EPAF - traducere in limba romana

1. AUDIT AL POLITICILOR CU PRIVIRE LA FERTILITATE
ANALIZA A NOUĂ STATE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE
INTRODUCERE
Acest raport oferă o imagine de ansamblu asupra situa iei și a politicilor în vigoareț
pentru combaterea infertilită ii pe un eșantion de nouă state membre ale UE, și anume:ț
Republica Cehă, Fran a, Germania, Italia, Polonia, România, Spania, Suedia și Regatulț
Unit.
Infertilitatea este definită și recunoscută de Organizația Mondială a Sănătății drept o afecțiune
medicală caracterizată prin lipsa obținerii unei sarcini după 12 luni de incercari de a concepe și
care, fără investigații sau tratament, împiedică persoanele să devină părinți. Se estimează că
una din șase persoane din întreaga lume se confruntă cu o formă de infertilitate în timpul vieții
reproductive.
Numai în UE, infertilitatea afectează aproximativ 25 de milioane de cetățeni.
În timp ce reproducerea umană asistată medical (RUAM) oferă o gamă completă de tehnici
pentru a ajuta cuplurile sau persoanele infertile, există diferențe enorme de accesibilitate între
cele nouă țări examinate în raport.
Tratamentele variază în complexitate, de la: inseminarea intrauterină (IIU) și fertilizarea in
vitro (FIV) la diagnosticarea și screening-ul genetic de pre-implantare, la donarea de gameți și
embrioni și la mamă purtătoare.
Din perspectivă demografică, UE per ansamblu se află într-o fază a declinului populației, ceea
ce susține necesitatea politicilor care abordează creșterea și sprijinirea familiilor.
În acest scop, au fost prezentate date cu privire la Rata Totală a Fertilității (RTF) în cadrul
Tabelului 1. UE9 Vedere de Ansamblu asupra Fertilită ii, Vârstei, Accesului, Tratamentelor șiț
Finan ării,ț Tabelului 2. UE28 Factori Cheie și Date în fiecare capitol pentru fiecare stat pentru a
facilita înțelegerea de către cititor. RTF a celor nouă state membre ale UE incluse în acest
raport indică scoruri între 1,32 (Spania și Polonia) și 2,01 (Franța), comparativ cu media UE de
1,58.
Prin acest obiectiv, auditul reunește fapte esențiale cu privire la problemele importante legate
de sănătatea publică, variind de la: politicile cu privire la infertilitate, screening-ul și
diagnosticarea, disponibilitatea tratamentului și activitățile de sensibilizare specifice fiecărei
țări examinate.
În consecință, fiecare capitol al unei țări include o scurtă trecere în revistă a situației urmate de
examinarea detaliată a șase domenii de interes:
1) Fapte și cifre cheie;
2) Politici cu privire la infertilitate;
3) Screening și Diagnostic;
4) Tratamentul și rambursarea / finanțarea de la stat;
5) Activitățile de sensibilizare;
1

2. 6) Perspectivele viitoare.
Raportul are rolul de a contribui la o discuție constructivă și de a susține un schimb foarte
necesar între părțile interesate și factorii de decizie politică, cu scopul de a facilita progresul
semnificativ pentru cetățenii UE.
REZULTATELE PRINCIPALE ALE RAPORTULUI
PREZENȚA RIDICATĂ A INFERTILITĂȚII
• 25 milioane cetățeni ai UE
• 1 din 6 cupluri la nivel mondial
VARIA II SUPLIMENTARE DE REGLEMENTAREȚ
CU PRIVIRE LA DISPONIBILITATEA TRATAMENTULUI
INFERTILITATEA REFLECTATĂ ÎN NUMERE
Unul din șase cupluri din întreaga lume se confruntă cu o formă de infertilitate. Estimările
sugerează că peste 25 de milioane de cetățeni ai UE sunt afectați de infertilitate.
Există o lipsă de date comparative actualizate privind rata de infertilitate în UE 28 și / sau în
cele nouă țări din UE examinate. Calculul datelor identificate și reflectate în capitolele specifice
ale țărilor se bazează pe metodologii diferite și, prin urmare, nu permit o comparație corectă.
Rata fertilității diferă semnificativ în cele nouă țări din UE examinate, în Spania și Polonia, cu o
rată de 1,32 în Marea Britanie (1,81), Suedia (1,88) și Franța (2,01). În cele nouă țări ale UE, cea
mai mare rată a fertilității rămâne sub rata de stabilizare (2,1 nașteri vii pe femeie) necesare
pentru menținerea mărimii populației, potrivit Eurostat. Consultați Tabelul 2. Fapte și cifre
cheie UE28 pentru o imagine de ansamblu a tuturor statelor membre ale UE.
CUNOȘTINȚE REFERITOARE LA SĂNĂTATE, STIGMATE ȘI TABUURI
Informațiile și educația limitate privind infertilitatea sunt comune tuturor țărilor examinate în
acest studiu. Infertilitatea și protecția fertilității rămân subestimate și neînțelese. Campaniile
de sensibilizare sunt conduse, în principal, de grupurile de pacienți și de organizațiile
profesionale din domeniul sănătății, cu o anumită implicare a guvernului, așa cum se vede în
Germania, Franța, Italia și Suedia.
Stigmatul și tabu-urile cu privire la infertilitate rămân o problemă considerabilă care trebuie
abordată. Multe persoane găsesc dificilă discuția despre infertilitate cu partenerul lor și / sau
furnizorii de servicii medicale din motive culturale sau din cauza percepțiilor dominante că
infertilitatea este o condiție socială, mai degrabă decât una medicală. Stigmatul infertilității
masculine a fost identificat într-un raport suedez recent și un punct focal în campaniile de
sensibilizare din Republica Cehă, Polonia, Spania și Marea Britanie.
2

3. LEGISLAȚIA REFERITOARE LA INFERTILITATE
Toate cele nouă țări examinate au legislație care reglementează reproducerea umana asistată
medical (RUAM), indiferent dacă este de sine stătătoare sau face parte din cadre legislative mai
largi. Modificările și revizuirile din ultimii 30 de ani au fost uneori înconjurate de dezbateri
divizate (ca în cazul Italiei, în 2004 sau al Poloniei, în 2016). Aproape toate țările examinate
completează legislația cu norme profesionale.
Criteriile de eligibilitate în accesul la tratament (de exemplu, orientarea sexuală, starea civilă,
vârsta etc.), așa cum se subliniază în legislația specifică țării, diferă, de asemenea, semnificativ
în toate cele nouă țări din UE chestionate. Accesul la RUAM pentru femei singure și cupluri de
același sex este disponibil în prezent în Republica Cehă, Germania, Spania, Suedia, Marea
Britanie (a se vedea tabelul 1. Privire de ansamblu UE9 asupra fertilită ii, vârstei, accesului,ț
tratamentului și finan ării.)ț
Diferențele de reglementare pot fi observate în ceea ce privește disponibilitatea tratamentului,
în special în: selecția embrionilor prin diagnosticarea genetică pre-implantare (DGP) și
screening-ul genetic de pre-implantare (SGP), anonimatul donatorilor (de exemplu, gameți și
embrioni) și mama purtătoare. În timp ce Regatul Unit este singura țară în care mama
purtătoare este reglementată, vidurile legislative din Republica Cehă și România permit
practicarea acesteia (a se vedea tabelul 1. Privire de ansamblu UE9 asupra fertilită ii, vârstei,ț
accesului, tratamentului și finan ăriiț ).
Având în vedere cadrele juridice flexibile și asistența medicală centrată pe pacienți și siguranța
clinică, și pe baza de dovezi, Republica Cehă și Spania se numără printre cele mai mari
furnizoare din Europa în ceea ce privește tratamentul infertilității acordat străinilor.
TRATAMENT: ACCES ȘI RAMBURSARE / FINANȚARE
Opțiunile disponibile pentru tratamente variază în cele nouă țări din UE. Republica Cehă și
Regatul Unit au cel mai mare număr de opțiuni disponibile, urmate de Spania, unde, cu excepția
mamei purtătoare, toate opțiunile de tratament sunt posibile. Este important de observat că, în
timp ce tratamentele sunt disponibile, există reguli, condiții și structuri care pot face ca
disponibilitatea tratamentului să fie mai restrictivă (de exemplu, crioprezervarea embrionilor
în Germania).
În toate cele nouă țări ale UE se recomandă consilierea psihologică. Cu toate acestea, grupurile
de pacienți identifică o nevoie comună de consiliere psihologică nu numai înainte de tratament,
dar și în timpul și după tratament.
RAMBURSARE / FINANȚARE DE LA STAT
O varietate de factori biologici determină eligibilitatea individului pentru rambursarea
tratamentului / finanțarea de la stat, vârsta fiind un criteriu comun în toate țările incluse în
studiu. Pe lângă faptul că Polonia și-a încetat finanțarea de la stat pentru tratamentul
infertilității în iunie 2016, femeile cu vârsta peste 40 de ani în majoritatea celorlalte țări, 43 în
Franța, nu sunt eligibile pentru rambursarea tratamentului / finanțare de la stat.
În Italia și Spania, este necesar să se obțină un certificat medical care să confirme un diagnostic
3

4. de infertilitate pentru a putea beneficia de tratament IUI și FIV finanțat de stat.
FIV rămâne prima linie de tratament pentru furnizori, însă este rambursată la diferite niveluri
și pe diferite criterii de către fiecare țară. Mama purtătoare și donarea de gameți și embrioni
rămân subiecte implicate în dezbaterea publică.
Variația intra-regională semnificativă în RUAM finanțată de stat poate fi văzută în Regatul Unit,
Italia, Spania și, într-o anumită măsură, în Germania. În Suedia și Marea Britanie, variațiile
intra-regionale au fost observate mai ales în ceea ce privește durata de așteptare și
disponibilitatea consilierii psihologice.
Prioritățile politice și atitudinile publice determină, de asemenea, domeniul de aplicare și
disponibilitatea tratamentelor finanțate din fonduri publice în țările analizate. Nivelurile de
finanțare / de rambursare fonduri de către stat și criteriile de includere în sistemele de
rambursare (de exemplu, starea civilă sau orientarea sexuală) diferă semnificativ și în rândul
celor nouă țări examinate.
STIGMATE IMPORTANTE ȘI TABU-URI
• Percepția că infertilitatea este o situație socială mai degrabă decât o situație medicală
• Dificultate în discutarea cu partenerul și furnizorul de asistență medical
• Niveluri de informare și educație limitate
• Protecția pentru infertilitate și fertilitate este subestimată și înțeleasă greșit
ROMÂNIA
INFORMAȚII GENERALE
 Rata fertilității în România este de 1,52 (față de 1,58 din media UE).
 România are un „Program național pentru fertilizarea in vitro (FIV) și transfer
embrionar", care oferă finanțare parțială unor cupluri supuse procedurii FIV. Cu toate
acestea, programul nu acoperă procedurile de screening sau medicamentele care să
stimuleze fertilitatea în timpul tratamentului.
 În lipsa unei campanii de sensibilizare sau de educație finanțată de stat, înțelegerea
subiectului rămâne nesatisfăcătoare în rândul publicului larg. Cu toate acestea, atât
asociația pacienților cât și asociatiile din domeniul medical sunt active în sensibilizarea
opiniei publice. Asociația pacienților SOS Infertilitatea organizează o Săptămână
Națională de Conștientizare a Infertilității, iar Asociația Embriologilor AER organizează
Ziua Națională a Infertilității.
 Accesibilitatea este un factor care limitează accesul la tratament, deoarece pacienții
trebuie să finanțeze în mod independent multe dintre costuri. Criteriile de eligibilitate
restricționează accesul la programul național de rambursare, în vederea maximizării
rezultatelor comparativ cu bugetul alocat.
 Deși nu există indicii privind o strategie cu privire la infertilitate în viitor, schimbul de
scrisori dintre SOS Infertilitatea și Ministerul Sănătății oferă o perspectivă optimistă,
deoarece acestea sunt aliniate în obiectivul lor de a crește numărul de tratamente
4

5. oferite. Aceste schimbări potențiale au fost, de asemenea, susținute de către Asociația
Embriologilor AER și alte asociații profesionale din domeniul sănătății, împreună cu
Agenția Națională pentru Transplant.
 În ansamblu, în 2016 au existat 22 de centre MAR licențiate, dintre care 13 care oferă
proceduri FIV finanțate de stat.
Tabelul 1.
DATE ȘI CIFRE CHEIE +1,52
RATA TOTALĂ A
FERTILITĂȚII (RTF)
Infertilitate primară 1,6%
RATA INFERTILITĂȚII Infertilitate secundară 15,9%
MEDIA DE VÂRSTĂ A
FEMEII LA
PRIMUL COPIL
29,9 ani
RATA DE SUCCES PENTRU
TRATAMENTUL
FERTILITĂȚII
Rata de succes de 41,33% (din programul de fertilizare in vitro,
de la pacienții de sex feminin sub 40 de ani, cu AMH> 1).
Aceasta nu este rata medie de succes la nivel național, ci rata
de succes a sarcinilor FIV din programul rambursat (din 251 de
cicluri, au fost înregistrate 103 sarcini chimice - datele
referitoare la sarcini clinice nu au fost raportate)
RAMBURSAREA /
FINANȚARE DE LA STAT
Finanțarea de la stat este limitată la 6188 RON (aproximativ
1375 EUR) pe cuplu, cu un total de 760 de cupluri în 2016
CAMPANII / INIȚIATIVE DE
INFORMARE
Campaniile asocia iei de pacien i:ț ț
 De la înființarea în 2008, Asociația SOS Infertilitatea a
organizat activități de susținere, printre care:
• Săptămâna Națională de Conștientizare asupra
Infertilității (începând cu 2012)
• ONGFest - un forum anual dedicat ONG-urilor (din
2010)
• Platformă online (blog, forum, buletin informativ) și o
prezență activă în social media.
• Articole de presă și interviuri TV.
Campaniile profesioniștilor din domeniul sănătă ii:ț
• Asociația Embriologilor AER organizează anual Ziua
Naționala a Infertilității, simpozioane științifice,
implicare in social media pentru pacienți și publicul larg
• Societatea Română de Medicină Reproductivă oferă
materiale educaționale despre infertilitate masculină și
feminină
• Societatea Română pentru Fertilitate și Reproducere
Asistată desfășoară mai multe programe de educație
pentru fertilitate
5

6. POLITICI REFERITOARE LA FERTILITATE
• Rata fertilității în România este de 1,52 (față de 1,58 media din UE).
• Infertilitatea nu este un subiect cheie al politicilor de sănătate și rămâne absentă din
alte cadre de politici conexe, cum ar fi politicile demografice sau de ocupare a forței de muncă.
• Nu există o lege specifică care să reglementeze reproducerea umană asistată medical
(RUAM) în România, în ciuda a șase tentative de reglementare din 2004 de către parlamentarii
naționali. În anul 2009, o întrebare adresată în scris Comisiei Europene a avansat necesitatea
unui cadru legislativ la nivel național, indicând un interes politic în rândul deputaților europeni
români.
• Un proiect legislativ este în prezent în discuție. În prezent, RUAM este reglementată de
legislația cadru generală privind politicile din domeniul sănătății și unele aspecte ale RUAM
sunt introduse în cadrul legislației privind transplantul.
• Din anul 2017, date referitoare la reproducerea umană fac parte din registrul online de
transplant.
• Donarea de gameți, dubla donare de gameți și donarea de embrioni nu este
reglementată în România.
• ”Planul de Acțiune Strategia pentru Sănătate la nivel Național 2014-2020” menționează
necesitatea existentei a cel puțin un medic generalist cu pregătire specializată pentru a oferi
consiliere în sănătatea reproducerii sau în planificarea familială. Această prioritate
guvernamentală face parte din obiectivul de a spori accesul la servicii integrate de planificare
familială / sănătate reproductivă.
• „Programul național pentru organe umane, țesuturi și transplanturi de celule” include
”Subprogramul pentru Fertilizare în Vitro și Transfer Embrionar", care prevede norme privind
finanțarea parțială a tratamentelor FIV. Aceste progrese au fost în mare măsură posibile ca
urmare a eforturilor asociației pacienților și a asistenței profesioniștilor din domeniul sănătății.
• Obiectivul programului FIV a fost „creșterea numărului de proceduri de FIV cu 10% față
de anii anteriori și creșterea numărului de nașteri rezultate din această procedură”. Programul
național a fost implementat pentru prima dată între 2011- 2012, având ca rezultat mai mult de
300 de nașteri vii. Ulterior, între 2013-2014, programul a fost suspendat din motive politice și
apoi reintrodus de Ministerul Sănătății din România în 2015.
”Sus inerea pacientului este un element-cheie al unui sistem de sănătate centrat peț
pacient. Credem în cele cinci principii ale acestei sus ineri: Educa ie, Expertiză, Egalitate,ț ț
Experien ă și Angajament.”ț
Asocia ia pacien ilor SOS Infertilitatea, Româniaț ț
Februarie 2017
• Cadrul juridic românesc nu face distincții (de exemplu, starea civilă sau orientarea sexuală)
când vine vorba de accesibilitatea pacienților la tratamentele RUAM. Acest lucru se poate
datora absenței legislației în domeniu. Importul de embrioni nu este autorizat, iar importul
și exportul de celule de reproducere necesită o autorizare specială din partea autorității
competente.
6

7. TRATAMENTUL ȘI RAMBURSAREA / FINAN AREA DE LA STATȚ
„Este necesar ca ginecologii și medicii generaliști să fie pregăti i pentru a recunoașteț
problema infertilită ii. Acest lucru ar contribui la cunoașterea investiga iilorț ț
recomandate - uneori femeile pot parcurge mai mul i ani de investiga ii, pentru aț ț
descoperi abia ulterior că cel care are o problemă de fertilitate este partenerul masculin.”
Asocia ia pacien ilor SOS Infertilitatea, Româniaț ț
Iulie 2016
DIAGNOSTIC Și INVESTIGA IIȚ
• Există condiții obligatorii și stricte pe care o clinică trebuie să le îndeplinească pentru a
obține licență de la autoritatea competentă. În plus, fiecare clinică RUAM are proceduri și
instrucțiuni standard de operare.
• Normele pentru laboratoarele de embriologie sunt în prezent subdezvoltate și se
preconizează că vor fi disponibile în 2017.
• Metodele de screening nu sunt acoperite de programul național de rambursare,
limitând accesul la tratament în funcție de capacitatea pacientului de a plăti.
• Accesul la tratamente pentru infertilitate rămâne scăzut din cauza lipsei de
disponibilitate a informației. Practicanții de medicină generală și/sau ginecologii sunt, de
obicei, primul punct de contact pentru pacienții care se confruntă cu dificultăți de
concepere.
• Numărul de trimiteri la specialiștii în infertilitate de către medicii generaliști sau
medicii de familie este scăzut. Cu toate acestea, Inseminarea intrauterină (IIU), fertilizarea
in vitro (FIV), injecția intracitoplasmică a spermei (ICSI), înghețarea embrionilor, transferul
de embrion congelat (TEC), diagnosticul genetic pre-implantare (PGD), screening-ul genetic
pre-implantare (PGS), donarea de gameți și mama purtătoare sunt principalele tratamente
disponibile în România.
• Fertilizarea in vitro si embriotransferul rămân singurele opțiuni de tratament finanțate
parțial în România, cu FIV finanțat parțial în cadrul Subprogramului Național. Finanțarea a
acoperit 761 de proceduri de FIV între 2015-2016. Suma maximă a cheltuielilor de
tratament acoperite este de 6.188 RON pe cuplu (aproximativ 1.375 EUR).
• Pentru a fi acceptate în Subprogramul Național, cuplurile trebuie să îndeplinească
anumite criterii de eligibilitate (de exemplu, o recomandare medicală pentru FIV, asigurare
în sistemul național de sănătate, să fie vorba de o femeie cu vârsta cuprinsă între 24-40 de
ani, cu un indice de masă corporală între 20 -25, o rezervă ovariană de AMH > 1,1 ng / ml,
să dețină documentația necesară, rezultatele examinării, documentele juridice, certificatele
respective și dosarele medicale etc.). Programul acoperă doar o parte din costurile unei
tentative de FIV pe cuplu, investigațiile medicale necesare și medicamentele nu sunt
incluse. Un cuplu acceptat în program are acoperire pentru anumite proceduri care sprijină
procedura de FIV, cum ar fi: recoltarea de ovocitelor, prelucrarea spermatozoizilor,
inseminarea ovocitelor, transferul embrionar și monitorizarea evoluției cazurilor, până la
suma maximă de aprox. 1.375 EUR.
• În prezent, Ministerul Sănătății a aprobat o listă a 13 clinici RAM (11 clinici private și
doua clinici publice) în vederea implementării programului cu finanțare de la stat pentru
tratamentele FIV. Deoarece fiecare clinică are propriul comitet intern care examinează și
7

8. aprobă cererile, cuplurile trebuie să fie supuse unei evaluări extinse pentru a fi acceptate în
program și să obțină aprobarea pentru finanțarea parțială de către Ministerul Sănătății.
• Este obligatoriu să se efectueze o evaluare psihologică înainte de tratamentul RUAM. În
timpul și după terapie, terapia psihologică nu este obligatorie, dar se recomandă. În ceea ce
privește donarea, este obligatoriu să se obțină aprobarea psihologului. ONG-urile oferă, de
asemenea, programe de sprijin psihologic și de consiliere.
Procedurile FIV realizate prin Subprogramul Ministerului Sănătății au o rată de succes de 103
sarcini chimice din 251 de proceduri (rata de succes de 41.33%).
Tabelul 2. Op iunile de tratament disponibile în Româniaț
În absența legislației RUAM și fără restricții explicite, tratamentele de mai jos sunt teoretic
disponibile.
• Inseminarea intrauterină (IIU)
• Fertilizarea in vitro (FIV)
• Injecție intracitoplasmatică cu spermă (ICSI)
• Congelarea de gameți, embrioni, transferul de embrioni congelați (TEC)
• Diagnosticul genetic pre-implantare (PGD)
• Screening genetic de pre-implantare (PGS)
• Aspirație de spermă epidermică microchirurgicală, extracția testiculară a
spermatozoizilor
• Donarea de gameți (inclusiv dubla donare de gameți) și donarea de embrioni
”România are nevoie de o publică coerentă pentru a sus ine financiar cuplurile careț
doresc să aibă un copil.”
Asocia ia pacien ilor SOS Infertilitatea, Româniaț ț
Iulie 2016
ACTIVITĂ I DE CONȘTIENTIZAREȚ
Nu există nicio campanie de conștientizare cu privire la infertilitate finanțată de către statul
român. Ca rezultat, grupurile de pacienți militează pentru mai multă acțiune, atât la nivel
național, cât și la nivel european, pentru a crește gradul de conștientizare privind problemele
de infertilitate.
Atât pacienții, cât și personalul medical sunt activi pentru a atrage atenția asupra necesității
îmbunătățirii accesului la tratamente de fertilitate și a unei strategii naționale pentru fertilitate.
Asociația pacienților, SOS Infertilitatea, a organizat anual Săptămâna Națională de
Conștientizare a Infertilității, începând cu anul 2012. Din 2016, aceasta a fost încorporată în
European Fertility Week. În 2016, campania de conștientizare a avut loc între 31 octombrie și 6
noiembrie.
8

9. ”Organiza iile guvernamentale și neguvernamentale la nivel na ional și european trebuieț ț
să colaboreze pentru a aborda lacunele referitoare la infertilitate, atât feminină cât și
masculină, și pentru a crește șansele de prevenire. Primii parteneri importan i în acesteț
eforturi ar trebui să includă comunitatea știin ifică, profesioniștii din domeniul sănătă ii,ț ț
furnizorii de asigurări, industria, organiza iile non-profit și organiza iile care reprezintăț ț
persoanele care se luptă cu infertilitatea.”
Reprezentantul ESHRE în România,
Iulie 2016
Medicii și specialiștii în fertilitate au organizat activități similare. Asociatia Embriologilor AER,
Societatea Română de Medicină Reproductivă și Societatea Română pentru Fertilitate si
Reproducere Asistată, care organizează anual o Zi Națională a Infertilității, în plus față de
implicarea obișnuită în social media, simpozioane științifice și videoclipuri educaționale. Mai
mult decât atât, există nevoia de campanii de informare și de educare în școli și universități,
precum și activități care vizează informarea persoanelor care doresc să amâne concepția.
PERSPECTIVE DE VIITOR
Proiectul de lege RUAM este în prezent în discuție în Parlamentul României și rămâne de văzut
dacă va fi adoptat în 2017. Au existat alte șase încercări eșuate de a adopta o astfel de legislație
în trecut.
În prezent, există dovezi puternice de susținere a continuării Subprogramului FIV în 2017, în
ciuda incertitudinii din jurul alocării bugetare.
Un schimb de scrisori între Asociația SOS Infertilitatea și Ministerul Sănătății semnalează pași
pozitivi spre creșterea numărului de tratamentele de infertilitate oferite. SOS Infertilitatea,
Asociația Embriologilor AER și alte asociații profesionale din domeniul sănătății împreună cu
Agenția Națională pentru Transplant susțin și promovează creșterea nivelului acestuia.
9

10. ”Organiza iile guvernamentale și neguvernamentale la nivel na ional și european trebuieț ț
să colaboreze pentru a aborda lacunele referitoare la infertilitate, atât feminină cât și
masculină, și pentru a crește șansele de prevenire. Primii parteneri importan i în acesteț
eforturi ar trebui să includă comunitatea știin ifică, profesioniștii din domeniul sănătă ii,ț ț
furnizorii de asigurări, industria, organiza iile non-profit și organiza iile care reprezintăț ț
persoanele care se luptă cu infertilitatea.”
Reprezentantul ESHRE în România,
Iulie 2016
Medicii și specialiștii în fertilitate au organizat activități similare. Asociatia Embriologilor AER,
Societatea Română de Medicină Reproductivă și Societatea Română pentru Fertilitate si
Reproducere Asistată, care organizează anual o Zi Națională a Infertilității, în plus față de
implicarea obișnuită în social media, simpozioane științifice și videoclipuri educaționale. Mai
mult decât atât, există nevoia de campanii de informare și de educare în școli și universități,
precum și activități care vizează informarea persoanelor care doresc să amâne concepția.
PERSPECTIVE DE VIITOR
Proiectul de lege RUAM este în prezent în discuție în Parlamentul României și rămâne de văzut
dacă va fi adoptat în 2017. Au existat alte șase încercări eșuate de a adopta o astfel de legislație
în trecut.
În prezent, există dovezi puternice de susținere a continuării Subprogramului FIV în 2017, în
ciuda incertitudinii din jurul alocării bugetare.
Un schimb de scrisori între Asociația SOS Infertilitatea și Ministerul Sănătății semnalează pași
pozitivi spre creșterea numărului de tratamentele de infertilitate oferite. SOS Infertilitatea,
Asociația Embriologilor AER și alte asociații profesionale din domeniul sănătății împreună cu
Agenția Națională pentru Transplant susțin și promovează creșterea nivelului acestuia.
9