3. Răspunsul este simplu: echipa Tempus se
angajează să vă ajute, să vă acorde un sprijin
în învăţarea DVs. Fără efortul DVs. şansa unui
rezultat acceptabil al învăţării este
problematică.
Dorim să va amintim ca nu există metode
“magice” de învăţare a informaticii, după cum
nu există metode rapide şi sigure de învăţare a
limbilor străine etc.
4. Ideea expusă pe slide-ul precedent înseamnă
un lucru extrem de important – centrarea
procesului de învăţământ pe cel ce învaţă. Azi
Dvs. sunteţi studenţi, dar principiul centrării pe
student rămâne şi atunci, când Dvs. sunteţi în
rolul de cadru didactic.
Cine este el, studentul de azi?
5. Probabi, unii dintre DVs. aţi întâlnit cărţi de
informatică, gen: apasă tasta “Tab”, apoi tasta
“Enter” şi pe ecran va apare …
Un asemenea mod de învăţare îl vom numi
“butonist”. El se reduce la memorizarea
combinaţiilor de taste, ce conduc la acţiunea
dezirabilă.
Vom încerca să aplicăm metoda “cugetării”, adică
să înţelegem ce se produce la acţionarea unei sau
altei taste
6. Fiecare din noi a fost cândva în situaţia de
“cumpărător” sau, mai general, de “client” al
unui serviciu. Cel care vă deserveşte,
recepţionează cererile “clientului” şi încearcă
să le satisfacă. O situaţie similară are loc în
Internet: unele calculatoare sunt denumite
“clienţi”, iar altele “servere”.
7. Modelul client-server descrie relaţia dintre
aceste două entităţi, de exemplu, calculatoare.
Clientul este activ: trimite cereri, aşteaptă şi
receptează replicile serverului.
Serverul este pasiv: aşteaptă cererile clientului,
le primeşte, le procesează şi îi trimite un
răspuns.
Altfel spus, informaţiile sunt cerute de clienţi şi
oferite de servere.
9. Clienții și serverele nu sunt în mod obligatoriu
calculatoare: ele pot fi și programe. Prin
urmare, un calculator poate fi simultan client și
server, dacă pe el sunt instalate ambele tipuri
de programe.
10. Dacă clientul are nevoie de o informaţie, el se
conectează la un server şi îi adresează o
cercere. Serverul trimite clientului un răspuns
care poate conţine informaţia solocitată sau în
care se precizează că nu dispune de ea/nu a
fost găsită (not found). În ultimul caz, clientul
se adresează la un alt server.
O programă destinată prelucrării informaţiei va
fi numită în continuare aplicaţie.
11. Siturile Web, care sunt, de asemenea,
aplicații, funcționeză şi ele conform modelului
client-server.
În acest caz, navigatoarele, numite şi browsere
(de exemplu, Internet Explorer, Google Chrome,
Mozilla Firefox etc.) sunt clienţi, iar serverele
Web sunt servere.
12. Termenul World Wide Web (abreviat WWW; numit
scurt și web, care în engleză înseamnă "rețea" este un
sistem de documente și informații de tip hipertext legate
ele între ele care pot fi accesate prin rețeaua mondială
de Internet.
Documentele, care rezidează în diferite locații pe
diverse calculatoare-server, pot fi regăsite cu ajutorul
unui mecanism de identificare.
Hipertextul este prelucrat cu un ajutorul unui program de
navigare în web numit browser care descarcă paginile
web de pe un server web și le afișează pe pe
calculatorul clientului.
13. Hipertext - material scris sau grafic interconectat într-
o manieră complexă, care în mod convenţional nu
poate fi reprezentat pe hârtie. Principala aplicaţie
actuală a hipertextului este WWW. Hipertextul mai
poate fi definit drept:
formă de document electronic, o metodă de
organizare a informaţiilor în care datele sunt
memorate într-o reţea de noduri şi legături, putând fi
accesată prin intermediul programelor de navigare
interactivă, şi manipulată de un editor structural.
14. Conceptul de bază în definirea hipertextului este
"legătura" (link-ul), fie în cadrul aceluiaşi document, fie
către alt document. Legătura de tip link permite
organizarea nelineară a informaţiilor. Un sistem hipertext
permite autorului său să creeze aşa-numite "noduri", să le
lege între ele, iar unui cititor îi permite navigarea de la un
nod la altul.
Astfel un nod reprezintă un concept, care poate conţine
orice fel de informaţie: text, grafică, imagini, animaţii,
sunete, etc. Nodul sursă al unei legături se numeşte
"referinţă", iar cel destinaţie - "referent" sau ancoră,
punctele de legătură din respectivele noduri fiind marcate.
Activarea marcajelor unei legături duce la vizualizarea
nodurilor
15. Un ansamblu de pagini Web interconectate, aflat în
proprietatea unei persoane, organizaţii sau companii,
găzduit (hostat) pe un calculator pe care este instalată o
programă server, având asociată o adresă vizibilă
utilizatorilor din Internet se numeşte sit.
Două sau mai multe calculatoare, ce pot schimba
informaţii prin intermediul unei structuri de comunicaţie
(cabluri, linii cu unde radio) formează o reţea.
După aria de răspândire deosebim:
reţele locale:
reţele regionale;
reţele globale.
16. Reţeaua Internet este o reţea globală de
calculatoare.
Denumirea ei provine de la
Interconected Netwok
INTER NET
17. Internet-ul a devenit un rezervor imens de informaţii.
Volumul ei a devenit într-atât de mare, încât căutarea
informaţiei necesare devină o problemă.
Pentru căutarea informaţiilor în Internet sunt
utilizate aplicaţii speciale – browser-e sau navigatoare
Web. Cele mai cunoscute navigatoare sunt:
Internet Explorer;
MozillaFirefox
Opera;
Google Chrome.
18. Protocol - totalitatea de reguli, ce reglementează formatul şi procedura de
schimb a informaţiei între două sau mai multe dispozitive, calculatoare sau
procese. În Internet se folosesc Transmission Control Protocol (TCP) şi Internet
Protocol (IP), numite pe scurt TCP/IP (remote – la distanţă)
19. Adresa IP / IP Address (Internet Protocol Address) : Acest
număr este un număr utilizat in exclusivitate de către toate
echipamentele ce ţin de tehnologia informaţiei (imprimante, routere,
modemuri, calculatoare etc.) ce le permite sa se identifice si sa
comunice intre ele intr-o reţea de calculatoare.
Exista un standard in comunicaţii, denumit Protocol Internet (Internet
Protocol / IP). In termeni obişnuiţi, este ca si adresa ta de acasă. In
cazul in care comanzi ceva prin postă, respectivii trebuie sa ştie adresa
ta corectă (Adresa IP), oraşul in care eşti (Network - Reteaua de
calculatoare) sau nu vei putea primi produsele comandate. Acelaşi lucru
este valabil pentru toate echipamentele din Internet. Fără o adresa
specifică, informaţiile nu pot fi recepţionate.
20.
21. S-a menţionat că Web-ul este un spaţiu informaţional (dacă vreţi, o
“umplutură” a Internet-ului), alcătuit din resurse. Resursele sunt
organizate în pagini Web.
În Internet, în prezent, se află sute de milioane de documente de
documente.
Cum putem găsi documentul care ne interesează? În acest scop
folosim motoarele de căutare.
Un motor de căutare este un program care accesează Internetul în mod
automat și frecvent și care stochează titlul, cuvinte cheie și parțial chiar
conținutul paginilor web într-o bază de date. În momentul în care un utilizator
apelează la un motor de căutare pentru a găsi o anumită frază sau cuvânt,
motorul de căutare se va uita în această bază de date și în funcție de anumite
criterii de prioritate va crea și afișa o listă de rezultate (engleză: hit list ).
22. O componenta "Spider" (păianjen) este un program care scanează
documentele de pe situri şi adaugă informaţia culeasă intr-un index (listă,
cuprins). Indexul va lega adresa documentului de cuvintele cheie si texul
conţinut de document. Prin aceasta se pregăteşte de fapt informaţia pentru
motorul de căutare.
Procesul prin care un "Spider" navighează prin spatul Web în căutarea
paginilor pe care le indexează poarta numele de "Spidering".
Succesul mai mare sau mai mic al acestei operaţii determină performanţa
(a se citi acurateţea) unui motor de căutare. Deoarece spaţiul Web conţine
o cantitate imensa de informaţii şi, in plus, este foarte dinamic, un program
Spider nu poate niciodată să îşi încheie activitatea. Programele Spider vor
face tot timpul un compromis intre numărul de pagini vizitate si acurateţea
informaţiilor culese.
23. Denumirea care se mai foloseşte pentru a
desemna un "Spider" este aceea de "Robot".
Termenul "Robot" însă este mai general si
acoperă, pe lângă "Spider"-i şi programele de
tip "Harvester", care extrag adrese de e-mail
si alte date din paginile Web vizitate.
Termenul "relevanţa căutării" specifică cât de
apropiata este informaţia provenită din
documentul rezultat dintr-o căutare, vizavi
de ceea ce caută utilizatorul.
24. Cele mai populare motoare de căutare sunt
Google (asigură mai mult de 50% din
căutări), AltaVista, Asc Jeeves, Euroseek,
Nigma, Rambler, HotBot, Lykos, LookSmart,
Go, GoGo şi a.
O nota aparte o face situl Yahoo care este un
director, nu un motor de căutare. In acest
sens, termenul "Search Engine" (motor de
căutare) este des folosit pentru a descrie
împreună şi directoare şi motoare de
căutare. In principiu, un director se bazează
pe o lista creată manual de adrese de pagini,
25.
· AltaVista - http://www.altavista.com
AltaVista este unul dintre cele mai vechi motoare de
căutare bazate pe inspectare automată. El a fost
lansat în decembrie 1995 de către firma Digital, apoi
a trecut in proprietatea firmei Compaq. La momentul
actual este controlat de compania CMGI. Indexul de
pagini Web al său este unul dintre cele mai mari la
momentul actual si, in plus, motorul implementează
o serie de comenzi de căutare foarte puternice.
AltaVista oferă, de asemenea, şi căutări pe domenii
specifice, spre exemplu: "news search", "shopping
search" sau "multimedia search".
26.
Ask Jeeves - http://www.askjeeves.com
Ask Jeeves este un serviciu de căutare bazat pe
intervenţia umană. Îşi propune sa direcţioneze
utilizatorii către paginile care corespund unor întrebări
puse in limbaj natural.
27.
Google - http://www.google.com
Google îşi are originea într-o colaborare dintre doi absolvenţi ai
Universităţii din Stanford – Sergey Brin (originar din fosta Uniune
Sovietică) şi Larry Page – începută în anul 1995.
În anul 1998 ei au înfiinţat compania Google.Inc.
La momentul actual Google este cel mai utilizat motor de căutare in
Web. El oferă cea mai vastă colecţie de pagini indexate.
Faţă de alte motoare, Google utilizează o metodă de marcare a
relevanţei rezultatelor faţă de interogarea pusă de utilizator. Ideea
constă în aprecierea unei pagini în funcţie de câţi oameni au
considerat necesar să adauge în propriile pagini legături spre paginile
respective. Acest lucru este deosebit de util când se caută lucruri
foarte generale precum "cars" sau "travel".
Cel mai important punct forte al său este relevanţa răspunsurilor la
căutări.
28.
Nigma.ru – http://www.nigma.ru
A fost lansat la 12 aprilie 2005. Denumirea „Nigma”
provine de la numele unui păianjen din familia
Dictunidae. Este un proiect comun al studenţilor şi
doctoranzilor facultăţilor de Matematică aplicată şi
Cibernetică, Psihologie a Universităţii de Stat „M. V.
Lomonosov” din Moscova, susţinut de Universitatea
din Stanford, S.U.A. Dispune de un algoritm original de
căutare. Utilizează în procesul de căutare
Яндекс.XML, Google, Rambler, Altavista, Sokr.ru.
29.
Яндекс – http://www.yandex.ru
A apărut în toamna anului 1997.
Aparţine companiei de Internet din Federaţia Rusă
„Яндекс”. În fiecare zi paginile Яндекс sunt vizitate
de cca 11 mln. de utilizatori. Scopul principal al
companiei – a da răspunsuri pertinente la întrebările
utilizatorilor. Яндекс a propus o serie de tehnologii
inovatoare: utilizarea în căutare a morfologiei limbii
ruse, căutarea paralelă (căutarea concomitentă) pe
diferite masive de informaţii.
30.
HotBot a fost lansat in 1996 de către compania Wired Digital,
apoi a fost cumpărat de către Lycos. Pentru a face căutările, el
foloseşte serviciile DirectHit si Inktomi.
31.
Northern Light (lumina nordului) este un motor de
căutare apărut recent care s-a impus deja datorită
rapidităţii, mulţimii de pagini indexate şi metodelor de
selecţie a paginilor relevante relativ la interogări.
32.
Lycos a fost lansat ca un motor de căutare bazata pe o
componentă Spider pentru culegerea informaţiilor
despre paginile de Web. Ulterior, în 1999, el a fost
transformat intr-un director, similar cu Yahoo.
33.
Yahoo a fost lansat in 1994 şi este cel mai vechi şi popular serviciu
de căutare de tip director. El are o buna reputaţie în a ajuta utilizatorii
in găsirea informaţiilor esenţiale. Secretul său constă în faptul că o
mare parte din munca este susţinuta de specialişti umani. În felul
acesta aprecierile despre relevanţa informaţiei este mult mai
apropiată de gândirea subiectivă umană.
De fapt, Yahoo este cel mai mare ghid Web creat manual, munca
implicând aproximativ 150 de editori. Yahoo conţine în directorul său
peste 1.000.000 de pagini catalogate pe diverse categorii.
Suplimentar în cazul în care nu sunt găsite rezultate proprii sau la
sfârşitul acestora, daca există, Yahoo adaugă rezultate obţinute prin
apelarea la căutarea prin motorul Google.
34. Cele mai cunoscute meta-motoare de căutare sunt: Brainboost, Excite, Hotbot,
Info.com, Kartoo, Mamma, Metacrawler, Myriad Search, Webcrawler, Snap,
Search.com.
Mamma - http://www.mamma.com
Un portal tip Metacrawler foarte îndrăgit de utilizatori.
·
MetaCrawler - http://www.metacrawler.com
MetaCrawler este unul dintre cele mai vechi servicii de acest gen. El a apărut în
1995 la University of Washington, USA. MetaCrawler a fost ulterior cumpărat de
compania InfoSpace.
·Search.com - http://www.search.com
Search.com este un motor de tip Metacrawler operat de compania CNET din 1999,
provenind din mai vechea SearchSavy. El oferă şi căutare generală în spaţiul Web şi
multe alte căutări specializate pe domenii.
35.
AOL NetFind Kids Only - http://webcenter.search.aol.com/kids/
Este un motor de tip director fără conţinut nerecomandat
minorilor.
Ask Jeeves For Kids - http://www.ajkids.com/
La fel ca şi "fratele" său mai mare, Ask Jeeves For Kids îşi propune să ofere
pagini de Web care răspund cât mai exact la o anumită întrebare scrisă în
limbaj natural. De asemenea, daca Ask Jeeves nu poate răspunde la o
întrebare, ea va aduna răspunsul de la alte motoare de căutare, în maniera
unui "Metacrawler". La Ask Jeeves For Kids, nici un sit care este cuprins in
lista SurfWatch nu va fi afişat (SurfWatch – una din programele folosite
pentru blocarea accesului la anumite conţinuturi în Internet).
36. Formularea interogării
Interogarea nu trebuie să fie foarte amănunţită sau specifică. De exemplu,
în locul frazei „Metodele de diferenţiere a instruirii studenţilor la disciplinele
informatice” este mai potrivită fraza „Instruirea diferenţiată student
informatica”. Interogarea a devenit mai generală, însă ea măreşte
probabilitatea de a găsi pagini potenţial utile.
Nu vă limitaţi cu utilizarea unui singur motor de căutare
Cauza constă în aceea că la baza fiecărui motor de căutare se află un
program special – robot, care poate fi comparat cu un păiangen. Ultimul
„hoinăreşte” permanent prin WWW şi îşi actualizează baza sa de date.
Acest proces se numeşte indexare. Deoarece robotul fiecărui motor de
căutare face acest lucru în mod diferit, este posibil ca pagina, care nu a fost
găsită în Google sau Rambler, să fie găsită cu ajutorul motoarelor de
căutare Yahoo sau Nigma. Pentru căutarea informaţiei în limba rusă se
recomandă utilizarea motoarelor Rambler, Яndex, Nigma.
37. Nu vă limitaţi cu prima pagină de rezultate
Concurenţa pentru a se plasa pe primele locuri la interogările de căutare
este foarte mare, deoarece această concurenţă aduce beneficii
proprietarului sit-ului. Din această cauză, informaţiile care apar pe prima
pagină nu sunt cele mai potrivite (relevante).
Utilizaţi avantajele căutării avansate
Căutarea avansată permite de a izola documentele nerelevante, prin
indicarea limbii în care a fost elaborat documentul, formatului şi
momentului elaborării documentului.
38. Interfaţa unui motor de căutare conţine un limbaj special de interogări
(WQFL – Web Query Formulating Language), care permite de a preciza
domeniul de căutare şi a face căutarea mai flexibilă şi mai precisă. Aducem
în continuare unele elemente ale limbajului de interogări în Google.
Căutarea expresiilor ("")
Utilizând ghilimele duble în jurul unui set de cuvinte, îi indicaţi motorului
Google să ia în considerare exact acele cuvinte, exact în acea ordine,
fără nicio modificare. Google se ghidează deja după ordinea cuvintelor
şi după faptul că acestea sunt împreună şi se abate de la această
indicaţie numai pentru un motiv întemeiat. Prin urmare, de obicei,
ghilimelele nu sunt necesare. Dacă insistaţi să utilizaţi căutarea
expresiilor, este posibil să omiteţi accidental rezultate bune. De
exemplu, căutarea termenului[ "Alexander Bell" ] (cu ghilimele) va omite
paginile care fac referire la Alexander G. Bell.
39. Căutarea într-un anumit site web (site:)
Google vă permite să specificaţi că doriţi ca rezultatele căutării să
provină dintr-un anumit site web. De exemplu, interogarea[ irak
site:evz.ro ] va returna pagini despre Irak, dar numai din site-ul evz.ro.
Termeni pe care doriţi să îi excludeţi (-)
Ataşarea semnului minus chiar înaintea unui cuvânt indică
faptul că nu doriţi să vedeţi în rezultate paginile care conţin
cuvântul respectiv. Semnul minus trebuie să apară chiar
înaintea cuvântului şi trebuie precedat de un spaţiu. De
exemplu, în interogarea[ software anti-virus ], semnul minus
este utilizat drept cratimă şi nu va fi interpretat ca simbol de
excludere, în timp ce interogarea[ -software anti-virus ] va
căuta cuvântul ,,anti-virus", dar va exclude referinţele la
,,software". Puteţi exclude oricâte cuvinte doriţi utilizând
semnul -în faţa fiecăruia. De exemplu,[ jaguar -maşini -fotbal
-so ].
40. Completarea spaţiilor libere (*)
Simbolul *, numit şi metacaracter, este o funcţie puţin cunoscută, dar care poate fi foarte
puternică. Dacă includeţi simbolul * într-o interogare, acesta îi indică motorului Google să
încerce să trateze steluţa ca substitut pentru toţi termenii necunoscuţi, apoi să găsească
cele mai bune potriviri. De exemplu, căutarea [ Google * ] va returna rezultate despre
multe dintre produsele Google (accesaţi pagina următoare şi pe cealaltă... Avem multe
produse.). Interogarea[ Obama a votat * pentru legea * ] va returna ştiri despre diferitele
voturi referitoare la diferite legi. Reţineţi că operatorul * funcţionează numai pentru cuvinte
întregi, nu pentru părţi de cuvânt.
Căutaţi expresia exactă (+)
Google utilizează sinonime automat, găsind pagini care menţionează, de exemplu, ,,prim-
ajutor" pentru interogarea [ prim ajutor ] (cu spaţiu) sau ,,Istoria Bucureştilor" pentru
interogarea [ istoria buc ]. Uneori, Google vă ajută puţin prea mult şi returnează un
sinonim atunci când de fapt nu îl doriţi. Adăugând semnul + chiar înaintea unui cuvânt
(reţineţi, nu adăugaţi spaţiu după semnul +), îi indicaţi motorului Google să ia în
considerare respectivul cuvânt exact aşa cum l-aţi introdus. Dacă adăugaţi ghilimele
duble în jurul unui cuvânt, obţineţi acelaşi efect.
41. Selected Ecology Web Sites
Ecology WWW Page
http://pbil.univ-lyon1.fr/Ecology/Ecology-WWW.html
EcoNet
http://www.igc.org/igc/econet/
EE-Link
http://www.nceet.snre.umich.edu/
Envirolink Library
http://www.envirolink.org/EnviroLink_Library/
The Environmental Education Network Student Resources
http://envirolink.org/enviroed/students.html
Illinois Natural History Survey
http://www.inhs.uiuc.edu/
Journey North
http://www.learner.org/jnorth/
South Carolina Department of Natural Resources
http://water.dnr.state.sc.us/