1. 19 septembrie 2013
Către Ministerul Sănătă iiț
În aten ia Domnului Ministru Eugen NICOLĂESCUț
Stimate Domnule Ministru,
Subsemna ii, medici, embriologi i reprezentan i ai pacien ilor, vă scriem pentru a văț ș ț ț
semnala o situa ie îngrijorătoare, care are consecin e medicale i sociale dramatice pentruț ț ș
unii pacien i:ț inexisten a unei politici publice de sprijinire a pacien ilor hipofertiliț ț
din România i sistarea finan ării Subprogramului de Fertilizare in Vitro iș ț ș
Embriotransfer
1
.
Atât timp cat a func ionat / a fost finan at (trei semestre: iulie 2011 – decembrie 2012), înț ț
cadrul Subprogramului Na ional de Fertilizare in Vitro i Embriotransfer s-au efectuatț ș
proceduri, cu o rată de reu ită peste media europeană, în urma cărora s-au născut sute deș
copii în familii care altfel nu i-ar fi putut avea. In acest an 2013, din motive de finan are,ț
pacien ii nu au putut depune dosare, de i Subprogramul teoretic există, figurând în lista deț ș
programe na ionale de sănătate publicată în Monitorul Oficial pentru anii 2013 i 2014.ț ș
In luna iulie a.c., reprezentan ii pacien ilor, reuni i în Asocia ia SOS Infertilitatea, au avut oț ț ț ț
întâlnire cu reprezentan ii Ministerului Sănătă ii, în cadrul căreia s-au prezentat ultimeleț ț
rezultate centralizate - cifre în spatele cărora se află împlinirea unor familii:
SITUA IA REZULTATELOR SUBPROGRAMULUI DE FERTILIZARE IN VITRO IȚ Ș
EMBRIOTRANSFER
Rezultate la zi prezentate Asocia iei SOS Infertilitatea de către reprezentan iiț ț
a opt din cele zece unită i medicale implicate în Subprogramul FIVț
la data de 20 iulie 2013
Unitatea
medicala
Nr.
dosare
Nr.
proceduri
Nr. sarcini
în curs
Nr. na teriș Nr. copii
născu i viiț
1
Implementat prin Ordinul Ministerului Sănătă ii nr. 765 din 27 mai 2011ț privind aprobarea Normelor metodologice pentru
realizarea i raportarea activită ilor specifice în cadrul Subprogramului de Fertilizare in Vitro i Embriotransferș ț ș
1

2. aprobate efectuate (+12
săptămâni
)
TOTAL 1.093 831 87 171 224
Asocia ia SOS Infertilitatea nu de ine informa ii la zi din partea a două clinici implicate în Subprogramul FIV:ț ț ț
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca i Centrul Medical VIVAMED Braşovș
Putem deci afirma că, de i bugetul Subprogramului FIV a fost de mai pu in deș ț
1.000.000 de euro anual (infim în compara ie cu bugetele altor programe de sănătate),ț
rezultatele sunt excep ionale:ț peste 300 de copii s-au născut i sunt pe caleș
să se nască gra ie Subprogramuluiț ( i nu toate dosarele aprobate i finan ate auș ș ț
procedurile efectuate până în prezent, unele sunt în curs / urmează să fie efectuate, deci
numărul sarcinilor, respectiv copiilor născu i, foarte probabil va fi mai mare).ț
În acest context, în esen ă,ț propunerile noastre vizează următoarele:
• Pe termen scurt: reluarea cât mai urgentă (următoarea rectificare bugetară) a
finan ării Subprogramului de Fertilizare in Vitro i embriotransfer, în formaț ș
în care acesta există în prezent
• Pe termen mediu: Includerea în pachetul de servicii de sănătate de bază
acordate a serviciilor de reproducere umană asistată medical (cf. declarației
dvs. recente de la Sighişoara, în cadrul dezbaterii organizate în Regiunea Centru pe proiectele de
acte normative referitoare la reforma sistemului de sănătate publică, privind faptul că aşteptați
propuneri de la profesioniştii în domeniu dacă se doreşte sau nu includerea programelor
naționale în pachetul de bază).
De asemenea, dorim pe termen mediu extinderea Subprogramului de fertilizare in
vitro si embriotransfer pentru a permite decontarea din Fondul Na ional Unic alț
Asigurărilor Sociale de Sănătate („Fondul”) sau din bugetul Ministerului
Sănătă ii aț trei tentative de inseminare artificială, precum iș a cel pu in douăț
cicluri de fertilizare in vitro pentru fiecare cuplu hipofertil (cu condi ia ca cel pu inț ț
2

3. un membru al cuplului să fie asigurat în cadrul sistemului de asigurări obligatorii de sănătate
din România).
În plus, vă rugăm să ave i în vedereț actualizarea Listelor medicamentelor gratuite
i compensate pentru a include denumirile comune interna ionale aleș ț
medicamentelor utilizate în mod uzual în tratarea afec iunilor medicaleț
specifice infertilită ii i în vederea efectuării procedurilor de reproducereț ș
umană asistată medical. De asemenea, vă rugăm să ave i în vedere modificareaț
categoriilor de pacien i cărora le este permisă compensarea / gratuitatea, astfel încât săț
includă pacien ii afecta i de infertilitateț ț
2
, precum i eliminarea limitărilor privind o anumităș
cauză a infertilită ii care să ofere dreptul la compensare.ț
3
Men ionăm că sugestiile noastre sunt fundamente în principal plecând de la studii recenteț
efectuate la nivel regional i mondial de către organisme autorizate, de la date statisticeș
oferite de Institutul Na ional de Statistică din România, de la rezolu ii ale Parlamentuluiț ț
European, de la prevederile unor conven ii interna ionale la care România este parte,ț ț
precum i inând cont de experien a practică în domeniul sănătă ii a numeroase state dinș ț ț ț
Europa.
1. Situa ia de faptț
1.1. Aspecte generale privind infertilitatea i inciden a acestei afec iuniș ț ț
medicale
2
În prezent anumite medicamente utilizate frecvent în stimularea ovariană beneficiază de compensare numai în cazul
studen ilor i gravidelor, ceea ce face practic imposibilă utilizarea beneficiului de către asigura ii care au această nevoie.ț ș ț
3
În prezent anumite medicamente beneficiază de compensare teoretică doar în cazul pacientelor cu insuficien ă ovariană,ț
însă acestea sunt în egală măsură necesare i pacientelor care suferă de infertilitate din alte cauze.ș
3

4. În esen ă, infertilitatea se referă la incapacitatea de a concepe un copil. Conformț
Organiza iei Mondiale a Sănătă iiț ț
4
, un cuplu poate fi considerat infertil dacă după doi ani
5
în
care a avut o via ă intimă normală, fără utilizarea unor metode contraceptive, femeia nu aț
reu it să ob ină o sarcină viabilă. Cel mai adesea, în urma unor investiga ii medicaleș ț ț
suplimentare, se constată existen a unor afec iuni medicale care conduc la diagnosticul deț ț
infertilitate (fie că ne referim la infertilitate primară sau secundară
6
). Există însă i cazuri înș
care nu se reu e te determinarea unei cauze medicale precise a infertilită ii.ș ș ț
În întreaga lume, cuplurile privesc infertilitatea ca o dramă având profunde implica iiț
de natură socială, economică i psihologicăș . Experien a infertilită ii aduce cel maiț ț
adesea cuplului afectat un sentiment de pierdere, de e ec i de excludere socială. În plus,ș ș
infertilitatea poate avea consecin e demografice i de sănătate semnificative.ț ș
În lumina acestor aspecte, Parlamentul European precizează că infertilitatea este o boală
recunoscută de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, care poate avea efecte grave, cum ar fi
depresia i subliniază faptul căș rata infertilităţii este în creştere, atingând în prezent
aproximativ 15% din cupluri. Ca urmare, factorii de decizie la nivel european invită statele
membre ale Uniunii Europene să garanteze cuplurilor dreptul de acces universal la tratament
împotriva infertilităţii
7
.
De i în România nu sunt publicate statistici oficiale privind inciden a infertilită ii în rândulș ț ț
popula iei de vârstă reproductivă, experien a personalului medical specializat pare să indiceț ț
că situa ia locală reflectă în bună măsură (sau chiar depă e te u or) inciden a infertilită ii laț ș ș ș ț ț
nivel mondial. Astfel, se estimează că, în România, un cuplu de vârstă reproductivă din aseș
se confruntă cu probleme de fertilitate.
Toate aceste cupluri au o nevoie reală de a avea acces la tratamente medicale specifice, cu
atât mai mult cu cât impactul acestei afec iuni medicale asupra pacien ilor nu este doar deț ț
natură fizică, ci i psihică, socială i economică.ș ș
Ca urmare, în procesul de reglementare trebuie să ave i în vedere numărul semnificativ deț
asigura i afecta i prin inciden a ridicată a infertilită ii i dreptul acestora de a avea acces laț ț ț ț ș
tratament ca beneficiu aferent plă ii contribu iilor sociale la sistemul de sănătate dinț ț
România.
4
Sursa: Organiza ia Mondială a Sănătă ii:ț ț www.who.int/topics/infertility/en/
5
Majoritatea studiilor clinice se raportează însă la o perioadă de un an
6
Infertilitatea primară este infertilitatea într-un cuplu care nu a ob inut nicio sarcină, iar infertilitatea secundară se referă laț
e ecul de a concepe ulterior ob inerii unei sarciniș ț
7
Sursa: Rezoluţia Parlamentului European din 21 februarie 2008 privind viitorul demografic al Europei - 2007/2156(INI)
4

5. 1.2. Tratarea infertilită iiț
Referindu-ne la tratarea infertilită ii, trebuie să men ionăm că aceasta presupune dinț ț
momentul apari iei suspiciunii de infertilitate, în majoritatea cazurilor, parcurgerea mai multorț
etape, prezentate succint în continuare.
O primă etapă presupune stabilirea diagnosticului de infertilitate i determinareaș
cauzei/cauzelor acesteia, în măsura în care acest lucru este posibil. Această etapă
presupune atât o evaluare generală a stării de sănătate a membrilor cuplului (prin vizita la
medicul de familie), precum i numeroase consulta ii oferite de medici având diferiteș ț
specializări, în func ie de particularită ile fiecărui caz: ginecologie, tehnici de reproducereț ț
umană asistată medical, însă i endocrinologie, hematologie, boli infec ioase, imunologie,ș ț
genetică, diabetologie, psihologie etc. Investiga iile de natură clinică presupun efectuarea aț
numeroase teste serologice i a altor analize de laborator (unele dintre ele deosebit deș
costisitoare, e.g. determinarea existen ei muta iilor genetice), teste ecografice, precum iț ț ș
histeroscopii sau, în unele cazuri, chiar interven ii de natură chirurgicală (e.g. laparoscopii).ț
În func ie de afec iunile determinate în această primă etapă, pot fi necesare o serie deț ț
tratamente medicamentoase pentru a favoriza concep ia i/sau înainte de a putea apela laț ș
proceduri mai sofisticate.
Într-o etapă ulterioară, la recomandarea medicului ginecolog/specialistului în infertilitate,
cuplul poate apela la proceduri de reproducere umană asistată medical („tehnici de RUAM”).
Tehnicile de RUAM includ de la tratamente hormonale simple sau urmate de inseminare
artificială la fertilizarea in vitro (FIV clasic sau înso it de ICSI). Activită ile efectuate în modț ț
uzual în cadrul FIV cuprind stimularea ovarelor pentru ob inerea mai multor ovocite,ț
prelevarea ovocitelor prin punc ie foliculară, recoltarea spermei i procesarea acesteia,ț ș
inseminarea ovocitelor, cultura, evaluarea i selectarea embrionilor rezulta i i transferulș ț ș
embrionar (ET). Atât înainte, în timpul, cât i ulterior procedurii este necesară administrareaș
de tratamente medicamentoase i monitorizarea ecografică. Acestea adaugă, de obicei, celș
pu in 50% la costul procedurii FIV (aceste costuri conexe fiind suportate de asemenea deț
către pacien i).ț
Având în vedere complexitatea procesului de diagnosticare i tratare a infertilită ii,ș ț
considerăm că asigura ii au dreptul la decontarea din Fond sau din bugetul Ministeruluiț
Sănătă ii nu numai a cheltuielilor efectuate în vederea diagnosticării infertilită ii iț ț ș
determinării cauzelor acesteia, dar i a tuturor cheltuielilor antrenate de parcurgerea maiș
multor cicluri în care sunt utilizate tehnicile de RUAM.
5

6. Solicitarea noastră este de acoperire a cel pu in trei tentative de inseminare artificială,ț
precum i a cel pu in două cicluri de fertilizare in vitro la nivelul fiecărui cuplu hipofertil,ș ț
pentru a ne apropia de nivelul de acoperire furnizat asigura ilor în majoritatea statelorț
europene (a se vedea Anexa 1 pentru detalii privind acoperirea acestor proceduri din fonduri
publice în alte state).
2. Criterii pentru asigurarea accesului la tehnici de RUAM în condi ii deț
echitate socială
Preocuparea fa ă de aspectele care in de sănătatea reproducerii reprezintă în prezent oț ț
provocare pentru multe guverne din Europa, în încercarea de a men ine un echilibru întreț
numărul locuitorilor i o rată de cre tere sustenabilă a popula iei. Cu toate acestea, în modș ș ț
eronat, în România infertilitatea încă este, aparent, o afec iune marginalizată i consideratăț ș
a nu fi o prioritate în lista problemelor vizând sănătatea publică.
Conform Fertility Europe
8
, prin documentul de pozi ie privind echitatea accesului la tehnici deț
RUAM pe teritoriul Europei publicat în mai 2012
9
, accesul asigura ilor la tehnici de RUAM arț
trebui să fie guvernat de acelea i principii aplicabile altor servicii de sănătate, respectivș
evaluarea nevoilor, eficien a clinicăț iș eficien a în termeni de costț .
• Evaluarea nevoilor privind serviciile de sănătate este o metodă sistematică i echitabilăș
pentru analiza problemelor de sănătate cu care se confruntă popula ia, conducând laț
stabilirea priorită ilor i alocarea resurselor astfel încât să îmbunătă ească stareaț ș ț
generală de sănătate i să reducă inechitatea socială;ș
• Eficien a clinicăț este capacitatea unei proceduri sau a unui tratament de a ob ineț
rezultatul scontat. Mai precis, se referă la cât de bine func ionează un anumit test sauț
tratament atunci când este utilizat în context real, spre deosebire de mediul strict
controlat al testelor clinice;
• Eficien a în termeni de costț este un tip de evaluare economică folosită pentru a identifica
cea mai bună utilizare a fondurilor disponibile pentru acoperirea serviciilor de sănătate
10
.
Un test sau un tratament se presupune că este eficient în termeni de cost în cazul în care
8
Asocia ia umbrelă a organiza iilor i asocia iilor europene care vizează aspecte din aria fertilită ii –ț ț ș ț ț
www.fertilityeurope.eu, în care o reprezentantă a Asocia iei SOS Infertilitatea este membru în comitetul executivț
9
Sursa: Fertility Europe: Echitatea accesului la tehnici de RUAM pe teritoriul Europei – mai 2012
10
Evaluare de tip „Value for Money” (analiză cost-beneficiu)
6

7. conduce la o stare de sănătate mai bună decât dacă resursele ar fi primit o altă
destina ie.ț
2.1. Nevoia privind serviciile de RUAM
Sumarizăm în continuare principalele aspecte care indică existen a nevoii pentru facilitareaț
accesului la procedurile de RUAM.
a) Infertilitatea este o boală recunoscută de Organiza ia Mondială aț
Sănătă iiț
11
.
b) Inciden a infertilită ii este în continuă cre tere, atingând în prezent 15%ț ț ș
din cuplurile de vârstă reproductivă.
Ca urmare, numărul asigura ilor care ar beneficia de decontarea acestor servicii deț
RUAM este unul semnificativ ca pondere în total.
c) Din punct de vedere demografic, indicele conjuctural al fertilită iiț
12
în
România a cunoscut o scădere accentuată în ultimele decenii , de la un maxim
înregistrat de 3,7 în 1967 la circa 1,4 în prezent
13
. Acest indicator sugerează o rată a
fertilită ii mai mică decât media europeanăț de 1,6 i un decalaj considerabil fa ăș ț
de alte state cu sisteme moderne de sănătate, cum ar fi Fran a (2,1), Irlanda (2,07),ț
Marea Britanie i Suedia (1,94), Belgia (1,84)ș
14
etc. Corelată cu al i indicatori,ț
această scădere a ratei fertilită ii are un impact demografic îngrijorător,ț
conducând la consecin e grave în ceea ce prive te presiunea asupraț ș
Bugetului de Stat al României.
Având în vedere aceste aspecte, Parlamentul European:
- men ionează „scăderea drastică a fertilită ii în rândul cetă enilor statelor membre iț ț ț ș
accesul dificil la fertilizarea in vitro din cauza costului ridicat al acesteia (inclusiv
legisla ia relevantă privind pia a muncii), precum i implica iile financiare ale tuturorț ț ș ț
acestor procese”;
- „atrage aten ia asupra faptului că trebuie create la nivelul UE stimulente pentru aț
cre te numărul de na teri, lucru fără de care nu va putea fi rezolvată problemaș ș
îmbătrânirii în Europa”;
11
A se vedea website-ul oficial al OMS: http://www.who.int/topics/infertility/en/
12
Numărul de copii născu i de o femeie în cursul vie ii sale fertileț ț
13
Sursa: Institutul Na ional de Statistică – Anuar Statistic 2010ț
14
Sursa: Comisia Europeană – Eurostat http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Fertility_statistics
7

8. - „consideră, de asemenea, că, în Europa, îmbătrânirea popula iei asociată cuț
scăderea natalită ii reprezintă o schimbare demografică fundamentală ce necesită oț
reformă a sistemelor europene fiscale i de asisten ă socială”;ș ț
- „subliniază faptul că indiferent de venituri, vârstă, statut social sau risc de sănătate,
oamenii trebuie să beneficieze de asisten ă medicală accesibilă i de calitate,ț ș
precum i de îngrijire de înaltă calitate”ș
15
.
În concluzie, includerea în pachetul de servicii de sănătate de bază acordate a serviciilor
de reproducere umană asistată medical nu trebuie privită dintr-o perspectivă îngustă iș
pe termen scurt, a impactului asupra Fondului, ci dintr-o perspectivă pe termen lung,
anticipând impactul viitor favorabil asupra Bugetului de Stat al României
prin contribu iile ulterioare ale românilor a căror na tere devine posibilăț ș
prin facilitarea accesului asigura ilor la tehnicile de RUAM.ț În plus, această
politică ar fi singura care ar respecta recomandările formulate de institu iile europene înț
domeniul politicilor de sănătate.
d) Lipsa accesului la tehnici de RUAM este o sursă poten ială pentruț
dezvoltarea unor afec iuni medicale de natură psihiatrică de cătreț
persoanele afectate de infertilitate.
În ultimele decenii au fost realizate numeroase studii din care rezultă că imposibilitatea
de a avea un copil biologic din motive de natură medicală conduce la un risc sporit de
anxietate, schimbări de dispozi ie i chiar depresie severă în cazul celor afecta i.ț ș ț
Recent, în 2012, cercetătorii danezi au demonstrat printr-un studiu reprezentativ din
punct de vedere statistic (realizat pe un e antion de aproape 100.000 de paciente) căș
femeile care nu reu esc să dea na tere unui copil în urma investiga iilor i tratamentelorș ș ț ș
de fertilitate au un risc mai mare (cu circa 18%) de dezvolta afec iuni de naturăț
psihiatrică i de a necesita spitalizare fa ă de femeile care, în urma investiga iilorș ț ț
specifice infertilită ii, reu esc să dea na tere unui copilț ș ș
16
.
Astfel, nealocarea de resurse pentru decontarea serviciilor de RUAM ar putea genera o
altă nevoie, de alocare a resurselor pentru decontarea serviciilor de îngrijire psihiatrică,
atrăgând în plus un risc suplimentar de sănătate în acest segment al popula iei, afectatț
de infertilitate.
15
Rezolu ia Parlamentului European din 11 noiembrie 2010 referitoare la provocările demografice i solidaritatea întreț ș
genera ii (2010/2027(INI))ț
16
Sursa: ESHRE - http://psychcentral.com/news/2012/07/03/fertility-problems-increase-risk-for-mental-
disorders/41093.html
8

9. e) Accesul facil la servicii medicale pentru diagnosticarea i tratareaș
infertilită ii este necesar pentru a diminua impactul psiho-social al acesteiț
afec iuni medicale i pentru a sprijini institu ia familieiț ș ț .
Cei mai mul i dintre cei care se confruntă cu dificultă i în concep ie trec printr-oț ț ț
experien ă dificilă, atât din punct de vedere fizic, cât i emo ional. Există o prejudecatăț ș ț
generală că via a celor afecta i de infertilitate continuă ca i până atunci, ceea ce nu esteț ț ș
deloc adevărat. Lipsa unui copil, starea de incertitudine constantă i încercările lunare deș
a ob ine o sarcină, de multe ori de-a lungul mai multor ani, afectează sever toateț
aspectele vie ii unei persoane, având un puternic impact asupra rela iilor cu membriiț ț
familiei i cu prietenii. Multe persoane trăiesc unș stres emo ional intens, tradus înț
sentimente de frustrare, stigmatizare, ru ine, vină, vulnerabilitate, teamăș
i pierdereș .
Pe măsură ce trec anii, infertilitatea devine o povară pentru cei afecta i. Oameniiț
experimentează o capacitate diminuată de integrare în via a socialăț pentru lungi
perioade de timp. Pentru unii, evenimente cum ar fi anun area sarcinilor în cercurile deț
prieteni apropia i, zilele de na tere ale copiilor i sărbătorile religioase (spre exemplu,ț ș ș
botezurile) i alte ocazii similare pot deveni surse semnificative de stres, cărora le facș
fa ă cu greu i care sunt o reamintire constantă a problemelor lor de fertilitate.ț ș
Infertilitatea este în general gre it interpretată i tratată ca unș ș tabu social. Pacien ii seț
confruntă adeseori cu stereotipuri, prejudecă i, neîn elegeri i sentimente profunde deț ț ș
vină. Astfel, cei afecta i ezită de multe ori să discute acest subiect cu prietenii i cuț ș
familia. Treptat, se izolează din punct de vedere social, cu atât mai mult cu cât copiii sunt
omniprezen i în cadrul social apropiat.ț
Problemele de fertilitate i afec iunile care stau la baza diagnosticului afectează de multeș ț
ori i via a profesională a persoanelor hipofertileș ț , fie printr-o scădere de productivitate
17
,
prin pierderea motiva iei, prin diminuarea capacită ii de concentrare sau datorită timpuluiț ț
pe care sunt nevoite să îl dedice investiga iilor i tratamentului, în detrimentul carierei.ț ș
17
Funda ia Mondială de cercetare în domeniul endometriozei (WERF) a publicat în luna aprilie 2012 în revistaț
„Reproducerea umană” un studiu prin care arată că pierderea de productivitate a muncii datorată durerii cauzate pacientelor
de această boală, (una dintre cele mai frecvente cauze ale infertilită ii feminine), conduce la costuri de două ori mai mariț
decât cele asociate costurilor de sănătate directe: http://endometriosis.ca/news/article/endocost-study-shows-loss-of-
productivity-higher-than-direct-healthcare-costs/
9

10. De asemenea, există numeroase studii care demonstrează impactul negativ al
infertilită ii asupra căsniciei i asupra calită ii vie ii de familieț ș ț ț
18
. Este recunoscut faptul că
imposibilitatea de a avea copii poate cauza în multe cazuri înstrăinarea partenerilor iș
poate conduce la divorț
19
. De i nu există statistici despre efectul direct al infertilită iiș ț
asupra ratei divor urilor, studiile efectuate de cercetători americani arată că 66% dinț
cuplurile divor ate nu au copii, ceea ce sugerează indirect că, în cazul cuplurilor infertile,ț
probabilitatea de a recurge la divor este mai ridicată decât în cazul cuplurilor care au celț
pu in un copilț
20
.
Facilitarea accesului la tehnicile de RUAM poate fi o solu ie pentru diminuarea acestorț
consecin e psiho-sociale ale bolii i pentru a sprijini institu ia familiei.ț ș ț
2.2. Eficien a clinică a serviciilor de RUAMț
Până în prezent au fost elaborate în întreaga lume numeroase studii care atestă rata medie
de reu ită a tehnicilor de RUAM. După cum este de a teptat, această rată poate varia înș ș
func ie de o multitudine de variabile.ț
a) Eficien a clinică a procedurilor de inseminare artificialăț
În cazul inseminării artificiale se folosesc mai multe tehnici, rata de succes putând varia
i în func ie de acestea. Principalele tehnici utilizate sunt inseminarea intracervicală (ICI)ș ț
i inseminarea intrauterină (IUI). Pe lângă acestea se mai folosesc uneori inseminareaș
intrauterină tubo-peritoneală (IUTPI) i inseminarea intratubară (ITI).ș
Rata de succes în cazul inseminării artificiale depinde de numero i factori, cum ar fiș
vârsta i sănătatea pacientului, dar i de felul în care este definită no iunea de succesș ș ț
21
.
Un alt factor decisiv este i calitatea materialului seminal utilizat în cadrul procedurii.ș
18
Sursa: Tao P, Coates R, Maycock B: Investigarea rela iei maritale în infertilitate - O revizuire sistematică a studiilorț
cantitative. J Reprod Infertil. 2012;13(2):71-80
19
Sursa: Centrul na ional american de resurse privind sănătatea mariajului. Date despre infertilitate -ț www.healthymarriage
info.org
20
Sursa: http://marriagegems.com/tag/infertility-and-divorce/
21
Spre exemplu, rata de succes poate varia dacă se urmăre te doar confirmarea prin test serologic a sarcinii după procedurăș
sau evolu ia sarcinii până în săptămâna 13; de asemenea, succesul poate fi măsurat prin rata procedurilor care au condus laț
copii născu i vii.ț
10

11. În general rata de succes se situează în jurul valorii de 10 – 15% per ciclu menstrual în
cazul utilizării ICI i este de circa 15% - 20% per ciclu în cazul utilizării IUI (aceasta fiindș
i tehnica cel mai des folosită în clinicile din România). Studiile arată că, prin utilizareaș
IUI, 60 – 70% din cupluri au reu it să ob ină o sarcină după 6 cicluri de încercări.ș ț
b) Eficien a clinică a procedurilor de fertilizare in vitro i embriotransferț ș
Rata de succes a procedurilor FIV reprezintă procentul tuturor procedurilor FIV efectuate
care au un rezultat favorabil. În func ie de calculul utilizat, acest procent poate fi definit caț
număr de sarcini confirmate clinic, ca număr de na teri sau ca număr de copii născu iș ț
vii .
Studiile recente
22
arată următoarele date privind eficien a clinică a procedurilor FIV,ț
depinzând de mai mul i factori, cum ar fi vârsta femeii:ț
Embrioni proaspeți din ovocite
proprii
< 35 ani 35 – 37 ani 38 – 40 ani 41 – 42 ani
Număr de cicluri FIV analizate 39.473 20.250 20.706 9.650
Procent cicluri FIV finalizate cu
sarcină
47,7% 38,8% 29,9% 20,1%
Procent cicluri FIV finalizate cu
naștere
41,7% 31,9% 22,1% 12,5%
Număr mediu de embrioni
transferați
2,0 2,2 2,6 3,0
Procentul nașterilor cu gemeni 32,4% 27,2% 22,1% 16,9%
Procentul nașterilor cu tripleți sau
mai mult de trei copii
1,5% 1,5% 1,1% 1,1%
Embrioni criogenați din ovocite
proprii
< 35 ani 35 – 37 ani 38 – 40 ani 41 – 42 ani
Număr de embriotransferuri (ET) 11.858 5.865 4.411 1.521
Procent ET finalizate cu naștere 38,7% 35,1% 28,5% 21,4%
Număr mediu de embrioni
transferați
1,9 1,9 2,1 2,2
Ovocite donate Embrioni proaspeți Embrioni criogenați
Număr de embriotransferuri (ET) 9.321 6.183
Procent ET finalizate cu naștere 55,6% 34,8%
Număr mediu de embrioni
transferați
1,9 2,0
22
Societatea americană pentru tehnici de reproducere asistată (SART) – Sumarul raportului clinic (2010) -
https://www.sartcorsonline.com/
11

12. Sursa: Societatea americană pentru tehnici de reproducere asistată
În România, majoritatea clinicilor autorizate raportează rate medii de succes situate între
30 – 40% în func ie de criteriul sarcinilor confirmate clinic. Pe de altă parte, numărul deț
copii născu i vii conform datelor centralizate de EUROCETț
23
este semnificativ mai mic
decât numărul sarcinilor confirmate clinic ob inute prin proceduri FIVț
24
. În România, în
anul 2010 au fost parcurse 2.608 cicluri de inseminare artificială i 1.486 de cicluri FIV.ș
Acest număr scăzut este în directă legătură cu inaccesibilitatea acestor proceduri pentru
majoritatea pacien ilor care au nevoie de ele (estimat a fi de circa 500.000 de persoane).ț
De asemenea, o parte din clinicile autorizate pentru desfă urarea de proceduri specificeș
RUAM erau în 2010 în primul an de func ionare, motiv pentru care încă nu puteauț
raporta reu ite în contrapartida procedurilor efectuate. Mai mult, din această cauză, eleș
nu pot fi încă relevante din punct de vedere statistic. De aceea considerăm că raportarea
la ratele de succes determinate pe e antioane mult mai ample, cum sunt cele prezentateș
anterior, ar trebui avută în vedere.
Un studiu efectuat de cercetători francezi a arătat că 66% din pacien ii care au apelat laț
proceduri de fertilizare in vitro au reu it să conceapă un copil pe parcursulș
tratamentelor
25
. Pentru cre terea anselor de reu ită, se recomandă parcurgerea a 3 - 4ș ș ș
proceduri la nivel de cuplu.
i în cazul fertilizării in vitro, ca i în cel al inseminării artificiale, rata ridicată de reu ităȘ ș ș
după efectuarea mai multor proceduri recomandă facilitarea accesului cuplurilor
hipofertile la mai multe proceduri de RUAM, pentru a spori ansele unui rezultat pozitiv.ș
2.3. Eficien a în termeni de cost a serviciilor de RUAMț
Referitor la costul mediu al procedurilor de RUAM în România, Asocia ia SOS Infertilitatea aț
efectuat o analiză a datelor publicate în lunile iunie – iulie 2012 de clinicile acreditate în
domeniu conform Ordinului Ministerului Sănătă ii nr. 712 din 13 iulie 2012 pentru acreditareaț
23
Registrul European pentru Organe, Celule i esuturiș Ț
24
În 2010 a fost raportată la EUROCET o rată de succes a procedurilor FIV efectuate în România de 37% conform criteriului
sarcinilor confirmate clinic, însă procentul în func ie de numărul copiilor născu i vii a fost de 18%ț ț
25
Sursa: de La Rochebrochard E, Quelen C, Peikrishvili R, Guibert J, Bouyer J (august 2008): Rezultatul pe termen lung al
încercărilor de a deveni părin i în timpul fertilizării in vitro i după întreruperea sau nereu ita fertilizării in vitro. Fertil.ț ș ș
Steril. 92 (1): 149–56
12

13. în domeniul transplantului a unită ilor sanitare care pot efectua activită i de bănci de esuturiț ț ț
i/sau celule umane, respectiv de utilizator de esuturi i/sau celule umane în scopș ț ș
terapeutic. Analiza pre urilor publicate de 18 din cele 19 clinici men ionate în ordinț ț
26
a
condus la următoarele date:
a) Costul mediu al unei proceduri FIV este de circa 10.120 RON (echivalentul
a cca. 2.200 EUR)
27
;
b) Costul mediu al unei proceduri de inseminare intrauterină este de circa
935 RON (echivalentul a cca. 200 EUR)
28
.
Corelând aceste informa ii cu datele privind eficien a clinică a procedurilor de RUAM, seț ț
poate trage concluzia că, în vederea ob inerii unor rezultate pozitive pentru aproximativ 65%ț
din cuplurile tratate, este necesară o investi ie de maxim 5.610 RON (echivalentul a 1.218ț
EUR) în cazul inseminărilor artificiale i de circa 30.360 RON (echivalentul a 6.600 EUR) înș
cazul fertilizărilor in vitro.
La aceste costuri se adaugă i costul medica iei, care poate varia în func ie de diagnosticulș ț ț
clinic al fiecărui cuplu. În medie, în cazul unei inseminări intrauterine, costul medica iei seț
situează în jurul valorilor de 800 – 1.200 RON, iar în cazul unei proceduri FIV, este de circa
2.500 – 3.500 RON. Pe lângă aceste costuri, pacien ii suportă i contravaloareaț ș
monitorizărilor ecografice i a analizelor necesare înainte i în timpul procedurii.ș ș
Plecând de la aceste date, considerăm necesare o serie de precizări. În prezent, costurile
tehnicilor de RUAM în România se situează încă sub media europeană. De i raportate laș
costurile altor servicii medicale, aceste costuri pot părea relativ mari, ele trebuie analizate iș
din perspectiva beneficiului poten ial. În contextul în care în elegem că aceste proceduriț ț
facilitează concep ia, participând activ la crearea de noi vie i umane, orice discu ie legată deț ț ț
costurile asociate ar putea fi privită ca fiind nepotrivită sau chiar non-etică.
Mai mult decât atât, chiar i în aceste condi ii am avut în vedere existen a unor posibileș ț ț
constrângeri de natură bugetară. Astfel, solicitarea noastră este de a acoperi doar o parte din
procedurile la care ar trebui să apeleze un cuplu hipofertil pentru a avea o ansă rezonabilăș
de a avea un copil biologic, respectiv trei proceduri IUI i două proceduri FIV.ș
Din punctul nostru de vedere, a limita accesul unui cuplu la tratamente specifice infertilită iiț
(necesare pentru a putea ob ine bucuria concep iei unui copil biologic i a unei familiiț ț ș
26
Una dintre clinici a refuzat publicarea pre urilor aferente tehnicilor de RUAM oferite ca serviciu; pe lângă cele 19 cliniciț
mai există alte 4 clinici care sunt aparent autorizate de către Asocia ia Na ională de Transplant (ANT), dar ele nu au fostț ț
incluse în studiu.
27
În scopul facilitării compara iei, au fost luate în considerare costurile incluzând o eventuală procedură ICSIț
28
În cazurile în care au fost oferite detalii, s-a selectat pentru analiză pre ul aferent IUI cu două proceduriț
13

14. întregi), plecând de la considerente legate de cost ar încălca în esen ă un drept umanț
fundamental, acela de a nu pune o etichetă de pre pe via a unei fiin eț ț ț
umane.
3. Temeiul de drept
Există numeroase acte normative atât na ionale cât i interna ionale care sus in necesitateaț ș ț ț
asigurării accesului în condi ii echitabile la tehnicile de RUAM. În continuare, prezentăm doarț
o parte din aspectele de natură juridică pe care le considerăm relevante din perspectiva
demersului nostru.
3.1. Principii
În primul rând, pentru a asigura o legisla ie a sănătă ii coerentă, care să respecte drepturileț ț
tuturor asigura ilor în aceea i măsură, trebuie avută în vedereț ș respectarea unor principii
fundamentale:
a) responsabilitatea societăţii pentru sănătatea publică;
b) focalizarea acţiunilor de prevenire pe grupuri populaţionale vulnerabile;
Inclusiv asocia iile medicale i de pacien i semnatare ale acestui memoriu ac ionează caț ș ț ț
parteneri ai autorită ilor române în aceste două arii, prin campanii de promovare a sănătă iiț ț
reproducerii, adresate grupurilor de tineri, urmărind pe cât posibil educarea publicului larg în
vederea prevenirii infertilită ii.ț
c) preocuparea faţă de determinanţii stării de sănătate;
Întrucât cauzele medicale ale infertilită ii i efectele de natură psihică ale acestei afec iuni seț ș ț
situează printre principalii determinan i ai stării de sănătate a asigura ilor, aceste aspecteț ț
trebuie să devină o preocupare activă a autorită ilor de reglementare în domeniul sănătă ii.ț ț
d) abordarea multidisciplinară şi intersectorială;
Acest principiu constituie un motiv solid pentru decontarea investiga iilor generale deț
sănătate ce sunt de multe ori premergătoare stabilirii diagnosticului de infertilitate
14

15. (investiga ii de hematologie, endocrinologie,ț boli infec ioase, diabetologie, imunologie,ț
genetică, ginecologie, psihologie).
e) parteneriat activ cu [...] organizaţii guvernamentale şi nonguvernamentale cu activitate în
domeniul sănătăţii publice, precum şi organisme naţionale şi internaţionale cu
competenţe în sănătate publică;
În spiritul acestui principiu, sperăm să acorda i aten ia cuvenită observa iilor înaintate deț ț ț
către noi, cu atât mai mult cu cât aceste observa ii sunt fundamentate pe măsuri promovateț
i de alte organisme interna ionale recunoscute în domeniul sănătă ii (e.g. Organiza iaș ț ț ț
Mondială a Sănătă ii, ESHRE, Fertility Europe).ț
f) decizii bazate pe dovezi ştiinţifice;
Sperăm că prezenta adresă aduce în sprijinul deciziei pe care v-o solicităm suficiente
argumente bazate pe dovezi tiin ifice solide. În cazul în care considera i că acestea nu suntș ț ț
suficiente din punctul dumneavoastră de vedere pentru a lua o decizie informată, asocia iileț
noastre vă pot pune la dispozi ie i alte studii relevante în domeniu, în func ie de tematicaț ș ț
specifică vizată.
g) decizii fundamentate conform principiului precauţiei în condiţii specifice;
În contextul subiectului abordat, aplicarea principiului precau iei conduce la facilitareaț
accesului la tehnici de RUAM tuturor cuplurilor hipofertile, astfel încât acestea să nu amâne
apelarea la tratamentele necesare din cauza unor restric ii de natură financiară până înț
momentul în care infertilitatea devine dificil sau imposibil de tratat eficient din motive legate
de vârstă.
h) promovarea solidarită ii, echită ii i participării active pentru asigurarea sănătă iiț ț ș ț
popula iei.ț
Acest ultim principiu este poate i cel mai important dintre cele enun ate. În baza acestuiș ț
principiu, trebuie să ave i în vedere că:ț
- infertilitatea este o afec iune medicală recunoscută interna ional care generează oț ț
nevoie de servicii de sănătate, nevoie care trebuie acoperită ca atare de sistemul
asigurărilor publice de sănătate;
- investiga iile de fertilitate i tratamentul infertilită ii trebuie să beneficieze de rambursare,ț ș ț
ca i în cazul altor state europene, iar tratamentele care se dovedesc benefice pentruș
pacien i trebuie să fie accesibile indiferent de venitul sau locul de re edin ă alț ș ț
asiguratului
29
.
29
Aceste aspecte se regăsesc i între recomandările ESHREș
15

16. 3.2. Legisla ia europeană (în vigoare în UE) relevantăț
Printre cele mai relevante astfel de acte i conven ii aplicabile i în România, men ionăm:ș ț ș ț
• Rezolu ia Parlamentului European din 11 noiembrie 2010 referitoare laț
provocările demografice i solidaritatea între genera ii (2010/2027(INI))ș ț , în
care Parlamentul European:
- men ionează „scăderea drastică a fertilită ii în rândul cetă enilor statelor membre iț ț ț ș
accesul dificil la fertilizarea in vitro din cauza costului ridicat al acesteia (inclusiv
legisla ia relevantă privind pia a muncii), precum i implica iile financiare ale tuturorț ț ș ț
acestor procese”;
- „atrage aten ia asupra faptului că trebuie create la nivelul UE stimulente pentru aț
cre te numărul de na teri, lucru fără de care nu va putea fi rezolvată problemaș ș
îmbătrânirii în Europa”;
- „consideră, de asemenea, că, în Europa, îmbătrânirea popula iei asociată cuț
scăderea natalită ii reprezintă o schimbare demografică fundamentală ce necesită oț
reformă a sistemelor europene fiscale i de asisten ă socială”;ș ț
- „subliniază faptul că indiferent de venituri, vârstă, statut social sau risc de sănătate,
oamenii trebuie să beneficieze de asisten ă medicală accesibilă i de calitate,ț ș
precum i de îngrijire de înaltă calitate”.ș
• Rezoluţia Parlamentului European din 21 februarie 2008 privind viitorul
demografic al Europei - 2007/2156(INI), în care Parlamentul European:
- precizează că „infertilitatea este o boală recunoscută de Organizaţia Mondială a
Sănătăţii, care poate avea efecte grave, cum ar fi depresia i subliniază faptul că rataș
infertilităţii este în creştere, atingând în prezent aproximativ 15% din cupluri”;
- „invită statele membre să garanteze cuplurilor dreptul de acces universal la tratament
împotriva infertilităţii”.
• Conven ia pentru protec ia drepturilor omului i a demnită ii fiin ei umaneț ț ș ț ț
fa ă de aplica iile biologiei i medicinei: Conven ia privind drepturileț ț ș ț
omului i biomedicinaș , ratificată de România în anul 1997. Statele membre ale
Consiliului Europei, celelalte state i Comunitatea Europeană, semnatare ale prezenteiș
Conven ii:ț
16

17. - afirmă că „progresul biologiei i medicinei trebuie utilizat în beneficiul genera iilorș ț
prezente i viitoare”;ș
- subliniază „necesitatea cooperării interna ionale astfel încât întreaga umanitate să seț
poată bucura de avantajele biologiei i medicinei”;ș
- precizează că „Păr ile la Conven ie se vor preocupa ca problemele fundamentale peț ț
care le ridică dezvoltarea biologiei i medicinei să facă obiectul unei dezbateriș
publice, în special în lumina implica iilor relevante din punct de vedere medical,ț
social, economic, etic i juridic, i ca posibila lor aplicare să constituie subiectul unorș ș
consultări corespunzătoare”.
Această Conven ie are un dublu rol: pe de-o parte define te drepturile pacien ilor iț ș ț ș
indică o anumită direc ie de dezvoltare pentru sistemele de sănătate publică din Europa,ț
iar pe de altă parte oferă i un cadru juridic necesar utilizării în condi ii etice a tehnicilorș ț
de RUAM.
3.3. Acte normative române tiș
• Noul Cod Civil prevede:
- Articolul 61 Garantarea drepturilor inerente fiinţei umane
(1) Viaţa, sănătatea şi integritatea fizică şi psihică a oricărei persoane sunt garantate
şi ocrotite în mod egal de lege;
(2) Interesul şi binele fiinţei umane trebuie să primeze asupra interesului unic al
societăţii sau al ştiinţei.
- Articolul 258 Familia
(2) Familia are dreptul la ocrotire din partea societăţii şi a statului;
(3) Statul este obligat să sprijine, prin măsuri economice şi sociale, încheierea
căsătoriei, precum şi dezvoltarea şi consolidarea familiei.
Întrucât o afec iune medicală cum este infertilitatea constituie un obstacol independent deț
voin a cuplului căsătorit în a dezvolta i consolida familia, conform textului de lege men ionatț ș ț
anterior Statul are obliga iaț de a acorda sprijin cuplului, inclusiv prin măsuri economice,
pentru a- i putea dezvolta i consolida familia, prin conceperea unui copil biologic. Astfel,ș ș
considerăm că lipsa finan ării procedurilor de RUAM din Fondul Na ional Unic alț ț
Asigurărilor Sociale de Sănătate sau din bugetul Ministerului Sănătă ii arț
17

18. constitui o încălcare flagrantă a unei legi fundamentale în vigoare i credem căș
acest lucru poate fi argumentat oricând cu succes în fa a oricărei instan e interna ionale.ț ț ț
Drepturi similare cu cele men ionate anterior se regăsesc i în diverse Conven iiț ș ț
interna ionale, la care România este semnatară (în particular în multe din tratateleț
Organiza iei Na iunilor Uniteț ț
30
).
4. Experien a altor state europene privind decontarea serviciilor de RUAM dinț
fonduri publice
Nu în ultimul rând, pentru analiza obiectivă a solicitărilor formulate de către noi, trebuie să
existe i o raportare la situa ia existentă în alte state europene, în special în cazul acelorș ț
state cu sisteme de sănătate moderne i eficiente.ș
Acest lucru este necesar pentru a asigura conformarea cu indica iile oferite în Rezolu iileț ț
Parlamentului European men ionate anterior i pentru a preveni discriminarea pacien ilor dinț ș ț
România fa ă de pacien i afecta i de infertilitate din celelalte State Membre.ț ț ț
Ata ăm acestei adrese (a se vedeaș Anexa 1) un sumar al legisla iei privind decontareaț
procedurilor de RUAM în diverse state din Europa, conform ultimelor date publicate de
ESHRE în mai 2012.
După cum se poate observa din informa iile incluse în tabelele dinț Anexa 1, România ocupă
în prezent ultimul loc în Europa în ceea ce prive te decontarea procedurilor de RUAM dinș
fondurile asigurărilor publice de sănătate. Majoritatea statelor europene acoperă cel pu in 3ț
tentative de inseminare artificială, respectiv 3 tentative de fertilizare in vitro i decontează celș
pu in par ial cheltuielile asociate cu laboratorul, medica ia, consulta iile, analizele de sângeț ț ț ț
i ecografiile necesare.ș
Astfel, men inerea actualei situa ii ar conduce la o discriminare clară a asigura ilor româniț ț ț
fa ă de pacien ii confrunta i cu infertilitatea din celelalte state europene.ț ț ț
30
Sursa: Asocia ia pentru Educa ie privind Drepturile Umane -ț ț http://www.hrea.org/index.php?doc_id=425#instruments
18

19. * * *
Acest memoriu a fost întocmit în ipoteza în care, în urma procesului consultativ cu medicii,
pacien ii i reprezentan ii societă ii civile, se dore te îmbunătă irea accesului la serviciile deț ș ț ț ș ț
sănătate, care să răspundă mai bine nevoilor asigura ilor i să aducă România în rândulț ș
statelor cu sisteme de sănătate publică evoluate i eficiente. În speran a că ve i acordaș ț ț
aten ia cuvenită propunerilor i observa iilor noastre, rămânem la dispozi ia dumneavoastrăț ș ț ț
pentru mai multe informa ii i clarificări.ț ș
În situa ia în care ve i considera că modificările propuse nu sunt oportune, am aprecia dacăț ț
ne-a i prezentaț motiva iaț care ar putea sta la baza unei astfel de decizii.
În cazul în care considera i că implementarea măsurilor propuse este oportună dar este, înț
acela i timp, supusă unor constrângeri de natură bugetară,ș dorim să ni se aducă la
cuno tin ă concluziile aferenteș ț studiului economico-financiar efectuat de
reprezentan ii Ministerului Sănătă ii care ar justifica o asemenea pozi ie.ț ț ț
19

20. Vă mul umim i a teptam cu interes răspunsul dumneavoastră.ț ș ș
Cu deosebită considera ie,ț
SEMNEAZĂ PREZENTUL MEMORIU:
As. univ. Dr. Dragoș ALBU, medic primar obstetrică-ginecologie, coordonator al
departamentului de medicina materno-fetala Hyperclinica Medlife
Dr. Ionela ANGHELESCU, medic specialist obstetrică-ginecologie, doctorand în domeniul
fertilității și reproducerii asistate, Clinica Gynera, București
Dr. Cristina AVATAJITEI – medic primar obstetrică-ginecologie, Spitalul Clinic de Obstetrica-
Ginecologie "Cuza -Voda" și Clinica Omini, Iași
Dr. Cristina BARTHA, embriolog, clinica Polisano Sibiu
Dr. Marilena BĂLU ĂȚ , Medic Specialist obstetrică-ginecologie, Embriolog, Spitalul Clinic de
Obstetrică și Ginecologie "Prof. Dr. Panait Sirbu", București.
Dr. Bogdan BÎCU, medic endocrinolog, Clinica Hitmed, Craiova
Dr. Melihan BECHIR, medic primar obstetrică-ginecologie, embriolog senior, vice-președinte
Asociația Embriologilor din Romania
Dr. Ioan BOLEAC, Medic specialist obstetrică-ginecologie, Clinica Gynera, București
Dr. Adrian BORȘ, Medic specialist obstetrică-ginecologie, Clinica Omini, Iași
Dr. Cezara BUCUR, medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Columna, București
Conf. univ. Dr. Maria BUTNARU, Embriolog, Coordonator Laborator FIV, Clinica Omini, Iași
Biol. Dr. Andreea BUTNARIU, Bioinginer Laborator FIV, Clinica Omini, Iași
Dr. Bogdan Valer CÂRSTEA, Biolog-șef Laborator, embriolog, Clinica de Reproducere Umană
Mureș
Dr. Ana Claudia CÂRSTEA, embriolog, Clinica de Reproducere Umană Mureș
Prof. Dr. Iacob CHECIU, biolog, Clinica Gynatal, Timisoara
Șef lucrări Dr. Radu CHICEA, medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Polisano, Sibiu
Dr. Carmen CIONTU, medic primar obstetrică-ginecologie, Athena Hospital, Timișoara
Dr. Diana COCEI, medic primar obstetrică-ginecologie / embriolog senior certificat ESHRE,
Clinica Columna, București
As. univ. Dr. Dorina CODREANU, Medic primar obstetrică-ginecologie cu supraspecializare FIV,
Clinica Gynera, București
20

21. Dr. Carmen CONSTANTINESCU, medic primar obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare FIV ,
Clinica Hit-Med, Craiova
Dr. Anca CORICOVAC, Embriolog și medic specialist obstetrică-ginecologie, Clinica Gynera,
București
Nicoleta CRISTEA-BRUNEL, pacientă, coordonatoarea Asociației SOS Infertilitatea
www.vremcopii.ro
Dr. Daniel DAMIAN, Medic primar Urologie, Doctorat în Infertilitate masculină, Clinica Gynera,
București
Biol. Monica DASCALESCU, Președinte Asociația Embriologilor, biolog principal / embriolog
senior certificat ESHRE, Clinica Columna, Bucuresti
Biol. Alina DAVID, fostă pacientă, Președinte Asociația SOS Infertilitatea, www.vremcopii.ro
Dr. Florin DORNEANU, medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Gynatal, Timișoara
Dr. Bogdan DOROFTEI, medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Origyn, Iași, reprezentant
al României în Comitetul Național ESHRE
Dr. Laura DRACEA, medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Gynera, București
Dr. Beatrice Andreea ENACHE, medic specialist obstetrică-ginecologie, Spitalul Clinic de
Obstetrică și Ginecologie "Prof. Dr. Panait Sirbu", București
Dr. Irina ENĂCHESCU, medic primar obstetrică-ginecologie, Craiova
Prof. Dr. Konstantinos GIATRAS, medic primar obstetrică-ginecologie, Athena Hospital,
Timișoara
Dr. Flaviu GLIGA, medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Vivamed, Brașov
Biol. Monica GLIGOR, embriolog, Athena Hospital, Timișoara
Lector univ. Dr. Delia HU ANUȚ , embriolog, Clinica Gynatal, Timișoara
Dr. Florin ISPĂȘOIU, medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Polisano, Sibiu
Clare LEWIS-JONES, MBE, Președinte Infertility Network U.K., Președinte Fertility Europe
Dr. Alexandru LUCA, medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Omini, Iași
Dr. Ioana LU ESCUȚ , medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Euromaterna, Constanța
Dr. Corina MANOLEA, medic specialist obstetrică-ginecologie, Clinica Promed, București
Acad. Prof. Dr. Bogdan MARINESCU, medic primar obstetrică-ginecologie, Spitalul Clinic de
Obstetrică și Ginecologie "Prof. Dr. Panait Sirbu", București
Biol. Violeta MARTINIUC, embriolog, Clinica Avicena Profertis, Iași
Dr. Romeo MICU, medic primar obstetrică-ginecologie, Spitalul Clinic de Urgență, Cluj Napoca
Dr. Cătălin MIHĂILĂ - medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Omini, Iași
21

22. Biol. Ramona MIHART – embriolog clinic certificat ESHRE, Clinica Hitmed, Craiova
Dr. Luminita MIRZAN, Embriolog clinic certificat ESHRE, Medic primar medicină de laborator,
Clinica Gynera, București
Dr. Anca MOISA, medic primar obstetrică-ginecologie, androlog, Spitalul Clinic de Obstetrică și
Ginecologie "Prof. Dr. Panait Sirbu", București
Dr. Oana MOISE, medic specialist obstetrică-ginecologie, Clinica Promed System, București
Dr. Greti MUTULIGA, medic primar obstetrică – ginecologie, Clinica Polisano Sibiu
Dr. Andreea MUSTA ĂȚ , Medic primar Genetica Medicala, embriolog clinic acreditat ESHRE,
clinica Promed, București, reprezentanta României in Comitetul EIM, ESHRE
Acad. Prof. Dr. Ioan MUNTEANU, medic primar obstetrică – ginecologie, părintele științific al
primului copil conceput prin FIV in România
Dr. NAGY Barna Stefan, medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica de Reproducere Asistată
Mureș
Dr. Oana NEUMANN, medic primar obstetrică-ginecologie, clinica Avicena Profertis, Iași
Dr. Cerasella NICOLICEA, medic specialist Genetică Medicală, cu formare in Biologia
Reproducerii, Clinica Fertilia
Dr. Mihail NICULESCU - medic primar obstetrică-ginecologie, Spitalul Clinic de Obstetrică și
Ginecologie "Prof. Dr. Panait Sirbu" și Clinica Columna, București
Prof. univ. Dr. Mircea ONOFRIESCU, medic primar obstetrică-ginecologie, Coordonator Centru
de Fertilitate Omini Clinic, Iași
Dr. Irina OPROIU, medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Gynera, București
Biol. Mihaela POPA – embriolog senior certificat ESHRE, Clinica Promed, București
Conf. univ. Dr. Denisa PROTOPOPESCU, medic primar obstetrică-ginecologie, Supraspecializare
Reproducere Umana Asistata, Clinica Genesys
Biol. Mihaela RADU, Doctorand Genetică, ESHRE Senior Embryologist, Clinica Hitmed, Craiova
Dr. Iulia RAICA, embriolog, Clinica Polisano Sibiu
Biol. Ioana RUGESCU, Secretar General – Asociația Embriologilor
Dr. Lăcrămioara SANDU, Medic primar genetica medicala, specializare embriologie, clinica
Promed, București
Dr. Bogdan SCURTU – medic primar obstetrică-ginecologie, clinica Omini, Iași
Șef lucrări Dr. Răzvan SOCOLOV, medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Avicena Profertis
Iași
Șef lucrări Dr. Demetra SOCOLOV, medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Avicena
Profertis Iași
Dr. Lavinia STELEA, Medic primar obstetrica-ginecologie - specializare in Fertilizare in Vitro,
Athena Hospital, Timișoara
22

23. Dr. George VASILESCU - medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Columna, București
Dr. Gabriela TOMA – medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Omini, Iași
Dr. Alice VĂDUVA, Medic specialist endocrinologie, Clinica Hit-Med, Craiova
Dr. Cristian VĂDUVA, Medic primar obstetrica-ginecologie, Supraspecializare fertilizare in
vitro, Clinica Hit-Med, Craiova
Dr. Andreea VELISCU, medic specialist obstetrică-ginecologie, Spitalul Clinic de Obstetrică și
Ginecologie "Prof. Dr. Panait Sirbu" și clinica Columna
Dr. Cristina VASILACHE – medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Omini, Iași
Dr. Livia ZGRIPCEA, embriolog, Clinica Polisano Sibiu
Adresa pentru coresponden ă:ț
Asocia ia SOS Infertilitateaț
Calea Floreasca nr. 110
Sector 1, Bucure tiș
contact@vremcopii.ro
Anexa 1
Experien a altor state din Europa privind decontarea procedurilor de RUAMț
din fonduri publice
Tabel 1 - Numărul de cicluri ale procedurilor de RUAM decontate în Europa
Informa ii furnizate de către asocia iile membre ale Fertility Europe, în aprilie 2012ț ț
23

24. araȚ Numărul
de cicluri
IUI
Numărul
de cicluri
IVF/ICSI
Pe durata
întregii
vie iț
Per copil Deciden iiț
care permit
decontarea
Belgia 0 6 da nu
Asigurările
sociale, în
mod automat
Bulgaria 0 3 da nu Consiliul
Public al
Fondului de
Stat
Croa iaț fără limită 6 nu da
Asigurările
sociale, în
mod automat
Republica
Cehă
6
4 dacă
primele 2
sunt cu
SET
31
sau 3
fără SET
da nu
Asigurările
sociale, în
mod automat
Finlanda fără limită 3 da nu
Asigurările
sociale, în
mod automat
Fran aț 6 4 sau 5 nu da
Asigurările
sociale, în
mod automat
Islanda
(doar o
clinică
privată)
0
3,
prima
tentativă nu
este
rambursată
da,
pentru un
copil cu
acela iș
partener
nu
Asigurările
sociale, în
mod automat
Israel
fără limită
până la
na terea aș
fără limită
până la
na terea aș
- -
Asigurările
sociale, în
mod automat
31
Transferul unui singur embrion (SET – single embryo transfer)
24

25. doi copii doi copii
Olanda fără limită 3 nu da
Asigurările
sociale, în
mod automat
Norvegia fără limită 3 nu da
Asigurările
sociale, în
mod automat
Portugalia 3 3 da nu
Asigurările
sociale, în
mod automat
Polonia 0 3
(din iulie
2013)
da nu
Conform
deciziei Casei
de asigurări
de sănătate
Suedia 6 0 până la 3 da nu
Factorii politici
de decizie din
fiecare
regiune, în
func ie deț
realită ileț
medicale dar
i într-o limităș
de sumă
Marea
Britanie
0 până la 6 0 până la 3 da nu În func ie deț
regiune / cod
postal.
România 0
din 2011 o
tentativă
par ialț
decontată
da nu
Conform
deciziei
Comisiei
Ministerului
Sănătă iiț
Tabel 2 - Nivelul decontării procedurilor de FIV / ICSI în unită ile medicale dinț
Europa
25

26. Informa ii furnizate de către asocia iile membre ale Fertility Europe, în aprilie 2012ț ț
araȚ
Laborat
or
Medica ieț
Consult
a iiț
Anali
ze de
sâng
e
Ecograf
ii
Unită iț
medicale
private
Belgia 100 % 95 % 95 % 95 % 95 %
Aceea iș
rambursare
Bulgaria
(doar
centre
medicale
private)
100 % 100 % 100 % 100 % 100 % _
Croa iaț
100 % 100 % 100 % 100 % 100 %
În principiu,
nu există
rambursare,
exceptând
două clinici
care oferă
fiecare 100
de cicluri / an
Republica
Cehă 100 %
100 %
Numai
medica ia deț
bază
100 % 100 % 100 %
Aceea iș
rambursare
Danemarca 100 % 100 % 100 % 100 % 100 %
Nu există
rambursare
Finlanda 100 %
100 %
Franciză de
600 euro
anual
100 % 100 % 100 %
Se
rambursează
40% din total
Fran aț 100 % 100 % 100 % 100 % 100 % Rambursarea
depinde de
tarifele
aplicate de
26

27. centrele
medicale
private i deș
calitatea
asigurării
complementa
re
Ungaria 100 % 70 % 100 % 100 % 100 % _
Islanda
(doar o
clinică
privată)
60 % 0 60 % 0 60 % _
Israel 100 % 100 % 100 % 100 % 100 %
Aceea iș
rambursare
Italia 100 % 100 % 100 % 100 % 100 %
Nu există
rambursare.
Olanda 100 % 100 % 100 % 100 % 100 %
Aceea iș
rambursare
Norvegia 100 %
Cheltuielile
pentru
medica iaț
peste 2000
euro sunt
decontate
400 euro
deductibi
li
100 % 100 %
Aceea iș
rambursare
Portugalia 100 % 69 % 100 % 100 % 100 % Rambursare
par ialăț
pentru
medicamente
. 0 % pentru
restul
tratamentului.
Unele
asigurări
27

28. private pot
acoperi
consulta iileț
Slovacia 75 % 75 % 100 % 100 % 100 % -
Suedia
*Când fondul
regional
pentru
sănătate este
epuizat,
persoanele
infertile
trebuie să
suporte
costurile
100 % 100 %
100 %
Cu
excep iaț
a 30 de
euro /
vizită la
doctor
100 % 100 %
Aceea iș
rambursare,
subiect al
aprobării
regionale.
Dacă
regiunea nu
are o clinică
publică,
persoanele
sunt
îndrumate
către cea mai
apropiată
clinică privată
sau către o
clinică cu
care Consiliul
Regional a
încheiat un
acord
financiar
România 0 0 sau
decontare
par ialăț
pentru
anumite
tratamente
0 - 100% 0 0 Nu există
rambursare
decât par ialț
i doar înș
cadrul
Subprogramu
lui FIV/ET (în
prezent,
28

29. sistat).
*****
Anexa 3
Scrisoarea Irinei, mamică a Subprogramului, voluntar activ al Asocia iei SOS Infertilitatea:ț
Stimate Domnule Ministru Eugen Nicolaescu,
Ma numesc Irina *** si va scriu in legatura cu situatia unuia dintre programele finantate de
Ministerul Sanatatii, respectiv Subprogramul de fertilizare in vitro si embriotransfer.
Eu sunt doar unul dintre numerosii romani care s-au confruntat multi ani cu infertilitatea, fiind
diagnosticata, printre altele, cu endometrioza severa. In luna iulie 2012 am efectuat o prima
procedura de fertilizare in vitro, pentru care am beneficiat de decontare partiala prin
programul mai sus amintit, iar in urma acestei proceduri a venit pe lume baietelul nostru,
Darius, readucand fericirea in viata noastra si ajutandu-ne sa redevenim o familie implinita.
Din pacate insa, se pare ca am fost unul dintre putinii pacienti norocosi ce s-au putut bucura
de beneficiile acestui program. Astazi, el exista pe hartie, dar doar pe hartie, in timp ce multe
alte cupluri afectate de infertilitate, aflate inca in mijlocul calvarului pe care l-am trait si noi,
asteapta zilnic cu speranta deblocarea finantarii acestui program de sanatate.
Pentru ca din postura de beneficiar pot estima exact cat de valoros este ajutorul oferit prin
acest program, cat de util si necesar este el pentru cei afectati de infertilitate, va scriu in
speranta ca veti lua deciziile potrivite si veti contribui la demersurile care pot duce la
29

30. continuarea si chiar la imbunatatirea Subprogramului FIV/ET.
Argumentele sunt numeroase, si mentionez in continuare doar cateva dintre ele
– Suntem singura tara din UE (si nu numai) in care aceste proceduri nu sunt decontate
de asigurarile sociale de sanatate, intr-o anumita masura
– Pacientii, in marea lor majoritate, sunt contribuabili platitori de contributii sociale de
sanatate. Ca urmare, au dreptul de a primi o contraprestatie in cazul in care sufera de o
afectiune medicala plecand de la principiul contributivitatii;
– Dezechilibrul demografic actual necesita incurajarea natalitatii prin programe
nationale coerente si eficiente, mai ales in acele familii care isi doresc sa aduca pe lume
copii, sa ii creasca si sa ii educe, inconjurati de dragoste si grija;
– Programul s-a dovedit extrem de eficient pe scurta perioada cat a fost desfasurat – s-
au nascut si urmeaza sa se nasca peste 300 de copii, cu o investitie minima in termeni de
cheltuieli publice;
– Vorbim nu doar de o cheltuiala publica, ci de o investitie care urmeaza a fi amortizata
integral si care va aduce un plus la Bugetul Statului, prin contributiile viitoare ale micutilor ce
se nasc astfel;
– In lipsa sustinerii de catre stat, costurile procedurilor medicale necesare pot fi
prohibitive chiar si pentru cetateni cu venituri medii;
– Infertilitatea este o afectiune medicala severa, cu un impact imens asupra familiilor
afectate, atat din punct de vedere economic, cat si social. Destrama familii, epuizeaza
economiile si mai ales sufletul celor care se confrunta cu aceasta problema.
– In lipsa ajutorului, depresia cauzata de infertilitate poate fi atat de grava incat sa
conduca la probleme psihologice extrem de serioase (existand pana in prezent inclusiv
cazuri de sinucideri in randul celor afectati).
Si sigur, lista ar putea fi continuata, insa ma opresc aici cu speranta ca dorinta exprimata a
30

31. fost suficient argumentata si inteleasa. Am incredere ca veti sti sa luati deciziile corecte, care
se impun in situatia de fata. Inteleg ca sunteti in postura dificila de a decide poate intre
prioritati, insa cu siguranta in acest caz eficienta programului ar trebui sa aduca motivul
hotarator.
Baietelul nostru este dovada vie (la propriu) a rezultatelor extraordinare pe care le-a avut
Subprogramul FIV/ET, dupa cum puteti vedea in fotografia alaturata:
Aveti ocazia sa oferiti viata, un gest care in sine aduce recompense incomensurabile. Nu
refuzati oportunitatea! Costul este in realitate infim fata de beneficii. Cuplurile hipofertile din
Romania au nevoie reala de ajutorul dumneavoastra.
Multumesc!
Cu stima,
Irina ***
31