SlideShare uma empresa Scribd logo
1 de 42
W estern
  Eastern
    Teacher
      Educational
        Network
Curs de iniţiere pentru cadrele didactice
   Răspunsul este simplu: echipa Tempus se
    angajează să vă ajute, să vă acorde un sprijin
    în învăţarea DVs. Fără efortul DVs. şansa unui
    rezultat acceptabil al învăţării este
    problematică.
   Dorim să va amintim ca nu există metode
    “magice” de învăţare a informaticii, după cum
    nu există metode rapide şi sigure de învăţare a
    limbilor străine etc.
   Ideea expusă pe slide-ul precedent înseamnă
    un lucru extrem de important – centrarea
    procesului de învăţământ pe cel ce învaţă. Azi
    Dvs. sunteţi studenţi, dar principiul centrării pe
    student rămâne şi atunci, când Dvs. sunteţi în
    rolul de cadru didactic.
   Cine este el, studentul de azi?
   Probabi, unii dintre DVs. aţi întâlnit cărţi de
    informatică, gen: apasă tasta “Tab”, apoi tasta
    “Enter” şi pe ecran va apare …
   Un asemenea mod de învăţare îl vom numi
    “butonist”. El se reduce la memorizarea
    combinaţiilor de taste, ce conduc la acţiunea
    dezirabilă.
   Vom încerca să aplicăm metoda “cugetării”, adică
    să înţelegem ce se produce la acţionarea unei sau
    altei taste
   Fiecare din noi a fost cândva în situaţia de
    “cumpărător” sau, mai general, de “client” al
    unui serviciu. Cel care vă deserveşte,
    recepţionează cererile “clientului” şi încearcă
    să le satisfacă. O situaţie similară are loc în
    Internet: unele calculatoare sunt denumite
    “clienţi”, iar altele “servere”.
   Modelul client-server descrie relaţia dintre
    aceste două entităţi, de exemplu, calculatoare.
   Clientul este activ: trimite cereri, aşteaptă şi
    receptează replicile serverului.
   Serverul este pasiv: aşteaptă cererile clientului,
    le primeşte, le procesează şi îi trimite un
    răspuns.
   Altfel spus, informaţiile sunt cerute de clienţi şi
    oferite de servere.

   Clienții și serverele nu sunt în mod obligatoriu
    calculatoare: ele pot fi și programe. Prin
    urmare, un calculator poate fi simultan client și
    server, dacă pe el sunt instalate ambele tipuri
    de programe.
    Dacă clientul are nevoie de o informaţie, el se
    conectează la un server şi îi adresează o
    cercere. Serverul trimite clientului un răspuns
    care poate conţine informaţia solocitată sau în
    care se precizează că nu dispune de ea/nu a
    fost găsită (not found). În ultimul caz, clientul
    se adresează la un alt server.
   O programă destinată prelucrării informaţiei va
    fi numită în continuare aplicaţie.
    Siturile Web, care sunt, de asemenea,
    aplicații, funcționeză şi ele conform modelului
    client-server.
   În acest caz, navigatoarele, numite şi browsere
    (de exemplu, Internet Explorer, Google Chrome,
    Mozilla Firefox etc.) sunt clienţi, iar serverele
    Web sunt servere.
    Termenul World Wide Web (abreviat WWW; numit
    scurt și web, care în engleză înseamnă "rețea" este un
    sistem de documente și informații de tip hipertext legate
    ele între ele care pot fi accesate prin rețeaua mondială
    de Internet.
   Documentele, care rezidează în diferite locații pe
    diverse calculatoare-server, pot fi regăsite cu ajutorul
    unui mecanism de identificare.
   Hipertextul este prelucrat cu un ajutorul unui program de
    navigare în web numit browser care descarcă paginile
    web de pe un server web și le afișează pe pe
    calculatorul clientului.
    Hipertext - material scris sau grafic interconectat într-
    o manieră complexă, care în mod convenţional nu
    poate fi reprezentat pe hârtie. Principala aplicaţie
    actuală a hipertextului este WWW. Hipertextul mai
    poate fi definit drept:
   formă de document electronic, o metodă de
    organizare a informaţiilor în care datele sunt
    memorate într-o reţea de noduri şi legături, putând fi
    accesată prin intermediul programelor de navigare
    interactivă, şi manipulată de un editor structural.
    Conceptul de bază în definirea hipertextului este
    "legătura" (link-ul), fie în cadrul aceluiaşi document, fie
    către alt document. Legătura de tip link permite
    organizarea nelineară a informaţiilor. Un sistem hipertext
    permite autorului său să creeze aşa-numite "noduri", să le
    lege între ele, iar unui cititor îi permite navigarea de la un
    nod la altul.
   Astfel un nod reprezintă un concept, care poate conţine
    orice fel de informaţie: text, grafică, imagini, animaţii,
    sunete, etc. Nodul sursă al unei legături se numeşte
    "referinţă", iar cel destinaţie - "referent" sau ancoră,
    punctele de legătură din respectivele noduri fiind marcate.
    Activarea marcajelor unei legături duce la vizualizarea
    nodurilor
     Un ansamblu de pagini Web interconectate, aflat în
    proprietatea unei persoane, organizaţii sau companii,
    găzduit (hostat) pe un calculator pe care este instalată o
    programă server, având asociată o adresă vizibilă
    utilizatorilor din Internet se numeşte sit.
   Două sau mai multe calculatoare, ce pot schimba
    informaţii prin intermediul unei structuri de comunicaţie
    (cabluri, linii cu unde radio) formează o reţea.
   După aria de răspândire deosebim:
   reţele locale:
   reţele regionale;
   reţele globale.
    Reţeaua Internet este o reţea globală de
    calculatoare.
   Denumirea ei provine de la



                      Interconected Netwok

                        INTER      NET
   Internet-ul a devenit un rezervor imens de informaţii.
    Volumul ei a devenit într-atât de mare, încât căutarea
    informaţiei necesare devină o problemă.
        Pentru căutarea informaţiilor în Internet sunt
    utilizate aplicaţii speciale – browser-e sau navigatoare
    Web. Cele mai cunoscute navigatoare sunt:
   Internet Explorer;
   MozillaFirefox
   Opera;
   Google Chrome.
Protocol - totalitatea de reguli, ce reglementează formatul şi procedura de
schimb a informaţiei între două sau mai multe dispozitive, calculatoare sau
procese. În Internet se folosesc Transmission Control Protocol (TCP) şi Internet
Protocol (IP), numite pe scurt TCP/IP (remote – la distanţă)
   Adresa IP / IP Address (Internet Protocol Address) : Acest
    număr este un număr utilizat in exclusivitate de către toate
    echipamentele ce ţin de tehnologia informaţiei (imprimante, routere,
    modemuri, calculatoare etc.) ce le permite sa se identifice si sa
    comunice intre ele intr-o reţea de calculatoare. 

    Exista un standard in comunicaţii, denumit Protocol Internet (Internet
    Protocol / IP). In termeni obişnuiţi, este ca si adresa ta de acasă. In
    cazul in care comanzi ceva prin postă, respectivii trebuie sa ştie adresa
    ta corectă (Adresa IP), oraşul in care eşti (Network - Reteaua de
    calculatoare) sau nu vei putea primi produsele comandate. Acelaşi lucru
    este valabil pentru toate echipamentele din Internet. Fără o adresa
    specifică, informaţiile nu pot fi recepţionate.
    S-a menţionat că Web-ul este un spaţiu informaţional (dacă vreţi, o
    “umplutură” a Internet-ului), alcătuit din resurse. Resursele sunt
    organizate în pagini Web.
   În Internet, în prezent, se află sute de milioane de documente de
    documente.
   Cum putem găsi documentul care ne interesează? În acest scop
    folosim motoarele de căutare.
   Un motor de căutare  este un program care accesează Internetul în mod
    automat și frecvent și care stochează titlul, cuvinte cheie și parțial chiar
    conținutul paginilor web într-o bază de date. În momentul în care un utilizator
    apelează la un motor de căutare pentru a găsi o anumită frază sau cuvânt,
    motorul de căutare se va uita în această bază de date și în funcție de anumite
    criterii de prioritate va crea și afișa o listă de rezultate (engleză: hit list ).
   O componenta "Spider" (păianjen) este un program care scanează
    documentele de pe situri şi adaugă informaţia culeasă intr-un index (listă,
    cuprins). Indexul va lega adresa documentului de cuvintele cheie si texul
    conţinut de document. Prin aceasta se pregăteşte de fapt informaţia pentru
    motorul de căutare. 
   Procesul prin care un "Spider" navighează prin spatul Web în căutarea
    paginilor pe care le indexează poarta numele de "Spidering".
   Succesul mai mare sau mai mic al acestei operaţii determină performanţa
    (a se citi acurateţea) unui motor de căutare. Deoarece spaţiul Web conţine
    o cantitate imensa de informaţii şi, in plus, este foarte dinamic, un program
    Spider nu poate niciodată să îşi încheie activitatea. Programele Spider vor
    face tot timpul un compromis intre numărul de pagini vizitate si acurateţea
    informaţiilor culese.
   Denumirea care se mai foloseşte pentru a
    desemna un "Spider" este aceea de "Robot".
    Termenul "Robot" însă este mai general si
    acoperă, pe lângă "Spider"-i şi programele de
    tip "Harvester", care extrag adrese de e-mail
    si alte date din paginile Web vizitate.
   Termenul "relevanţa căutării" specifică cât de
    apropiata este informaţia provenită din
    documentul rezultat dintr-o căutare, vizavi
    de ceea ce caută utilizatorul.
    Cele mai populare motoare de căutare sunt
    Google (asigură mai mult de 50% din
    căutări), AltaVista, Asc Jeeves, Euroseek,
    Nigma, Rambler, HotBot, Lykos, LookSmart,
    Go, GoGo şi a.
   O nota aparte o face situl Yahoo care este un
    director, nu un motor de căutare. In acest
    sens, termenul "Search Engine" (motor de
    căutare) este des folosit pentru a descrie
    împreună şi directoare şi motoare de
    căutare. In principiu, un director se bazează
    pe o lista creată manual de adrese de pagini,

   · AltaVista - http://www.altavista.com
   AltaVista este unul dintre cele mai vechi motoare de
    căutare bazate pe inspectare automată. El a fost
    lansat în decembrie 1995 de către firma Digital, apoi
    a trecut in proprietatea firmei Compaq. La momentul
    actual este controlat de compania CMGI. Indexul de
    pagini Web al său este unul dintre cele mai mari la
    momentul actual si, in plus, motorul implementează
    o serie de comenzi de căutare foarte puternice.
    AltaVista oferă, de asemenea, şi căutări pe domenii
    specifice, spre exemplu: "news search", "shopping
    search" sau "multimedia search".


   Ask Jeeves - http://www.askjeeves.com
    Ask Jeeves este un serviciu de căutare bazat pe
    intervenţia umană. Îşi propune sa direcţioneze
    utilizatorii către paginile care corespund unor întrebări
    puse in limbaj natural. 

   Google - http://www.google.com
   Google îşi are originea într-o colaborare dintre doi absolvenţi ai
    Universităţii din Stanford – Sergey Brin (originar din fosta Uniune
    Sovietică) şi Larry Page – începută în anul 1995.
   În anul 1998 ei au înfiinţat compania Google.Inc.
   La momentul actual Google este cel mai utilizat motor de căutare in
    Web. El oferă cea mai vastă colecţie de pagini indexate.
   Faţă de alte motoare, Google utilizează o metodă de marcare a
    relevanţei rezultatelor faţă de interogarea pusă de utilizator. Ideea
    constă în aprecierea unei pagini în funcţie de câţi oameni au
    considerat necesar să adauge în propriile pagini legături spre paginile
    respective. Acest lucru este deosebit de util când se caută lucruri
    foarte generale precum "cars" sau "travel".
   Cel mai important punct forte al său este relevanţa răspunsurilor la
    căutări.



   Nigma.ru – http://www.nigma.ru
   A fost lansat la 12 aprilie 2005. Denumirea „Nigma”
    provine de la numele unui păianjen din familia
    Dictunidae. Este un proiect comun al studenţilor şi
    doctoranzilor facultăţilor de Matematică aplicată şi
    Cibernetică, Psihologie a Universităţii de Stat „M. V.
    Lomonosov” din Moscova, susţinut de Universitatea
    din Stanford, S.U.A. Dispune de un algoritm original de
    căutare. Utilizează în procesul de căutare
    Яндекс.XML, Google, Rambler, Altavista, Sokr.ru.

    Яндекс – http://www.yandex.ru
   A apărut în toamna anului 1997.
   Aparţine companiei de Internet din Federaţia Rusă
    „Яндекс”. În fiecare zi paginile Яндекс sunt vizitate
    de cca 11 mln. de utilizatori. Scopul principal al
    companiei – a da răspunsuri pertinente la întrebările
    utilizatorilor. Яндекс a propus o serie de tehnologii
    inovatoare: utilizarea în căutare a morfologiei limbii
    ruse, căutarea paralelă (căutarea concomitentă) pe
    diferite masive de informaţii.

    HotBot a fost lansat in 1996 de către compania Wired Digital,
    apoi a fost cumpărat de către Lycos. Pentru a face căutările, el
    foloseşte serviciile DirectHit si Inktomi.




Northern Light (lumina nordului) este un motor de
  căutare apărut recent care s-a impus deja datorită
  rapidităţii, mulţimii de pagini indexate şi metodelor de
  selecţie a paginilor relevante relativ la interogări.




Lycos a fost lansat ca un motor de căutare bazata pe o
  componentă Spider pentru culegerea informaţiilor
  despre paginile de Web. Ulterior, în 1999, el a fost
  transformat intr-un director, similar cu Yahoo. 

   Yahoo a fost lansat in 1994 şi este cel mai vechi şi popular serviciu
    de căutare de tip director. El are o buna reputaţie în a ajuta utilizatorii
    in găsirea informaţiilor esenţiale. Secretul său constă în faptul că o
    mare parte din munca este susţinuta de specialişti umani. În felul
    acesta aprecierile despre relevanţa informaţiei este mult mai
    apropiată de gândirea subiectivă umană.
   De fapt, Yahoo este cel mai mare ghid Web creat manual, munca
    implicând aproximativ 150 de editori. Yahoo conţine în directorul său
    peste 1.000.000 de pagini catalogate pe diverse categorii.
    Suplimentar în cazul în care nu sunt găsite rezultate proprii sau la
    sfârşitul acestora, daca există, Yahoo adaugă rezultate obţinute prin
    apelarea la căutarea prin motorul Google.
     Cele mai cunoscute meta-motoare de căutare sunt: Brainboost, Excite, Hotbot,
    Info.com, Kartoo, Mamma, Metacrawler, Myriad Search, Webcrawler, Snap,
    Search.com.



   Mamma - http://www.mamma.com
    Un portal tip Metacrawler foarte îndrăgit de utilizatori. 
   ·
   MetaCrawler - http://www.metacrawler.com
    MetaCrawler este unul dintre cele mai vechi servicii de acest gen. El a apărut în
    1995 la University of Washington, USA. MetaCrawler a fost ulterior cumpărat de
    compania InfoSpace. 

   ·Search.com - http://www.search.com
   Search.com este un motor de tip Metacrawler operat de compania CNET din 1999,
    provenind din mai vechea SearchSavy. El oferă şi căutare generală în spaţiul Web şi
    multe alte căutări specializate pe domenii.
 

   AOL NetFind Kids Only - http://webcenter.search.aol.com/kids/
    Este un motor de tip director fără conţinut nerecomandat
    minorilor.


   Ask Jeeves For Kids - http://www.ajkids.com/
    La fel ca şi "fratele" său mai mare, Ask Jeeves For Kids îşi propune să ofere
    pagini de Web care răspund cât mai exact la o anumită întrebare scrisă în
    limbaj natural. De asemenea, daca Ask Jeeves nu poate răspunde la o
    întrebare, ea va aduna răspunsul de la alte motoare de căutare, în maniera
    unui "Metacrawler". La Ask Jeeves For Kids, nici un sit care este cuprins in
    lista SurfWatch nu va fi afişat (SurfWatch – una din programele folosite
    pentru blocarea accesului la anumite conţinuturi în Internet).
    Formularea interogării
   Interogarea nu trebuie să fie foarte amănunţită sau specifică. De exemplu,
    în locul frazei „Metodele de diferenţiere a instruirii studenţilor la disciplinele
    informatice” este mai potrivită fraza „Instruirea diferenţiată student
    informatica”. Interogarea a devenit mai generală, însă ea măreşte
    probabilitatea de a găsi pagini potenţial utile.
   Nu vă limitaţi cu utilizarea unui singur motor de căutare
   Cauza constă în aceea că la baza fiecărui motor de căutare se află un
    program special – robot, care poate fi comparat cu un păiangen. Ultimul
    „hoinăreşte” permanent prin WWW şi îşi actualizează baza sa de date.
    Acest proces se numeşte indexare. Deoarece robotul fiecărui motor de
    căutare face acest lucru în mod diferit, este posibil ca pagina, care nu a fost
    găsită în Google sau Rambler, să fie găsită cu ajutorul motoarelor de
    căutare Yahoo sau Nigma. Pentru căutarea informaţiei în limba rusă se
    recomandă utilizarea motoarelor Rambler, Яndex, Nigma.
    Nu vă limitaţi cu prima pagină de rezultate
   Concurenţa pentru a se plasa pe primele locuri la interogările de căutare
    este foarte mare, deoarece această concurenţă aduce beneficii
    proprietarului sit-ului. Din această cauză, informaţiile care apar pe prima
    pagină nu sunt cele mai potrivite (relevante).
   Utilizaţi avantajele căutării avansate
   Căutarea avansată permite de a izola documentele nerelevante, prin
    indicarea limbii în care a fost elaborat documentul, formatului şi
    momentului elaborării documentului.
    Interfaţa unui motor de căutare conţine un limbaj special de interogări
    (WQFL – Web Query Formulating Language), care permite de a preciza
    domeniul de căutare şi a face căutarea mai flexibilă şi mai precisă. Aducem
    în continuare unele elemente ale limbajului de interogări în Google.
   Căutarea expresiilor ("")
    Utilizând ghilimele duble în jurul unui set de cuvinte, îi indicaţi motorului
    Google să ia în considerare exact acele cuvinte, exact în acea ordine,
    fără nicio modificare. Google se ghidează deja după ordinea cuvintelor
    şi după faptul că acestea sunt împreună şi se abate de la această
    indicaţie numai pentru un motiv întemeiat. Prin urmare, de obicei,
    ghilimelele nu sunt necesare. Dacă insistaţi să utilizaţi căutarea
    expresiilor, este posibil să omiteţi accidental rezultate bune. De
    exemplu, căutarea termenului[ "Alexander Bell" ] (cu ghilimele) va omite
    paginile care fac referire la Alexander G. Bell.
    Căutarea într-un anumit site web (site:)
    Google vă permite să specificaţi că doriţi ca rezultatele căutării să
    provină dintr-un anumit site web. De exemplu, interogarea[ irak
    site:evz.ro ] va returna pagini despre Irak, dar numai din site-ul evz.ro.
Termeni pe care doriţi să îi excludeţi (-)
  Ataşarea semnului minus chiar înaintea unui cuvânt indică
  faptul că nu doriţi să vedeţi în rezultate paginile care conţin
  cuvântul respectiv. Semnul minus trebuie să apară chiar
  înaintea cuvântului şi trebuie precedat de un spaţiu. De
  exemplu, în interogarea[ software anti-virus ], semnul minus
  este utilizat drept cratimă şi nu va fi interpretat ca simbol de
  excludere, în timp ce interogarea[ -software anti-virus ] va
  căuta cuvântul ,,anti-virus", dar va exclude referinţele la
  ,,software". Puteţi exclude oricâte cuvinte doriţi utilizând
  semnul -în faţa fiecăruia. De exemplu,[ jaguar -maşini -fotbal
  -so ].
    Completarea spaţiilor libere (*)
    Simbolul *, numit şi metacaracter, este o funcţie puţin cunoscută, dar care poate fi foarte
    puternică. Dacă includeţi simbolul * într-o interogare, acesta îi indică motorului Google să
    încerce să trateze steluţa ca substitut pentru toţi termenii necunoscuţi, apoi să găsească
    cele mai bune potriviri. De exemplu, căutarea [ Google * ] va returna rezultate despre
    multe dintre produsele Google (accesaţi pagina următoare şi pe cealaltă... Avem multe
    produse.). Interogarea[ Obama a votat * pentru legea * ] va returna ştiri despre diferitele
    voturi referitoare la diferite legi. Reţineţi că operatorul * funcţionează numai pentru cuvinte
    întregi, nu pentru părţi de cuvânt.
   Căutaţi expresia exactă (+)
    Google utilizează sinonime automat, găsind pagini care menţionează, de exemplu, ,,prim-
    ajutor" pentru interogarea [ prim ajutor ] (cu spaţiu) sau ,,Istoria Bucureştilor" pentru
    interogarea [ istoria buc ]. Uneori, Google vă ajută puţin prea mult şi returnează un
    sinonim atunci când de fapt nu îl doriţi. Adăugând semnul + chiar înaintea unui cuvânt
    (reţineţi, nu adăugaţi spaţiu după semnul +), îi indicaţi motorului Google să ia în
    considerare respectivul cuvânt exact aşa cum l-aţi introdus. Dacă adăugaţi ghilimele
    duble în jurul unui cuvânt, obţineţi acelaşi efect.
   Selected Ecology Web Sites
   Ecology WWW Page
    http://pbil.univ-lyon1.fr/Ecology/Ecology-WWW.html
     EcoNet
    http://www.igc.org/igc/econet/
    EE-Link
    http://www.nceet.snre.umich.edu/
    Envirolink Library
    http://www.envirolink.org/EnviroLink_Library/
    The Environmental Education Network Student Resources
    http://envirolink.org/enviroed/students.html
    Illinois Natural History Survey
    http://www.inhs.uiuc.edu/
    Journey North
    http://www.learner.org/jnorth/
    South Carolina Department of Natural Resources
    http://water.dnr.state.sc.us/


   Spool.fm: 
   Spool.fm: 

Mais conteúdo relacionado

Destaque

Estructures de les proteïnes
Estructures de les proteïnesEstructures de les proteïnes
Estructures de les proteïnesadaura
 
10 способов испортить свою репутацию при помощи SMM
10 способов испортить свою репутацию при помощи SMM 10 способов испортить свою репутацию при помощи SMM
10 способов испортить свою репутацию при помощи SMM Ilya Ermolaev
 
Roberto Colotti - L’offerta di dati: macro e micro. I.Stat - mIcro.STAT - Coeweb
Roberto Colotti - L’offerta di dati: macro e micro. I.Stat - mIcro.STAT - CoewebRoberto Colotti - L’offerta di dati: macro e micro. I.Stat - mIcro.STAT - Coeweb
Roberto Colotti - L’offerta di dati: macro e micro. I.Stat - mIcro.STAT - CoewebIstituto nazionale di statistica
 
R. Monducci - Le informazioni statistiche sul commercio estero e sulle atti...
R. Monducci - Le informazioni statistiche sul commercio estero  e sulle atti...R. Monducci - Le informazioni statistiche sul commercio estero  e sulle atti...
R. Monducci - Le informazioni statistiche sul commercio estero e sulle atti...Istituto nazionale di statistica
 
S. Vassallo - Il Censimento della Popolazione e delle Abitazioni
S. Vassallo - Il Censimento della Popolazione e delle AbitazioniS. Vassallo - Il Censimento della Popolazione e delle Abitazioni
S. Vassallo - Il Censimento della Popolazione e delle AbitazioniIstituto nazionale di statistica
 
Entorno personal de aprendizaje
Entorno personal de aprendizaje Entorno personal de aprendizaje
Entorno personal de aprendizaje amrepe73
 
Fairy tail 001_12
Fairy tail 001_12Fairy tail 001_12
Fairy tail 001_12Acnologia
 
Presentando el estilo indirecto
Presentando el estilo indirectoPresentando el estilo indirecto
Presentando el estilo indirectoLongDan
 
04 iniciativatenenciavehicular 4
04 iniciativatenenciavehicular 404 iniciativatenenciavehicular 4
04 iniciativatenenciavehicular 4Lord Edramagor
 
avui xerrada sobre la UE. Proces Constituent Fonollosa al casal de Fals
avui xerrada sobre la UE. Proces Constituent Fonollosa al casal de Falsavui xerrada sobre la UE. Proces Constituent Fonollosa al casal de Fals
avui xerrada sobre la UE. Proces Constituent Fonollosa al casal de FalsJordi Torras
 
[EB1 da Estalagem] BEST of Carnaval 2010
[EB1 da Estalagem] BEST of Carnaval 2010[EB1 da Estalagem] BEST of Carnaval 2010
[EB1 da Estalagem] BEST of Carnaval 2010AEC-Inglês
 
Emily av
Emily avEmily av
Emily avhllmcnr
 
Procesion de la virgen
Procesion de la virgenProcesion de la virgen
Procesion de la virgenAndres Alor
 
11 iniciativatenenciavehicular 11
11 iniciativatenenciavehicular 1111 iniciativatenenciavehicular 11
11 iniciativatenenciavehicular 11Lord Edramagor
 
Presenza straniera e tendenze demografiche in Umbria-l. Calzola
Presenza straniera e tendenze demografiche in Umbria-l. CalzolaPresenza straniera e tendenze demografiche in Umbria-l. Calzola
Presenza straniera e tendenze demografiche in Umbria-l. CalzolaIstituto nazionale di statistica
 

Destaque (20)

Paco power point celula
Paco power point celulaPaco power point celula
Paco power point celula
 
Estructures de les proteïnes
Estructures de les proteïnesEstructures de les proteïnes
Estructures de les proteïnes
 
10 способов испортить свою репутацию при помощи SMM
10 способов испортить свою репутацию при помощи SMM 10 способов испортить свою репутацию при помощи SMM
10 способов испортить свою репутацию при помощи SMM
 
Roberto Colotti - L’offerta di dati: macro e micro. I.Stat - mIcro.STAT - Coeweb
Roberto Colotti - L’offerta di dati: macro e micro. I.Stat - mIcro.STAT - CoewebRoberto Colotti - L’offerta di dati: macro e micro. I.Stat - mIcro.STAT - Coeweb
Roberto Colotti - L’offerta di dati: macro e micro. I.Stat - mIcro.STAT - Coeweb
 
R. Monducci - Le informazioni statistiche sul commercio estero e sulle atti...
R. Monducci - Le informazioni statistiche sul commercio estero  e sulle atti...R. Monducci - Le informazioni statistiche sul commercio estero  e sulle atti...
R. Monducci - Le informazioni statistiche sul commercio estero e sulle atti...
 
S. Vassallo - Il Censimento della Popolazione e delle Abitazioni
S. Vassallo - Il Censimento della Popolazione e delle AbitazioniS. Vassallo - Il Censimento della Popolazione e delle Abitazioni
S. Vassallo - Il Censimento della Popolazione e delle Abitazioni
 
Presentation1
Presentation1Presentation1
Presentation1
 
Entitats ambientals, 3 eines útils
Entitats ambientals, 3 eines útilsEntitats ambientals, 3 eines útils
Entitats ambientals, 3 eines útils
 
Ciclo del agua guia
Ciclo del agua guiaCiclo del agua guia
Ciclo del agua guia
 
Entorno personal de aprendizaje
Entorno personal de aprendizaje Entorno personal de aprendizaje
Entorno personal de aprendizaje
 
Fairy tail 001_12
Fairy tail 001_12Fairy tail 001_12
Fairy tail 001_12
 
Presentando el estilo indirecto
Presentando el estilo indirectoPresentando el estilo indirecto
Presentando el estilo indirecto
 
英語グラフ01
英語グラフ01英語グラフ01
英語グラフ01
 
04 iniciativatenenciavehicular 4
04 iniciativatenenciavehicular 404 iniciativatenenciavehicular 4
04 iniciativatenenciavehicular 4
 
avui xerrada sobre la UE. Proces Constituent Fonollosa al casal de Fals
avui xerrada sobre la UE. Proces Constituent Fonollosa al casal de Falsavui xerrada sobre la UE. Proces Constituent Fonollosa al casal de Fals
avui xerrada sobre la UE. Proces Constituent Fonollosa al casal de Fals
 
[EB1 da Estalagem] BEST of Carnaval 2010
[EB1 da Estalagem] BEST of Carnaval 2010[EB1 da Estalagem] BEST of Carnaval 2010
[EB1 da Estalagem] BEST of Carnaval 2010
 
Emily av
Emily avEmily av
Emily av
 
Procesion de la virgen
Procesion de la virgenProcesion de la virgen
Procesion de la virgen
 
11 iniciativatenenciavehicular 11
11 iniciativatenenciavehicular 1111 iniciativatenenciavehicular 11
11 iniciativatenenciavehicular 11
 
Presenza straniera e tendenze demografiche in Umbria-l. Calzola
Presenza straniera e tendenze demografiche in Umbria-l. CalzolaPresenza straniera e tendenze demografiche in Umbria-l. Calzola
Presenza straniera e tendenze demografiche in Umbria-l. Calzola
 

Semelhante a Tice usb 1

Reteaua internet
Reteaua internetReteaua internet
Reteaua internetliviupilot
 
Utilizare internet
Utilizare internetUtilizare internet
Utilizare internetliviupilot
 
Utilizare internet
Utilizare internetUtilizare internet
Utilizare internetliviupilot
 
Programarea aplicațiilor distribuite
Programarea aplicațiilor distribuiteProgramarea aplicațiilor distribuite
Programarea aplicațiilor distribuite Dumitru Maros
 
Date structurate, aplicarea modelului linked data
Date structurate, aplicarea modelului linked dataDate structurate, aplicarea modelului linked data
Date structurate, aplicarea modelului linked dataionut_ignatescu
 
Mijloace de comunicare_-_internet
Mijloace de comunicare_-_internetMijloace de comunicare_-_internet
Mijloace de comunicare_-_internetSima Sorin
 
2 Software Retele
2 Software Retele2 Software Retele
2 Software Reteleclcziprok
 
Web-ul nostru (cel de toate zilele)
Web-ul nostru (cel de toate zilele)Web-ul nostru (cel de toate zilele)
Web-ul nostru (cel de toate zilele)Traian Anghel
 
Arduino cereri httpgetpost
Arduino cereri httpgetpostArduino cereri httpgetpost
Arduino cereri httpgetpostIulius Bors
 
Suport cls09-tic-cap05-l02-01-servicii oferite de internet
Suport cls09-tic-cap05-l02-01-servicii oferite de internetSuport cls09-tic-cap05-l02-01-servicii oferite de internet
Suport cls09-tic-cap05-l02-01-servicii oferite de internetGeorge Brebenel
 
Notiuni despre retele_de_calculatoare
Notiuni despre retele_de_calculatoareNotiuni despre retele_de_calculatoare
Notiuni despre retele_de_calculatoareSima Sorin
 
Fii linked data
Fii linked dataFii linked data
Fii linked datateodora001
 
Fii linked data
Fii linked dataFii linked data
Fii linked datateodora001
 

Semelhante a Tice usb 1 (20)

Reteaua internet
Reteaua internetReteaua internet
Reteaua internet
 
Patrascu Mihaela Hanelore Conceptul World Wide Web
Patrascu Mihaela Hanelore Conceptul World Wide Web Patrascu Mihaela Hanelore Conceptul World Wide Web
Patrascu Mihaela Hanelore Conceptul World Wide Web
 
Utilizare internet
Utilizare internetUtilizare internet
Utilizare internet
 
Utilizare internet
Utilizare internetUtilizare internet
Utilizare internet
 
Programarea aplicațiilor distribuite
Programarea aplicațiilor distribuiteProgramarea aplicațiilor distribuite
Programarea aplicațiilor distribuite
 
Rețeaua Internet.ppt
Rețeaua Internet.pptRețeaua Internet.ppt
Rețeaua Internet.ppt
 
Rețeaua Internet.ppt
Rețeaua Internet.pptRețeaua Internet.ppt
Rețeaua Internet.ppt
 
Date structurate, aplicarea modelului linked data
Date structurate, aplicarea modelului linked dataDate structurate, aplicarea modelului linked data
Date structurate, aplicarea modelului linked data
 
Mijloace de comunicare_-_internet
Mijloace de comunicare_-_internetMijloace de comunicare_-_internet
Mijloace de comunicare_-_internet
 
Web todo
Web todo Web todo
Web todo
 
2 Software Retele
2 Software Retele2 Software Retele
2 Software Retele
 
Web-ul nostru (cel de toate zilele)
Web-ul nostru (cel de toate zilele)Web-ul nostru (cel de toate zilele)
Web-ul nostru (cel de toate zilele)
 
Arduino cereri httpgetpost
Arduino cereri httpgetpostArduino cereri httpgetpost
Arduino cereri httpgetpost
 
INTERNET
INTERNETINTERNET
INTERNET
 
Suport cls09-tic-cap05-l02-01-servicii oferite de internet
Suport cls09-tic-cap05-l02-01-servicii oferite de internetSuport cls09-tic-cap05-l02-01-servicii oferite de internet
Suport cls09-tic-cap05-l02-01-servicii oferite de internet
 
Flori x
Flori xFlori x
Flori x
 
Notiuni despre retele_de_calculatoare
Notiuni despre retele_de_calculatoareNotiuni despre retele_de_calculatoare
Notiuni despre retele_de_calculatoare
 
Tcpip net ro
Tcpip net roTcpip net ro
Tcpip net ro
 
Fii linked data
Fii linked dataFii linked data
Fii linked data
 
Fii linked data
Fii linked dataFii linked data
Fii linked data
 

Mais de Serghei Urban

инт тех до_ пособие
инт тех до_ пособиеинт тех до_ пособие
инт тех до_ пособиеSerghei Urban
 
Boyicev o. zashiti_svoyi_kompyuter_n
Boyicev o. zashiti_svoyi_kompyuter_nBoyicev o. zashiti_svoyi_kompyuter_n
Boyicev o. zashiti_svoyi_kompyuter_nSerghei Urban
 
Revista 03.didactica pro
Revista 03.didactica proRevista 03.didactica pro
Revista 03.didactica proSerghei Urban
 
крис касперски компьютерные вирусы изнутри и снаружи [2006, rus]
крис касперски   компьютерные вирусы изнутри и снаружи [2006, rus]крис касперски   компьютерные вирусы изнутри и снаружи [2006, rus]
крис касперски компьютерные вирусы изнутри и снаружи [2006, rus]Serghei Urban
 
A basic english grammar exercises
A basic english grammar exercisesA basic english grammar exercises
A basic english grammar exercisesSerghei Urban
 
Boyicev o. zashiti_svoyi_kompyuter_n.a4
Boyicev o. zashiti_svoyi_kompyuter_n.a4Boyicev o. zashiti_svoyi_kompyuter_n.a4
Boyicev o. zashiti_svoyi_kompyuter_n.a4Serghei Urban
 
Modernizarea standardelor
Modernizarea standardelorModernizarea standardelor
Modernizarea standardelorSerghei Urban
 
Cinci probleme fundamentale
Cinci probleme fundamentaleCinci probleme fundamentale
Cinci probleme fundamentaleSerghei Urban
 
Evaluarea formativă
Evaluarea formativăEvaluarea formativă
Evaluarea formativăSerghei Urban
 
Cristian frasinaru curs-practic_de_java
Cristian frasinaru curs-practic_de_javaCristian frasinaru curs-practic_de_java
Cristian frasinaru curs-practic_de_javaSerghei Urban
 
Exercises in modern english grammar
Exercises in modern english grammarExercises in modern english grammar
Exercises in modern english grammarSerghei Urban
 
Evaluarea rezultatelor scolare revista 33 34
Evaluarea rezultatelor scolare revista 33 34Evaluarea rezultatelor scolare revista 33 34
Evaluarea rezultatelor scolare revista 33 34Serghei Urban
 
17 ru informatica corlat
17 ru informatica corlat17 ru informatica corlat
17 ru informatica corlatSerghei Urban
 

Mais de Serghei Urban (20)

инт тех до_ пособие
инт тех до_ пособиеинт тех до_ пособие
инт тех до_ пособие
 
Java script
Java scriptJava script
Java script
 
Bobrovckii
BobrovckiiBobrovckii
Bobrovckii
 
Boyicev o. zashiti_svoyi_kompyuter_n
Boyicev o. zashiti_svoyi_kompyuter_nBoyicev o. zashiti_svoyi_kompyuter_n
Boyicev o. zashiti_svoyi_kompyuter_n
 
Revista 03.didactica pro
Revista 03.didactica proRevista 03.didactica pro
Revista 03.didactica pro
 
крис касперски компьютерные вирусы изнутри и снаружи [2006, rus]
крис касперски   компьютерные вирусы изнутри и снаружи [2006, rus]крис касперски   компьютерные вирусы изнутри и снаружи [2006, rus]
крис касперски компьютерные вирусы изнутри и снаружи [2006, rus]
 
Moodle!7
Moodle!7Moodle!7
Moodle!7
 
A basic english grammar exercises
A basic english grammar exercisesA basic english grammar exercises
A basic english grammar exercises
 
Boyicev o. zashiti_svoyi_kompyuter_n.a4
Boyicev o. zashiti_svoyi_kompyuter_n.a4Boyicev o. zashiti_svoyi_kompyuter_n.a4
Boyicev o. zashiti_svoyi_kompyuter_n.a4
 
Win server
Win serverWin server
Win server
 
Modernizarea standardelor
Modernizarea standardelorModernizarea standardelor
Modernizarea standardelor
 
Cinci probleme fundamentale
Cinci probleme fundamentaleCinci probleme fundamentale
Cinci probleme fundamentale
 
книга с++
книга с++книга с++
книга с++
 
Evaluarea formativă
Evaluarea formativăEvaluarea formativă
Evaluarea formativă
 
Cristian frasinaru curs-practic_de_java
Cristian frasinaru curs-practic_de_javaCristian frasinaru curs-practic_de_java
Cristian frasinaru curs-practic_de_java
 
Exercises in modern english grammar
Exercises in modern english grammarExercises in modern english grammar
Exercises in modern english grammar
 
Evaluarea rezultatelor scolare revista 33 34
Evaluarea rezultatelor scolare revista 33 34Evaluarea rezultatelor scolare revista 33 34
Evaluarea rezultatelor scolare revista 33 34
 
Algoritmi
AlgoritmiAlgoritmi
Algoritmi
 
17 ru informatica corlat
17 ru informatica corlat17 ru informatica corlat
17 ru informatica corlat
 
Metoda bulelor
Metoda bulelorMetoda bulelor
Metoda bulelor
 

Tice usb 1

  • 1. W estern Eastern Teacher Educational Network
  • 2. Curs de iniţiere pentru cadrele didactice
  • 3. Răspunsul este simplu: echipa Tempus se angajează să vă ajute, să vă acorde un sprijin în învăţarea DVs. Fără efortul DVs. şansa unui rezultat acceptabil al învăţării este problematică.  Dorim să va amintim ca nu există metode “magice” de învăţare a informaticii, după cum nu există metode rapide şi sigure de învăţare a limbilor străine etc.
  • 4. Ideea expusă pe slide-ul precedent înseamnă un lucru extrem de important – centrarea procesului de învăţământ pe cel ce învaţă. Azi Dvs. sunteţi studenţi, dar principiul centrării pe student rămâne şi atunci, când Dvs. sunteţi în rolul de cadru didactic.  Cine este el, studentul de azi?
  • 5. Probabi, unii dintre DVs. aţi întâlnit cărţi de informatică, gen: apasă tasta “Tab”, apoi tasta “Enter” şi pe ecran va apare …  Un asemenea mod de învăţare îl vom numi “butonist”. El se reduce la memorizarea combinaţiilor de taste, ce conduc la acţiunea dezirabilă.  Vom încerca să aplicăm metoda “cugetării”, adică să înţelegem ce se produce la acţionarea unei sau altei taste
  • 6. Fiecare din noi a fost cândva în situaţia de “cumpărător” sau, mai general, de “client” al unui serviciu. Cel care vă deserveşte, recepţionează cererile “clientului” şi încearcă să le satisfacă. O situaţie similară are loc în Internet: unele calculatoare sunt denumite “clienţi”, iar altele “servere”.
  • 7. Modelul client-server descrie relaţia dintre aceste două entităţi, de exemplu, calculatoare.  Clientul este activ: trimite cereri, aşteaptă şi receptează replicile serverului.  Serverul este pasiv: aşteaptă cererile clientului, le primeşte, le procesează şi îi trimite un răspuns.  Altfel spus, informaţiile sunt cerute de clienţi şi oferite de servere.
  • 8.
  • 9. Clienții și serverele nu sunt în mod obligatoriu calculatoare: ele pot fi și programe. Prin urmare, un calculator poate fi simultan client și server, dacă pe el sunt instalate ambele tipuri de programe.
  • 10. Dacă clientul are nevoie de o informaţie, el se conectează la un server şi îi adresează o cercere. Serverul trimite clientului un răspuns care poate conţine informaţia solocitată sau în care se precizează că nu dispune de ea/nu a fost găsită (not found). În ultimul caz, clientul se adresează la un alt server.  O programă destinată prelucrării informaţiei va fi numită în continuare aplicaţie.
  • 11. Siturile Web, care sunt, de asemenea, aplicații, funcționeză şi ele conform modelului client-server.  În acest caz, navigatoarele, numite şi browsere (de exemplu, Internet Explorer, Google Chrome, Mozilla Firefox etc.) sunt clienţi, iar serverele Web sunt servere.
  • 12. Termenul World Wide Web (abreviat WWW; numit scurt și web, care în engleză înseamnă "rețea" este un sistem de documente și informații de tip hipertext legate ele între ele care pot fi accesate prin rețeaua mondială de Internet.  Documentele, care rezidează în diferite locații pe diverse calculatoare-server, pot fi regăsite cu ajutorul unui mecanism de identificare.  Hipertextul este prelucrat cu un ajutorul unui program de navigare în web numit browser care descarcă paginile web de pe un server web și le afișează pe pe calculatorul clientului.
  • 13. Hipertext - material scris sau grafic interconectat într- o manieră complexă, care în mod convenţional nu poate fi reprezentat pe hârtie. Principala aplicaţie actuală a hipertextului este WWW. Hipertextul mai poate fi definit drept:  formă de document electronic, o metodă de organizare a informaţiilor în care datele sunt memorate într-o reţea de noduri şi legături, putând fi accesată prin intermediul programelor de navigare interactivă, şi manipulată de un editor structural.
  • 14. Conceptul de bază în definirea hipertextului este "legătura" (link-ul), fie în cadrul aceluiaşi document, fie către alt document. Legătura de tip link permite organizarea nelineară a informaţiilor. Un sistem hipertext permite autorului său să creeze aşa-numite "noduri", să le lege între ele, iar unui cititor îi permite navigarea de la un nod la altul.  Astfel un nod reprezintă un concept, care poate conţine orice fel de informaţie: text, grafică, imagini, animaţii, sunete, etc. Nodul sursă al unei legături se numeşte "referinţă", iar cel destinaţie - "referent" sau ancoră, punctele de legătură din respectivele noduri fiind marcate. Activarea marcajelor unei legături duce la vizualizarea nodurilor
  • 15. Un ansamblu de pagini Web interconectate, aflat în proprietatea unei persoane, organizaţii sau companii, găzduit (hostat) pe un calculator pe care este instalată o programă server, având asociată o adresă vizibilă utilizatorilor din Internet se numeşte sit.  Două sau mai multe calculatoare, ce pot schimba informaţii prin intermediul unei structuri de comunicaţie (cabluri, linii cu unde radio) formează o reţea.  După aria de răspândire deosebim:  reţele locale:  reţele regionale;  reţele globale.
  • 16. Reţeaua Internet este o reţea globală de calculatoare.  Denumirea ei provine de la Interconected Netwok INTER NET
  • 17. Internet-ul a devenit un rezervor imens de informaţii. Volumul ei a devenit într-atât de mare, încât căutarea informaţiei necesare devină o problemă.  Pentru căutarea informaţiilor în Internet sunt utilizate aplicaţii speciale – browser-e sau navigatoare Web. Cele mai cunoscute navigatoare sunt:  Internet Explorer;  MozillaFirefox  Opera;  Google Chrome.
  • 18. Protocol - totalitatea de reguli, ce reglementează formatul şi procedura de schimb a informaţiei între două sau mai multe dispozitive, calculatoare sau procese. În Internet se folosesc Transmission Control Protocol (TCP) şi Internet Protocol (IP), numite pe scurt TCP/IP (remote – la distanţă)
  • 19. Adresa IP / IP Address (Internet Protocol Address) : Acest număr este un număr utilizat in exclusivitate de către toate echipamentele ce ţin de tehnologia informaţiei (imprimante, routere, modemuri, calculatoare etc.) ce le permite sa se identifice si sa comunice intre ele intr-o reţea de calculatoare.  Exista un standard in comunicaţii, denumit Protocol Internet (Internet Protocol / IP). In termeni obişnuiţi, este ca si adresa ta de acasă. In cazul in care comanzi ceva prin postă, respectivii trebuie sa ştie adresa ta corectă (Adresa IP), oraşul in care eşti (Network - Reteaua de calculatoare) sau nu vei putea primi produsele comandate. Acelaşi lucru este valabil pentru toate echipamentele din Internet. Fără o adresa specifică, informaţiile nu pot fi recepţionate.
  • 20.
  • 21. S-a menţionat că Web-ul este un spaţiu informaţional (dacă vreţi, o “umplutură” a Internet-ului), alcătuit din resurse. Resursele sunt organizate în pagini Web.  În Internet, în prezent, se află sute de milioane de documente de documente.  Cum putem găsi documentul care ne interesează? În acest scop folosim motoarele de căutare.  Un motor de căutare  este un program care accesează Internetul în mod automat și frecvent și care stochează titlul, cuvinte cheie și parțial chiar conținutul paginilor web într-o bază de date. În momentul în care un utilizator apelează la un motor de căutare pentru a găsi o anumită frază sau cuvânt, motorul de căutare se va uita în această bază de date și în funcție de anumite criterii de prioritate va crea și afișa o listă de rezultate (engleză: hit list ).
  • 22. O componenta "Spider" (păianjen) este un program care scanează documentele de pe situri şi adaugă informaţia culeasă intr-un index (listă, cuprins). Indexul va lega adresa documentului de cuvintele cheie si texul conţinut de document. Prin aceasta se pregăteşte de fapt informaţia pentru motorul de căutare.   Procesul prin care un "Spider" navighează prin spatul Web în căutarea paginilor pe care le indexează poarta numele de "Spidering".  Succesul mai mare sau mai mic al acestei operaţii determină performanţa (a se citi acurateţea) unui motor de căutare. Deoarece spaţiul Web conţine o cantitate imensa de informaţii şi, in plus, este foarte dinamic, un program Spider nu poate niciodată să îşi încheie activitatea. Programele Spider vor face tot timpul un compromis intre numărul de pagini vizitate si acurateţea informaţiilor culese.
  • 23. Denumirea care se mai foloseşte pentru a desemna un "Spider" este aceea de "Robot". Termenul "Robot" însă este mai general si acoperă, pe lângă "Spider"-i şi programele de tip "Harvester", care extrag adrese de e-mail si alte date din paginile Web vizitate.  Termenul "relevanţa căutării" specifică cât de apropiata este informaţia provenită din documentul rezultat dintr-o căutare, vizavi de ceea ce caută utilizatorul.
  • 24. Cele mai populare motoare de căutare sunt Google (asigură mai mult de 50% din căutări), AltaVista, Asc Jeeves, Euroseek, Nigma, Rambler, HotBot, Lykos, LookSmart, Go, GoGo şi a.  O nota aparte o face situl Yahoo care este un director, nu un motor de căutare. In acest sens, termenul "Search Engine" (motor de căutare) este des folosit pentru a descrie împreună şi directoare şi motoare de căutare. In principiu, un director se bazează pe o lista creată manual de adrese de pagini,
  • 25.   · AltaVista - http://www.altavista.com  AltaVista este unul dintre cele mai vechi motoare de căutare bazate pe inspectare automată. El a fost lansat în decembrie 1995 de către firma Digital, apoi a trecut in proprietatea firmei Compaq. La momentul actual este controlat de compania CMGI. Indexul de pagini Web al său este unul dintre cele mai mari la momentul actual si, in plus, motorul implementează o serie de comenzi de căutare foarte puternice. AltaVista oferă, de asemenea, şi căutări pe domenii specifice, spre exemplu: "news search", "shopping search" sau "multimedia search".
  • 26.   Ask Jeeves - http://www.askjeeves.com   Ask Jeeves este un serviciu de căutare bazat pe intervenţia umană. Îşi propune sa direcţioneze utilizatorii către paginile care corespund unor întrebări puse in limbaj natural. 
  • 27.   Google - http://www.google.com  Google îşi are originea într-o colaborare dintre doi absolvenţi ai Universităţii din Stanford – Sergey Brin (originar din fosta Uniune Sovietică) şi Larry Page – începută în anul 1995.  În anul 1998 ei au înfiinţat compania Google.Inc.  La momentul actual Google este cel mai utilizat motor de căutare in Web. El oferă cea mai vastă colecţie de pagini indexate.  Faţă de alte motoare, Google utilizează o metodă de marcare a relevanţei rezultatelor faţă de interogarea pusă de utilizator. Ideea constă în aprecierea unei pagini în funcţie de câţi oameni au considerat necesar să adauge în propriile pagini legături spre paginile respective. Acest lucru este deosebit de util când se caută lucruri foarte generale precum "cars" sau "travel".  Cel mai important punct forte al său este relevanţa răspunsurilor la căutări.
  • 28.   Nigma.ru – http://www.nigma.ru  A fost lansat la 12 aprilie 2005. Denumirea „Nigma” provine de la numele unui păianjen din familia Dictunidae. Este un proiect comun al studenţilor şi doctoranzilor facultăţilor de Matematică aplicată şi Cibernetică, Psihologie a Universităţii de Stat „M. V. Lomonosov” din Moscova, susţinut de Universitatea din Stanford, S.U.A. Dispune de un algoritm original de căutare. Utilizează în procesul de căutare Яндекс.XML, Google, Rambler, Altavista, Sokr.ru.
  • 29.   Яндекс – http://www.yandex.ru  A apărut în toamna anului 1997.  Aparţine companiei de Internet din Federaţia Rusă „Яндекс”. În fiecare zi paginile Яндекс sunt vizitate de cca 11 mln. de utilizatori. Scopul principal al companiei – a da răspunsuri pertinente la întrebările utilizatorilor. Яндекс a propus o serie de tehnologii inovatoare: utilizarea în căutare a morfologiei limbii ruse, căutarea paralelă (căutarea concomitentă) pe diferite masive de informaţii.
  • 30.   HotBot a fost lansat in 1996 de către compania Wired Digital, apoi a fost cumpărat de către Lycos. Pentru a face căutările, el foloseşte serviciile DirectHit si Inktomi.
  • 31.  Northern Light (lumina nordului) este un motor de căutare apărut recent care s-a impus deja datorită rapidităţii, mulţimii de pagini indexate şi metodelor de selecţie a paginilor relevante relativ la interogări.
  • 32.  Lycos a fost lansat ca un motor de căutare bazata pe o componentă Spider pentru culegerea informaţiilor despre paginile de Web. Ulterior, în 1999, el a fost transformat intr-un director, similar cu Yahoo. 
  • 33.   Yahoo a fost lansat in 1994 şi este cel mai vechi şi popular serviciu de căutare de tip director. El are o buna reputaţie în a ajuta utilizatorii in găsirea informaţiilor esenţiale. Secretul său constă în faptul că o mare parte din munca este susţinuta de specialişti umani. În felul acesta aprecierile despre relevanţa informaţiei este mult mai apropiată de gândirea subiectivă umană.  De fapt, Yahoo este cel mai mare ghid Web creat manual, munca implicând aproximativ 150 de editori. Yahoo conţine în directorul său peste 1.000.000 de pagini catalogate pe diverse categorii. Suplimentar în cazul în care nu sunt găsite rezultate proprii sau la sfârşitul acestora, daca există, Yahoo adaugă rezultate obţinute prin apelarea la căutarea prin motorul Google.
  • 34. Cele mai cunoscute meta-motoare de căutare sunt: Brainboost, Excite, Hotbot, Info.com, Kartoo, Mamma, Metacrawler, Myriad Search, Webcrawler, Snap, Search.com.  Mamma - http://www.mamma.com   Un portal tip Metacrawler foarte îndrăgit de utilizatori.   ·  MetaCrawler - http://www.metacrawler.com   MetaCrawler este unul dintre cele mai vechi servicii de acest gen. El a apărut în 1995 la University of Washington, USA. MetaCrawler a fost ulterior cumpărat de compania InfoSpace.   ·Search.com - http://www.search.com  Search.com este un motor de tip Metacrawler operat de compania CNET din 1999, provenind din mai vechea SearchSavy. El oferă şi căutare generală în spaţiul Web şi multe alte căutări specializate pe domenii.  
  • 35.   AOL NetFind Kids Only - http://webcenter.search.aol.com/kids/  Este un motor de tip director fără conţinut nerecomandat minorilor.  Ask Jeeves For Kids - http://www.ajkids.com/   La fel ca şi "fratele" său mai mare, Ask Jeeves For Kids îşi propune să ofere pagini de Web care răspund cât mai exact la o anumită întrebare scrisă în limbaj natural. De asemenea, daca Ask Jeeves nu poate răspunde la o întrebare, ea va aduna răspunsul de la alte motoare de căutare, în maniera unui "Metacrawler". La Ask Jeeves For Kids, nici un sit care este cuprins in lista SurfWatch nu va fi afişat (SurfWatch – una din programele folosite pentru blocarea accesului la anumite conţinuturi în Internet).
  • 36. Formularea interogării  Interogarea nu trebuie să fie foarte amănunţită sau specifică. De exemplu, în locul frazei „Metodele de diferenţiere a instruirii studenţilor la disciplinele informatice” este mai potrivită fraza „Instruirea diferenţiată student informatica”. Interogarea a devenit mai generală, însă ea măreşte probabilitatea de a găsi pagini potenţial utile.  Nu vă limitaţi cu utilizarea unui singur motor de căutare  Cauza constă în aceea că la baza fiecărui motor de căutare se află un program special – robot, care poate fi comparat cu un păiangen. Ultimul „hoinăreşte” permanent prin WWW şi îşi actualizează baza sa de date. Acest proces se numeşte indexare. Deoarece robotul fiecărui motor de căutare face acest lucru în mod diferit, este posibil ca pagina, care nu a fost găsită în Google sau Rambler, să fie găsită cu ajutorul motoarelor de căutare Yahoo sau Nigma. Pentru căutarea informaţiei în limba rusă se recomandă utilizarea motoarelor Rambler, Яndex, Nigma.
  • 37. Nu vă limitaţi cu prima pagină de rezultate  Concurenţa pentru a se plasa pe primele locuri la interogările de căutare este foarte mare, deoarece această concurenţă aduce beneficii proprietarului sit-ului. Din această cauză, informaţiile care apar pe prima pagină nu sunt cele mai potrivite (relevante).  Utilizaţi avantajele căutării avansate  Căutarea avansată permite de a izola documentele nerelevante, prin indicarea limbii în care a fost elaborat documentul, formatului şi momentului elaborării documentului.
  • 38. Interfaţa unui motor de căutare conţine un limbaj special de interogări (WQFL – Web Query Formulating Language), care permite de a preciza domeniul de căutare şi a face căutarea mai flexibilă şi mai precisă. Aducem în continuare unele elemente ale limbajului de interogări în Google.  Căutarea expresiilor ("") Utilizând ghilimele duble în jurul unui set de cuvinte, îi indicaţi motorului Google să ia în considerare exact acele cuvinte, exact în acea ordine, fără nicio modificare. Google se ghidează deja după ordinea cuvintelor şi după faptul că acestea sunt împreună şi se abate de la această indicaţie numai pentru un motiv întemeiat. Prin urmare, de obicei, ghilimelele nu sunt necesare. Dacă insistaţi să utilizaţi căutarea expresiilor, este posibil să omiteţi accidental rezultate bune. De exemplu, căutarea termenului[ "Alexander Bell" ] (cu ghilimele) va omite paginile care fac referire la Alexander G. Bell.
  • 39. Căutarea într-un anumit site web (site:) Google vă permite să specificaţi că doriţi ca rezultatele căutării să provină dintr-un anumit site web. De exemplu, interogarea[ irak site:evz.ro ] va returna pagini despre Irak, dar numai din site-ul evz.ro. Termeni pe care doriţi să îi excludeţi (-) Ataşarea semnului minus chiar înaintea unui cuvânt indică faptul că nu doriţi să vedeţi în rezultate paginile care conţin cuvântul respectiv. Semnul minus trebuie să apară chiar înaintea cuvântului şi trebuie precedat de un spaţiu. De exemplu, în interogarea[ software anti-virus ], semnul minus este utilizat drept cratimă şi nu va fi interpretat ca simbol de excludere, în timp ce interogarea[ -software anti-virus ] va căuta cuvântul ,,anti-virus", dar va exclude referinţele la ,,software". Puteţi exclude oricâte cuvinte doriţi utilizând semnul -în faţa fiecăruia. De exemplu,[ jaguar -maşini -fotbal -so ].
  • 40. Completarea spaţiilor libere (*) Simbolul *, numit şi metacaracter, este o funcţie puţin cunoscută, dar care poate fi foarte puternică. Dacă includeţi simbolul * într-o interogare, acesta îi indică motorului Google să încerce să trateze steluţa ca substitut pentru toţi termenii necunoscuţi, apoi să găsească cele mai bune potriviri. De exemplu, căutarea [ Google * ] va returna rezultate despre multe dintre produsele Google (accesaţi pagina următoare şi pe cealaltă... Avem multe produse.). Interogarea[ Obama a votat * pentru legea * ] va returna ştiri despre diferitele voturi referitoare la diferite legi. Reţineţi că operatorul * funcţionează numai pentru cuvinte întregi, nu pentru părţi de cuvânt.  Căutaţi expresia exactă (+) Google utilizează sinonime automat, găsind pagini care menţionează, de exemplu, ,,prim- ajutor" pentru interogarea [ prim ajutor ] (cu spaţiu) sau ,,Istoria Bucureştilor" pentru interogarea [ istoria buc ]. Uneori, Google vă ajută puţin prea mult şi returnează un sinonim atunci când de fapt nu îl doriţi. Adăugând semnul + chiar înaintea unui cuvânt (reţineţi, nu adăugaţi spaţiu după semnul +), îi indicaţi motorului Google să ia în considerare respectivul cuvânt exact aşa cum l-aţi introdus. Dacă adăugaţi ghilimele duble în jurul unui cuvânt, obţineţi acelaşi efect.
  • 41. Selected Ecology Web Sites  Ecology WWW Page http://pbil.univ-lyon1.fr/Ecology/Ecology-WWW.html EcoNet http://www.igc.org/igc/econet/ EE-Link http://www.nceet.snre.umich.edu/ Envirolink Library http://www.envirolink.org/EnviroLink_Library/ The Environmental Education Network Student Resources http://envirolink.org/enviroed/students.html Illinois Natural History Survey http://www.inhs.uiuc.edu/ Journey North http://www.learner.org/jnorth/ South Carolina Department of Natural Resources http://water.dnr.state.sc.us/ 
  • 42. Spool.fm:   Spool.fm: