
16. Gura Portiţei :
Galapagos de România
Atestată documentar încă din 1710, Gura Portiţei este,
probabil, ultima plajă virgină de pe litoralul romanesc. Ca
să ajungeti acolo, trebuie sa mergeţi cu bacul o oră
întreagă, însă nu se aseamănă cu nicio altă plajă, mai ales
că în partea ei stângă se găseste apa dulce a Deltei
Dunării. În luna iunie, când broaştele ţestoase işi depun
ouăle, pe această plajă puteţi vedea cârduri întregi care se
plimbă în voie, nederanjate de atenţia turistilor. Toţi cei
care au vizitat Gura Portiţei, o fâşie îngustă de nisip, au
plecat de acolo cu gândul că se vor întoarce în unul dintre
cele mai frumoase locuri din Delta Dunării.
19. Vulcanii noroioşi :
Lava neagră
Rezervaţie naturală de tip geologic întinsă pe 30 de
hectare, vulcanii noroioşi sunt localizaţi în Subcarpaţii de
Curbură.(Buzău) Formaţiunile au apărut datorită erupţiilor
de gaze din pământ care antrenează spre suprafaţă
nămol şi apă. În zonă sunt cunoscuţi sub denumirea de
pâcle, dar în interiorul lor se produc procese similare ca
şi în vulcanii adevăraţi. Conurile nu depăşesc 5-6 metri
înălţime, iar aşa-zisa lavă este aruncată pe o suprafaţă
mică.
20. . . .
Odată ajunşi în zona vulcanilor noroioşi, turiştii sunt
surprinşi de o senzaţie neobişnuită. Când este înnorat,
platoul arid cu milioane de crăpături şi torenţi adânci
separaţi de creste seamănă cu un peisaj lunar. Sau, dacă
apare soarele, locul pare desprins din plin deşert african,
pentru că noroiul uscat virează imediat din gri în galben
deschis.
De fapt, noroiul nu este altceva decât un amestec de
gresii, cuartite, ghipsuri, argile, calcare şi urme de petrol,
antrenate din adâncuri de gazele naturale ce provin de la
peste 3.000 de metri adâncime şi care trec printr-un sol
argilos, combinându-se cu apa din pânza freatică. Mai
departe de zona cu cratere, acest tăram aparent ostil
vegetaţiei este înconjurat de o explozie verde de natură
sălbatică. Păduricea de liliac aflată în interiorul rezervaţiei
Vulcanii Noroioşi este poate la fel de frumoasă şi de
interesantă precum vulcanii înşişi.
23. Cetăţile Ponorului
Apa de 10.000 de ani
În Munţii Apuseni se află cel mai impresionant fenomen
carstic din Europa de Sud-Est. Un munte de piatră de 76
de metri are la bază o apă pură, glaciară care şi-a găsit
refugiu aici acum 10.000 de ani.
Numit şi Everestul speologiei române, peştera Cetăţile
Ponorului are o galerie principală de 2 km
lungime, activă, în care poate cel mai mare râu subteran
din ţară curge formând cascade, repezişuri şi vâltori.
26. Mărginimea Sibiului
Revista Forbes o consideră cea mai romantică zonă de
ecoturism din lume. La 400 de metri peste nivelul mării,
respiraţi un aer perfect, iar căpiţele de fân sunt peste tot.
In aceste locuri de vis, tradiţiile sunt puse la mare cinste
de către locuitori. Zona este alcătuită din 18 sate, cu
centrul la Săliştea, toate avand o moştenire etnologică,
arhitecturală şi istorică unică.
Cea mai veche asezare este Răşinari din 1204, urmată de
Tălmaciu - 1318, Orlat - 1322 şi Săliştea - 1354. Prin
aspectele sale de cultură materială şi spirituală,
Mărginimea Sibiului se înscrie între cele mai vechi vetre
ale etnogenezei româneşti. Nunta tradiţională de la Sibiel,
peisajele Mărginimii, ospitalitatea oamenilor şi vechimea
agroturismului din Sibiel au adus Mărginimii Sibiului un
"Măr de Aur", echivalent al premiului "Oscar" în domeniul
turismului.
