Final memoriu ministru relansare finatare subprogram FIV
1. 1
19 septembrie 2013
Către Ministerul Sănătății
În atenția Domnului Ministru Eugen NICOLĂESCU
Stimate Domnule Ministru,
Subsemnații, medici, embriologi și reprezentanți ai pacienților, vă scriem pentru a vă semnala
o situație îngrijorătoare, care are consecințe medicale și sociale dramatice pentru unii
pacienți: inexistența unei politici publice de sprijinire a pacienților hipofertili din
România și sistarea finanțării Subprogramului de Fertilizare in Vitro și
Embriotransfer1
.
Atât timp cat a funcționat / a fost finanțat (trei semestre: iulie 2011 – decembrie 2012), în
cadrul Subprogramului Național de Fertilizare in Vitro și Embriotransfer s-au efectuat
proceduri, cu o rată de reușită peste media europeană, în urma cărora s-au născut sute de
copii în familii care altfel nu i-ar fi putut avea. In acest an 2013, din motive de finanțare,
pacienții nu au putut depune dosare, deși Subprogramul teoretic există, figurând în lista de
programe naționale de sănătate publicată în Monitorul Oficial pentru anii 2013 și 2014.
In luna iulie a.c., reprezentanții pacienților, reuniți în Asociația SOS Infertilitatea, au avut o
întâlnire cu reprezentanții Ministerului Sănătății, în cadrul căreia s-au prezentat ultimele
rezultate centralizate - cifre în spatele cărora se află împlinirea unor familii:
SITUAȚIA REZULTATELOR SUBPROGRAMULUI DE FERTILIZARE IN VITRO ȘI EMBRIOTRANSFER
Rezultate la zi prezentate Asociației SOS Infertilitatea de către reprezentanții
a opt din cele zece unități medicale implicate în Subprogramul FIV
la data de 20 iulie 2013
Unitatea
medicala
Nr.
dosare
aprobate
Nr.
proceduri
efectuate
Nr. sarcini
în curs
(+12
săptămâni)
Nr. nașteri Nr. copii
născuți vii
TOTAL 1.093 831 87 171 224
Asociația SOS Infertilitatea nu deține informații la zi din partea a două clinici implicate în Subprogramul FIV:
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca și Centrul Medical VIVAMED Braşov
Putem deci afirma că, deși bugetul Subprogramului FIV a fost de mai puțin de
1.000.000 de euro anual (infim în comparație cu bugetele altor programe de sănătate),
rezultatele sunt excepționale: peste 300 de copii s-au născut și sunt pe cale să se
nască grație Subprogramului (și nu toate dosarele aprobate și finanțate au procedurile
efectuate până în prezent, unele sunt în curs / urmează să fie efectuate, deci numărul
sarcinilor, respectiv copiilor născuți, foarte probabil va fi mai mare).
1
Implementat prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 765 din 27 mai 2011 privind aprobarea Normelor metodologice pentru
realizarea și raportarea activităților specifice în cadrul Subprogramului de Fertilizare in Vitro și Embriotransfer
2. 2
În acest context, în esență, propunerile noastre vizează următoarele:
Pe termen scurt: reluarea cât mai urgentă (următoarea rectificare bugetară) a
finanțării Subprogramului de Fertilizare in Vitro și embriotransfer, în forma în
care acesta există în prezent
Pe termen mediu: Includerea în pachetul de servicii de sănătate de bază
acordate a serviciilor de reproducere umană asistată medical (cf. declarației dvs.
recente de la Sighişoara, în cadrul dezbaterii organizate în Regiunea Centru pe proiectele de acte
normative referitoare la reforma sistemului de sănătate publică, privind faptul că aşteptați
propuneri de la profesioniştii în domeniu dacă se doreşte sau nu includerea programelor
naţionale în pachetul de bază).
De asemenea, dorim pe termen mediu extinderea Subprogramului de fertilizare in
vitro si embriotransfer pentru a permite decontarea din Fondul Național Unic al
Asigurărilor Sociale de Sănătate („Fondul”) sau din bugetul Ministerului Sănătății
a trei tentative de inseminare artificială, precum și a cel puțin două cicluri de
fertilizare in vitro pentru fiecare cuplu hipofertil (cu condiția ca cel puțin un membru
al cuplului să fie asigurat în cadrul sistemului de asigurări obligatorii de sănătate din
România).
În plus, vă rugăm să aveți în vedere actualizarea Listelor medicamentelor gratuite și
compensate pentru a include denumirile comune internaționale ale
medicamentelor utilizate în mod uzual în tratarea afecțiunilor medicale specifice
infertilității și în vederea efectuării procedurilor de reproducere umană asistată
medical. De asemenea, vă rugăm să aveți în vedere modificarea categoriilor de pacienți
cărora le este permisă compensarea / gratuitatea, astfel încât să includă pacienții afectați de
infertilitate2
, precum și eliminarea limitărilor privind o anumită cauză a infertilității care să
ofere dreptul la compensare.3
Menționăm că sugestiile noastre sunt fundamente în principal plecând de la studii recente
efectuate la nivel regional și mondial de către organisme autorizate, de la date statistice
oferite de Institutul Național de Statistică din România, de la rezoluții ale Parlamentului
European, de la prevederile unor convenții internaționale la care România este parte, precum
și ținând cont de experiența practică în domeniul sănătății a numeroase state din Europa.
2
În prezent anumite medicamente utilizate frecvent în stimularea ovariană beneficiază de compensare numai în cazul
studenților și gravidelor, ceea ce face practic imposibilă utilizarea beneficiului de către asigurații care au această nevoie.
3
În prezent anumite medicamente beneficiază de compensare teoretică doar în cazul pacientelor cu insuficiență ovariană,
însă acestea sunt în egală măsură necesare și pacientelor care suferă de infertilitate din alte cauze.
3. 3
1. Situația de fapt
1.1. Aspecte generale privind infertilitatea și incidența acestei afecțiuni
medicale
În esență, infertilitatea se referă la incapacitatea de a concepe un copil. Conform
Organizației Mondiale a Sănătății4
, un cuplu poate fi considerat infertil dacă după doi ani5
în
care a avut o viață intimă normală, fără utilizarea unor metode contraceptive, femeia nu a
reușit să obțină o sarcină viabilă. Cel mai adesea, în urma unor investigații medicale
suplimentare, se constată existența unor afecțiuni medicale care conduc la diagnosticul de
infertilitate (fie că ne referim la infertilitate primară sau secundară6
). Există însă și cazuri în
care nu se reușește determinarea unei cauze medicale precise a infertilității.
În întreaga lume, cuplurile privesc infertilitatea ca o dramă având profunde implicații de
natură socială, economică și psihologică. Experiența infertilității aduce cel mai adesea
cuplului afectat un sentiment de pierdere, de eșec și de excludere socială. În plus,
infertilitatea poate avea consecințe demografice și de sănătate semnificative.
În lumina acestor aspecte, Parlamentul European precizează că infertilitatea este o boală
recunoscută de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, care poate avea efecte grave, cum ar fi
depresia și subliniază faptul că rata infertilităţii este în creştere, atingând în prezent
aproximativ 15% din cupluri. Ca urmare, factorii de decizie la nivel european invită statele
membre ale Uniunii Europene să garanteze cuplurilor dreptul de acces universal la tratament
împotriva infertilităţii 7
.
Deși în România nu sunt publicate statistici oficiale privind incidența infertilității în rândul
populației de vârstă reproductivă, experiența personalului medical specializat pare să indice
că situația locală reflectă în bună măsură (sau chiar depășește ușor) incidența infertilității la
nivel mondial. Astfel, se estimează că, în România, un cuplu de vârstă reproductivă din șase
se confruntă cu probleme de fertilitate.
Toate aceste cupluri au o nevoie reală de a avea acces la tratamente medicale specifice, cu
atât mai mult cu cât impactul acestei afecțiuni medicale asupra pacienților nu este doar de
natură fizică, ci și psihică, socială și economică.
Ca urmare, în procesul de reglementare trebuie să aveți în vedere numărul semnificativ de
asigurați afectați prin incidența ridicată a infertilității și dreptul acestora de a avea acces la
tratament ca beneficiu aferent plății contribuțiilor sociale la sistemul de sănătate din
România.
1.2. Tratarea infertilității
Referindu-ne la tratarea infertilității, trebuie să menționăm că aceasta presupune din
momentul apariției suspiciunii de infertilitate, în majoritatea cazurilor, parcurgerea mai
multor etape, prezentate succint în continuare.
O primă etapă presupune stabilirea diagnosticului de infertilitate și determinarea
cauzei/cauzelor acesteia, în măsura în care acest lucru este posibil. Această etapă presupune
4
Sursa: Organizația Mondială a Sănătății: www.who.int/topics/infertility/en/
5
Majoritatea studiilor clinice se raportează însă la o perioadă de un an
6
Infertilitatea primară este infertilitatea într-un cuplu care nu a obținut nicio sarcină, iar infertilitatea secundară se referă la
eșecul de a concepe ulterior obținerii unei sarcini
7
Sursa: Rezoluţia Parlamentului European din 21 februarie 2008 privind viitorul demografic al Europei - 2007/2156(INI)
4. 4
atât o evaluare generală a stării de sănătate a membrilor cuplului (prin vizita la medicul de
familie), precum și numeroase consultații oferite de medici având diferite specializări, în
funcție de particularitățile fiecărui caz: ginecologie, tehnici de reproducere umană asistată
medical, însă și endocrinologie, hematologie, boli infecțioase, imunologie, genetică,
diabetologie, psihologie etc. Investigațiile de natură clinică presupun efectuarea a numeroase
teste serologice și a altor analize de laborator (unele dintre ele deosebit de costisitoare, e.g.
determinarea existenței mutațiilor genetice), teste ecografice, precum și histeroscopii sau, în
unele cazuri, chiar intervenții de natură chirurgicală (e.g. laparoscopii).
În funcție de afecțiunile determinate în această primă etapă, pot fi necesare o serie de
tratamente medicamentoase pentru a favoriza concepția și/sau înainte de a putea apela la
proceduri mai sofisticate.
Într-o etapă ulterioară, la recomandarea medicului ginecolog/specialistului în infertilitate,
cuplul poate apela la proceduri de reproducere umană asistată medical („tehnici de RUAM”).
Tehnicile de RUAM includ de la tratamente hormonale simple sau urmate de inseminare
artificială la fertilizarea in vitro (FIV clasic sau însoțit de ICSI). Activitățile efectuate în mod
uzual în cadrul FIV cuprind stimularea ovarelor pentru obținerea mai multor ovocite,
prelevarea ovocitelor prin puncție foliculară, recoltarea spermei și procesarea acesteia,
inseminarea ovocitelor, cultura, evaluarea și selectarea embrionilor rezultați și transferul
embrionar (ET). Atât înainte, în timpul, cât și ulterior procedurii este necesară administrarea
de tratamente medicamentoase și monitorizarea ecografică. Acestea adaugă, de obicei, cel
puțin 50% la costul procedurii FIV (aceste costuri conexe fiind suportate de asemenea de
către pacienți).
Având în vedere complexitatea procesului de diagnosticare și tratare a infertilității,
considerăm că asigurații au dreptul la decontarea din Fond sau din bugetul Ministerului
Sănătății nu numai a cheltuielilor efectuate în vederea diagnosticării infertilității și
determinării cauzelor acesteia, dar și a tuturor cheltuielilor antrenate de parcurgerea mai
multor cicluri în care sunt utilizate tehnicile de RUAM.
Solicitarea noastră este de acoperire a cel puțin trei tentative de inseminare artificială,
precum și a cel puțin două cicluri de fertilizare in vitro la nivelul fiecărui cuplu hipofertil,
pentru a ne apropia de nivelul de acoperire furnizat asiguraților în majoritatea statelor
europene (a se vedea Anexa 1 pentru detalii privind acoperirea acestor proceduri din fonduri
publice în alte state).
2. Criterii pentru asigurarea accesului la tehnici de RUAM în condiții de echitate
socială
Preocuparea față de aspectele care țin de sănătatea reproducerii reprezintă în prezent o
provocare pentru multe guverne din Europa, în încercarea de a menține un echilibru între
numărul locuitorilor și o rată de creștere sustenabilă a populației. Cu toate acestea, în mod
eronat, în România infertilitatea încă este, aparent, o afecțiune marginalizată și considerată a
nu fi o prioritate în lista problemelor vizând sănătatea publică.
Conform Fertility Europe8
, prin documentul de poziție privind echitatea accesului la tehnici de
RUAM pe teritoriul Europei publicat în mai 20129
, accesul asiguraților la tehnici de RUAM ar
8
Asociația umbrelă a organizațiilor și asociațiilor europene care vizează aspecte din aria fertilității – www.fertilityeurope.eu,
în care o reprezentantă a Asociației SOS Infertilitatea este membru în comitetul executiv
9
Sursa: Fertility Europe: Echitatea accesului la tehnici de RUAM pe teritoriul Europei – mai 2012
5. 5
trebui să fie guvernat de aceleași principii aplicabile altor servicii de sănătate, respectiv
evaluarea nevoilor, eficiența clinică și eficiența în termeni de cost.
Evaluarea nevoilor privind serviciile de sănătate este o metodă sistematică și echitabilă
pentru analiza problemelor de sănătate cu care se confruntă populația, conducând la
stabilirea priorităților și alocarea resurselor astfel încât să îmbunătățească starea generală
de sănătate și să reducă inechitatea socială;
Eficiența clinică este capacitatea unei proceduri sau a unui tratament de a obține
rezultatul scontat. Mai precis, se referă la cât de bine funcționează un anumit test sau
tratament atunci când este utilizat în context real, spre deosebire de mediul strict
controlat al testelor clinice;
Eficiența în termeni de cost este un tip de evaluare economică folosită pentru a identifica
cea mai bună utilizare a fondurilor disponibile pentru acoperirea serviciilor de sănătate10
.
Un test sau un tratament se presupune că este eficient în termeni de cost în cazul în care
conduce la o stare de sănătate mai bună decât dacă resursele ar fi primit o altă
destinație.
2.1. Nevoia privind serviciile de RUAM
Sumarizăm în continuare principalele aspecte care indică existența nevoii pentru facilitarea
accesului la procedurile de RUAM.
a) Infertilitatea este o boală recunoscută de Organizația Mondială a Sănătății11
.
b) Incidența infertilității este în continuă creștere, atingând în prezent 15% din
cuplurile de vârstă reproductivă.
Ca urmare, numărul asiguraților care ar beneficia de decontarea acestor servicii de RUAM
este unul semnificativ ca pondere în total.
c) Din punct de vedere demografic, indicele conjuctural al fertilității12
în România
a cunoscut o scădere accentuată în ultimele decenii, de la un maxim înregistrat de
3,7 în 1967 la circa 1,4 în prezent13
. Acest indicator sugerează o rată a fertilității mai
mică decât media europeană de 1,6 și un decalaj considerabil față de alte state cu
sisteme moderne de sănătate, cum ar fi Franța (2,1), Irlanda (2,07), Marea Britanie și
Suedia (1,94), Belgia (1,84)14
etc. Corelată cu alți indicatori, această scădere a
ratei fertilității are un impact demografic îngrijorător, conducând la consecințe
grave în ceea ce privește presiunea asupra Bugetului de Stat al României.
Având în vedere aceste aspecte, Parlamentul European:
- menționează „scăderea drastică a fertilității în rândul cetățenilor statelor membre și
accesul dificil la fertilizarea in vitro din cauza costului ridicat al acesteia (inclusiv
legislația relevantă privind piața muncii), precum și implicațiile financiare ale tuturor
acestor procese”;
10
Evaluare de tip „Value for Money” (analiză cost-beneficiu)
11
A se vedea website-ul oficial al OMS: http://www.who.int/topics/infertility/en/
12
Numărul de copii născuți de o femeie în cursul vieții sale fertile
13
Sursa: Institutul Național de Statistică – Anuar Statistic 2010
14
Sursa: Comisia Europeană – Eurostat http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Fertility_statistics
6. 6
- „atrage atenția asupra faptului că trebuie create la nivelul UE stimulente pentru a
crește numărul de nașteri, lucru fără de care nu va putea fi rezolvată problema
îmbătrânirii în Europa”;
- „consideră, de asemenea, că, în Europa, îmbătrânirea populației asociată cu scăderea
natalității reprezintă o schimbare demografică fundamentală ce necesită o reformă a
sistemelor europene fiscale și de asistență socială”;
- „subliniază faptul că indiferent de venituri, vârstă, statut social sau risc de sănătate,
oamenii trebuie să beneficieze de asistență medicală accesibilă și de calitate, precum
și de îngrijire de înaltă calitate” 15
.
În concluzie, includerea în pachetul de servicii de sănătate de bază acordate a serviciilor
de reproducere umană asistată medical nu trebuie privită dintr-o perspectivă îngustă și
pe termen scurt, a impactului asupra Fondului, ci dintr-o perspectivă pe termen lung,
anticipând impactul viitor favorabil asupra Bugetului de Stat al României prin
contribuțiile ulterioare ale românilor a căror naștere devine posibilă prin
facilitarea accesului asiguraților la tehnicile de RUAM. În plus, această politică ar
fi singura care ar respecta recomandările formulate de instituțiile europene în domeniul
politicilor de sănătate.
d) Lipsa accesului la tehnici de RUAM este o sursă potențială pentru dezvoltarea
unor afecțiuni medicale de natură psihiatrică de către persoanele afectate de
infertilitate.
În ultimele decenii au fost realizate numeroase studii din care rezultă că imposibilitatea
de a avea un copil biologic din motive de natură medicală conduce la un risc sporit de
anxietate, schimbări de dispoziție și chiar depresie severă în cazul celor afectați.
Recent, în 2012, cercetătorii danezi au demonstrat printr-un studiu reprezentativ din
punct de vedere statistic (realizat pe un eșantion de aproape 100.000 de paciente) că
femeile care nu reușesc să dea naștere unui copil în urma investigațiilor și tratamentelor
de fertilitate au un risc mai mare (cu circa 18%) de dezvolta afecțiuni de natură
psihiatrică și de a necesita spitalizare față de femeile care, în urma investigațiilor specifice
infertilității, reușesc să dea naștere unui copil16
.
Astfel, nealocarea de resurse pentru decontarea serviciilor de RUAM ar putea genera o
altă nevoie, de alocare a resurselor pentru decontarea serviciilor de îngrijire psihiatrică,
atrăgând în plus un risc suplimentar de sănătate în acest segment al populației, afectat
de infertilitate.
e) Accesul facil la servicii medicale pentru diagnosticarea și tratarea infertilității
este necesar pentru a diminua impactul psiho-social al acestei afecțiuni
medicale și pentru a sprijini instituția familiei.
Cei mai mulți dintre cei care se confruntă cu dificultăți în concepție trec printr-o
experiență dificilă, atât din punct de vedere fizic, cât și emoțional. Există o prejudecată
generală că viața celor afectați de infertilitate continuă ca și până atunci, ceea ce nu este
deloc adevărat. Lipsa unui copil, starea de incertitudine constantă și încercările lunare de
a obține o sarcină, de multe ori de-a lungul mai multor ani, afectează sever toate
15
Rezoluția Parlamentului European din 11 noiembrie 2010 referitoare la provocările demografice și solidaritatea între
generații (2010/2027(INI))
16
Sursa: ESHRE - http://psychcentral.com/news/2012/07/03/fertility-problems-increase-risk-for-mental-
disorders/41093.html
7. 7
aspectele vieții unei persoane, având un puternic impact asupra relațiilor cu membrii
familiei și cu prietenii. Multe persoane trăiesc un stres emoțional intens, tradus în
sentimente de frustrare, stigmatizare, rușine, vină, vulnerabilitate, teamă și
pierdere.
Pe măsură ce trec anii, infertilitatea devine o povară pentru cei afectați. Oamenii
experimentează o capacitate diminuată de integrare în viața socială pentru lungi perioade
de timp. Pentru unii, evenimente cum ar fi anunțarea sarcinilor în cercurile de prieteni
apropiați, zilele de naștere ale copiilor și sărbătorile religioase (spre exemplu, botezurile)
și alte ocazii similare pot deveni surse semnificative de stres, cărora le fac față cu greu și
care sunt o reamintire constantă a problemelor lor de fertilitate.
Infertilitatea este în general greșit interpretată și tratată ca un tabu social. Pacienții se
confruntă adeseori cu stereotipuri, prejudecăți, neînțelegeri și sentimente profunde de
vină. Astfel, cei afectați ezită de multe ori să discute acest subiect cu prietenii și cu
familia. Treptat, se izolează din punct de vedere social, cu atât mai mult cu cât copiii sunt
omniprezenți în cadrul social apropiat.
Problemele de fertilitate și afecțiunile care stau la baza diagnosticului afectează de multe
ori și viața profesională a persoanelor hipofertile, fie printr-o scădere de productivitate17
,
prin pierderea motivației, prin diminuarea capacității de concentrare sau datorită timpului
pe care sunt nevoite să îl dedice investigațiilor și tratamentului, în detrimentul carierei.
De asemenea, există numeroase studii care demonstrează impactul negativ al infertilității
asupra căsniciei și asupra calității vieții de familie18
. Este recunoscut faptul că
imposibilitatea de a avea copii poate cauza în multe cazuri înstrăinarea partenerilor și
poate conduce la divorț19
. Deși nu există statistici despre efectul direct al infertilității
asupra ratei divorțurilor, studiile efectuate de cercetători americani arată că 66% din
cuplurile divorțate nu au copii, ceea ce sugerează indirect că, în cazul cuplurilor infertile,
probabilitatea de a recurge la divorț este mai ridicată decât în cazul cuplurilor care au cel
puțin un copil20
.
Facilitarea accesului la tehnicile de RUAM poate fi o soluție pentru diminuarea acestor
consecințe psiho-sociale ale bolii și pentru a sprijini instituția familiei.
17
Fundația Mondială de cercetare în domeniul endometriozei (WERF) a publicat în luna aprilie 2012 în revista
„Reproducerea umană” un studiu prin care arată că pierderea de productivitate a muncii datorată durerii cauzate pacientelor
de această boală, (una dintre cele mai frecvente cauze ale infertilității feminine), conduce la costuri de două ori mai mari
decât cele asociate costurilor de sănătate directe: http://endometriosis.ca/news/article/endocost-study-shows-loss-of-
productivity-higher-than-direct-healthcare-costs/
18
Sursa: Tao P, Coates R, Maycock B: Investigarea relației maritale în infertilitate - O revizuire sistematică a studiilor
cantitative. J Reprod Infertil. 2012;13(2):71-80
19
Sursa: Centrul național american de resurse privind sănătatea mariajului. Date despre infertilitate - www.healthymarriage
info.org
20
Sursa: http://marriagegems.com/tag/infertility-and-divorce/
8. 8
2.2. Eficiența clinică a serviciilor de RUAM
Până în prezent au fost elaborate în întreaga lume numeroase studii care atestă rata medie
de reușită a tehnicilor de RUAM. După cum este de așteptat, această rată poate varia în
funcție de o multitudine de variabile.
a) Eficiența clinică a procedurilor de inseminare artificială
În cazul inseminării artificiale se folosesc mai multe tehnici, rata de succes putând varia și
în funcție de acestea. Principalele tehnici utilizate sunt inseminarea intracervicală (ICI) și
inseminarea intrauterină (IUI). Pe lângă acestea se mai folosesc uneori inseminarea
intrauterină tubo-peritoneală (IUTPI) și inseminarea intratubară (ITI).
Rata de succes în cazul inseminării artificiale depinde de numeroși factori, cum ar fi
vârsta și sănătatea pacientului, dar și de felul în care este definită noțiunea de succes21
.
Un alt factor decisiv este și calitatea materialului seminal utilizat în cadrul procedurii.
În general rata de succes se situează în jurul valorii de 10 – 15% per ciclu menstrual în
cazul utilizării ICI și este de circa 15% - 20% per ciclu în cazul utilizării IUI (aceasta fiind
și tehnica cel mai des folosită în clinicile din România). Studiile arată că, prin utilizarea
IUI, 60 – 70% din cupluri au reușit să obțină o sarcină după 6 cicluri de încercări.
b) Eficiența clinică a procedurilor de fertilizare in vitro și embriotransfer
Rata de succes a procedurilor FIV reprezintă procentul tuturor procedurilor FIV efectuate
care au un rezultat favorabil. În funcție de calculul utilizat, acest procent poate fi definit
ca număr de sarcini confirmate clinic, ca număr de nașteri sau ca număr de copii născuți
vii .
Studiile recente22
arată următoarele date privind eficiența clinică a procedurilor FIV,
depinzând de mai mulți factori, cum ar fi vârsta femeii:
Embrioni proaspeți din ovocite
proprii
< 35 ani 35 – 37 ani 38 – 40 ani 41 – 42 ani
Număr de cicluri FIV analizate 39.473 20.250 20.706 9.650
Procent cicluri FIV finalizate cu
sarcină
47,7% 38,8% 29,9% 20,1%
Procent cicluri FIV finalizate cu
naștere
41,7% 31,9% 22,1% 12,5%
Număr mediu de embrioni
transferați
2,0 2,2 2,6 3,0
Procentul nașterilor cu gemeni 32,4% 27,2% 22,1% 16,9%
Procentul nașterilor cu tripleți sau
mai mult de trei copii
1,5% 1,5% 1,1% 1,1%
21
Spre exemplu, rata de succes poate varia dacă se urmărește doar confirmarea prin test serologic a sarcinii după procedură
sau evoluția sarcinii până în săptămâna 13; de asemenea, succesul poate fi măsurat prin rata procedurilor care au condus la
copii născuți vii.
22
Societatea americană pentru tehnici de reproducere asistată (SART) – Sumarul raportului clinic (2010) -
https://www.sartcorsonline.com/
9. 9
Embrioni criogenați din ovocite
proprii
< 35 ani 35 – 37 ani 38 – 40 ani 41 – 42 ani
Număr de embriotransferuri (ET) 11.858 5.865 4.411 1.521
Procent ET finalizate cu naștere 38,7% 35,1% 28,5% 21,4%
Număr mediu de embrioni
transferați
1,9 1,9 2,1 2,2
Ovocite donate Embrioni proaspeți Embrioni criogenați
Număr de embriotransferuri (ET) 9.321 6.183
Procent ET finalizate cu naștere 55,6% 34,8%
Număr mediu de embrioni
transferați
1,9 2,0
Sursa: Societatea americană pentru tehnici de reproducere asistată
În România, majoritatea clinicilor autorizate raportează rate medii de succes situate între
30 – 40% în funcție de criteriul sarcinilor confirmate clinic. Pe de altă parte, numărul de
copii născuți vii conform datelor centralizate de EUROCET23
este semnificativ mai mic
decât numărul sarcinilor confirmate clinic obținute prin proceduri FIV24
. În România, în
anul 2010 au fost parcurse 2.608 cicluri de inseminare artificială și 1.486 de cicluri FIV.
Acest număr scăzut este în directă legătură cu inaccesibilitatea acestor proceduri pentru
majoritatea pacienților care au nevoie de ele (estimat a fi de circa 500.000 de persoane).
De asemenea, o parte din clinicile autorizate pentru desfășurarea de proceduri specifice
RUAM erau în 2010 în primul an de funcționare, motiv pentru care încă nu puteau
raporta reușite în contrapartida procedurilor efectuate. Mai mult, din această cauză, ele
nu pot fi încă relevante din punct de vedere statistic. De aceea considerăm că raportarea
la ratele de succes determinate pe eșantioane mult mai ample, cum sunt cele prezentate
anterior, ar trebui avută în vedere.
Un studiu efectuat de cercetători francezi a arătat că 66% din pacienții care au apelat la
proceduri de fertilizare in vitro au reușit să conceapă un copil pe parcursul
tratamentelor25
. Pentru creșterea șanselor de reușită, se recomandă parcurgerea a 3 - 4
proceduri la nivel de cuplu.
Și în cazul fertilizării in vitro, ca și în cel al inseminării artificiale, rata ridicată de reușită
după efectuarea mai multor proceduri recomandă facilitarea accesului cuplurilor
hipofertile la mai multe proceduri de RUAM, pentru a spori șansele unui rezultat pozitiv.
23
Registrul European pentru Organe, Celule și Țesuturi
24
În 2010 a fost raportată la EUROCET o rată de succes a procedurilor FIV efectuate în România de 37% conform criteriului
sarcinilor confirmate clinic, însă procentul în funcție de numărul copiilor născuți vii a fost de 18%
25
Sursa: de La Rochebrochard E, Quelen C, Peikrishvili R, Guibert J, Bouyer J (august 2008): Rezultatul pe termen lung al
încercărilor de a deveni părinți în timpul fertilizării in vitro și după întreruperea sau nereușita fertilizării in vitro. Fertil. Steril.
92 (1): 149–56
10. 10
2.3. Eficiența în termeni de cost a serviciilor de RUAM
Referitor la costul mediu al procedurilor de RUAM în România, Asociația SOS Infertilitatea a
efectuat o analiză a datelor publicate în lunile iunie – iulie 2012 de clinicile acreditate în
domeniu conform Ordinului Ministerului Sănătății nr. 712 din 13 iulie 2012 pentru acreditarea
în domeniul transplantului a unităților sanitare care pot efectua activități de bănci de țesuturi
și/sau celule umane, respectiv de utilizator de țesuturi și/sau celule umane în scop
terapeutic. Analiza prețurilor publicate de 18 din cele 19 clinici menționate în ordin26
a
condus la următoarele date:
a) Costul mediu al unei proceduri FIV este de circa 10.120 RON (echivalentul a
cca. 2.200 EUR)27
;
b) Costul mediu al unei proceduri de inseminare intrauterină este de circa 935
RON (echivalentul a cca. 200 EUR) 28
.
Corelând aceste informații cu datele privind eficiența clinică a procedurilor de RUAM, se
poate trage concluzia că, în vederea obținerii unor rezultate pozitive pentru aproximativ 65%
din cuplurile tratate, este necesară o investiție de maxim 5.610 RON (echivalentul a 1.218
EUR) în cazul inseminărilor artificiale și de circa 30.360 RON (echivalentul a 6.600 EUR) în
cazul fertilizărilor in vitro.
La aceste costuri se adaugă și costul medicației, care poate varia în funcție de diagnosticul
clinic al fiecărui cuplu. În medie, în cazul unei inseminări intrauterine, costul medicației se
situează în jurul valorilor de 800 – 1.200 RON, iar în cazul unei proceduri FIV, este de circa
2.500 – 3.500 RON. Pe lângă aceste costuri, pacienții suportă și contravaloarea
monitorizărilor ecografice și a analizelor necesare înainte și în timpul procedurii.
Plecând de la aceste date, considerăm necesare o serie de precizări. În prezent, costurile
tehnicilor de RUAM în România se situează încă sub media europeană. Deși raportate la
costurile altor servicii medicale, aceste costuri pot părea relativ mari, ele trebuie analizate și
din perspectiva beneficiului potențial. În contextul în care înțelegem că aceste proceduri
facilitează concepția, participând activ la crearea de noi vieți umane, orice discuție legată de
costurile asociate ar putea fi privită ca fiind nepotrivită sau chiar non-etică.
Mai mult decât atât, chiar și în aceste condiții am avut în vedere existența unor posibile
constrângeri de natură bugetară. Astfel, solicitarea noastră este de a acoperi doar o parte
din procedurile la care ar trebui să apeleze un cuplu hipofertil pentru a avea o șansă
rezonabilă de a avea un copil biologic, respectiv trei proceduri IUI și două proceduri FIV.
Din punctul nostru de vedere, a limita accesul unui cuplu la tratamente specifice infertilității
(necesare pentru a putea obține bucuria concepției unui copil biologic și a unei familii
întregi), plecând de la considerente legate de cost ar încălca în esență un drept uman
fundamental, acela de a nu pune o etichetă de preț pe viața unei ființe umane.
26
Una dintre clinici a refuzat publicarea prețurilor aferente tehnicilor de RUAM oferite ca serviciu; pe lângă cele 19 clinici
mai există alte 4 clinici care sunt aparent autorizate de către Asociația Națională de Transplant (ANT), dar ele nu au fost
incluse în studiu.
27
În scopul facilitării comparației, au fost luate în considerare costurile incluzând o eventuală procedură ICSI
28
În cazurile în care au fost oferite detalii, s-a selectat pentru analiză prețul aferent IUI cu două proceduri
11. 11
3. Temeiul de drept
Există numeroase acte normative atât naționale cât și internaționale care susțin necesitatea
asigurării accesului în condiții echitabile la tehnicile de RUAM. În continuare, prezentăm doar
o parte din aspectele de natură juridică pe care le considerăm relevante din perspectiva
demersului nostru.
3.1. Principii
În primul rând, pentru a asigura o legislație a sănătății coerentă, care să respecte drepturile
tuturor asiguraților în aceeași măsură, trebuie avută în vedere respectarea unor principii
fundamentale:
a) responsabilitatea societăţii pentru sănătatea publică;
b) focalizarea acţiunilor de prevenire pe grupuri populaţionale vulnerabile;
Inclusiv asociațiile medicale și de pacienți semnatare ale acestui memoriu acționează ca
parteneri ai autorităților române în aceste două arii, prin campanii de promovare a sănătății
reproducerii, adresate grupurilor de tineri, urmărind pe cât posibil educarea publicului larg în
vederea prevenirii infertilității.
c) preocuparea faţă de determinanţii stării de sănătate;
Întrucât cauzele medicale ale infertilității și efectele de natură psihică ale acestei afecțiuni se
situează printre principalii determinanți ai stării de sănătate a asiguraților, aceste aspecte
trebuie să devină o preocupare activă a autorităților de reglementare în domeniul sănătății.
d) abordarea multidisciplinară şi intersectorială;
Acest principiu constituie un motiv solid pentru decontarea investigațiilor generale de
sănătate ce sunt de multe ori premergătoare stabilirii diagnosticului de infertilitate
(investigații de hematologie, endocrinologie, boli infecțioase, diabetologie, imunologie,
genetică, ginecologie, psihologie).
e) parteneriat activ cu [...] organizaţii guvernamentale şi nonguvernamentale cu activitate în
domeniul sănătăţii publice, precum şi organisme naţionale şi internaţionale cu
competenţe în sănătate publică;
În spiritul acestui principiu, sperăm să acordați atenția cuvenită observațiilor înaintate de
către noi, cu atât mai mult cu cât aceste observații sunt fundamentate pe măsuri promovate
și de alte organisme internaționale recunoscute în domeniul sănătății (e.g. Organizația
Mondială a Sănătății, ESHRE, Fertility Europe).
f) decizii bazate pe dovezi ştiinţifice;
Sperăm că prezenta adresă aduce în sprijinul deciziei pe care v-o solicităm suficiente
argumente bazate pe dovezi științifice solide. În cazul în care considerați că acestea nu sunt
suficiente din punctul dumneavoastră de vedere pentru a lua o decizie informată, asociațiile
noastre vă pot pune la dispoziție și alte studii relevante în domeniu, în funcție de tematica
specifică vizată.
g) decizii fundamentate conform principiului precauţiei în condiţii specifice;
În contextul subiectului abordat, aplicarea principiului precauției conduce la facilitarea
accesului la tehnici de RUAM tuturor cuplurilor hipofertile, astfel încât acestea să nu amâne
apelarea la tratamentele necesare din cauza unor restricții de natură financiară până în
12. 12
momentul în care infertilitatea devine dificil sau imposibil de tratat eficient din motive legate
de vârstă.
h) promovarea solidarității, echității și participării active pentru asigurarea sănătății
populației.
Acest ultim principiu este poate și cel mai important dintre cele enunțate. În baza acestui
principiu, trebuie să aveți în vedere că:
- infertilitatea este o afecțiune medicală recunoscută internațional care generează o nevoie
de servicii de sănătate, nevoie care trebuie acoperită ca atare de sistemul asigurărilor
publice de sănătate;
- investigațiile de fertilitate și tratamentul infertilității trebuie să beneficieze de rambursare,
ca și în cazul altor state europene, iar tratamentele care se dovedesc benefice pentru
pacienți trebuie să fie accesibile indiferent de venitul sau locul de reședință al
asiguratului29
.
3.2. Legislația europeană (în vigoare în UE) relevantă
Printre cele mai relevante astfel de acte și convenții aplicabile și în România, menționăm:
Rezoluția Parlamentului European din 11 noiembrie 2010 referitoare la
provocările demografice și solidaritatea între generații (2010/2027(INI)), în
care Parlamentul European:
- menționează „scăderea drastică a fertilității în rândul cetățenilor statelor membre și
accesul dificil la fertilizarea in vitro din cauza costului ridicat al acesteia (inclusiv
legislația relevantă privind piața muncii), precum și implicațiile financiare ale tuturor
acestor procese”;
- „atrage atenția asupra faptului că trebuie create la nivelul UE stimulente pentru a
crește numărul de nașteri, lucru fără de care nu va putea fi rezolvată problema
îmbătrânirii în Europa”;
- „consideră, de asemenea, că, în Europa, îmbătrânirea populației asociată cu scăderea
natalității reprezintă o schimbare demografică fundamentală ce necesită o reformă a
sistemelor europene fiscale și de asistență socială”;
- „subliniază faptul că indiferent de venituri, vârstă, statut social sau risc de sănătate,
oamenii trebuie să beneficieze de asistență medicală accesibilă și de calitate, precum
și de îngrijire de înaltă calitate”.
Rezoluţia Parlamentului European din 21 februarie 2008 privind viitorul
demografic al Europei - 2007/2156(INI), în care Parlamentul European:
- precizează că „infertilitatea este o boală recunoscută de Organizaţia Mondială a
Sănătăţii, care poate avea efecte grave, cum ar fi depresia și subliniază faptul că rata
infertilităţii este în creştere, atingând în prezent aproximativ 15% din cupluri”;
- „invită statele membre să garanteze cuplurilor dreptul de acces universal la tratament
împotriva infertilităţii”.
Convenția pentru protecția drepturilor omului și a demnității ființei umane
față de aplicațiile biologiei și medicinei: Convenția privind drepturile omului și
29
Aceste aspecte se regăsesc și între recomandările ESHRE
13. 13
biomedicina, ratificată de România în anul 1997. Statele membre ale Consiliului
Europei, celelalte state și Comunitatea Europeană, semnatare ale prezentei Convenții:
- afirmă că „progresul biologiei și medicinei trebuie utilizat în beneficiul generațiilor
prezente și viitoare”;
- subliniază „necesitatea cooperării internaționale astfel încât întreaga umanitate să se
poată bucura de avantajele biologiei și medicinei”;
- precizează că „Părțile la Convenție se vor preocupa ca problemele fundamentale pe
care le ridică dezvoltarea biologiei și medicinei să facă obiectul unei dezbateri publice,
în special în lumina implicațiilor relevante din punct de vedere medical, social,
economic, etic și juridic, și ca posibila lor aplicare să constituie subiectul unor
consultări corespunzătoare”.
Această Convenție are un dublu rol: pe de-o parte definește drepturile pacienților și
indică o anumită direcție de dezvoltare pentru sistemele de sănătate publică din Europa,
iar pe de altă parte oferă și un cadru juridic necesar utilizării în condiții etice a tehnicilor
de RUAM.
3.3. Acte normative românești
Noul Cod Civil prevede:
- Articolul 61 Garantarea drepturilor inerente fiinţei umane
(1) Viaţa, sănătatea şi integritatea fizică şi psihică a oricărei persoane sunt garantate
şi ocrotite în mod egal de lege;
(2) Interesul şi binele fiinţei umane trebuie să primeze asupra interesului unic al
societăţii sau al ştiinţei.
- Articolul 258 Familia
(2) Familia are dreptul la ocrotire din partea societăţii şi a statului;
(3) Statul este obligat să sprijine, prin măsuri economice şi sociale, încheierea
căsătoriei, precum şi dezvoltarea şi consolidarea familiei.
Întrucât o afecțiune medicală cum este infertilitatea constituie un obstacol independent de
voința cuplului căsătorit în a dezvolta și consolida familia, conform textului de lege menționat
anterior Statul are obligația de a acorda sprijin cuplului, inclusiv prin măsuri economice,
pentru a-și putea dezvolta și consolida familia, prin conceperea unui copil biologic. Astfel,
considerăm că lipsa finanțării procedurilor de RUAM din Fondul Național Unic al
Asigurărilor Sociale de Sănătate sau din bugetul Ministerului Sănătății ar constitui
o încălcare flagrantă a unei legi fundamentale în vigoare și credem că acest lucru
poate fi argumentat oricând cu succes în fața oricărei instanțe internaționale.
Drepturi similare cu cele menționate anterior se regăsesc și în diverse Convenții
internaționale, la care România este semnatară (în particular în multe din tratatele
Organizației Națiunilor Unite30
).
30
Sursa: Asociația pentru Educație privind Drepturile Umane - http://www.hrea.org/index.php?doc_id=425#instruments
14. 14
4. Experiența altor state europene privind decontarea serviciilor de RUAM din
fonduri publice
Nu în ultimul rând, pentru analiza obiectivă a solicitărilor formulate de către noi, trebuie să
existe și o raportare la situația existentă în alte state europene, în special în cazul acelor
state cu sisteme de sănătate moderne și eficiente.
Acest lucru este necesar pentru a asigura conformarea cu indicațiile oferite în Rezoluțiile
Parlamentului European menționate anterior și pentru a preveni discriminarea pacienților din
România față de pacienți afectați de infertilitate din celelalte State Membre.
Atașăm acestei adrese (a se vedea Anexa 1) un sumar al legislației privind decontarea
procedurilor de RUAM în diverse state din Europa, conform ultimelor date publicate de
ESHRE în mai 2012.
După cum se poate observa din informațiile incluse în tabelele din Anexa 1, România ocupă
în prezent ultimul loc în Europa în ceea ce privește decontarea procedurilor de RUAM din
fondurile asigurărilor publice de sănătate. Majoritatea statelor europene acoperă cel puțin 3
tentative de inseminare artificială, respectiv 3 tentative de fertilizare in vitro și decontează cel
puțin parțial cheltuielile asociate cu laboratorul, medicația, consultațiile, analizele de sânge și
ecografiile necesare.
Astfel, menținerea actualei situații ar conduce la o discriminare clară a asiguraților români
față de pacienții confruntați cu infertilitatea din celelalte state europene.
15. 15
* * *
Acest memoriu a fost întocmit în ipoteza în care, în urma procesului consultativ cu medicii,
pacienții și reprezentanții societății civile, se dorește îmbunătățirea accesului la serviciile de
sănătate, care să răspundă mai bine nevoilor asiguraților și să aducă România în rândul
statelor cu sisteme de sănătate publică evoluate și eficiente. În speranța că veți acorda
atenția cuvenită propunerilor și observațiilor noastre, rămânem la dispoziția dumneavoastră
pentru mai multe informații și clarificări.
În situația în care veți considera că modificările propuse nu sunt oportune, am aprecia dacă
ne-ați prezenta motivația care ar putea sta la baza unei astfel de decizii.
În cazul în care considerați că implementarea măsurilor propuse este oportună dar este, în
același timp, supusă unor constrângeri de natură bugetară, dorim să ni se aducă la
cunoștință concluziile aferente studiului economico-financiar efectuat de
reprezentanții Ministerului Sănătății care ar justifica o asemenea poziție.
Vă mulțumim și așteptam cu interes răspunsul dumneavoastră.
Cu deosebită considerație,
SEMNEAZĂ PREZENTUL MEMORIU:
As. univ. Dr. Dragoș ALBU, medic primar obstetrică-ginecologie, coordonator al
departamentului de medicina materno-fetala Hyperclinica Medlife
Dr. Ionela ANGHELESCU, medic specialist obstetrică-ginecologie, doctorand în domeniul
fertilității și reproducerii asistate, Clinica Gynera, București
Dr. Cristina AVATAJITEI – medic primar obstetrică-ginecologie, Spitalul Clinic de Obstetrica-
Ginecologie "Cuza -Voda" și Clinica Omini, Iași
Dr. Cristina BARTHA, embriolog, clinica Polisano Sibiu
Dr. Marilena BĂLUȚĂ, Medic Specialist obstetrică-ginecologie, Embriolog, Spitalul Clinic de
Obstetrică și Ginecologie "Prof. Dr. Panait Sirbu", București.
Dr. Bogdan BÎCU, medic endocrinolog, Clinica Hitmed, Craiova
Dr. Melihan BECHIR, medic primar obstetrică-ginecologie, embriolog senior, vice-președinte
Asociația Embriologilor din Romania
Dr. Ioan BOLEAC, Medic specialist obstetrică-ginecologie, Clinica Gynera, București
Dr. Adrian BORȘ, Medic specialist obstetrică-ginecologie, Clinica Omini, Iași
Dr. Cezara BUCUR, medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Columna, București
Conf. univ. Dr. Maria BUTNARU, Embriolog, Coordonator Laborator FIV, Clinica Omini, Iași
16. 16
Biol. Dr. Andreea BUTNARIU, Bioinginer Laborator FIV, Clinica Omini, Iași
Dr. Bogdan Valer CÂRSTEA, Biolog-șef Laborator, embriolog, Clinica de Reproducere Umană
Mureș
Dr. Ana Claudia CÂRSTEA, embriolog, Clinica de Reproducere Umană Mureș
Prof. Dr. Iacob CHECIU, biolog, Clinica Gynatal, Timisoara
Șef lucrări Dr. Radu CHICEA, medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Polisano, Sibiu
Dr. Carmen CIONTU, medic primar obstetrică-ginecologie, Athena Hospital, Timișoara
Dr. Diana COCEI, medic primar obstetrică-ginecologie / embriolog senior, Clinica Columna,
București
As. univ. Dr. Dorina CODREANU, Medic primar obstetrică-ginecologie cu supraspecializare FIV,
Clinica Gynera, București
Dr. Carmen CONSTANTINESCU, medic primar obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare FIV ,
Clinica Hit-Med, Craiova
Dr. Anca CORICOVAC, Embriolog și medic specialist obstetrică-ginecologie, Clinica Gynera,
București
Nicoleta CRISTEA-BRUNEL, pacientă, coordonatoarea Asociației SOS Infertilitatea
www.vremcopii.ro
Dr. Daniel DAMIAN, Medic primar Urologie, Doctorat în Infertilitate masculină, Clinica Gynera,
București
Biol. Monica DASCALESCU, Președinte Asociația Embriologilor, biolog principal / embriolog
senior, Clinica Columna, Bucuresti
Biol. Alina DAVID, fostă pacientă, Președinte Asociația SOS Infertilitatea, www.vremcopii.ro
Dr. Florin DORNEANU, medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Gynatal, Timișoara
Dr. Bogdan DOROFTEI, medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Origyn, Iași, reprezentant
al României în Comitetul Național ESHRE
Dr. Laura DRACEA, medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Gynera, București
Dr. Beatrice Andreea ENACHE, medic specialist obstetrică-ginecologie, Spitalul Clinic de
Obstetrică și Ginecologie "Prof. Dr. Panait Sirbu", București
Dr. Irina ENĂCHESCU, medic primar obstetrică-ginecologie, Craiova
Prof. Dr. Konstantinos GIATRAS, medic primar obstetrică-ginecologie, Athena Hospital,
Timișoara
Dr. Flaviu GLIGA, medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Vivamed, Brașov
Biol. Monica GLIGOR, embriolog, Athena Hospital, Timișoara
Dr. Delia HUȚANU, embriolog, Clinica Gynatal, Timișoara
Dr. Florin ISPĂȘOIU, medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Polisano, Sibiu
17. 17
Clare LEWIS-JONES, MBE, Președinte Infertility Network U.K., Președinte Fertility Europe
Dr. Alexandru LUCA, medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Omini, Iași
Dr. Ioana LUȚESCU, medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Euromaterna, Constanța
Dr. Corina MANOLEA, medic specialist obstetrică-ginecologie, Clinica Promed, București
Acad. Prof. Dr. Bogdan MARINESCU, medic primar obstetrică-ginecologie, Spitalul Clinic de
Obstetrică și Ginecologie "Prof. Dr. Panait Sirbu", București
Biol. Violeta MARTINIUC, embriolog, Clinica Avicena Profertis, Iași
Dr. Romeo MICU, medic primar obstetrică-ginecologie, Spitalul Clinic de Urgență, Cluj Napoca
Dr. Cătălin MIHĂILĂ - medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Omini, Iași
Biol. Ramona MIHART – embriolog clinic certificat ESHRE, Clinica Hitmed, Craiova
Dr. Luminita MIRZAN, Embriolog clinic certificat ESHRE, Medic primar medicină de laborator,
Clinica Gynera, București
Dr. Anca MOISA, medic primar obstetrică-ginecologie, androlog, Spitalul Clinic de Obstetrică și
Ginecologie "Prof. Dr. Panait Sirbu", București
Dr. Oana MOISE, medic specialist obstetrică-ginecologie, Clinica Promed System, București
Dr. Greti MUTULIGA, medic primar obstetrică – ginecologie, Clinica Polisano Sibiu
Dr. Andreea MUSTAȚĂ, Medic primar Genetica Medicala, embriolog clinic acreditat ESHRE,
clinica Promed, București, reprezentanta României in Comitetul EIM, ESHRE
Acad. Prof. Dr. Ioan MUNTEANU, medic primar obstetrică – ginecologie, părintele științific al
primului copil conceput prin FIV in România
Dr. NAGY Barna Stefan, medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica de Reproducere Asistată
Mureș
Dr. Oana NEUMANN, medic primar obstetrică-ginecologie, clinica Avicena Profertis, Iași
Dr. Cerasella NICOLICEA, medic specialist Genetică Medicală, cu formare in Biologia
Reproducerii, Clinica Fertilia
Dr. Mihail NICULESCU - medic primar obstetrică-ginecologie, Spitalul Clinic de Obstetrică și
Ginecologie "Prof. Dr. Panait Sirbu" și Clinica Columna, București
Prof. univ. Dr. Mircea ONOFRIESCU, medic primar obstetrică-ginecologie, Coordonator Centru
de Fertilitate Omini Clinic, Iași
Dr. Irina OPROIU, medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Gynera, București
Biol. Mihaela POPA – embriolog senior certificat ESHRE, Clinica Promed, București
18. 18
Conf. univ. Dr. Denisa PROTOPOPESCU, medic primar obstetrică-ginecologie, Supraspecializare
Reproducere Umana Asistata, Clinica Genesys
Biol. Mihaela RADU, Doctorand Genetică, ESHRE Senior Embryologist, Clinica Hitmed, Craiova
Dr. Iulia RAICA, embriolog, Clinica Polisano Sibiu
Biol. Ioana RUGESCU, Secretar General – Asociația Embriologilor
Dr. Lăcrămioara SANDU, Medic primar genetica medicala, specializare embriologie, clinica
Promed, București
Dr. Bogdan SCURTU – medic primar obstetrică-ginecologie, clinica Omini, Iași
Șef lucrări Dr. Răzvan SOCOLOV, medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Avicena Profertis
Iași
Șef lucrări Dr. Demetra SOCOLOV, medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Avicena
Profertis Iași
Dr. Lavinia STELEA, Medic primar obstetrica-ginecologie - specializare in Fertilizare in Vitro,
Athena Hospital, Timișoara
Dr. George VASILESCU - medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Columna, București
Dr. Gabriela TOMA – medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Omini, Iași
Dr. Alice VĂDUVA, Medic specialist endocrinologie, Clinica Hit-Med, Craiova
Dr. Cristian VĂDUVA, Medic primar obstetrica-ginecologie, Supraspecializare fertilizare in
vitro, Clinica Hit-Med, Craiova
Dr. Andreea VELISCU, medic specialist obstetrică-ginecologie, Spitalul Clinic de Obstetrică și
Ginecologie "Prof. Dr. Panait Sirbu" și clinica Columna
Dr. Cristina VASILACHE – medic primar obstetrică-ginecologie, Clinica Omini, Iași
Dr. Livia ZGRIPCEA, embriolog, Clinica Polisano Sibiu
Adresa pentru corespondență:
Asociația SOS Infertilitatea
Calea Floreasca nr. 110
Sector 1, București
contact@vremcopii.ro
19. 19
Anexa 1
Experiența altor state din Europa privind decontarea procedurilor de RUAM din
fonduri publice
Tabel 1 - Numărul de cicluri ale procedurilor de RUAM decontate în Europa
Informații furnizate de către asociațiile membre ale Fertility Europe, în aprilie 2012
Țara Numărul de
cicluri IUI
Numărul de
cicluri
IVF/ICSI
Pe durata
întregii
vieți
Per copil Decidenții
care permit
decontarea
Belgia 0 6 da nu
Asigurările
sociale, în
mod automat
Bulgaria 0 3 da nu Consiliul
Public al
Fondului de
Stat
Croația fără limită 6 nu da
Asigurările
sociale, în
mod automat
Republica
Cehă
6
4 dacă
primele 2
sunt cu
SET31
sau 3
fără SET
da nu
Asigurările
sociale, în
mod automat
Finlanda fără limită 3 da nu
Asigurările
sociale, în
mod automat
Franța 6 4 sau 5 nu da
Asigurările
sociale, în
mod automat
Islanda
(doar o
clinică
privată)
0
3,
prima
tentativă nu
este
rambursată
da,
pentru un
copil cu
același
partener
nu
Asigurările
sociale, în
mod automat
Israel
fără limită
până la
nașterea a
doi copii
fără limită
până la
nașterea a
doi copii
- -
Asigurările
sociale, în
mod automat
Olanda fără limită 3 nu da
Asigurările
sociale, în
mod automat
Norvegia fără limită 3 nu da
Asigurările
sociale, în
31
Transferul unui singur embrion (SET – single embryo transfer)
20. 20
mod automat
Portugalia 3 3 da nu
Asigurările
sociale, în
mod automat
Polonia 0 3
(din iulie
2013)
da nu
Conform
deciziei Casei
de asigurări
de sănătate
Suedia 6 0 până la 3 da nu
Factorii
politici de
decizie din
fiecare
regiune, în
funcție de
realitățile
medicale dar
și într-o limită
de sumă
Marea
Britanie
0 până la 6 0 până la 3 da nu În funcție de
regiune / cod
postal.
România 0
din 2011 o
tentativă
parțial
decontată
da nu
Conform
deciziei
Comisiei
Ministerului
Sănătății
Tabel 2 - Nivelul decontării procedurilor de FIV / ICSI în unitățile medicale din
Europa
Informații furnizate de către asociațiile membre ale Fertility Europe, în aprilie 2012
Țara
Laborat
or
Medicație
Consult
ații
Anali
ze de
sâng
e
Ecografi
i
Unități
medicale
private
Belgia 100 % 95 % 95 % 95 % 95 %
Aceeași
rambursare
Bulgaria
(doar
centre
medicale
private)
100 % 100 % 100 %
100
%
100 % _
Croația
100 % 100 % 100 %
100
%
100 %
În principiu,
nu există
rambursare,
exceptând
două clinici
21. 21
care oferă
fiecare 100
de cicluri / an
Republica
Cehă 100 %
100 %
Numai
medicația de
bază
100 %
100
%
100 %
Aceeași
rambursare
Danemarca 100 % 100 % 100 %
100
%
100 %
Nu există
rambursare
Finlanda 100 %
100 %
Franciză de
600 euro
anual
100 %
100
%
100 %
Se
rambursează
40% din total
Franța 100 % 100 % 100 %
100
%
100 %
Rambursarea
depinde de
tarifele
aplicate de
centrele
medicale
private și de
calitatea
asigurării
complementa
re
Ungaria 100 % 70 % 100 %
100
%
100 % _
Islanda
(doar o
clinică
privată)
60 % 0 60 % 0 60 % _
Israel 100 % 100 % 100 %
100
%
100 %
Aceeași
rambursare
Italia 100 % 100 % 100 %
100
%
100 %
Nu există
rambursare.
Olanda 100 % 100 % 100 %
100
%
100 %
Aceeași
rambursare
Norvegia 100 %
Cheltuielile
pentru
medicația
peste 2000
euro sunt
decontate
400 euro
deductibi
li
100
%
100 %
Aceeași
rambursare
Portugalia 100 % 69 % 100 %
100
%
100 %
Rambursare
parțială
pentru
medicamente
. 0 % pentru
restul
22. 22
tratamentului
. Unele
asigurări
private pot
acoperi
consultațiile
Slovacia 75 % 75 % 100 %
100
%
100 % -
Suedia
*Când fondul
regional
pentru
sănătate este
epuizat,
persoanele
infertile
trebuie să
suporte
costurile
100 % 100 %
100 %
Cu
excepția
a 30 de
euro /
vizită la
doctor
100
%
100 %
Aceeași
rambursare,
subiect al
aprobării
regionale.
Dacă
regiunea nu
are o clinică
publică,
persoanele
sunt
îndrumate
către cea mai
apropiată
clinică privată
sau către o
clinică cu
care Consiliul
Regional a
încheiat un
acord
financiar
România 0
0 sau
decontare
parțială
pentru
anumite
tratamente
0 - 100% 0 0
Nu există
rambursare
decât parțial
și doar în
cadrul
Subprogramu
lui FIV/ET (în
prezent,
sistat).
23. 23
*****
Anexa 3
Scrisoarea Irinei, mamică a Subprogramului, voluntar activ al Asociației SOS Infertilitatea:
Stimate Domnule Ministru Eugen Nicolaescu,
Ma numesc Irina *** si va scriu in legatura cu situatia unuia dintre programele finantate de
Ministerul Sanatatii, respectiv Subprogramul de fertilizare in vitro si embriotransfer.
Eu sunt doar unul dintre numerosii romani care s-au confruntat multi ani cu infertilitatea,
fiind diagnosticata, printre altele, cu endometrioza severa. In luna iulie 2012 am efectuat o
prima procedura de fertilizare in vitro, pentru care am beneficiat de decontare partiala prin
programul mai sus amintit, iar in urma acestei proceduri a venit pe lume baietelul nostru,
Darius, readucand fericirea in viata noastra si ajutandu-ne sa redevenim o familie implinita.
Din pacate insa, se pare ca am fost unul dintre putinii pacienti norocosi ce s-au putut bucura
de beneficiile acestui program. Astazi, el exista pe hartie, dar doar pe hartie, in timp ce
multe alte cupluri afectate de infertilitate, aflate inca in mijlocul calvarului pe care l-am trait
si noi, asteapta zilnic cu speranta deblocarea finantarii acestui program de sanatate.
Pentru ca din postura de beneficiar pot estima exact cat de valoros este ajutorul oferit prin
acest program, cat de util si necesar este el pentru cei afectati de infertilitate, va scriu in
speranta ca veti lua deciziile potrivite si veti contribui la demersurile care pot duce la
continuarea si chiar la imbunatatirea Subprogramului FIV/ET.
Argumentele sunt numeroase, si mentionez in continuare doar cateva dintre ele
– Suntem singura tara din UE (si nu numai) in care aceste proceduri nu sunt decontate
de asigurarile sociale de sanatate, intr-o anumita masura
– Pacientii, in marea lor majoritate, sunt contribuabili platitori de contributii sociale de
sanatate. Ca urmare, au dreptul de a primi o contraprestatie in cazul in care sufera de o
afectiune medicala plecand de la principiul contributivitatii;
– Dezechilibrul demografic actual necesita incurajarea natalitatii prin programe
nationale coerente si eficiente, mai ales in acele familii care isi doresc sa aduca pe lume
copii, sa ii creasca si sa ii educe, inconjurati de dragoste si grija;
– Programul s-a dovedit extrem de eficient pe scurta perioada cat a fost desfasurat – s-
au nascut si urmeaza sa se nasca peste 300 de copii, cu o investitie minima in termeni de
cheltuieli publice;
– Vorbim nu doar de o cheltuiala publica, ci de o investitie care urmeaza a fi amortizata
integral si care va aduce un plus la Bugetul Statului, prin contributiile viitoare ale micutilor ce
se nasc astfel;
– In lipsa sustinerii de catre stat, costurile procedurilor medicale necesare pot fi
24. 24
prohibitive chiar si pentru cetateni cu venituri medii;
– Infertilitatea este o afectiune medicala severa, cu un impact imens asupra familiilor
afectate, atat din punct de vedere economic, cat si social. Destrama familii, epuizeaza
economiile si mai ales sufletul celor care se confrunta cu aceasta problema.
– In lipsa ajutorului, depresia cauzata de infertilitate poate fi atat de grava incat sa
conduca la probleme psihologice extrem de serioase (existand pana in prezent inclusiv cazuri
de sinucideri in randul celor afectati).
Si sigur, lista ar putea fi continuata, insa ma opresc aici cu speranta ca dorinta exprimata a
fost suficient argumentata si inteleasa. Am incredere ca veti sti sa luati deciziile corecte, care
se impun in situatia de fata. Inteleg ca sunteti in postura dificila de a decide poate intre
prioritati, insa cu siguranta in acest caz eficienta programului ar trebui sa aduca motivul
hotarator.
Baietelul nostru este dovada vie (la propriu) a rezultatelor extraordinare pe care le-a avut
Subprogramul FIV/ET, dupa cum puteti vedea in fotografia alaturata:
Aveti ocazia sa oferiti viata, un gest care in sine aduce recompense incomensurabile. Nu
refuzati oportunitatea! Costul este in realitate infim fata de beneficii. Cuplurile hipofertile din
Romania au nevoie reala de ajutorul dumneavoastra.
Multumesc!
Cu stima,
Irina ***