1. Ion Creangă
cel mai frumos mărţişor literar
Lungu Maria, Clasa a III-a B
Învățător – mentor: Ceresco Dorina
Liceul Teoretic „Ion Suruceanu”
s. Suruceni, r. Ialoveni, Republica Moldova.
2. De ce Ion Creangă este numit mărţişor literar?
Pentru că s-a născut la
1 martie şi coincide cu
sărbătoarea
mărţişorului?
Pentru că opera
sa ne duce în
copilărie, iar
copilăria este
bucurie?
SAU
Ce au în comun Ion Creangă şi mărţişorul?
3. Ce au în comun Ion Creangă şi mărţişorul?
Mărţişorul
Este un simbol al speranţei şi al
renaşterii naturii. O tradiție
veche ca la 1 martie să fie
dăruit celor dragi. Firul roşu
exprimă iubirea, iar firul alb
semnifică puritate şi energie.
Ion Creangă
S-a născut la 1 martie 1837. O altă
variantă o reprezintă data de 10
iunie 1839, conform unei mitrici
(condici) de nou-născuți din
Humulești.
4. Numele real al lui Ion Creangă
În 1853 este înscris la Școala
Domnească de la Târgu Neamț
sub numele Ștefănescu Ion,
unde îl are ca profesor pe
părintele Isaia Teodorescu.
După dorința mamei, care voia
să-l facă preot, este înscris la
Școala catihetică din Fălticeni.
Aici apare sub numele de Ion
Creangă, nume pe care l-a
păstrat tot restul vieții.
Casa părintească a lui Ion Creangă
5. După desființarea școlii din Fălticeni, este
silit să plece la Iași, absolvind cursul
inferior al Seminarului teologic
"Veniamin Costachi" de la Socola.
Din 1855 până în 1859 urmează cursurile
seminarului, iar apoi, luându-și atestatul,
revine în satul natal.
Se însoară mai târziu la Iași cu
Ileana, fiica preotului Ioan Grigoriu
de la biserica Patruzeci de sfinți din
Iași, devenind diacon al acesteia (26
decembrie 1859).
La 19 decembrie 1860 se naște fiul
său Constantin.
Constantin Creangă fiul lui
Ion Creangă
Ion Creangă (centru) la Slănic
Moldova în 1885
6. Poze cu membrii familiei lui Ion Creangă
Fotografia 1 care îl înfăţişează pe Constantin
Creangă, fiul scriitorului. Datare – primul
deceniu al sec. XIX.
Fotografia 2 În fotografie apare căpitanul
Constantin Creangă, în uniformă, alături de
soţia sa Olga. Datare – 1926.
Fotografia 3 Cele două personaje din
fotografie sunt preotul Gheorghe Creangă cu
soţia. Datare – a doua jumătate a sec. XIX.
Fotografia 4 care îl înfăţişează pe Zahei
Creangă, fratele scriitorului, alături de soţie.
Datare – primele decenii ale sec. XX.
Fotografia 5 în care apare familia preotului
Posa din Humuleşti, împreună cu soţia
acestuia – Maria Săvucului din
,,Amintiri…” – şi cei doi copii.
Fotografia 6 în care se regăsesc o parte dintre
colegii de şcoală a lui Ion Creangă, aflaţi la
vârsta maturităţii. Pe verso a fost făcută
însemnarea „Colegii lui I. Creangă dela chilia
bisericii din Humuleşti. Proprietatea lui N.
Bancea”.
7. În 1864, Creangă intră la Școala
Preparandală vasiliană de la Trei
Ierarhi, unde l-a avut profesor
pe Titu Maiorescu. Acesta îl aprecia
foarte mult și l-a numit învățător la
Școala primară nr. 1 din Iași.
A fost un pedagog stralucit, care a
introdus metode noi şi a elaborat
manuale şcolare pentru care a scris
povestirile: Inul şi cămaşa, Acul şi
barosul, Cinci pîini şi altele.
Ion Creangă este autorul unuia dintre
primele abecedare, care a apărut în
anul 1867, a fost intitulat „Metodă
nouă de scriere și citire” și a fost
apreciat în acele vremuri în
Moldova.
Ca institutor era iubit de copii, căci era șăgalnic
și bun la inimă.
„– Măi țâcă, ia fă la tablă pe crăcănatu (M); ia
fă pe bârdănosu (B), pe ghebosu (G), pe covrigu
(O) și așa fiecare literă avea o poreclă și elevii
învățau cu drag”.
(amintire a lui Grig. I. Alexandrescu, biograf al scriitorului,
prieten cu Creangă în ultimii ani de viață ai humuleșteanului)
8. Cel mai bun prieten al lui Ion Creangă
Mihai Eminescu, cel care împreună cu
Ion Creangă au legat cea mai frumoasă
prietenie din istoria literaturii
românești. M. Eminescu a fost
impresionat de hazul lui I. Creangă, de
felul în care rostea vorbele, proverbele
şi zicătorile din popor, de mintea ageră
pe care o avea. Se presupune că
Eminescu l-a îndemnat pe bunul său
prieten să ia condeiul în mână. Aceștia
au fost mereu pe aceeași lungime de
undă, au avut un drum comun şi, deşi
diferiţi, se completau perfect într-un
întreg, asemenea unui mărțișor.
9. Ion Creangă a scris poveşti,
povestiri, nuvele, romane
autobiografice, Scrisori de
familie, Scrisori către
prieteni.
10. Se stinge ...
Anul 1889 nu fusese unul bun pentru
Ion Creangă. Vestea morţii lui
Eminescu îl doborâse, după cum
spune G. Călinescu: „Fu văzut
plângând ca un copil şi adormind cu
cartea de poezii a lui Eminescu.”
S-a stins din viață în 1889 de Anul
Nou, răpus de epilepsie şi de durerea
după pierderea lui M. Eminescu și a
Veronicăi Micle.
Este înmormântat la 2 ianuarie 1890
la cimitirul Eternitatea din Iași.
11. Concluzie:
Ion Creangă rămâne în inimile noastre precum povestitorul preferat atât al copiilor, cât şi al
adulţilor. În opera lui Ion Creangă se împletesc ca firele unui mărţişor durerea şi bucuria, răul şi
binele, prostia şi inteligenţa, umbra şi lumina. Anume lucrările sale ne umple sufletul de energie,
puritate şi iubire. Modul de expunere al scriitorului este unic pentru întreaga noastră literatură. Ion
Creangă este cel mai frumos mărțișor literar.