STEP2SUCCESS: Studiu cantitativ - Discriminarea de gen si egalitatea de sanse pe piata muncii din Romania

CUPRINS
METODOLOGIE
1. FORME DE DISCRIMINARE PREZENTE PE PIATA MUNCII DIN ROMANIA
1.1. Cea mai intalnita forma de discriminare – Q1
1.2. Alte forme de discriminare care se manifesta intens – Q2
2. DISCRIMINAREA DE GEN PE PIATA MUNCII DIN ROMANIA
2.1. Evolutia fenomenului discriminarii de gen – Q3
2.2. Principala cauza care duce la aparitia fenomenului discriminarii de gen – Q4
2.3. Stereotipuri privind implicarea femeilor pe piata muncii – Q5
2.4 Evaluarea situatiilor cu risc de discriminare privind femeile pe piata muncii– Q6
3. DOMENII DE ACTIVITATE PREDISPUSE LA APARITIA DISCRIMINARII DE GEN - Q10
4. INCIDENTA CAZURILOR DE DISCRIMINARE DE GEN
4.1. Expunerea la fenomenul discriminarii de gen – Q11
4.2. Situatii concrete intalnite – Q12
5. GRADUL DE INFORMARE REFERITOR LA DISCRIMINAREA DE GEN – Q9
6. COMBATEREA DISCRIMINARII DE GEN LA NIVEL NATIONAL
6.1. Eforturi pentru combaterea discriminarii de gen pe piata muncii– Q8
6.2. Organizatii nationale pentru combaterea discriminarii de gen – Q7
7. SOLUTII PROPUSE PRIVIND COMBATEREA DISCRIMINARII DE GEN PE PIATA MUNCII – Q13
8. CONCLUZII
2

METODOLOGIE
 Acest studiu a fost realizat in cadrul proiectului STEP2SUCCESS,
cu scopul colectarii de informatii referitoare la situatia egalitatii
de sanse si de gen pe piata muncii din Romania.
 Respondentii sunt persoane juridice din cele 4 regiuni de
implementare ale proiectului: Bucuresti-Ilfov, Centru, Nord-Est
si Sud-Muntenia.
 Studiul a presupus realizarea a 600 interviuri telefonice, cate 150
pe fiecare din cele 4 regiuni.
 Pentru fiecare regiune s-a realizat o esantionare considerand
numarul de companii inregistrate in fiecare judet.
 Acest raport cuprinde atat o analiza globala a rezultatelor, cat si
una individuala pentru fiecare regiune in parte.
Interpretarea rezultatelor
 Chestionarul a inclus intrebari inchise si deschise, cu raspunsuri
unice si multiple.
 Interviurile au fost realizate in perioada 5 Ianuarie – 23 Februarie
2015.
 Pentru o parcurgere mai usoara a acestui raport, recomandam
citirea fiecarei sectiuni a raportului in paralel cu intrebarea
corespunzatoare din chestionar.
REGIUNILE DE IMPLEMENTARE
ALE PROIECTULUI
1. Zona Bucuresti-Ilfov, care cuprinde
Municipiul Bucuresti si judetul Ilfov.
2. Zona Centru, care cuprinde judetele: Alba,
Brasov, Covasna, Harghita, Mures.
3. Zona Nord-Est, care cuprinde judetele:
Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava,
Vaslui.
4. Zona Sud-Muntenia, care cuprinde
judetele: Arges, Calarasi, Dambovita,
Giurgiu, Ialomita, Prahova, Teleorman.
3

Grafic 1.1.1
Intrebare: Q1, raspuns unic, asistat
Baza respondenti: 600 de respondenti
Cea mai intalnita forma de
discriminare prezenta pe piata
muncii, pe ansamblul celor 4
zone de implementare a
proiectului, este considerata
cea legata de varsta,
mentionata de 41% dintre
respondenti, urmata de cele
in functie de gen (13%), etnie
(11%) si handicap (10%).
La categoria Altele,
respondentii au mentionat
nationalitate, rasa, limba,
orientare sexuala, “nepotism”,
antecedente penale si cazier
judiciar, drept forme de
discriminare.
Mai putin de 5% din
respondenti au considerat ca
nu exista discriminare pe
piata muncii.
4
41.3%
13.3%
10.8%
9.7%
6.5%
3.2%
5.8%
4.5% 4.8%
1.1.1 Cea mai intalnita forma de discriminare pe piata
muncii
VARSTA
GEN
ETNIE
HANDICAP
CATEGORIE SOCIALA
RELIGIE
ALTELE
NU EXISTA DISCRIMINARE PE
PIATA MUNCII
NS/NR
1.1. Cea mai intalnita forma de discriminare

Grafic 1.1.2
Baza respondenti: 150 de respondenti din regiunea Bucuresti-Ilfov
5
In regiunea Bucuresti-Ilfov,
peste jumatate din
respondenti considera
discriminarea pe baza de
varsta drept cea mai
intalnita forma de
discriminare (55%), urmata
de etnie (13%), handicap
(8%) si gen (8%).
La categoria Altele au fost
mentionate forme de
discriminare precum: rasa,
religie si “nepotism” / “pile”.
4% din respondenti au fost
de parere ca nu exista
discriminare pe piata
muncii.
54.7%
13.3%
8.0%
8.0%
2.7%
2.7%
2.7%
4.0% 4.0%
muncii in regiunea Bucuresti-Ilfov
VARSTA
ETNIE
HANDICAP
GEN
NATIONALITATE
CATEGORIE SOCIALA
ALTELE
PIATA MUNCII
NS/NR

Grafic 1.1.3
Baza respondenti: 150 de respondenti din regiunea Centru
In regiunea Centru, cea
mai intalnita forma de
discriminare este
considerata cea pe baza
de varsta (33%), urmata
de cea pe baza de gen
(19%), handicap (10%) si
etnie (9%).
Alte forme de
discriminare mentionate
au fost cele de orientare
sexuala, limba, rasa si
nationalitate.
Doar 3% din respondenti
au fost de parere ca nu
exista discriminare pe
piata muncii.
6
33.3%
18.7%10.0%
9.3%
6.7%
6.0%
3.3%
2.7%
2.0%
0.7% 3.3% 4.0%
muncii in regiunea Centru
VARSTA
GEN
HANDICAP
ETNIE
CATEGORIE SOCIALA
RELIGIE
NATIONALITATE
RASA
LIMBA
ORIENTARE SEXUALA
NU EXISTA DISCRIMINARE PE PIATA
MUNCII
NS/NR

7
Grafic 1.1.4
Baza respondenti: 150 de respondenti din regiunea Nord-Est
In regiunea Nord-Est, cea
mai intalnita forma de
discriminare este
considerata cea pe baza de
varsta (35%), urmata de cea
pe baza de gen (13%),
categorie sociala (12%),
handicap (11%) si etnie
(11%).
La categoria Altele,
respondentii au mentionat
forme de discriminare
precum: limba, nepotismul,
“pilele”, nationalitatea,
religia, orientarea sexuala,
antecedente penale, cazier
judiciar, mentalitatea
angajatorului.
35.3%
12.7%
12.0%
11.3%
10.7%
4.0%
8.0%
2.7% 3.3%
muncii in regiunea Nord-Est
VARSTA
GEN
CATEGORIE SOCIALA
HANDICAP
ETNIE
RELIGIE
ALTA
PIATA MUNCII
NS/NR

8
Grafic 1.1.5
Baza respondenti: 150 de respondenti din regiunea Sud-Muntenia
Cea mai intalnita forma de
discriminare prezenta pe
piata muncii din regiunea
Sud-Muntenia este cea de
varsta, mentionata de 42%
dintre respondenti,
urmata de cea de gen
(14%) si etnie (10%).
La categoria Altele au fost
incluse forme de
discriminare precum
orientarea sexuala si
modalitati de taxare.
Regiunea Sud-Muntenia
este regiunea cu cea mai
mare proportie (8%) a
celor care considera ca pe
piata muncii nu exista nicio
forma de discriminare.
42.0%
14.0%
10.0%
9.3%
4.7%
2.0%
2.0%
8.0%
8.0%
muncii in regiunea Sud-Muntenia
VARSTA
GEN
ETNIE
HANDICAP
CATEGORIE SOCIALA
RELIGIE
ALTA
PIATA MUNCII
NS/NR

Grafic 1.2.1
Intrebare: Q2, raspuns multiplu, asistat
Aproximativ 15% din respondenti
au mentionat varsta ca una din
formele de discriminare care se
manifesta cel mai intens pe piata
muncii, in timp ce 12% au
mentionat discriminarea de gen si
10% discriminarea pe baza de
handicap.
La categoria Altele s-a mentionat
discriminarea cauzata de diferenta
de: nationalitate, rasa, religie,
orientare sexuala, limba sau alte
cauze precum: cazier judiciar,
nepotism si aspect fizic.
9
NS/NR
PIATA MUNCII DIN ROMANIA
ALTELE
CATEGORIE SOCIALA
ETNIE
HANDICAP
GEN
VARSTA
41.8%
4.7%
5.2%
5.3%
6.3%
10.3%
11.7%
14.7%
1.2.1 Alte forme de discriminare care se manifesta
intens pe piata muncii
1.2. Alte forme de discriminare care se manifesta intens

Grafic 1.2.2
10
In regiunea Bucuresti-Ilfov, un
procent egal de respondenti
considera ca discriminarea pe baza
de etnie si handicap sunt forme de
discriminare manifestate cel mai
intens pe piata muncii (10%
fiecare). Acestea sunt urmate de
cea pe baza de gen (9%), varsta
(5%) si categorie sociala (5%).
La categoria Altele s-au mentionat
discriminarea pe baza de orientare
sexuala si “pile”.
NS/NR
NU EXISTA DISCRIMINARE PE PIATA MUNCII DIN
ROMANIA
ALTELE
VARSTA
CATEGORIE SOCIALA
GEN
ETNIE
HANDICAP
54.0%
4.7%
1.3%
5.3%
5.3%
9.3%
10.0%
10.0%
1.2.2 Alte forme de discriminare care se manifesta
intens pe piata muncii in regiunea Bucuresti-Ilfov

Grafic 1.2.3
In regiunea Centru, forma de
discriminare care se manifestata
cel mai intens pe piata muncii
mentionata cel mai des de
respondenti a fost discriminarea
pe baza de gen (20%), urmata
indeaproape de cea pe baza de
varsta (19%). Discriminarea bazata
pe handicap a fost mentionata de
10% din respondeti.
La categoria Altele s-a mentionat
discriminarea pe baza de rasa,
nationalitate, religie, limba si
cazier judiciar.
11
NS/NR
NU EXISTA DISCRIMINARE PE PIATA MUNCII DIN ROMANIA
ALTELE
ETNIE
CATEGORIE SOCIALA
HANDICAP
VARSTA
GEN
33.3%
3.3%
6.7%
4.0%
4.0%
10.0%
18.7%
20.0%
1.2.3 Alte forme de discriminare care se manifesta intens pe piata
muncii in regiunea Centru

Grafic 1.2.4
12
In regiunea Nord-Est, 26% din respondenti au mentionat ca
varsta este una din formele de discriminare manifestate cel mai
intens, urmata de discriminarea pe baza de handicap (13%) si
cea pe baza de gen (9%). In procente apropiate se regasesc si
discriminarea pe baza de categorie sociala (7%) si etnie (7%).
La categoria Altele au fost mentionate discriminarea influentata
de nationalitate, nepotism, religie, rasa si limba.
NS/NR
ALTELE
ETNIE
CATEGORIE SOCIALA
GEN
HANDICAP
VARSTA
28.0%
3.3%
6.7%
6.7%
7.3%
9.3%
12.7%
26.0%
1.2.4 Alte forme de discriminare care se manifesta intens pe piata
muncii in regiunea Nord-Est

Grafic 1.2.5
13
In regiunea Sud-Muntenia, discriminarea pe
baza de varsta si handicap au fost mentionate
in mod egal (9%), drept cele mai intense
forme de discriminare de pe piata muncii.
Acestea au fost urmate de discriminarea pe
baza de gen (8%), categorie sociala (5%) si
etnie (5%).
La categoria Altele s-au mentionat
discriminarile cauzate de “pile”, orientare
sexuala, religie, rasa si aspect fizic.
NS/NR
ALTELE
ETNIE
CATEGORIE SOCIALA
GEN
VARSTA
HANDICAP
52.0%
7.3%
6.0%
4.7%
4.7%
8.0%
8.7%
8.7%
1.2.5 Alte forme de discriminare care se manifesta intens pe
piata muncii in regiunea Sud-Muntenia

2.1 Evolutia fenomenului discriminarii de gen
14
Grafic 2.1.1
42.5%
21.8%
18.2%
17.5%
2.1.1 Evolutia fenomenului discriminarii de gen pe piata
muncii
Numarul cazurilor de
discriminare de gen A CRESCUT
discriminare de gen S-A REDUS
discriminare de gen A RAMAS
CONSTANT
NS/NR
Privind evolutia fenomenului
discriminarii de gen pe piata
muncii, 43% dintre respondenti
considera ca numarul cazurilor
de discriminare de gen A
CRESCUT si aproape 22% cred
ca fenomenul S-A REDUS.
18% dintre respondenti sunt de
parere ca numarul cazurilor de
CONSTANT.

15
Grafic 2.1.2
32.0%
28.0%
22.7%
17.3%
2.1.2 Evolutia fenomenului discriminarii de gen in regiunea
Bucuresti-Ilfov
discriminare de gen A CRESCUT
discriminare de gen S-A REDUS
CONSTANT
NS/NR
In regiunea Bucuresti-Ilfov,
32% dintre respondenti
considera ca numarul
cazurilor de discriminare de
gen A CRESCUT, iar 28% cred
ca S-A REDUS.
23% din respondenti
considera ca numarul
cazurilor de discriminare de
gen A RAMAS CONSTANT.

16
Grafic 2.1.3
In regiunea Centru, 52% dintre
respondenti considera ca numarul
cazurilor de discriminare de gen a
CRESCUT.
15% dintre respondenti considera
ca numarul cazurilor de
CONSTANT, iar 14% dintre
respondenti cred ca numarul
cazurilor de discriminare de gen
S-A REDUS.
52.0%
15.3%
14.0%
18.7%
2.1.3 Evolutia fenomenului discriminarii de gen in
regiunea Centru
discriminare de gen A
CRESCUT
RAMAS CONSTANT
discriminare de gen S-A
REDUS
NS/NR

17
Grafic 2.1.4
35% dintre respondentii din
regiunea Nord-Est considera
ca numarul cazurilor de
CRESCUT, iar 28% considera
ca S-A REDUS.
Din totalul respondentilor,
21% sunt de parere ca
numarul cazurilor de
discriminare A RAMAS
CONSTANT in ultimii ani.
35.3%
28.0%
20.7%
16.0%
2.1.4 Evolutia fenomenului discriminarii de gen in
regiunea Nord-Est
CRESCUT
REDUS
RAMAS CONSTANT
NS/NR

18
50.7%
17.3%
14.0%
18.0%
2.1.5 Evolutia fenomenului discriminarii de gen in regiunea Sud-
Muntenia
CRESCUT
REDUS
RAMAS CONSTANT
NS/NR
Grafic 2.1.5
Intrebare: Q3, rasapuns unic, asistat
In regiunea Sud-Muntenia,
opinia majoritatii respondentilor
(51%) este ca fenomenul
discriminarii de gen A CRESCUT
in ultimii ani.
Doar 17% dintre respondenti
considera ca numarul cazurilor de
discriminare A SCAZUT in ultimii
ani si doar 14% cred ca A RAMAS
CONSTANT.

2.2 Principala cauza care duce la aparitia fenomenului discriminarii de gen
19
16.2%
12.0%
9.5%
7.3%
2.8%2.0%
12.3%
37.8%
2.2.1 Principala cauza care duce la aparitia
fenomenului discriminarii de gen
MENTALITATEA INFLUENTA SOCIETATII
EDUCATIA LIPSA LOCURILOR DE MUNCA
VARSTA CORUPTIA
ALTELE NS/NR
16% dintre respondenti considera
MENTALITATEA angajatorului ca fiind
principala cauza care duce la aparitia
discriminarii de gen pe piata muncii, in
stransa legatura cu influenta pe care
societatea (si cutumele societatii) o
exercita asupra indivizilor (12%).
Educatia este vazuta si ea drept cauza ce
conduce la aparitia discriminarii de gen, de
10% dintre respondenti.
In procente mai mici (3% si 2%), varsta si
coruptia sunt considerate de asemenea
posibile cauze care duc la aparitia
fenomenului discriminarii de gen.
In categoria Altele (12%) au fost incluse
cauze precum: familia, nerespectarea
legislatiei in vigoare, nesiguranta femeilor
in fortele proprii, impactul mass-media si
perioada de sarcina a angajatelor ca risc
pentru angajator.
Grafic 2.2.1
Intrebare: Q4, raspuns unic, neasistat

20
20.0%
5.3%
5.3%
4.0%
3.3%
2.0%
6.0%
54.0%
2.2.2 Principala cauza care duce la aparitia fenomenului
discriminarii de gen in regiunea Bucuresti-Ilfov
MENTALITATEA
EDUCATIA
INFLUENTA SOCIETATII
VARSTA
LIPSA LOCURILOR DE MUNCA
CORUPTIA
ALTELE
NS/NR Grafic 2.2.2
In regiunea Bucuresti-Ilfov, cauza cea mai des
intalnita, ce duce la aparitia fenomenului
discriminarii de gen, este MENTALITATEA
angajatorului, considera 20% dintre respondenti.
Educatia si influenta societatii sunt considerate, de
catre un procent egal dintre respondenti (5%) a fi
cauzele ce duc la discriminare de gen pe piata muncii.
2% dintre respondentii din regiunea Bucuresti-Ilfov
vad coruptia drept cauza principala a aparitiei
fenomenului de discriminare de gen pe piata muncii.
Categoria Altele cuprinde urmatoarele: conditiile
pietei de munca, aspecte ce tin de personalitatea
angajatorilor etc.

21
19.3%
14.7%
12.0%
6.7%
2.7%
2.0%
11.3% 31.3%
2.2.3 Principala cauza care duce la aparitia fenomenului discriminarii
de gen in regiunea Centru
MENTALITATEA
EDUCATIA
VARSTA
FAMILIA
ALTELE
NS/NR
Grafic 2.2.3
MENTALITATEA anagajatorului este
considerata a fi cauza principala ce duce la
aparitia fenomenului de discriminare de gen
pe piata muncii, de catre 19% dintre
respondentii din regiunea Centru.
Este urmata indeaproape de influenta
societatii (15%) si educatie (12%).
3% dintre respondenti considera ca VARSTA
este principala cauza care duce la
discriminarea de gen pe piata muncii.
In categoria Altele au fost incluse opiniile a
11% dintre respondenti, vizand cauze precum
coruptia si nesiguranta femeilor in fortele
proprii.

22
In regiunea Nord-Est, INFLUENTA SOCIETATII
este considerata a fi principala cauza care duce la
aparitia fenomenului discriminarii de gen pe
piata muncii, de catre 18% dintre respondenti.
MENTALITATEA SI EDUCATIA sunt puse pe plan
egal, reprezentand cauze principale ale aparitiei
discriminarii de gen pe piata muncii pentru 13%
dintre respondenti (fiecare).
In categoria Altele sunt prezente cauze precum:
familia, impactul media, nerespectarea
legislatiei in vigoare, nesiguranta femeilor in
fortele proprii, perioada de sarcina si varsta.
18.0%
13.3%
12.7%7.3%
3.3%
19.3%
26.0%
2.2.4 Principala cauza care duce la aparitia fenomenului discriminarii de gen
in regiunea Nord-Est
MENTALITATEA
EDUCATIA
CORUPTIA
ALTELE
NS/NR
Grafic 2.2.4

12.0%
12.0%
10.0%
8.0%4.0%2.0%
12.0%
40.0%
2.2.5 Principala cauza care duce la aparitia fenomenului discriminarii de gen
in regiunea Sud-Muntenia
MENTALITATEA
EDUCATIA
VARSTA
CORUPTIA
ALTELE
NS/NR
23
Grafic 2.2.5
In regiunea Sud-Muntenia, cele mai des
intalnite opinii cu privire la cauza
principala a aparitiei discriminarii de gen
pe piata muncii, sunt referitoare la
MENTALITATEA si LIPSA LOCURILOR DE
MUNCA (in procent de 12% fiecare).
In categoria Altele au fost incluse drept
cauze principale care duc la aparitia
discriminarii de gen: nerespectarea
legislatiei in vigoare, valorile promovate in
cadrul familiei si nesiguranta femeilor in
propriile forte.

2.3 Stereotipuri privind implicarea femeilor pe piata muncii
24
Grafic 2.3.1
Intrebare: Q5, raspuns multiplu, neasistat
Aproximativ 4% dintre respondenti considera stereotipul ce afirma
ca femeile sunt incapabile, drept cel mai intalnit pe piata muncii,
urmat de cel conform caruia femeile sunt vulnerabile (afirma 3%
dintre respondenti).
Alte stereotipuri intalnite privind implicarea femeilor pe piata
muncii au fost acelea conform carora femeile nu sunt capabile sa
ocupe o functie de conducere, sa lucreze intr-un domeniu tehnic sau
politic, unde trebuiesc luate decizii si sunt facute pentru joburile de
birou, sugerand faptul ca ele nu pot face aceeasi munca pe care o
poate face un barbat.
De asemenea, respondentii au mentionat stereotipuri conform
carora femeile peste 40 de ani nu se mai pot angaja, ca trebuie sa
fie frumoase pentru a se putea angaja sau ca sunt
angajate/promovate pe alte considerente decat cele reale.
Alte opinii scot in evidenta stereotipuri ce vizeaza faptul ca femeile
ar trebui mai degraba sa stea acasa/”la cratita”, ca nu le place sa
munceasca, ca sunt sensibile, duplicitare si ca prin natura lor sunt
supuse discriminarii.
Alte stereotipuri specificate au fost legate de faptul ca femeile
insarcinate reprezinta un risc pentru angajator si ca femeile
muncesc mai mult si sunt platite mai putin.
Femeile sunt incapabile.
Femeile sunt vulnerabile
Femeile tinere sunt
preferate/acceptate mai usor
Femeile sunt inferioare barbatilor
Altele
Nu mai exista stereotipuri
NS/NR
3.5%
3.0%
2.5%
2.2%
21.2%
27.0%
40.7%
2.3.1 Stereotipuri privind implicarea
femeilor pe piata muncii

25
Grafic 2.3.2
In regiunea Bucuresti-Ilfov, cei mai multi
dintre respondenti (37%) considera ca nu
mai exista niciun stereotip privind
implicarea femeilor pe piata muncii, pe
cand 3% considera drept stereotip faptul
ca femeile sunt incapabile.
Categoria Altele include mentionarea
faptului ca exista stereotipuri, insa s-au
mai redus. De asemenea, categoria mai
include specificarea unor prejudecati ce
fac referire la faptul ca femeia trebuie sa
stea acasa, fiind inferioara barbatului si
nefiind capabila de a conduce sau de a
lucra intr-un domeniu tehnic , de exemplu.
Alte opinii au consemnat stereotipuri ce
vizeaza faptul ca femeilor nu le place sa
munceasca, ca sunt vulnerabile sau ca
trebuie sa fie frumoase pentru a se putea
angaja.
Femeile peste 40 de ani nu mai pot fi
angajate.
Femeile sunt angajate/promovate pe alte
considerente decat cele reale.
Femeile sunt facute pentru joburile de
birou.
Altele
NS/NR
3.3%
2.0%
2.0%
1.3%
10.0%
37.3%
44.0%
2.3.2 Stereotipuri privind implicarea femeilor
pe piata muncii in regiunea Bucuresti-Ilfov

26
Grafic 2.3.3
In regiunea Centru, 5% dintre
respondenti indicat stereotipul conform
caruia femeile sunt vulnerabile ca
stereotip prezent pe piata muncii din
regiune.
Alte stereotipuri mentionate de catre
16% dintre respondenti au fost: femeile
mai degraba sa stea acasa, femeile
insarcinate reprezinta un risc pentru
angajator, femeile nu pot lua decizii,
femeile de peste 40 ani nu mai pot fi
angajate, femeile prin natura lor sunt
dispuse discriminarii, femeile sunt
duplicitare, femeile sunt
angajate/promovate pe alte
considerente, femeile sunt inferioare
barbatilor si femeile trebuie sa fie
frumoase pentru a se putea angaja.
Femeile sunt vulnerabile.
Femeile sunt mai constiincioase.
Femeilor nu le place sa munceasca.
Exista stereotipuri, dar s-au mai redus.
Femeile sunt sensibile.
Femeile tinere sunt preferate/acceptate mai usor.
Altele
NS/NR
4.7%
3.3%
3.3%
3.3%
2.7%
2.0%
2.0%
16.0%
22.0%
40.7%
2.3.3 Stereotipuri privind implicarea femeilor pe
piata muncii in regiunea Centru

27
Grafic 2.3.4
In regiunea Nord-Est, 5% dintre respondenti
considera faptul ca femeile sunt incapabile un
stereotip inca valabil in Romania, ca si cel conform
caruia femeile sunt inferioare barbatilor (5%).
3% dintre respondenti considera drept stereotip
faptul ca femeile tinere sunt preferate sau
acceptate mai usor de angajatori.
In categoria Altele au fost incluse stereotipuri ca:
`Femeile nu pot lua decizii, sunt prea sensibile si se
implica emotional`
`Femeilor nu le place sa munceasca`
`Femeile mai degraba sa stea acasa, pentru ca prin
natura lor sunt supuse discriminarii`
`Femeile insarcinate sunt vazute drept un risc de
catre angajator`
`Femeile sunt angajate pe alte considerente decat
cele reale`
`Sunt mai constiincioase, muncesc mai mult si sunt
platite mai putin.`
Femeile sunt inferioare barbatilor.
Femeile tinere sunt preferate/acceptate mai
usor.
Altele
NS/NR
5.3%
5.3%
4.7%
3.3%
26.0%
26.7%
28.7%
2.3.4 Stereotipuri privind implicarea femeilor
pe piata muncii in regiunea Nord-Est

28
Grafic 2.3.5
In regiunea Sud-Muntenia, 5%
dintre respondenti considera
stereotip inca valabil pe piata
muncii ca femeile tinere sunt
preferate sau acceptate mai usor,
iar 3% ca femeile insarcinate
reprezinta un risc pentru angajator.
In categoria Altele, 11% dintre
respondenti au mentionat
stereotipuri ce vizeaza
incapacitatea intelectuala a
femeilor, inferioritatea si
vulnerabilitatea acestora.
Faptul ca femeilor nu le place sa
munceasca sau ca trebuie sa fie
frumoase pentru a se putea
angaja, reprezinta, de asemenea,
stereotipuri mentionate de
respondentii din regiunea Sud-
Muntenia.
Femeile tinere sunt preferate/acceptate mai usor.
Femeile insarcinate reprezinta un risc pentru
angajator.
Femeile peste 40 de ani nu mai pot fi angajate.
Femeile sunt angajate/promovate pe alte
considerente decat cele reale.
Altele
NS/NR
4.7%
3.3%
3.3%
2.0%
2.0%
2.0%
11.3%
22.0%
49.3%
2.3.5 Stereotipuri privind implicarea femeilor pe
piata muncii in regiunea Sud-Muntenia

2.4 Evaluarea situatiilor cu risc de discriminare privind femeile pe piata muncii
29
Grafic 2.4.1
Peste 50% din respondenti au
fost de acord sau total de acord
cu afirmatiile referitoare la
prezenta egalitatii de sanse
intre femei si barbati pe piata
muncii.
Se pare ca, in opinia
respondentilor, femeile sunt
discriminate cel mai putin in
ceea ce priveste detinerea de
functii de conducere si
activitatea de munca dupa
concediul post-natal.
Femeile se pot angaja la fel de usor ca si
barbatii
Nu exista diferente de salariu intre femei si
barbati, aflati pe aceeasi functie si cu aceeasi
experienta
Femeile sunt promovate in functie, la fel ca si
barbatii
Femeile pot detine functii de conducere, la
fel ca si barbatii
Femeile nu au un risc mai mare de a fi
concediate, in comparatie cu barbatii
Femeile nu sunt discriminate la revenirea in
firma dupa concediul post-natal
9%
11%
8%
4%
12%
9%
15%
12%
12%
7%
14%
8%
20%
22%
25%
20%
19%
24%
20%
22%
19%
23%
16%
17%
37%
35%
37%
46%
38%
41%
2.4.1 Evaluarea situatiilor cu risc de discriminare privind femeile pe
piata muncii
Dezacord Total Dezacord Nici acord, nici dezacord Acord Acord Total

30
Grafic 2.4.2
barbatii
experienta
barbatii
fel ca si barbatii
10%
13%
9%
2%
8%
7%
12%
13%
11%
7%
11%
6%
20%
21%
25%
15%
20%
21%
22%
15%
16%
22%
17%
17%
36%
37%
40%
55%
45%
48%
piata muncii din regiunea Bucuresti-Ilfov
Foarte putini respondenti din
regiunea Bucuresti-Ilfov (sub
10%) au fost de parere ca
femeile nu pot detine functii de
conducere, in timp ce peste
75% au fost de parere ca
femeile pot detine functii de
conducere pe piata muncii, la
fel ca barbatii.
Se pare ca salarizarea corecta
dintre femei si barbati este
vazuta ca fiind cea mai
problematica, aproximativ 25%
din respondenti fiind de parere
ca exista diferente de salarizare
intre femei si barbati in
regiunea Bucuresti-Ilfov.

31
Grafic 2.4.3
barbatii
experienta
barbatii
fel ca si barbatii
3%
3%
2%
3%
15%
9%
17%
13%
13%
7%
19%
9%
24%
20%
27%
25%
18%
22%
23%
29%
21%
28%
15%
17%
33%
35%
37%
37%
33%
43%
piata muncii din regiunea Centru
Aproximativ 50% din
respondentii din regiunea
Centru sunt de parere ca, in
general, femeile nu au un risc
mai mare de a fi concediate
comparativ cu barbatii, in timp
ce 35% au declarat contrariul.
Astfel, din toate tipurile de
discriminare evidentiate de
situatiile descrise in graficul
alaturat, se pare ca majoritatea
respondentilor considera ca
discriminarea la concediere este
cea mai raspandita.

32
Grafic 2.4.4
barbatii
experienta
barbatii
fel ca si barbatii
13%
17%
17%
10%
15%
14%
9%
11%
12%
6%
12%
11%
19%
21%
23%
18%
18%
25%
19%
19%
18%
19%
17%
16%
40%
31%
30%
47%
37%
34%
piata muncii din regiunea Nord-Est
25-30% din respondentii din
regiunea Nord-Est au considerat
ca femeile sunt discriminate la
salarizare, la promovarea in
functie, la concediere si la
revenirea din concediul post-
natal.

33
Grafic 2.4.5
barbatii
experienta
barbatii
fel ca si barbatii
11%
8%
4%
2%
10%
7%
20%
10%
12%
9%
16%
7%
17%
24%
25%
22%
21%
29%
14%
23%
19%
22%
15%
17%
37%
35%
40%
45%
37%
39%
piata muncii din regiunea Sud-Muntenia
Aproximativ 30% din
respondentii din regiunea Sud-
Muntenia au considerat ca
femeile sunt discriminate la
angajare, iar aproape 25% au
considerat ca femeile sunt
discriminate la concediere.
60-70% din respondenti au
considerat ca femeile nu sunt
discriminate in ceea ce priveste
promovarea in functie si
detinerea unor functii de
conducere.

3. DOMENII DE ACTIVITATE PREDISPUSE LA APARITIA DISCRIMINARII DE GEN
3.1 Domenii de activitate predispuse la aparitia discriminarii de gen
34
Grafic 3.1.1
Aproximativ 11% din respondenti au
considerat ca domeniul ingineriei si
constructiilor este predispus
discriminarii de gen. Alte domenii
mentionate de respondenti au fost:
industria grea (7%), comert si
relatiile cu clientii, IT, sanatate,
domenii tehnice, administrative si
invatamantul.
Alte domenii mentionate de
respondenti care au fost incluse in
categoria Altele includ: domeniul
politic, financiar-bancar, privat,
transporturi, agricultura, servicii de
interventie (politie, armata,
pompieri), juridic, economic,
industria usoara etc.
INGINERIE SI CONSTRUCTII
INDUSTRIA GREA
COMERT SI RELATII CU CLIENTII
IT
SANATATE
TEHNIC
ADMINISTRATIV
INVATAMANT
ALTELE
NS/NR
10.8%
7.2%
5.2%
5.2%
4.7%
4.0%
3.7%
3.0%
23.2%
56.8%
3.1.1 Domenii de activitate predispuse la
aparitia discriminarii de gen

35
Grafic 3.1.2
INDUSTRIA GREA
IT
SANATATE
FINANCIAR-BANCAR
TEHNIC
ALTELE
NS/NR
14.7%
7.3%
6.0%
4.0%
4.0%
2.7%
2.7%
18.7%
62.0%
3.1.2 Domenii de activitate predispuse la aparitia
discriminarii de gen in regiunea Bucuresti-Ilfov
Aproximativ 15% din respondentii
din regiunea Bucuresti-Ilfov au
considerat ca domeniul ingineriei si
constructiilor este predispus
discriminarii de gen. Alte domenii
mentionate de respondenti au fost:
industria grea (7%), IT, comert si
relatii cu clientii, sanatate,
financiar-bancar si tehnic.
categoria Altele includ: domeniul
administrativ, agricultura,
invatamant, politic, privat,
transport, servicii de interventie
(armata, politie, pompieri), arta,
marketing etc.

36
Grafic 3.1.3
INDUSTRIA GREA
TEHNIC
INVATAMANT
IT
PRIVAT
SANATATE
FINANCIAR-BANCAR
POLITIC
ALTELE
NS/NR
8.0%
6.7%
5.3%
4.0%
3.3%
3.3%
3.3%
2.7%
2.0%
2.0%
13.3%
62.0%
discriminarii de gen in regiunea Centru
Aproximativ 8% din respondentii din
regiunea Centru au considerat ca
domeniul ingineriei si constructiilor
este predispus discriminarii de gen.
respondenti au fost: industria grea
(7%), comert si relatii cu clientii,
domenii tehnice, invatamant, IT etc.
categoria Altele includ: transport,
administrativ, servicii de interventie
(armata, politie, pompieri) etc.

37
Grafic 3.1.4
INDUSTRIA GREA
SANATATE
POLITIC
ADMINISTRATIV
INVATAMANT
IT
TRANSPORT
FINANCIAR-BANCAR
ALTELE
NS/NR
11.3%
10.7%
8.7%
8.0%
7.3%
6.0%
6.0%
6.0%
6.0%
4.0%
27.3%
34.7%
discriminarii de gen in regiunea Nord-Est
In regiunea Nord-Est, aproximativ
11% din respondenti considera ca
industria grea este un domeniu
predispus discriminarii si un procent
aproximativ egal considera ca
ingineria si constructiile sunt un
domeniu predispus discriminarii.
respondenti au fost: sanatate,
politic, administraativ, comert,
invatamant, IT, transport etc.
categoria Altele includ: transport,
administrativ, servicii de interventie
(armata, politie, pompieri) etc.

38
Grafic 3.1.5
TEHNIC
IT
ADMINISTRATIV
INDUSTRIA GREA
SANATATE
PRIVAT
ALTELE
NS/NR
10.0%
6.0%
5.3%
5.3%
4.7%
3.3%
3.3%
2.7%
11.3%
68.7%
discriminarii de gen in regiunea Sud-Muntenia
din regiunea Sud-Muntenia
considera ca domeniul de inginerie
si constructii este un domeniu
predispus discriminarii de gen. Alte
domenii mentionate de respondenti
au fost: domenii tehnice, comert si
relatii cu clienti, IT, administrativ
industria grea, sanatate etc.
categoria Altele includ: agricultura,
domeniul financiar-bancar,
invatamant, industria usoara,
transport etc.

4.1. Expunerea la fenomenul discriminarii de gen
39
Grafic 4.1.1
La intrebarea `Ati fost martor
pana acum la vreun caz de
discriminare de gen?`, 35% dintre
respondenti au raspuns
afirmativ si 64% negativ.
DA
35.3%
NU
64.2%
NS/NR
0.5%
4.1.1 Expunerea la fenomenul discriminarii de gen

40
Grafic 4.1.2
La intrebarea `Ati fost martor pana
acum la vreun caz de discriminare de
gen?`, 30% dintre respondentii din
regiunea Bucuresti-Ilfov au raspuns
DA
30.0%
NU
70.0%
in regiunea Bucuresti-Ilfov

41
Grafic 4.1.3
acum la vreun caz de discriminare
de gen?`, 43% dintre respondentii
din regiunea Centru au raspuns
DA
42.7%
NU
57.3%
in regiunea Centru

42
Grafic 4.1.4
regiunii Nord-Est au raspuns
DA
28.7%
NU
70.7%
NS/NR
0.7%
in regiunea Nord-Est

43
Grafic 4.1.5
din regiunea Sud-Muntenia au
raspuns afirmativ si 59% negativ.
DA
40.0%
NU
58.7%
NS/NR
1.3%
in regiunea Sud-Muntenia

44
Grafic 4.2.1
Baza respondenti: 212 respondenti care au raspuns “Da” la intrebarea Q11 (din 600 in total)
Din respondentii care au declarat ca
au fost martori la un caz de
discriminare pe baza de gen (212
respondenti care au raspuns
afirmativ la intrebarea Q11),
aproximativ 51% din acestia au
mentionat ca au fost martori la un
caz de discriminare la angajare.
care au fost martori la un caz de
discriminare au declarat ca a fost
vorba de un caz de discriminare la
promovare, iar discriminarea la
revenirea din concediul post-natal a
fost a 3-a cea mai mentionata forma
de discriminare la care respondentii
au fost martori (10%).
4.2. Situatii concrete intalnite
50.9%
19.3%
10.4%
7.5%7.1%
3.3%
1.4%
4.2.1 Situatii concrete de discriminare intalnite
Discriminare la angajare Discriminare la promovarea in functie
Discriminare la revenirea din concediul post-natal Discriminare la salarizare
Discriminare la concediere Alta
NS/NR

45
Grafic 4.2.2
Baza respondenti: 45 respondenti din regiunea Bucuresti-Ilfov care au raspuns “Da” la intrebarea Q11 (din 150 in total)
Aproape jumatate din respondentii
din regiunea Bucuresti-Ilfov care au
declarat ca au fost martori la un caz
de discriminare de gen au mentionat
ca au fost martori la discriminare la
angajare. Alte forme de discriminare
la care respondentii au fost martori
sunt discriminare la promovare in
functie (27%), discriminare la
salarizare (7%), discriminare la
revenirea din concediul post-natal
(7%) etc.
48.9%
26.7%
6.7%
6.7%4.4%
4.4%
2.2%
4.2.2 Situatii concrete de discriminare intalnite in
regiunea Bucuresti-Ilfov
Discriminare la salarizare Discriminare la revenirea din concediul post-natal
Discriminare la concediere NS/NR
Alta

46
Grafic 4.2.3
Baza respondenti: 64 respondenti din regiunea Centru care au raspuns “Da” la intrebarea Q11 (din 150 in total)
Cea mai frecvent mentionata forma
de discriminare de respondentii din
regiunea Centru a fost discriminarea
la angajare (41%). Discriminarea la
promovarea in functie (23%),
discriminarea la salarizare (13%) si
concediere (13%) au fost
urmatoarele cele mai intalnite forme
de discriminare mentionate de
respondentii din regiunea Centru.
40.6% 23.4%
12.5%
12.5%9.4%
1.6%
regiunea Centru
Discriminare la salarizare Discriminare la concediere
Discriminare la revenirea din concediul post-natal Alta

47
Grafic 4.2.4
Baza respondenti: 43 respondenti din regiunea Nord-Est care au raspuns “Da” la intrebarea Q11 (din 150 in total)
care au declarat ca au fost martori la
un caz de discriminare au mentionat
ca au fost martori la discriminare la
angajare. O mare parte din
respondenti (28%) au mentionat ca
au fost martori la un caz
discriminare la revenirea din
concediul post-natal (cel mai mare
procent din cele 4 regiuni
analizate). A treia cea mai frecvent
mentionata forma de discriminare a
fost discriminarea la locul de munca
(16%).
34.9%
27.9%
16.3%
7.0%2.3%
11.6%
regiunea Nord-Est
Discriminare la angajare Discriminare la revenirea din concediul post-natal
Discriminare la promovarea in functie Discriminare la concediere
Discriminare la salarizare Alta

48
Grafic 4.2.5
Baza respondenti: 60 respondenti din regiunea Sud-Muntenia care au raspuns “Da” la intrebarea Q11 (din 150 in total)
75% din respondentii din regiunea
Sud-Muntenia care au fost martori
la un caz de discriminare in functie
de gen au fost martori la
discriminare la angajare (cel mai
mare procent din cele 4 regiuni
analizate).
75.0%
11.7%
6.7%
3.3%
1.7%
1.7%
regiunea Sud-Muntenia
Discriminare la salarizare Discriminare la concediere
Discriminare la revenirea din concediul post-natal NS/NR

49
Grafic 5.1.1
Aproximativ 35% din
respondenti considera ca NU
sunt prezentate suficiente
informatii privind combaterea
muncii din Romania (Dezacord
Total + Dezacord).
Cu toate acestea, un procent
similar de respondenti
(aproximativ 35%) sunt de
acord sau total de acord ca pe
piata muncii din Romania sunt
prezentate suficiente
informatii utile privind
combaterea discriminarii de
gen.
28.3%
6.7%
11.3%
13.5%
21.2%
19.0%
5.1.1 Gradul de informare referitor la
discriminarea de gen
Dezacord Total Dezacord Nici acord, nici dezacord Acord Acord total NS/NR
5. GRADUL DE INFORMARE REFERITOR LA DISCRIMINAREA DE GEN
5.1 Gradul de informare referitor la discriminarea de gen

50
Majoritatea respondentilor din
regiunea Bucuresti-Ilfov, sunt
total dezacord (34%) cu
afirmatia conform careia sunt
prezentate suficiente informatii
utile privind combaterea
muncii din Romania.
In acelasi timp, 22% din
respondenti sunt total de
acord cu afirmatia mentionata.
34.0%
4.0%
12.7%9.3%
22.0%
18.0%
discriminarea de gen in regiunea Bucuresti-Ilfov
Grafic 5.1.2

51
Aproximativ 39% din
Centru au fost de acord sau
total de acord ca sunt
prezentate suficiente informatii
utile privind combaterea
muncii din Romania.
24% din respondenti considera
ca NU sunt prezentate
suficiente informatii utile
privind combaterea
discriminarii de gen (sunt in
dezacord sau dezacord total cu
afirmatia mentionata).
16.0%
8.0%
11.3%
17.3%
21.3%
26.0%
discriminarea de gen in regiunea Centru
Grafic 5.1.3

52
Aproape jumatate (49%) din
Nord-Est NU considera ca sunt
gen pe piata muncii din
Romania (sunt total dezacord
sau dezacord cu afirmatia
propusa).
considera ca sunt prezentate
suficiente informatii utile
privind combaterea
muncii din Romania.
38.0%
10.7%
7.3%
12.7%
20.0%
11.3%
discriminarea de gen in regiunea Nord-Est
Grafic 5.1.4
Baza respondenati: 150 de respondenti din regiunea Nord-Est

53
In regiunea Sud-Muntenia,
29% dintre respondenti
considera ca NU sunt
gen pe piata muncii (dezacord
sau dezacord total), iar 36%
cred ca informatiile actuale
sunt suficiente si in masura sa
ajute o persoana in cazul in
care se confrunta cu
discriminarea de gen (acord
sau acord total).
25.3%
4.0%
14.0%
14.7%
21.3%
20.7%
discriminarea de gen in regiunea Sud-Muntenia
Grafic 5.1.5

6.1. Eforturi pentru combaterea discriminarii de gen pe piata muncii
54
Grafic 6.1.1
38% din respondenti
considera ca angajatorii din
Romania NU depun
suficiente eforturi pentru a
elimina discriminarea pe baza
de gen din cadrul propriilor
firme (dezacord sau total
dezacord cu afirmatia
propusa).
sunt de acord sau total de
acord ca angajatorii din
Romania depun suficiente
eforturi pentru a elimina
discriminarea pe baza de gen
din cadrul propriilor firme.
30.5%
7.7%
13.3%
12.8%
16.3%
19.3%
6.1.1 Eforturi pentru combaterea discriminarii de
gen pe piata muncii

55
40% din respondentii din
regiunea Bucuresti-Ilfov
Romania NU depun
suficiente eforturi pentru a
elimina discriminarea pe baza
de gen din cadrul propriilor
firme (dezacord sau total
propusa), in timp ce doar
26% din respondenti sunt de
acord sau total de acord cu
afirmatia propusa de
intrebare.
33.3%
6.7%
15.3%
9.3%
16.7%
18.7%
gen pe piata muncii din regiunea Bucuresti-Ilfov
Grafic 6.1.2

56
Aproximativ 33%
Centru considera ca
angajatorii din Romania
depun suficiente eforturi
pentru a elimina
din cadrul propriilor firme
(acord sau total de acord), in
timp ce 27% din respondenti
sunt in total dezacord sau
propusa de intrebare.
23.3%
4.0%
14.7%
18.0%
15.3%
24.7%
gen pe piata muncii din regiunea Centru
Grafic 6.1.3

57
Aproximativ jumatate (51%)
din respondentii din regiunea
Nord-Est considera ca
angajatorii din Romania NU
pentru a elimina
(38% - dezacord total si 13%
dezacord).
Romania depun suficiente
eforturi pentru a elimina
(16% - acord total; 10% -
acord).
38.0%
12.7%12.7%
10.0%
16.0%
10.7%
gen pe piata muncii din regiunea Nord-Est
Grafic 6.1.4

58
Din respondentii din regiunea
Sud-Muntenia, 35% au fost in
total dezacord sau dezacord
cu afirmatia conform careia
angajatorii din Romania
pentru a elimina
din cadrul propriilor firme.
In schimb, 31% din
respondenti au fost de acord
sau total de acord cu
afirmatia propusa.
27.3%
7.3%
10.7%
14.0%
17.3%
23.3%
gen pe piata muncii din regiunea Sud-Muntenia
Grafic 6.1.5

59
Grafic 6.2.1
Doar 2% din respondenti au putut sa
numeasca organizatii care depun eforturi
pentru combatarea discriminarii de gen
pe piata muncii din Romania, iar 3% au
declarat ca stiu astfel de organizatii dar
ca au uitat numele acestora.
Un procent mult mai mare de
respondenti (22%) au declarat ca nu
cunosc nicio organizatie care depune
eforturi pentru combatarea discriminarii
de gen pe piata muncii din Romania.
Organizatiile mentionate de respondenti
au fost: UNICEF, UNESCO, Amnesty
International, World Vision, Fundatia
Caritas, ANOFM, FEG, Fundatia Alaturi de
Voi Romania, Fundatia Serviciilor Sociale
Bethany, Fundatia Pretuieste Viata,
Ovidiu Rrom, ASISTENTA SI
PROGRAMARE PENTRU DEZVOLTAREA
DURABILA AGENDA 21.
6.2. Organizatii nationale pentru combaterea discriminarii de gen
2.0%3.2%
21.5%
73.3%
6.2.1 Organizatii pentru combaterea discriminarii
de gen pe piata muncii
Au denumit cel putin o organizatie Cunosc, dar nu am retinut numele
Nu cunosc nicio organizatie NS/NR

60
In regiunea Bucuresti-Ilfov, doar 1% din
respondenti au putut sa numeasca
organizatii care depun eforturi pentru
combatarea discriminarii de gen pe piata
muncii din Romania, respectiv, au declarat
ca stiu astfel de organizatii dar ca au uitat
numele acesora.
In schimb, mai mult de jumatate din
respondenti (57%) au declarat ca nu
cunosc nicio organizatie care depune
de gen pe piata muncii din Romania.
Organizatia mentionata de respondentii
din regiunea Bucuresti-Ilfov a fost
ASISTENTA SI PROGRAMARE PENTRU
DEZVOLTAREA DURABILA AGENDA 21.
1.3%1.3%
57.3%
40.0%
de gen pe piata muncii in regiunea Bucuresti-Ilfov
Grafic 6.2.2

61
Doar 1% din respondentii din regiunea
Centru au putut sa numeasca organizatii
care depun eforturi pentru combatarea
discriminarii de gen pe piata muncii din
Romania, in timp ce 1% au declarat ca stiu
despre organizatii ce depun eforturi
pentru combaterea discriminarii de gen
dar ca nu au retinut numele acestora.
Organizatia mentionata de respondentii
din regiunea Centru a fost UNICEF.
Grafic 6.2.3
0.7%
1.3%
1.3%
96.7%
de gen pe piata muncii in regiunea Centru

62
In regiunea Nord-Est, 6% din respondenti
au numit cel putin o organizatie care
depune eforturi pentru combatarea
Romania (cel mai mare procent din cele 4
regiuni analizate).
Totodata, 7% din respondenti au declarat
ca stiu despre organizatii care depun
de gen pe piata muncii dar au uitat
numele acestora. 17% din respondenti au
declarat ca nu stiu astfel de organizatii.
Organizatiile mentionate de respondentii
din regiunea Nord-Est au fost UNICEF,
UNESCO, Amnesty International, World
Vision, Fundatia Caritas, ANOFM, FEG,
Fundatia Alaturi de Voi Romania,
Fundatia Serviciilor Sociale Bethany,
Fundatia Pretuieste Viata, Ovidiu Rrom.
6.0%
7.3%
17.3%
69.3%
de gen pe piata muncii in regiunea Nord-Est
Grafic 6.2.4

63
Niciun respondent din regiunea Sud-
Muntenia nu a putut numi o organizatie
care depune eforturi pentru combatarea
Romania.
3% din respondenti au declarat ca stiu
despre organizatii care depun eforturi
pentru combatarea discriminarii de gen
pe piata muncii dar au uitat numele
acestora, iar 10% din respondenti au
declarat ca nu cunosc astfel de
organizatii.
2.7%
10.0%
87.3%
de gen pe piata muncii in regiunea Sud-Muntenia
Grafic 6.2.5

64
Grafic 7.1.1
Cea mai frecvent mentionata solutie privind combaterea discriminarii
de gen pe piata muncii, propusa de 11% dintre respondenti, este o
promovare/constientizare mai accentuata a fenomenului.
8% dintre respondenti au mentionat ca solutie autoeducarea,
respectiv acordarea de sanse egale.
7% din respondenti au mentionat angajarea pe principii egale si
corecte, respectiv revizuirea legislatiei si imbunatatirea ei.
Aproximativ 6% din respondenti au fost de parere ca nu exista
solutii pentru combaterea discriminarii.
In categoria Altele sunt cuprinse solutii precum: amenzi mai mari
pentru nerespectarea legislatiei, cresterea implicarii ONG-urilor,
dezvoltarea comunicarii intre angajator si angajati, crearea de
activitati dedicate femeilor si redeschiderea fabricilor - croitorie,
artizanat, mestesuguri mai bine platite etc.
Promovarea mai accentuata a
fenomenului discriminarii
Autoeducare
Acordarea de sanse egale
Angajarea pe principii egale si corecte
Revizuirea legislatiei si respectarea ei
Schimbarea perceptiei asupra
femeilor si incurajarea lor
Crearea de locuri de munca pentru
femeile peste 40 de ani
Preluarea exemplelor de bune
practici pe plan extern
Altele
Nu poti face nimic pentru combaterea
discriminarii
NS/NR
10.5%
7.8%
7.7%
7.3%
6.7%
3.2%
2.7%
1.7%
4.2%
6.2%
42.2%
7.1.1 Solutii propuse privind combaterea discriminarii
de gen pe piata muncii
7. SOLUTII PROPUSE PRIVIND COMBATEREA DISCRIMINARII DE GEN PE PIATA MUNCII
7.1 Solutii propuse privind combaterea discriminarii de gen pe piata muncii

65
Cele mai frecvent propuse solutii pentru combaterea discriminarii in
regiunea Bucuresti-Ilfov au fost promovarea mai accentuata a
fenomenului discriminarii (11%) si autoeducarea (11%).
Alte solutii propuse in mod frecvent de respondenti au fost angajarea
pe principii egale si corecte (7%) si schimbarea perceptiei asupra
femeilor si incurajarea lor (6%).
pentru nerespectarea legislatiei si dezvoltarea comunicarii intre
angajator si angajati.
Autoeducare
Altele
discriminarii
NS/NR
11.3%
10.7%
7.3%
6.0%
4.7%
3.3%
2.7%
2.0%
2.0%
4.0%
46.0%
de gen pe piata muncii in regiunea Bucuresti-Ilfov
Grafic 7.1.2

66
Promovarea mai accentuata a fenomenului discriminarii (11%) si
angajarea pe principii egale si corecte (9%) au fost cele mai
frecvente propuneri pentru combaterea discriminarii de gen din
regiunea Centru.
Alte solutii propuse in mod frecvent de respondenti au fost revizuirea
legislatiei si respectarea ei (7%) si acordarea de sanse egale (7%).
In categoria Altele sunt cuprinse solutii precum: cresterea implicarii
ONG-urilor, dezvoltarea comunicarii intre angajator si angajat,
schimbarea perceptiei asupra femeilor si incurajarea lor etc.
Autoeducare
Altele
discriminarii
NS/NR
11.3%
9.3%
7.3%
6.7%
4.7%
2.7%
2.0%
4.7%
9.3%
42.0%
de gen pe piata muncii in regiunea Centru
Grafic 7.1.3

67
Solutiile propuse de cele mai multe ori de respondentii din regiunea
Nord-Est au fost acordarea de sanse egale (12%) si revizuirea
legislatiei si respectarea ei (10%).
Alte solutii mentionate frecvent de respondenti au fost promovarea
mai accentuata a fenomenului discriminarii (9%), angajarea pe
principii egale si corecte (8%) si autoeducarea (8%).
pentru nerespectarea legislatiei, crearea de locuri de munca pentru
femeile peste 40 de ani, cresterea implicarii ONG-urilor, preluarea
exemplelor de bune practici pe plan extern etc.
Autoeducare
Altele
discriminarii
NS/NR
12.0%
10.0%
8.7%
8.0%
8.0%
6.0%
8.0%
6.7%
32.7%
de gen pe piata muncii in regiunea Nord-Est
Grafic 7.1.4

68
Promovarea mai accentuata a fenomenului discriminari (11%) a fost
solutia propusa cel mai frecvent de respondentii din regiunea Sud-
Muntenia.
Alte solutii mentionate frecvent de respondenti au fost acordarea de
sanse egale (9%) si autoeducare (8%).
In categoria Altele sunt cuprinse solutii precum: dezvoltarea
comunicarii intre angajator si angajati, preluarea exemplelor de bune
practici pe plan extern, cresterea implicarii ONG-urilor etc.
Autoeducare
Amenzi mai mari pentru
nerespectarea legislatiei
Altele
discriminarii
NS/NR
10.7%
8.7%
8.0%
4.7%
4.7%
4.0%
2.0%
4.7%
4.7%
48.0%
de gen pe piata muncii in regiunea Sud-Muntenia
Grafic 7.1.5

• Discriminarea de gen a fost mentionata de 13% din respondenti, fiind considerata a doua cea mai raspandita forma de
discriminare de pe piata muncii din regiunile analizate. Cea mai raspandita forma de discriminare este perceputa a fi pe
baza de varsta (mentionata de 40% din subiecti). Alte forme de discriminare des intalnite au fost cea in functie de etnie
(11%) si cea pe baza de handicap (10%). Printre formele de discriminare mentionate se evidentiaza si nepotismul, o
forma de discriminare ce a fost mentionata in toate regiunile.
• Cauzele principale ale discriminarii de gen pe piata muncii sunt mentalitatea (16%), influenta (cutumele) societatii
(12%), educatia (10%) si lipsa locurilor de munca (7%). Importanta factorilor mentionati nu este insa uniforma la nivel
regional. Astfel, in regiunile Centru si Nord-Est (zone mai conservatoare), influenta societatii are o importanta mai mare
decat in regiunile Sud si Bucuresti-Ilfov.
• O mare parte dintre respondenti (cca 43%) considera ca numarul cazurilor de discriminare in functie de gen a crescut
pe piata muncii din Romania, in timp ce doar 22% din respondenti au considerat ca discriminarea in functie de gen a
scazut.
• Cu toate acestea, majoritatea respondentilor au apreciat ca femeile beneficiaza in mare parte de aceleasi oportunitati
ca si barbatii, peste 50% din respondenti considerand ca femeile nu sunt discriminate in niciunul din momentele cheie
ale implicarii lor pe piata muncii - angajare, salarizare, promovare, detinerea de functii de conducere, riscul de
concediere sau la revenirea din concediul post-natal.
• Principalele categorii de stereotipuri inca valabile in Romania fac referire atat la pozitia inferioara a femeii in raport cu
barbatul, cat si la vulnerabilitatea ei. Aceasta trasatura din urma se considera a fi innascuta si angreneaza o serie de
prejudecati, precum faptul ca femeile nu sunt capabile sa ocupe o functie de conducere si / sau ca ele sunt potrivite
doar pentru anumite joburi (joburi in domeniul administrativ sau joburi ce implica activitati sociale).
69
8. CONCLUZII

• O situatie des mentionata atat la nivel teoretic (ca stereotip) cat si ca situatie intalnita in practica, sugereaza faptul ca
femeile insarcinate reprezinta un risc pentru angajator, acestia preferand de multe ori sa angajeze femei care sunt
dispuse sa-si dedice mai mult timp vietii profesionale decat celei personale.
• In urma analizei raspunsurilor respondentilor, se poate observa o diferenta intre regiuni in ceea ce priveste perceptia
colectivitatii referitor la existenta stereotipurilor de gen pe piata muncii. Daca in regiunea Bucuresti-Ilfov, doar 19% din
respondenti au considerat ca mai exista stereotipuri, in zona Nord-Est procentul celor care au aceasta parere ajunge la
45%.
• Domeniile cele mai predispuse discriminarii de gen la nivel national - domenii fie preponderent masculine fie
preponderent feminine - sunt considerate a fi constructiile si ingineria, industria grea, comertul si relatiile cu clientii,
domeniul IT precum si cel medical.
• In ceea ce priveste gradul de informare referitor la combaterea discriminarii de gen si eforturile angajatorilor din
Romania pentru reducerea discriminarii, parerile sunt impartite. Astfel, in regiunea Centru au fost cei mai multi
respondenti (34%) care au considerat ca exista suficiente informatii, in opozitie cu regiunea Nord-Est, unde au fost cei
mai multi respondenti care au considerat ca este nevoie de o mai buna informare a publicului in privinta combaterii
discriminarii de gen.
70
8. CONCLUZII

• Aproximativ 35% din respondenti au declarat ca au fost martori la o situatie ce poate fi considerata caz de
discriminare. Din acestia, aproape jumatate au mentionat cazuri de discriminare la angajare. Alte momente de
manifestare a discriminarii des observate de respondenti au fost discriminarea de gen la promovarea in functie (19%)
urmate de cazurile legate de revenirea din concediul post-natal (10%). Cele mai multe cazuri de discriminare de gen
observate de respondenti au fost in regiunile Centru si Sud-Muntenia.
• Ca solutii de reducere a discriminarii cele mai frecvent mentionate s-au legat de educarea, informare si promovare a
fenomenului discriminarii de gen, a drepturilor si responsabilitatilor indivizilor, astfel incat, in caz de discriminare,
victimele sa poata reactiona eficient.
71
8. CONCLUZII

STEP2SUCCESS: Studiu cantitativ - Discriminarea de gen si egalitatea de sanse pe piata muncii din Romania

Recomendados

Recomendados

Mais conteúdo relacionado

Mais procurados

Mais procurados (20)

Destaque

Destaque (20)

STEP2SUCCESS: Studiu cantitativ - Discriminarea de gen si egalitatea de sanse pe piata muncii din Romania