angelologie creştin ortooxă comparată

1. RADU TEODORESCU
ANGELOLOGIE CREŞTIN ORTODOX COMPARATĂ Ă
1

2. Dedica ieţ
Dedic aceast carte pentru familia, prietenii şi rudele meleă
CUPRINS
1. Introducere
2. Angelologia în religia comparată
3. Angelologia în teologia comparată
4. Angelologia în arte şi istoria artelor
5. Angelologia între orient şi occident
6. Angelologia academic şi angelologia pnevmatologică ă
7. Concluzii
2

3. INTRODUCERE
„Înconjoar -ne pe noi cu Sfin ii T i îngeri, ca prin mijlocirea lor fiind p zi i şi pov ui i, să ţ ă ă ţ ăţ ţ ă
ajungem la unirea credin ei şi la cunoştiinta slavei Tale celei neapropiate, ca binecuvântat eştiţ
in vecii vecilor. Amin.”
Rug ciune de la pavecerni a mareă ţ 1
Angelologia este studiul sistematic al existen elor îngereşti şi este parte a dogmaticiiţ
ortodoxe.2
Termenul de angelologie este de provenien elen şi înseamn original ştiin sauţă ă ă ţă
cuvânt despre îngeri [αγγελος trimis, sol, mesager şi λογος cuvânt, ştiin , ra iune].ţă ţ 3
Evident a
existat mai mult decât orice ceea ce am putea denumii o neîn elegere sau conflict alţ
angelologiilor fiindc mai toate religiile serioase s-au confruntat cu problema angelologiei.ă
Astfel, religiile politeiste au conceput diferit de religiile monoteiste angelologia. De fapt una
dintre principalele erori sau greşeli a politeismului care s-a exprimat cel mai bine prin ceea ce
avea s fie cunoscut ca şi p gânism a fost faptul de a îi „îndumnezei” sau a îi considera peă ă
îngerii lui Dumnezeu chiar dumnezeu.4
Ortodoxia la sinoadele ecumenice şi mai apoi la sfin ii p rin i avea s hot rasc c numaiţ ă ţ ă ă ă ă
lui Dumnezeu i se aduce un cult de adorare în timp ce îngerilor li se aduce un cult deλατρια
cinstire [ ]. Prin urmare, angelologia este mai mult decât orice experimentare aδουλια
existen elor îngereşti. Crea i mai înainte de facerea lumii, îngerii au fost cu Dumnezeuţ ţ
împ rt şindu-se de lumina şi bun tatea etern a lui Dumnezeu. Destina i s medieze întreă ă ă ă ţ ă
umanitate şi Dumnezeu, îngerii au fost din cele mai vechi vremuri prieteni ai omului şi ai
umanit ii. Mai to i dintre noi ne aducem aminte din copil rie rug ciunea c tre îngerul p zitorăţ ţ ă ă ă ă
„Înger îngerelul meu...”5
Aceast carte la care m-am gândit de mai mult vreme nu este nimic mai mult decât oă ă
sistematizare a cunoştin elor care le avem despre îngeri din diferitele mari religii ale lumii şiţ
marile curente religioase ale globului accentuând în cele din urm adev rul de înv tură ă ăţă ă
ortodox cu privire a înv turile şi doctrinele angelologice. Din câte ştim, lumea este împ r ităţă ă ţ ă
în mai multe mari religii. Dintre principalele religii actuale ale lumii voi enumera hinduismul,
buddhismul, taoismul, islamul, iudaismul şi nu în cele din urm creştinismul.ă
1
A se vedea Ceaslovul sau Orologionul din cultul ortodox.
2
A se vedea Dic ionarul explicativ al limbii române.ţ
3
Termenul de logos λογος este nu numai un termen filosofic ci şi unul cu implica ii teologice. Dumnezeu Fiul sauţ
Domnul Iisus Hristos este denumit în teologia ortodox drept Logosul lui Dumnezeu, adic ra iune, cuvântul sauă ă ţ
ştiin a lui Dumnezeu. Principalul teolog care a dezvoltat aceast înv tur a fost sfântul Ioan Teologul mort pe laţ ă ă ăţă ă
anul 90 în insula Patmos. Trebuie s subliniem c înger în lima elen poate fii şi o persoan uman , mai bines pusă ă ă ă ă
un sol sau un crainic ori un vestitor. Dar aceast carte nu este despre crainici sau posteşi ci despre categoria deă
fiin e suparanturale create de Dumnezeu înaintea de facera omuui şi a universului.ţ
4
Panteonul olimpian a fost mai mult decât orice de inspira ie p gân . Imaginea lui Zeus stand între zeii era foarteţ ă ă
mult imaginea distorionat a lui Dumnezeu între îngerii s i. Doar c zeii îi înlocuiau pe îngerii ceea ce este dină ă ă
punct de vedere teologic incorrect.
5
Originea rug ciunii se duce undeva în str fundurile patristicii şi a pnevmaologiei ortodoxe. De fapt nu ştim cuă ă
exactitate cine este autorul acestei rug ciuni pe care o spun mai to ii copii noştri.ă ţ
3

4. Deşi diversitatea religioas este extrem de ampl pe glob, variind de la regiuneă ă
geografic la regiune geografic şi de la etnie la etnie, vom încerca s avem o privire pozitivă ă ă ă
sau mai bine spus katafatic cu privire la crezurile umanit ii despre îngeri şi despre existen aă ăţ ţ
lor. La mai multe sondaje populare de opinie marea majoritate a celor care au fost interoga iţ
au recunoscut existen a îngerilor sau a unei clase de fiin e intermediare între noi şi Dumnezeu.ţ ţ
Func iile îngerilor nu sunt numai de mediere între om şi Dumnezeu ci îngerii mai au şiţ
alte func ii cum ar fii doxologia sau pream rirea în ceruri a lui Dumnezeu care ştim c seţ ă ă
realizeaz prin cântare. Modelul cânt rii ortodoxe [ce nu accept instrumente] este unul deă ă ă
origine angelic . La fel de bine exist îngeri care se ocup cu grija tronului lui Dumnezeu.ă ă ă
Sfântul Dionisie Areopagitul vorbea de aşa numi ii îngeri tronuri.ţ 6
Prin urmare am putea
denumii 3 principale func ii ale îngerilor: 1. mediere, 2. de vestire, sunt crainici ai lui Dumnezeuţ
care anun inten iile, deciziile şi cuvintele lui Dumnezeu, 3. Doxologie, dup cum am spus,ţă ţ ă
una dintre principalele meniri ale îngerilor este de a Îl l uda sau a Îl pream rii pe Dumnezeuă ă
Prin urmare cartea de fa nu aduce nimic controversial în studiuţă l tradi ional ortodox alţ
angelologiei sau al studiului exieten elor îngereşti. Voi ar ta doar c îngeri nu in de lumeaţ ă ă ţ
ştiin ei ci mai mult de lumea religiei şi de aici aceast confuzie a angelologiei unii ajungând sţ ă ă
vad în ea ceva care ine de evul mediu şi de lumea trecutului. Vom ar ta c într-o viziuneă ţ ă ă
comparativ angelologia are ample implica ii în pnevmatologie şi soteriologie. Îngerii sunt ceiă ţ
care ne ajut în procesul mântuirii. Deşi prezen a lor este nev zut ochilor noştii trupeşti, sfin iiă ţ ă ă ţ
p rin i ne spun c îngerii lucreaz la mântuirea şi la binele nostru. Din acest motiv este indicată ţ ă ă
s avem evlavie la sfin ii îngeri şi la s rb torile din calendar care le sunt dedicate.ă ţ ă ă 7
La fel de bine am putea spune c cultul îngerilor este cât se poate de comparativ nuă
numai în sânul marilor religii ale lumii ci şi în sânul creştinismului. Astfel dac prin extensiuneă
putem vorbii de o angelologie hindus , o angelologie taoist , de o angelologie şintoist sau deă ă ă
una islamic , şi în sânul creştinismului putem vorbii de mai multe angelologii cum ar fii oă
angelologie ortodox , una protestant şi de una catolic . Toate aceste angelologii seă ă ă
aseam n dar sunt diferite în acelaşi timp.ă ă 8
Asupra acestui aspect vom discuta mai apoi în
rândurile care vor urma.
Prin urmare, vom ar ta c nu numai geografic dar şi istoric crezurile în existen eleă ă ţ
îngereşti au variat foarte mult. De la concep ii panteiste, la concep ii energiste, trecând prinţ ţ
influen e filosofice sau epistemologice, îngerii au suscitat un mare interes pentru cei iubitori deţ
spiritual, de pnevmaologic sau de Dumnezeu. Oricum, vom ar ta c îngerii nu sunt fiin eă ă ţ
necreate numai Dumnezeu este necreat.
În angelologia tradi ional ortodox , binele este întotdeauna reprezentat de Dumnezeu şiţ ă ă
îngerii S i în timp ce r ul sau maleficul este reprezentat de Satan şi diavolii s i. Astfel mai mul iă ă ă ţ
sfin i p rin i au sus inut c lumea nu este nimic mai mult decât o încleştare dintre aceste douţ ă ţ ţ ă ă
„împ r ii” sau dimensiuni. Evident, lumea nu este în sens real un „teren de lupt dintre celeă ăţ ă
dou spa ii sau dimensiuni spirituale” dar istoric avem mai multe dovezii s credem c în lumeă ţ ă ă
îngerii şi diavolii dau lupta definitiv pentru st pânirea final a umanit ii şi a cosmosului.ă ă ă ăţ
6
Unele tradi ii [în special iudaice] vorbesc de un înger care st pururea în spatele tronului lui Dumnezeu. Acestţ ă
înger poart dup unii chiar numele dup tronul lui Dumnezeu. Este vorba de îngerul sau dup unii arhanghelulă ă ă ă
Metatron. A se vedea Andrei Orlov, The Enoch-Metatron Tradition (TSAJ, 107; Tuebingen: Mohr-Siebeck, 2005).
7
S rb toarea central a ortodoxiei pentru sfin ii îngeri are loc în fiecare an pe data de 8 noiembrie şi esteă ă ă ţ
dedicat arhanghelilor Mihail şi Gavriil.ă
8
Paradoxal am putea vorbii de o prim religie „matrice” din care au izvorât restul angelologiilor. Această ă
angelologie am putea data-o biblic atunci când protop rin ii noştrii Adam şi Eva au fost izgoni i din paradis [biblică ţ ţ ă
gr din a Edenului]. A se vedea Sfântul Ioan Hrisostom,ă ă Omilii la Facere, (EIBOR: Bucureşti, 1987).
4

5. Din nou, ne gândim în rândurile de fa c o abordare comparativ a crezurilor despreţă ă ă
îngeri este cât se poate de actual şi benefic demonstrând prin aceasta c ortodoxia nu areă ă ă
nimic de ascuns şi nici de inut la distan . Din acest punct de vedere, îngerii nu sunt fiin eţ ţă ţ
extraterestre de pe alte planete ci au foarte mult un caracter asem n tor cu al omului.ă ă
Evident, vom ar ta c îngerii nu in de lumea mitologiei deşi exist o întreag mitologieă ă ţ ă ă
în jurul lor. „Mitologia îngerilor” este mai mult decât orice ceea ce am putea denumii spiritul
comercial pe care îl putem vedea în zilele noastre în marile supermarkete sau mall-uri unde
g sim de p şti şi de cr ciun lumân ri cu chipuri de îngeri sau chiar beteal sau globuri de pomă ă ă ă ă
cu forme angelice. De fapt în prezentul volum am rezervat un întreg capitol compara ieiţ
îngerilor din diferitele curente artistice ale lumii.9
Lumea îngerilor sau universul îngerilor a continuat s fascineze şi s atrag . Aceasta dină ă ă
mai multe motive. Vom vedea c în diferitele perioade ale istoriei legendele sau basmele cuă
îngeri au fost din mai multe puncte de vedere similar identice. Din cele mai vechi vremuri omul
a c utat s r spund la întrebarea cine sunt aceste fiin e misterioase dar discrete care s-auă ă ă ă ţ
ar tat mai multor oamenii sfin i. Protop rin ii noştrii Adam şi Eva ni se spune au fost primii careă ţ ă ţ
au v zut îngeri, pe heruvimul cu sabie de foc care i-a scos din paradis. Se spune astfel că ă
heruvimii sunt cei mai în elep i dintre îngeri şi dup unii sunt fiin e ale în elepciunii.ţ ţ ă ţ ţ
Caracterul sofianic al îngerilor nu a fost negat de nici un sfânt p rinte. La fel de bineă
ortodoxia nu a negat capacitatea supranatural a îngerilor. Înzestra i de Dumnezeu cu puteriă ţ
supranaturale îngerii în bun tatea lor au ales s slujeasc lumea şi pe om în tot ceea ce esteă ă ă
bine pân la final. Îngerii sunt am putea spune „speran a” noastr în lumea de dincolo c totulă ţ ă ă
v-a fii bine şi frumos. Func ia lor de psyhopomi, adic de cei care duc sufletele noastre înţ ă
lumea de dincolo este recunoscut în mai multe mari religii. Dar dup cum am ar tată ă ă
absolutizarea îngerilor este mai mult decât orice ceea ce am putea denumii idolatrie. Din cele
mai vechi vremuri a fost oprit idolatrizarea îngerilor. Astfel c la al şaptelea sinod ecumenică ă
din anul 787 s-a hot rât c statui ale îngerilor, dup cum este mai ales moda catolic nu pot fiiă ă ă ă
acceptate ca având o func ie cultic . Singurele care au fost acceptate în cultul ortodox au fostţ ă
icoanele.
F r doar şi poate omul a sim it o atrac ie fatal asupra îngerilor şi a existen elor lor.ă ă ţ ţ ă ţ
Statui, picturi, produc ii cinema continu s ne prezinte ascuns sau pe fa frumuse ea uneiţ ă ă ţă ţ
lumi la care cu to ii sper m c vom fii p rtaşi. În timp ce lumea diavolilor este lumea hidosuluiţ ă ă ă
şi a r ului, lumea îngerilor este lumea frumosului şi a binelui. Binele este mai mult decât oriceă
de origine îngereasc şi vine de la Dumnezeu care este prin excelen bun.ă ţă 10
Concep iaţ
angelologic despre lume este una pozitivist care afirm mai mult decât orice suprema iaă ă ă ţ
binelui asupra r ului. Contrastul dintre bine şi r u este mai mult decât orice în plan spirituală ă
contrastul dintre îngeri şi diavoli.
O angelologie comparativ dup cum am spus este mai mult decât orice un demersă ă
katafatic care este menit s dialogheze cu diferitele concep ii religioase ale lumii. Astfelă ţ
începând cu protop rin ii noştri Adam şi Eva, îngerii au fost cunoscu i şi ei s-au descoperit laă ţ ţ
mai multe personalit i din Vechiul şi Noul Testament. Dintre personalit ile care au fostăţ ăţ
9
Mai recent americanul Tony Cushner a fost autorul unei controversate c r iă ţ Îngeri în America [Angels in America]
unde el sus ine c la cotitura marilor evenimente din trecutul Americii s-au aflat prezen e îngereşti. Ulterior dupţ ă ţ ă
aceast carte s-a realizat şi o produc ie cinematografic .ă ţ ă
10
Deşi mai mul i teologi au afirmat c esen a lui Dumnezeu este prin excelen binele, sfin ii p rin i şi în specialţ ă ţ ţă ţ ă ţ
sfântul Grigorie Palama a sus inut c esen a lui Dumnezeu este dincolo de bine fiind supraesen ial şiţ ă ţ ţ ă
transcendent . A se vedeaă Triadele sfântului Grigorie.
5

6. vizitate de îngerii lui Dumnezeu în mod real ortodoxia recunoaşte canonic pe urm torii: dreptulă
Avraam [un înger împiedic sacrificarea fiului s u Isaac pe muntele Moria], un alt înger i seă ă
arat lui Lot şi îl îndeamn s iese afar din p mântul Sodomei şi a Gomorei, Iacob vede în visă ă ă ă ă
pe îngeri ce se suiau pe o scar între cer şi p mânt, un alt înger i se arat lui Varlaam în timpă ă ă
ce se afla în c l torie pe un m gar. Pe vremea regelui David un înger i se arat luiă ă ă ă Aravna
Iebusitul care vede îngerul care ucisese prin cium 70 000 de oameni în Israel ca pedeapsă ă. În
Cartea lui Iov Elihu vorbeşte de un înger mijlocitor pentru el, unul din miile acelea, care vestesc
omului calea pe care trebuie s-o urmeze (Iov 33,23-30). La fel de bine cartea lui Tobit este o
carte care ne descrie interven ia miraculoas a arhanghelului Rafail care ajut pe fiul lui Tobitţ ă ă
s se c s toreasc cu o fat ce se afla sub posesie diavoleasc .ă ă ă ă ă ă
Noul Testament ne pune în fa o alt gam de ar t ri şi prezen e îngereşti. Astfel,ţă ă ă ă ă ţ
dreptul Iosif primeşte înştiin are de la îngeri cum c s o i-a în c s torie pe Maria fiindc ea v-aţ ă ă ă ă ă
naşte pe Domnul Iisus Hristos, Mântuitorul lumii. Via a Domnului Iisus Hristos este plin deţ ă
angelofanii sau de prezen e îngereşti. Un înger se arat înaintea de patima Domnului Iisusţ ă
Hristos pentru a Îl înt rii [ar tarea are loc în Gr dina Ghe imani din vechiul Ierusalim]. Laă ă ă ţ
învierea Domnului Iisus Hristos un alt înger se arat femeilor mironosi e vestindu-le învierea şiă ţ
spunându-le s nu se team . Dup în l area cu trupul la cer doi îngeri se arat sfin ilor apostoliă ă ă ă ţ ă ţ
şi le spune s se întoarc înapoi în Ierusalim.ă ă
Vie ile sfin ilor apostoli sunt şi ele pline de mai multe angelofanii sau ar t ri îngereşti. Unţ ţ ă ă
înger se arat sfântului apostol Petru pe când aceste fusese închis în temni de Irod şi îlă ţă
elibereaz în mod miraculos. Un alt înger i se arat sfântului apostol Filip îndemându-l să ă ă
mearg într-o direc ie în care el nu voia unde avea s aduc un înalt om de stat la credin . Ună ţ ă ă ţă
alt înger se arat sfântului apostol Pavel în timpul unei puternice furtuni pe mare încurajându-lă
şi spunându-i s nu se team fiindc el v-a merge la Roma şi acolo v-a vorbii despre credin aă ă ă ţ
creştin în fa a cezarului din acea vreme. Un alt înger se arat sfântului Ioan Teologul în insulaă ţ ă
Patmos descoperându-i Apocalipsa sau mai bine spus cartea care cuprinde evenimentele care
ine de sfârşitul lumii şi r splata drep ilor în veacul ce v-a s fie.ţ ă ţ ă
Dup cum vom ar ta o bogat m rturie angelologic o avem în special în literaturaă ă ă ă ă
monahal . Persoane sfinte cum ar fii Antonie cel Mare, Atanasie cel Mare, Arsenie, Agathon,ă
Sisoe cel Mare sau Grigorie Teologul au avut descoperiri îngereşti. Literatura monahal careă
abund în ar t ri şi angelofanii este în special prezent în Siria, Palestina, Egipt şi mai apoi înă ă ă ă
Muntele Athos în Grecia.11
Dar la fel de bine foarte multe relat ri angelologice avem în sinaxarele ortodoxe care nuă
sunt nimic mai mult decât sinteze la vie iile sfin ilor. Sfin i P rin i cum au fost Ioan Hrisostom,ţ ţ ţ ă ţ
Vasile cel Mare, Dionisie Areopagitul, Ioan Cassian, Simeon Noul Teolog sau Nicodim Aghioritul
au fost mai mult decât orice vizita i de îngeri şi ini ia i de ei. O m rturie a prezen ei angelice laţ ţ ţ ă ţ
muntele Athos a fost f cut în jurul cânt rii Cuvine-se cu adev rat. Se spune c în timp ceă ă ă ă ă
cânta privegherea de noapte unui c lug r atonit i s-a ar tat un tân r care l-a înv at s cânteă ă ă ă ăţ ă
„Cuvine-se cu adev rat s te fericim n sc toare de Dumnezeu, cea pururea fericit şiă ă ă ă ă
preanevinovat şi maica Dumnezeului nostru.” Unii cred c acest tân r ar fii fost arhanghelulă ă ă
Gavriil. Oricum mai înainte de aceast ar tare Biserica cânta numai „ceea ce eşti mai m rită ă ă ă
11
Începând cu întemeietorul muntelui Athos, Sfântul Atanasie Atonitul avem mai multe m rturii de cuvioşi atoni i aă ţ
ar t rii îngerilor pe parcursul timpului. Aceste ar t ri au fost relatate pe larg în mai multe Paterice atonite dintreă ă ă ă ă
care cel mai cunoscut este al arhimandritului Ioanikios.
6

7. decât heruvimii şi mai m rit f r de asem nare decât serafimii care f r stric ciune peă ă ă ă ă ă ă ă
Dumnezeu cuvântul ai n scut pe tine cea cu adev rat de m rim.”ă ă ă 12
Prin urmare, metoda care o voi aborda în prezentele rânduri este una în special de ordin
katafatic sau mai bine spus pozitiv. Deşi mai multe mari religii ale lumii sunt departe de la
adev rul de credin , toate religiile au avut ini ial o chemare de la Dumnezeu. Acest metodă ţă ţ ă ă
comparativ nu este o inova ie în angelologia ortodox . Atât religiile arhaice ale lumii cât şiă ţ ă
cele contemporane au men inut crezul în existen a îngerilor. Ei au fost grupa i şiţ ţ ţ
compartimenta i în mai multe ierarhii şi categorii. Aceste ierarhii şi categorii le vom analizaţ
comparativ sau mai bine spus pozitiv c utând s g sim cât mai multe similarit i şi puncte deă ă ă ăţ
convergen .ţă 13
Prin urmare, vom putea vedea c în calea katafatic sau cea pozitiv mai toate religiileă ă ă
care vorbesc despre îngeri provin de la un fel de „sâmbure primordial” sau mai mult decât
orice de la începuturile rela iei primordiale a omului cu Dumnezeu. Rela ia omului cuţ ţ
Dumnezeu este îns dinamic şi nu una static . Mai mul i teologi au greşit spunând c rela iaă ă ă ţ ă ţ
omului cu Dumnezeu este static din moment ce Dumnezeu este etern şi imuabil. Ceea ce aă
ar tat hristologia şi angelologia ortodox este c Dumnezeu ac ioneaz dinamic şi progresiv cuă ă ă ţ ă
umanitatea. Deşi Dumnezeu în raport cu sine este imuabil şi etern, în rela ie cu oameniiţ
Dumnezeu este muabil sau mai bine spus condescent.
Plecând de la sine, Dumnezeu a creat îngerii S i care au fost meni i s fie mediatori întreă ţ ă
umanitate şi Sine. La fel de bine îngerii au fost puşi supraveghetori între Dumnezeu şi
umanitate. Îngerii sunt cei care mai mult decât orice ne ajut în procesul mântuirii. Ei sunt ceiă
care ne vor duce în spre împ r ia cerurilor pe care a predicat-o Domnul Iisus Hristos. Rela iaă ăţ ţ
cu Dumnezeu este mai mult decât orice a fii dincolo de orice prietenii lui Dumnezeu şi a
îngerilor.
Cele mai cunoscute persoane angelice sunt arhanghelii Mihail, Gavriil şi Rafail. Aceşti
arhangheli îi vom întâlnii în mai multe culturi şi mari civiliza ii ale lumii sub diferite forme şiţ
denumiri.14
Ceea ce vom aborda în prezenta carte îns nu este sub nici o form o dezbatereă ă
filologic asupra numelor sau denumirilor îngereşti. La fel de bine vom ar ta c nu facem oă ă ă
munc de pionierat prin termenul de angelologie comparativ . Având în vedere c concep iileă ă ă ţ
omeneşti despre îngeri au variat de la epoc la epoc şi de la civiliza ie la civiliza ie vomă ă ţ ţ
încerca s aducem cât mai mult în elegere şi convergen în concep ii care au diferit şi auă ă ţ ţă ţ
variat în trecutul umanit ii.ăţ
Prinşi în specula iile contemporane care neag nu numai existen a îngerilor ci şi a luiţ ă ţ
Dumnezeu, omul contemporan se îndreapt subit spre un univers egoist lipsit de no iunea deă ţ
sfin enie şi de înger. Îngerii sunt mai mult decât orice cei care sunt meni i s ne deschid caleaţ ţ ă ă
12
Aceast ar tare a arhanghelului Mihail se spune c a fost înso it şi de o minune fiindc cu mâna sa, arhanghelulă ă ă ţ ă ă
a inscrip ionat pe o piatr monahului pe care îl vizitare textul ce trebuia s fie ad ugat cânt rii. Aceast scriere s-aţ ă ă ă ă ă
f cut în mod miraculos f r nici un fel de cioplire. Piatra respectiv se p streaz şi azi la Muntele Athos.ă ă ă ă ă ă
13
in s men ionez c scopul acestui volum nu este unul de ordin sincretic în care voi amesteca toate crezurileŢ ă ţ ă
despre existen a îngerilor. Scopul volumului meu este de a aduce mai mult încurajare dialogului interreligios şiţ ă
interconfesional care se resimte în vremurile noastre. A sta fiecare dintre noi în cochilia „bisericii noastre locale”
este de mai multe vreme o alternativ demodat şi învechit . Ea de mai multe ori este datorat influen elor deă ă ă ă ţ
ordin sectar şi obscurantist.
14
La o analiz filologic vom vedea c numele Mihail are mai mul i deriva i semantici în mai multe limbi deă ă ă ţ ţ
circula ie antic şi interna ional contemporan : astfel în limba elin avemţ ă ţ ă ă ă Μι , în ebraic avem Mihael, înχαλης ă
limba britanic avem Michael, în limba francez avem Michel şi în limba spaniol avem Miguel. Deriva ii filologiciă ă ă ţ
ai numelui Mihail sunt mult mai mul i. La fel al i deriva i filologici avem şi de la numele Gavriil şi Rafail.ţ ţ ţ
7

8. spre mântuire. Rolul îngerilor este din punct de vedere angelologic dogmatic şi soteriologic.
Astfel putem vorbii f r de nici o îndoial de o soteriologie angelologic . Angelologia este f ră ă ă ă ă ă
de nici o îndoial opus demonologiei. Atunci cu cine se înrudeşte angelologia? Angelologia seă ă
înrudeşte cu triadologia, pnevmatologia [aceasta având în vedere c precum Dumnezeu esteă
spirit la fel şi îngerii sunt spirite], soteriologia şi eshatologia. Rolul îngerilor este şi unul de ordin
eshatologic, ei fiind existen e care vor venii dup dogma ortodox la a doua venire a Domnuluiţ ă ă
Iisus Hristos [parusia, π ] pentru a r spl tii pe cei drep ii şi a pedepsii pe cei nedrep i.αρουσια ă ă ţ ţ
Lumea sau universul îngerilor prin urmare este mai mult decât orice o invita ie la medita ie sauţ ţ
mai mult decât orice la contempla ie. Contempla ia am putea spune c poate avea şi un gradţ ţ ă
comparativ.
Evident în sine angelologia ortodox nu are nevoie de nici un fel de compara ie. Metodaă ţ
comparativ îns este aplicabil la o scar mai larg în studiile academice şi în cele spirituale.ă ă ă ă ă
Angelologia este am putea spune o îngem nare de pnevmatologie şi triadologie. Tainaă
triadologic a teologiei ortodoxe continu s r mân peste veacuri sursa de existen aă ă ă ă ă ţă
îngerilor şi a fiin rii lor. La fel de bine în plan comparativ am putea vorbii şi de o ontologieţă
angelologic . Trebuie s ar t m c lucrarea noastr v-a evita specula iie ieftine în plană ă ă ă ă ă ţ
angelologic. O ontologie angelologic v-a fii probabil subiectul unei alte lucr ri de viitor.ă ă 15
CAPITOLUL 1
ANGELOLOGIA ÎN RELIGIA COMPARATĂ
„Mul umim ie şi pentru Liturghia aceasta, pe care ai binevoit a o primi din mâinileţ Ţ
noastre, deşi stau înaintea Ta mii de arhangheli şi zeci de mii de îngeri, heruvimii cei cu ochi
mul i şi serafimii cei cu câte şase aripi, care se înal zburând...”ţ ţă
Liturghia ortodox a Sfântului Ioan Hrisostomă
Religia comparat este mai mult decât orice ceea ce am putea denumii studiulă
comparativ al diferitelor mari crezuri ale umanit ii.ăţ 16
Astfel, religia comparat are mai multeă
obiective. Evident, cel mai clar obiectiv este promovarea dialogului şi a toleran ei religioase.ţ
Dar religia comparat îşi mai propune şi c utarea de erori sau greşeli dogmatice şi religiose dină ă
diferitele seturi de crezuri ale lumii. Se ştie astfel c în trecutul umanit ii au existat extrem deă ăţ
multe controverse şi conflicte în plan religios. S ne aducem aminte c la naşterea Domnuluiă ă
Iisus Hristos Irod a dat ordin s fie ucişi to i pruncii de pân la trei ani fiindc credea elă ţ ă ă
naşterea Domnului Iisus Hristos v-a aduce cu sine uzurparea puterii sale. Apoi s ne aducemă
aminte c la anul 1453 odat cu c derea Constantinopolului, s-a declanşat aşa numitul procesă ă ă
15
Ontologia a fost un concept introdus pentru prima dat în filosofie de filosoful Protagoras. Anumite implica iiă ţ
ontologice au fost recunoscute şi de teologia ortodox la fel de bine şi de angelologia ortodox . O ontologieă ă
angelologic este mai mult decât orice este demn de studiat în vremurile noastre. Ontologia vrea s arate astfelă ă
sursa ultim a fiin rii. Fiin area în sine pleac de la Dumnezeu. Ontologic Dumnezeu este surs a existen ei: aă ţă ţ ă ă ţ
universului, a galaxiilor, a planetelor, a omului şi a îngerilor. Afar de Dumnezeu am putea spune c ontologia esteă ă
mai mult decât orice un eşec de propor ii aceasta fiindc exist şi ontologi care neag existen a lui Dumnezeu.ţ ă ă ă ţ
16
Dintre cele mai celebre persoane care au activat în câmpul religiei comparate vom enumera pe Houstin Smith
care s-a distins în religia comparat prin lucrarea lui Religiile lumii: marile tradi ii de în elepciune, Mohamed Aliă ţ ţ
Muhiadin cu lucrarea sa Un studiu comparativ al religiilor ast zi, Laurence Brown, Mircea Eliade, Ann Wang Sen,ă
Stewart Farrar, Robert Graves, Alan Segal, Fritz Rednour şi mul i al ii.ţ ţ
8

9. de islamizare al Europei. Astfel, pentru europeni creştinismul a fost declarat o religie ce trebuie
înlocuit . În numele islamului s-au curmat mii de vie i omeneşti şi au fost distruse sute deă ţ
cl diri creştine [case parohiale, m n stiri, biserici, mitropolii, episcopii şi arhiepiscopii]. La felă ă ă
de bine s ne aducem c islamizarea Europei s-a f cut cu sabia în mân , sultanii şi paşiiă ă ă ă
otomani fiind cât se poate de radicali în abordarea lor a dogmelor şi crezurilor religioase.17
O alt mare controvers religioas ce intr foarte mult în câmpul religiei comparate aă ă ă ă
fost încreştinarea indigenilor americani. Se ştie c dup Christofor Columb vestul Europei a dusă ă
o campanie prelungit de aşa numit încreştinare a indigenilor americani [dintre cei maiă ă
cunoscu i vom amintii pe sioux, pe apaşi şi pe mohicani]. Dar trebuie s recunoaştem cţ ă ă
încreştinarea indigenilor americani a fost mai mult un pretext pentru suprema ia rasei albeţ
asupra celei roşii. Astfel, în statele americane din est au avut loc în numele crezurilor religioase
adev rate m celuri şi crime odioase care au dus la exterminarea popula iei native şi înlocuireaă ă ţ
ei cu colonişti.18
Religia comparat este mai mult decât orice o cale amiabil de dialog dintre diferiteă ă
concep ii şi crezuri religioase ale umanit ii. Ceea ce deprindem cel mai mult în cazul religieiţ ăţ
comparate este mai multe decât orice toleran a religioas şi calea de dialog ce excludeţ ă
violen a. A rezolva marile probleme religioase pe cale violent este mai mult decât orice ceeaţ ă
ce am putea denumii o solu ie cât se poate de slab din punct de vedere moral şi etic.ţ ă 19
Aceasta fiindc oricum Dumnezeu este suprem şi suveran din punct de vedere religios. Trebuieă
s spunem c una dintre cele mai degradante forme de ur şi teroare este teroarea religioas .ă ă ă ă
Aceasta fiindc acest gen de ur se bazeaz pe minciun şi falsitate. A curma o via uman înă ă ă ă ţă ă
numele lui Dumnezeu [cum s-a f cut de mai multe ori în istorie] este din nefericire una dintreă
cele mai mari minciuni ale omului.
În primul rând religia comparat este mai mult decât orice o modalitate de în elegere şiă ţ
de toleran între crezuri şi opinii religioase diferite. Astfel, în religia comparat vom descoperiiţă ă
c pentru buddhişti Mântuitorul lumii este nimeni altul decât Buddha [pe numele s u adev rată ă ă
Sidarta Gautama], în timp ce pentru musulmani mântuitorul lumii este Mohamed şi pentru
taoiştii chinezi nu este nimeni altul ca şi Confucius. La fel de bine am putea s îi amintim şi peă
zoroastrienii iranieni care cred c singur mâtuitor al lumii este Zarahrustra. Prin urmare, esteă
cât se poate de evident s amintim c religia comparativ este din acest punct de vedereă ă ă
împotriva fundamentalismelor şi fanatismelor religioase.
Religia comparat consider c a sus ine fanatic crezul într-o religie este împotriva voiiă ă ă ţ
lui Dumnezeu. Nu se ştie în nici un moment din trecut în care Dumnezeu s ne cear să ă ă
sus inem fanatic anumite crezuri religiose. Dar din nefericire la scar planetar sunt enorm deţ ă ă
mul i care sus in c credin a în Dumnezeu trebuie promovat cu riscul crimei şi a curm rii deţ ţ ă ţ ă ă
vie i omeneşti. Aceasta este una dintre cele mai mari şi mai fatale greşeli a umanit ii din celeţ ăţ
17
Un alt aspect din trecutul recent al Europei este f r de nici o îndoial sovietizarea Europei. Doctrinele sovieticeă ă ă
au fost f r de nici o îndoial un fel de ateism ce nu negat numai existen a lui Dumnezeu şi a oric rei forme deă ă ă ţ ă
religie şi teologie dar şi negarea realit ii îngerilor lui Dumnezeu. Probabil din aceast cauz din tot edificiulăţ ă ă
sovietic s-a ales nimicul.
18
Trebuie s ştim c în pofida a mai multor p reri adev ra ii americani au fost pieile roşii sau indigenii americani.ă ă ă ă ţ
Restul de americani nu sunt americani autentici ci sunt produsul diferitelor valuri de emigran i din Asia şi Europa.ţ
19
Se cunosc astfel mai multe organiza ii teroriste care impun crezurile lor religiose prin intermediul terorii şi aţ
violen ei. O astfel de organiza ie a fost şi este Al-Quida care a fost pentru prima dat constituit în orientulţ ţ ă ă
mijlociu şi care mai apoi a început s ac ioneze în plan interna ional. Liderii Al-Quida se ştie c nu sunt nimic maiă ţ ţ ă
mult decât fanatici religioşi şi adep i fundamentalişti ai islamului lui Mohamed.ţ
9

10. mai vechi vremuri.20
Vremurile în care tr im sunt vremuri ale toleran ei şi ale în elegerii. Oriceă ţ ţ
minte s n toas ştie c crima în numele lui Dumnezeu este un r u şi o falsitate. Abordareaă ă ă ă ă
comparativ religioas este din acest punct de vedere cât se poate de actual .ă ă
Dar am putea vorbii şi de o grada ie a experiment rii realit ii îngerilor şi mai mult decâtţ ă ăţ
orice a raport rii la realitatea lor. Astfel, no iuni vagi despre îngeri avem în mai multe mariă ţ
religii ale lumii. Ştim c Dumnezeu în hindus se spune Brahman. Chiar dac concep iile despreă ă ă ţ
Dumnezeu în hinduism sunt cât se poate de neortodoxe, în hinduism la un nivel destul de
primar putem descoperii crezul în îngeri.21
La fel de bine în hinduism putem vorbii de o angelologie desfigurat . Astfel, hinduismulă
nu vorbeşte de îngeri ci de zei. Aceşti zei evident au o identitate şi o origine confuz . Înă
hinduism unii sunt îngerii în timp ce al ii sunt diavoli. Este cât se poate de adev rat cţ ă ă
hinduismul nu are conceptul de diavol. Zeul poate fii dup înv tura hindus atât diavol cât şiă ăţă ă
înger.22
Astfel hinduismul crede c exist un zeu al lunii. El se numeşte Soma. Similari pentruă ă
termenul de înger putem g sii în hinduism termenul de deva sau de aditiai.ă 23
Dintre aceste
entit i care dup cum am spus nu este sigur dac sunt îngeri şi diavoli amintim pe Indra,ăţ ă ă
Mitra, Ravi, Varuna, Yama.24
Dup cum am spus aceast lucrare este de orientare pozitiv şi generic plecând de laă ă ă
crezul c toate religiile sunt în c utarea lui Dumnezeu. Evident nu vom insista pe caracterulă ă
soteriologic al hinduismului care credem c este inexistent. Dar vom insista mai mult peă
caracterul de iubire a lui Dumnezeu care „face ca soarele s r sar peste cei drep i şiă ă ă ţ
nedrep i.” S nu uit m c num rul total al hinduşilor se ridic la oare actual undeva la unţ ă ă ă ă ă ă
miliard.25
Ap rut în India înainte de Hristos hinduismul continu s existe şi în zilele noastre.ă ă ă
Prin urmare, o abordare comparativ a hinduismului este menit s deschid puncte de dialogă ă ă ă
cu omologii noştri hinduşi care au o întreag religie. Comparativ putem spune c concep iaă ă ţ
despre religie hindus este mai mult decât orice panteist . Zeii hinduşi este cât se poate s fieă ă ă
diavoli care vor distrugerea şi ruinarea deplin a omului şi a umanit ii. Dar în scopul acesteiă ăţ
c r i vom vedea punctele comune dintre religii şi în special concep ia creştin care a schimbată ţ ţ ă
fa a lumii. Lumea fost schimbat de Dumnezeu dar nu putem contesta varietatea crezurilor şiţ ă
a concep iilor religioase de pe glob şi din lume la ora actual . Dialogul cu hinduismul se duceţ ă
de mai mult vreme. Evident vom vedea c exist o parte ortodox a hinduismului.ă ă ă ă
Premiza ortodoxiei este c omul este înzestrat de Dumnezeu în mod natural cu libertate.ă
Aceast libertate omul o poate folosii în mai multe direc ii. Prin urmare putem vorbii de oă ţ
libertate angelologic şi de o libertate religioas . Evident, mântuirea omului este o problemă ă ă
cât se poate de important şi de definitorie dar trebuie s ştim c Dumnezeu este mai multă ă ă
decât orice ceea ce am putea denumii cel care ne mântuieşte prin Domnul Iisus Hristos. Deşi
20
S ne aducem aminte c în Europa medieval Inchizi ia catolic practica arderea pe rug în ceea ce ei denumeauă ă ă ţ ă
„exorcizarea Europei” de vr ji şi magie. O simpl reclama ie la marii inchizitori europeni era suficent pentru aă ă ţ
curma o via în numele crucii.ţă
21
La fel de bine o umbr a crezului hindus într-o Treime de persoane poate fii v zut în crezul în Şiva, Vişnu şiă ă
Brahman. Unii teologi v d în acest crez primar mai mult un fel de Tat , Fiu şi Duh Sfânt desfigurat.ă ă
22
Acest lucru este de în eles din anumite puncte de vedere având în vedere c la origine to i diavolii au fost îngeri.ţ ă ţ
Oricum, hinduismul face mari greşeli de natur dogmatic şi religioas . Zeii hinduismului sunt din acest punct deă ă ă
vedere impersonali şi parte din marele Brahman care nu este nimic mai mult decât neantul deplin.
23
Men ion m c aceasta este o traducere cât se poate de probabil .ţ ă ă ă
24
Aceast carte are menirea de a ne ar ta c între demonologie şi angelologie nu exist nici un fel de leg tur şiă ă ă ă ă ă
nici un fel de conec ie. În timp ce angeologia este expresia bineului şi a frumosului, demonologia este expresiaţ
r ului şi a urâtului.ă
25
O estima ie generic a num rului total al hinduşilor este de 890 miloane, deci undeva în jurul unui miliard.ţ ă ă
10

11. este o singur cale spre mântuire care este „calea strâmt şi anevoioas ” prin voia luiă ă ă
Dumnezeu mântuirea se poate realiza şi în alte religii decât creştinism.26
Creştinismul este mai mult decât orice premiza de la care vom pleca comparativ în
aceast lucrare.ă 27
Vom vedea c termenul de înger primeşte mai multe denumiri în diferiteă
sisteme şi crezuri religioase, eshatologice şi angelologice ale lumii. În acest sens, la o scară
generic putem vorbii despre o angelologie creştin ortodox , o angelologie hindus , oă ă ă
angelologie buddhist , o angelologie islamic şi aşa mai departe.ă ă
Neîn elegerile angelologice au survenit în momentul în care diferi i adep i zeloşi sauţ ţ ţ
uneori chiar fanatici au sus inut angelologia lor ca fiind absolut şi totalitar . Este adev rat cţ ă ă ă ă ă
din mai multe puncte de vedere nu putem vorbii de angelologii imuabile din moment ce numai
Dumnezeu este imuabil dar totuşi, putem vorbii de o angelologie deplin sau împlinit . Este înă ă
acelaşi timp cât se poate de real şi adev rat c angelologia este o tain . În primul rând nu ştimă ă ă
num rul exact al îngerilor lui Dumnezeu şi în al doilea rând nu ştim cu exactitate numeleă
îngerilor. Dac Biblia foloseşte termenul de „miriade” când vorbeşte despre îngeri este cât seă
poate de greu s avem nu num r deplin al lor. Probabil c îngerii lui Dumnezeu pot fii undevaă ă ă
în jurul miliardelor sau a triliardelor. Dar aceasta nu poate fii afirmat cu exactitate. În acest
sens, opiniile sunt împ r ite dac fiecare om are un înger p zitor. Ortodoxia sus ine c un omă ţ ă ă ţ ă
nu poate avea un înger p zitor dac este botezat. Acest crez nu este îns prezent în religiileă ă ă
orientale şi mai ales în hinduism.28
Religia comparat am putea spune este un nivel sau o în elegere cât se poate de primară ţ ă
a ceea ce înseamnă existen a lui Dumnezeu. Pentru o în elegere gradual a faptelor şi aţ ţ ă
lucr rilor lui Dumnezeu religia comparat este un prim nivel primar prin care omul poate s îşiă ă ă
dea seama de diversitatea crezurilor şi a op iunilor religioase pe care le are pe p mânt. Îngeriiţ ă
au fost denumi i „prieteni,” ajutor, sprijin, îndrum tori şi uneori fra i. Dar evident s-a elaborat şiţ ă ţ
o mistic a îngerilor care este cel mai bine prezent în monahism. Monahul creştin vrea maiă ă
mult decât orice s fie un „înger p mântean.” El este dincolo de orice un fel de „preînchipuire aă ă
îngerului” dac îşi i-a în serios chemarea monahal .ă ă
În vechime sunt cunoscu i mai mul i sfin i p rin i care au avut descoperiri în timpulţ ţ ţ ă ţ
slujbelor sau a rug ciunii private a îngerilor care vegheau asupra umanit ii şi a oamenilor înă ăţ
parte. Faptul c omul nu este singura crea ie ra ional a lui Dumnezeu nu este menit s neă ţ ţ ă ă
însp imânte ci mai mult s ne deschid în elegerea spre faptul c Dumnezeu este atotputernic.ă ă ă ţ ă
Fiind prin Sine liber Dumnezeu poate crea câte universuri şi fiin e doreşte f r s fie constrânsţ ă ă ă
şi obligat de nimeni. La fel de bine ortodoxia m rturiseşte c Dumnezeu nu era obligat să ă ă
creeze universul şi pe om. Faptul c Dumnezeu a mai creat o clas de fiin e mai înainte de a îlă ă ţ
crea pe om este un lucru cât se poate de posibil din moment ce Dumnezeu este prin Sine liber
26
Astfel ştim c cei care au fost n scu i mai înainte de Domnul Iisus Hristos s-au mântuit dac au tr it o viaă ă ţ ă ă ţă
moral şi au f cut fapte bune şi faptele credin ei. Deşi creştinismul de ine teoretic monopolul soteriologic, putemă ă ţ ţ
crede c Dumnezeu poate mântui oamenii f r s ştim noi.ă ă ă ă
27
Unele specula ii hinduse sus in c ar exista un num r de aproximativ 33,000,000 îngeri [devas]. Dar este greuţ ţ ă ă
de precizat dac aceşti îngeri sunt îngeri sau diavoli din moment ce ei sunt grupa i într-un panteon dup modelulă ţ ă
mitologiilor p gâne. O ampl lucrare hindus ştim c este Bhagavad Gita care este o sintez a doctrinelor hinduseă ă ă ă ă
religiose şi filosofice.
28
Opiniile legate de îngerul p zitor sunt cât se poate de variate în marile concep ii religioase ale lumii. Astfel, înă ţ
timp ce unele concep ii sus in c la naştere omul primeşte din partea lui Dumnezeu automat un înger p zitor,ţ ţ ă ă
altele sus in c de fapt îngerul p zitor al omului apare din momentul concep iei în pântecele mamei sale. Alteţ ă ă ţ
concep ii sus in c îngerul p zitor al omului apare numai mai târziu în via . Alte concep ii sus in c îngerul p zitorţ ţ ă ă ţă ţ ţ ă ă
vine numai când este invocat sau chemat.
11

12. s fac ceea ce doreşte. În acelaşi timp în studiul angelologic putem cunoaşte din lumeaă ă
îngerilor numai ceea ce Dumnezeu a voit ca noi s cunoaştem şi s experiment m. Probabil că ă ă ă
sunt multe lucruri care nu le vom ştii niciodat despre îngerii lui Dumnezeu. Totuşi, înă
bun tatea Sa, Dumnezeu a descoperit omului anumite lucruri despre îngeri. Aceste lucruri suntă
prezente la un nivel inferior în ceea ce am putea denumii religia comparat , o disciplin careă ă
abund în extrem de multe informa ii şi concep ii divergente având func ia de a unifica ceea ceă ţ ţ ţ
este contrastant şi de a aduce în elegere între diferi ii adep i ai doctrinelor religiei. Religia esteţ ţ ţ
un factor care fascineaz şi prin care omul începe s fie conştient de realit i transcendente dină ă ăţ
lumea de dincolo şi de la Dumnezeu însuşi.
Evident, în religie nu poate exista concuren ca şi în lumea secular dar din nefericire auţă ă
existat mai multe neîn elegeri în lumea religioas dintre care unele le-am men ionat mai sus.ţ ă ţ
Evident, religia comparat este o disciplin din mai multe punct de vedere „artificial ” având înă ă ă
vedere c nu opereaz cu „deplin tatea religioas .” Vom vedea îns c religia comparat îşiă ă ă ă ă ă ă
are rolul sau rostul ei. Metoda comparativ nu este îns o metod absolut . Aceast metodă ă ă ă ă ă
îns se bazeaz pe faptul c Dumnezeu ne-a înzestrat cu minte şi cu logic . Având în vedereă ă ă ă
c acestea sunt daruri gratuite pe care Dumnezeu ni le-a f cut lumii şi omului suntem chema iă ă ţ
s „cercet m duhurile” şi s vedem de unde sunt şi s nu accept m orice crez sau doctrin oriă ă ă ă ă ă
înv tur religioas şi teologic .ăţă ă ă ă 29
Marile crezuri religioase ale lumii sunt f r de nici o îndoial fascinate şi pe parcursulă ă ă
anilor au fost foarte mul i cei care s-au avântat în studiul lumii religiilor. Aşa s-a n scut religiaţ ă
comparat . Religia comparat are în comun cu angelologia faptul c se vorbeşte despre îngeriă ă ă
nu numai în creştinism ci dup cum am ar tat şi alte religii ale lumii. Evident, mai multe religiiă ă
sunt confuze cu privire la existen a şi realitatea îngerilor dar trebuie s fim cât se poateţ ă
„deschişi şi în eleg tori” cu neputin ele de ordin religios a semenilor noştri. În sensţ ă ţ
antropologic s-a spus c omul este o fiin religioas . Faptul c omul este o fiin religioas nuă ţă ă ă ţă ă
este suficent. Omul are chemarea de a se ridica mai sus decât de o simpl percep ie religioas .ă ţ ă
Prin urmare, calea spre Dumnezeu se poate face şi printr-o modalitate religioas . S neă ă
aducem aminte că nu to i au aceleaşi daruri duhovniceşti de la Dumnezeu. Prin urmare nu to iţ ţ
pot ajunge la o cunoaştere deplin asemenea celei a sfin ilor lui Dumnezeu. În acest sens,ă ţ
religia comparat are menirea de a ne face în eles c nu to i au aceleaşi m suri şi la fel de bineă ţ ă ţ ă
unii trebuie s îi în eleag pe ceilal i.ă ţ ă ţ
F r nici o îndoit func iile îngerilor sunt aceleaşi din toate timpurile şi vremurile numaiă ă ă ţ
c percep ia lor este cât se poate de diferit din diferitele crezuri ale lumii dintre care trebuieă ţ ă
s spunem c unele sunt extrem de supersti ioase. Îngerii sunt cei care vegheaz asupra lumiiă ă ţ ă
pentru ca lumea s urmeze cursul stabilit ei de Dumnezeu şi s mearg în sensul pe careă ă ă
Dumnezeu îl voieşte. Prin urmare, ştim c Dumnezeu este cel care ne ocroteşte dar o face prină
îngerii S i.ă
În acest sens religia comparat ne familiarizeaz cu diversitatea crezurilor religioase şiă ă
cu faptul c trebuie s fim toleran i cu cei care nu cred ca şi noi. Din acest punct de vedereă ă ţ
exist mai mul i care nu cred în existen a îngerilor lui Dumnezeu. Mai mult decât atât unaă ţ ţ
dintre principalele calit i ale îngerilor este sfin enia. Faptul c îngerii sunt sfin i este un lucruăţ ţ ă ţ
care este dezb tut în religia comparat . Sfin enia îngerilor este cât se poate de prezent înă ă ţ ă
creştinism şi în special în creştinismul ortodox. Sfin enia îngerilor nu este o sfin enie a aseit iiţ ţ ăţ
29
Mai multe noi mişc ri religioase sunt acceptate f r nici un fel de studiu şi de abordare sau discern mântă ă ă ă
teologic ori religios. Astfel, ştim de mai multe mişc ri religioase cum ar fii new age, bahai, spiritism, teosofie, hareă
krişna şi multe altele.
12

13. ci provine din faptul c Dumnezeu însuşi este sfânt. Sfin enia lui Dumnezeu se împarte înă ţ
primul rând îngerilor S i dincolo de spa iu, timp şi de univers. Mai apoi aceast sfin enie esteă ţ ă ţ
împ rt şit şi oamenilor şi în special sfin ilor care se nevoiesc pentru aceasta.ă ă ă ţ
Sfin enia îngerilor are şi un anumit caracter comparativ fiindc ea este perceput şiţ ă ă
asumat în mai multe religii din lume sau de pe glob. În zilele noastre ceea ce avem cel maiă
mult lips în plan comparativ este f r nici o îndoial criza sfin eniei. Faptul c se cunosc maiă ă ă ă ţ ă
multe fapte minunate ale sfin ilor îngeri cum au fost cele men ionate mai sus din Vechiul şiţ ţ
Noul Testament nu înseamn mult pentru omul contemporan. Lumea îngerilor chiar şi în planulă
religiei comparate care ne pune în fa atât de multe m rturii zguditoare în acest sens esteţă ă
lipsit de relevan pentru vremurile noastre. Sfin i p rin i care au dat m rturii zdrobitoareă ţă ţ ă ţ ă
despre existen a, ac iunile şi prezen a îngerilor sunt considera i în vremurile noastre desuete şiţ ţ ţ ţ
mincinoase.
Vremurile noastre sunt vremurile în care lumea crede mai mult în fiin e extraterestre dinţ
alte constela ii şi galaxii. Foarte pu ini ar putea crede c nu a existat nici un fel deţ ţ ă
extraterestru la naşterea din Betleem a Domnului Iisus Hristos. Biblia ne vorbeşte cât se poate
de clar de prezen e îngereşti în jurul momentului naşterii Domnului Iisus Hristos. S fii fost eiţ ă
fiin e de pe alte planete cu nave spa iale şi cu supertehnologie? Cu greu am putea spune acestţ ţ
lucru. Îngerii sunt înzestra i cu aripi şi din mai toate m rturiile nu au nevoie de navete spa ialeţ ă ţ
pentru a se deplasa. Atunci de ce aceast confuzie în lumea religiei? Sunt foarte mul i care v dă ţ ă
în îngeri fiin e din alte galaxii care au venit aici pentru a ne descoperii tainele unei civiliza iiţ ţ
mai avansate şi mai sofisticate decât a noastr . Ori aici comparativ religia şi ştiin a nu sunt înă ţ
acord. Religia ne spune c îngerii nu au func ia de a ne înv a o civiliza ie mai avansat decâtă ţ ăţ ţ ă
a noastr ci au menirea de a media între noi şi Dumnezeu. La fel de bine este greu s definimă ă
raiul unde locuiesc îngerii în prezen a m ririi lui Dumnezeu ca şi o „civiliza ie mai avansat ”ţ ă ţ ă
decât a noastr din moment ce îngerii nu au no iunea de civiliza ie dup cum o avem noi.ă ţ ţ ă
Religia comparat este mai mult decât orice o apreciere a diversit ii de opinii şi p reriă ăţ ă
religioase. În religie dup cum ştim trebuie s domneasc în elegerea şi pacea. Rezolvareaă ă ă ţ
problemelor religioase prin folosirea violen ei şi a terorii este una dintre cele mai proasteţ
solu ii. Astfel dup cum am spus mai multe religii vorbesc de existen a îngerilor. Dintreţ ă ţ
principalele religii care vorbesc despre existen a îngerilor vom amintii hinduismul, taoismul,ţ
islamul, iudaismul şi creştinismul. Evident opiniile sunt împ r ite în aceste principale religii aleă ţ
lumii. Din aceast cauz este bine s folosim oă ă ă metod comparativ .ă ă
Dup cum am spus, hinduismul sus ine c exist undeva în just de 33.000.000 îngeriă ţ ă ă
care în hindus sunt denumi i deva sau devas. La fel de bine în arab şi în religiile arabiceă ţ ă
dintre care cel mai cunoscut este islamul termenul de înger este ‫عملة‬‫ذهبية‬ . Evident este cât se
poate clar c ceea ce o cultur cunoaşte despre îngeri nu înseamn c toate culturile sauă ă ă ă
civiliza iile ştiu la fel. Ceea ce este cel mai important în existen a îngerilor este faptul cţ ţ ă
dincolo de univers, de galaxii, de constela ii şi planete, Dumnezeu a creat o clas de fiin eţ ă ţ
supranaturale care nu au nici o inten ie de a ne distruge, ci din contr sunt menite s ne asisteţ ă ă
şi s ne sus in în drumul spre mântuire şi spre în dumnezeire. Evident, exist un termenă ţ ă ă
pentru înger în mai toate limbile p mântului. În acest studiu nu vom insista foarte mult peă
acest aspect din moment ce aceasta este un demers mai mult de natur filologic .ă ă 30
F r nici o îndoial angelologia comparat de care vom vorbii în rândurile noastre este oă ă ă ă
doctrin monoteist . Angelologia ortodox este o angelologie monoteist şi nu una politeistă ă ă ă ă
30
Astfel, în taivanez , vietnamez , chinez sau japonez cu siguran vorbim de anumi i termeni pentru înger.ă ă ă ă ţă ţ
Provenien a, originea şi istoria acestor termeni din orientul îndep rtat nu este de interes pentru cartea de fa .ţ ă ţă
13

14. sau panteist . Probabil c una dintre cele mai mari taine ale angelologiei ortodoxe comparativeă ă
este taina monoteismului. Îngerii sunt slujitorii Dumnezeului unu în fiin şi singular înţă
existen . Taina angelologiei este am putea spune una de natur monoteist . Din nou neţă ă ă
aducem aminte c îngerii sunt chema i s Îl slujeasc pe Dumnezeu. Acest lucru a fost profundă ţ ă ă
contestat în religiile antice p gâne care negau existen a unui singur Dumnezeu şiă ţ
propov duiau existen a mai multor dumnezei. Taina angelologiei ortodoxe este una de natură ţ ă
monoteist . Îngerii au fost fiin e create de Dumnezeu pentru a Îl sprijinii şi ajuta în crea ia şiă ţ ţ
pronierea lumii, a universului şi a omului. Din acest punct de vedere omul este inferior
îngerilor. Prin natur omul nu poate ajunge un înger. Totuşi, prin ascez , fapte bune, post şiă ă
rug ciune omul se poate ridica la o stare asem n toare îngerilor. „Asem narea” cu îngerii luiă ă ă ă
Dumnezeu se face cel mai mult de c lug ri în monahism. Din acest punct de vedere c lug riiă ă ă ă
sunt am putea spune urmaşii îngerilor. Metaforic monahismul este denumit şi „chipul
îngeresc.”31
Dar dac ortodoxia denumeşte monahismul „chipul îngeresc” trebuie s lu m înă ă ă
considerare c exist mai multe forme de monahism. Ştim astfel de monahismul tibetan deă ă
origine buddhist .ă 32
La fel de bine ca şi monoteismul angelologia ortodox este f r nici oă ă ă
îndoial o modalitate de a cunoaşte pe Dumnezeu. Îngerii cu existen a lor la fel de ca şiă ţ
universul şi podoaba lui sunt realit i care ne duc cu gândul şi mintea şi sfin irea la existen aăţ ţ ţ
lui Dumnezeu unul în fiin şi întreit în persoane. Ceea ce este cât se poate de profund înţă
angelologia ortodox comparativ este c Dumnezeu este descoperit ca şi tain ultim aă ă ă ă ă
universului şi a omului [sau a crea iei]. Taina lui Dumnezeu nu poate fii descoperit decât prinţ ă
îngerii S i care exist mai înainte de crea ia lumii. Faptul c îngerii au fost preceden i crea ieiă ă ţ ă ţ ţ
universului şi a omului nu poate avea nici o îndoial . Din acest punct trebuie s subliniem că ă ă
îngerii nu sunt un fel de civiliza ie avansat care exist undeva într-o galaxie îndep rt dinţ ă ă ă ă
univers şi care ne v-a vizita pentru a ne descoperii o civiliza ie mai avasat decât a noastr .ţ ă ă
Îngerii sunt mai mult decât orice ceea ce am putea descoperirea unei intimit i cu Dumnezeu şiăţ
cu existen a Lui. La fel de bine ei sunt şi o dovad de altruism pentru to i cei care vor s ajungţ ă ţ ă ă
la cunoaşterea lui Dumnezeu. Înaintând spre Dumnezeu ne vom da seama de realitatea
prezen ei şi a existen ei îngerilor S i. Aceasta este am putea spune o prob a credin ei şi aţ ţ ă ă ţ
credincioşiei noastre fa de Dumnezeu. Aceasta fiindc ne vom da seama c Dumnezeu nu aţă ă ă
creat numai pe noi şi universul nostru ci El a mai creat şi o lume a îngerilor.33
Prin urmare, dup adev rul relevat al Scripturii, îngerii ne sunt superiori în crea ie şiă ă ţ
avem datoria de asculta de ei, în special de sfin ii arhangheli Mihail, Gavriil şi Rafail.ţ 34
Vechiul şi
Noul Testament vorbesc de mai multe apari ii angelice dar dintre to i îngerii lui Dumnezeuţ ţ
Biblia îi denumeşte cu numele numai pe aceştia trei. Numele îngerilor ne sunt din mai multe
31
Acest titlu a fost conferit cel mai în pnevmatologia ortodox de Sfântul Ioan Climax în Scara sa. A se vedeaă
Filocaliile.
32
Mohanismul tibetan dintre care cel mai mult este reprezentat de aşa zişi patriahi tibetani denumi i dalailamaţ
este dincolo de orice mai mult „o caricatur ” a adev ratului monahism.” Aceasta fiindc monahismul îşi areă ă ă
bazele în imita ia vie ii îngereşti. Din acest punct de vedere via a îngereasc este universal şi deschis pentruţ ţ ţ ă ă ă
toate epocile şi civiliza iile şi nu numai pentru unele în sens absolutist.ţ
33
Ştim astfel din angelologia medieval de ierarhiile îngerilor. Dintre cei care s-au remarcat în crearea unor ierarhiiă
angelologice putem amintii pe Sfântul Clement al Romei, Sfântul Ambrozie al Milanului, Sfântul Ieronim, Sfântul
Grigorie Dialogul, Sfântul Ioan Damaschinul şi al ii.ţ
34
Arhanghelii Mihail, Rafail şi Gavriil prefigureaz am putea spune Treimea de persoane din Dumnezeu: Tat l, Fiulă ă
şi Duhul Sfânt. Dogmatic nu s-a stabilit deplin dac Dumnezeu este şi Tat al îngerilor, oricum mai multe texteă ă
teologice îi denumesc pe îngerii „fii lui Dumnezeu.”
14

15. puncte de vedere necunoscute. Aceasta datorit faptului c îngerii au nume mai multă ă
conven ional ei nefiind f pturi umane cum suntem noi oamenii. La fel de bine angelologiaţ ă
comparat ne spune c îngerii pot lua înf iş ri antropomorfice dar aceasta nu înseamn c eiă ă ăţ ă ă ă
sunt ca şi noi oamenii. Îngerii sunt eterni în sensul c nu mor şi nici nu se reproduc dup cumă ă
ne m rturisesc mai multe tradi ii ale religiilor lumii. Dincolo de orice îngerii sunt meni i să ţ ţ ă
mijloceasc la Dumnezeu pentru mântuirea noastr . Momentul cel mai greu din via a unui omă ă ţ
este atunci când acesta moarte. Din punct de vedere angelologic moartea este o „desp r ire” aă ţ
sufletului de trup.35
Faptul c îngerii au menirea de a duce sufletele drep ilor şi a celor care s-au nevoită ţ
pentru bine şi dreptate în aceast lume este unul dintre cele mai mari imperative religioase aleă
lumii religiei şi mai ales a religiei comparate. Fiind crea ie a Sa, Dumnezeu nu are nici unţ
interes s piard etern pe om. Dar în acelaşi timp Dumnezeu nu poare l sa r utatea omuluiă ă ă ă
nepedepsit .ă Astfel, îngerii sunt dincolo orice cei care dup m rturia religiei şi a religieiă ă
comparate fac dreptate omului şi a sufletului s u.ă 36
Astfel dup angelologia ortodox , îngerii sunt cei care atunci când omul moare îi ducă ă
sufletul în rai. Acest lucru a fost atestat de mai multe autorit i ortodoxe şi în special deăţ
aghiografia ortodox . Momentul mor ii nu este atât deă ţ tragic din punctul de vedere al
angelologiei ortodoxe comparate cât mai mult timpul în care omul în via a s-a le-a petrecut înţ
patimi şi p cate.ă 37
Pentru a ajunge în compania îngerilor sufletului omului trebuie s seă
desp timeasc sau s se p streze în starea de nep c tuire sau de nep timire. Termenul elenă ă ă ă ă ă ă
pentru nep timire este π ce nu trebuie confundat cu starea de apatie care este mai multă α αθια
decât orice o stare foarte asem n toare cu dezinteresul.ă ă
Aceast lupt care se duce în om între patimi şi virtu i începe odat cu maturizareaă ă ţ ă
omului şi se încheie numai pe patul mor ii. Din acest moment îndemnul religiei comparate esteţ
c trebuie s fim în stare de veghe pnevmatic pân în momentul mor ii.ă ă ă ă ţ
În mentalitatea religiei comparate dac diavolii sunt cei care ne trag în spre pr pastiaă ă
iadului îngerii sunt cei care ne ridic în spre în l imea raiului. Evident, omul nu ar putea faceă ă ţ
foarte multe lucruri în lupta cu for ele întunericului care vor s subjuge pe om. Modalitatea prinţ ă
care diavolii îl subjug pe om sunt patimile care le-am men ionat mai sus, dar aceste patimiă ţ
pot evolua şi pot avea deriva i. În Vechiul Testament avem o m rturie cât se poate de evidentţ ă ă
c îngerii îi pot birui pe diavoli. În cartea lui Tobit ni se spune c arhanghelul Rafail a izgonită ă
dintr-o femeie care era b nuit de diavolul curviei şapte diavoli conduşi de un aşa numit diavolă ă
Asmodeu [dup unele opinii Asmodeu este diavolul desfrân rii sau a sexului].ă ă 38
35
Aşa se face c exist o întreag literatur ortodox şi neortodox despre via a dincolo de moarte. O carteă ă ă ă ă ă ţ
celebr pe aceast tem scria acum mai bine de 30 de ani ieromonahul american Serafim Rose, (Edituraă ă ă
Tehnopress, 2003).
36
Exist o întreag literatur creştin şi mai ales creştin ortodox în aceea ce priveşte ieşirea sufletului din trup. Înă ă ă ă ă
termenii angelologiei ortodoxe moartea nu este nimic mai mult decât o ieşire a sufletului din trup şi o întoarcere a
trupului în p mânt dup cuvântul Scripturii când Dumnezeu le-a spus protop rin ilor noştrii Adam şi Eva: „p mântă ă ă ţ ă
eşti şi în p mânt te vei întoarce.” Biblia ne spune c Dumnezeu nu a inte ionat ini ial ca omul s se întoarc înă ă ţ ţ ă ă
p mânt, adic s moar , dar fiindc omul ajunsese la o „cunoaştere a binelui şi r ului” imediat într-un stadiu deă ă ă ă ă ă ă
infantilitate pnevmatic , Dumnezeu a hot rât ca omul s moar trupeşte.ă ă ă ă
37
Ortodoxia a m rturisit în mod tradi ional 7 p cate capitale c rora le corespund 7 patimi: l comia, mânia,ă ţ ă ă ă
mândria, desfrânarea, plictisul sau lenea, invidia şi iubirea de bani.
38
S nu uit m c şi în Grecia antic se credea într-o entitate care st pânea iubirea sexual sau erotic : este vorbaă ă ă ă ă ă ă
de Afrodita. S nu fie Afrodita grecilor antici, diavolul Asmodeu care odat stabilit în om îl înrobeşte patimiiă ă
sexuale? R spunsul la aceast întrebare îl las la latitudinea cititorului.ă ă
15

16. Ne gândim din nou la faptul c religia comparat nu este str in de problema şi studiulă ă ă ă
angelologiei ortodoxe. Angelologia este dincolo de orice ceea ce am putea denumii o
compara ie dintre îngeri şi diavoli.ţ 39
Oricum, dincolo de angelologia ortodox comparat putemă ă
vedea faptul c eshatologic îngerii au ieşit biruitori asupra diavolilor care au respins caleaă
iubirii şi a slujirii lui Dumnezeu. Fiindc îngerii au fost meni i s Îl iubeasc şi s Îl slujeasc peă ţ ă ă ă ă
Dumnezeu, respingerea principiului lor ontologic i-a aruncat în ceea ce religia denumeşte iad.
Iadul este din acest punct de vedere o deformare a ontologiei [a teoriei fiin ri] îngerilor.ţă 40
Trebuie s ştim c exist în religia comparat o întreag mas de oferte angelologiceă ă ă ă ă ă
extrem de ieftine care ne ofer calea unei comuniuni şi a unei comunica ii un îngerii extrem deă ţ
rapid şi facil . Aceste oferte variaz în practici tantrice şi de tip yoga care mai mult neă ă ă
demonizeaz . În acest sens, trebuie s ştim c diavolii pot s se dea pe sine ca şi îngeri pentruă ă ă ă
a ne duce în confuzie.41
Având în vedere c îngerii sunt de partea noastr şi ne sus in chiar şi înă ă ţ
cele mai disperate şi mai critice momente din via a noastr nu trebuie s dezn d jduim. Darţ ă ă ă ă
trebuie s ştim c Dumnezeu este cel care ne ine în via şi El ne duce în spre un scop care nuă ă ţ ţă
Îl putem ştii deplin. A dezn d jdui de bun tatea şi mila lui Dumnezeu este un p cat strig tor laă ă ă ă ă
cer acesta fiindc în cele mai multe cazuri omul este plin de sine şi de mândrie şi se crede peă
sine conduc tor şi st pân al vie ii sale.ă ă ţ
Dac via a noastr ne este dat de Dumnezeu nu prea putem face prea multe pentru aă ţ ă ă
ne-o face deplin independent . De fapt în cele mai multe situa ii via a noastr se descoper peă ţ ţ ă ă
sine în cunoştin a şi bun tatea lui Dumnezeu. Cu cât ne vom interioriza mai mult şi vom reduceţ ă
via a la ceea ce este esen ial vom vedea c îngerii lui Dumnezeu sunt dispuşi s ne ajute.ţ ţ ă ă 42
Lumea religiei este o lume ampl pe care cei mai mul i o ignor considerând-o naiv şiă ţ ă ă
credul . Aşa se face c mai multe confesiuni creştine resping cultul icoanelor considerându-lă ă
desuet şi neactual pentru nevoie religioase ale lumii secolului al XXI-lea. Nu trebuie s uit m că ă ă
foarte mul i îngeri au fost reprezenta i de oameni prin iconografie. Plecând de la imaginileţ ţ
îngerilor men iona i în Biblie şi mai apoi cu descoperiri ale îngerilor men ionate în vie ileţ ţ ţ ţ
sfin ilor, îngerii au fost f r de nici o îndoial obiect al interesului artistic. Dup cum am spusţ ă ă ă ă
un capitol din aceast carte se v-a ocupa excă lusiv cu acest studiu.
Religia comparat este menit s ne fac s ne d m seama c îngerii sunt aceiaşi dină ă ă ă ă ă ă
cele mai vechi vremuri şi pân în zilele noastre.ă 43
Dar în acelaşi timp angelologia ortodox neă
39
Este foarte greu s vorbim de demonologie ca şi un obiect de studiu teologic din moment ce diavolii nu sprijină ă
fiin a, ontologicul ci vor mai mult decât orice desfiin area ultim şi final a omului şi a universului. Demonologiaţ ţ ă ă
este surs a tot ceea ce este r u şi negativ din lume şi univers. Ea este punctul de început al filosofiilor nihilise şiă ă
desconstructiviste, la fel de bine a negativismului şi a distrugerii.
40
De fapt diavolii nu sunt nimic mai mult decât îngeri „deforma i” doar c aceast deformare este din nefericireţ ă ă
dup alegerea lor etern şi ireversitibil . Fiindc nu poate exista un alt principiu ontologic de fiin are în afar deă ă ă ă ţ ă
Dumnezeu. Orice separa ie de Dumnezeu duce la neantizare şi desfiin are. Odat prinşi în acest fapt, diavolii auţ ţ ă
ales s trag cu ei umanitatea în primul rând prin introducerea moralit ii în lume. Moartea este în acest sens, oă ă ăţ
prelungire a c derii diavolilor în lumea oamenilor.ă
41
Cea mai celebr şi mai puternic avertisment în acest sens ne-a fost l sat de sfântul apostol Pavel care neă ă
avertiza c „diavolul poate lua chip de înger.”ă
42
Tema ajutorului lui Dumnezeu este cât se poate de antic şi de veche. Astfel unul din cele mai vechi saluturi aleă
lumii creştine a fost „Doamne ajut .” A cere ajutorul lui Dumnezeu este una dintre cele mai mari dovezi deă
modestie şi de smerenie creştin .ă
43
O carte de mare circula ie a fost cea a protestantului american Billy Grahm care sus ine c „îngerii sunt agen iţ ţ ă ţ
secre i ai lui Dumnezeu.” Ortodoxia nu a folosit în mare numele de „agent” când s-a referit la îngeri, dar trebuieţ
s lu m eforturile lui Billy Grahm ca fiind pozitive în contextul dialogului religiei comparate. La fel ca şi Grahm maiă ă
exist şi al i mari autori protestan i şi neoprotesta i care au scris şi au popularizat marile adev ruri angelologice.ă ţ ţ ţ ă
Dintre acesta unul dintre cele mai mari adev ruri este c „îngerii vegheaz asupra noastr .”ă ă ă ă
16

17. spune c în planul religiei comparate nu trebuie s abuz m de îngeri transformându-i înă ă ă
elemente ale dorin elor noastre egoiste. În rug ciunile noastre c tre sfin ii îngeri şi c treţ ă ă ţ ă
Dumnezeu trebuie s cerem mai multe ceea ce este de folos sufletelor noastre şi mai ales să ă
l s m dup cum chiar Domnul Iisus Hristos ne îndruma şi ne sf tuia s ne l s m în grija luiă ă ă ă ă ă ă
Dumnezeu care „are grij de crinii p mântului.”ă ă
T cerea pe care cei mai mul i oameni credincioşi o resimt este faptul c îngerii nu neă ţ ă
vorbesc ca şi nişte prieteni ci parc stau undeva ascunşi. Trebuie s ştim c îngerii nu seă ă ă
ascund de noi. Rolul îngerilor este mai mult unul de natur eshatologic . Ei vor fii cei care neă ă
vor crea „veacul viitor” sau lumea ce v-a s fie. Lumea ce v-a s fie v-a fii o lume mai bună ă ă
decât cea de azi. Aceasta îns s nu ne fac s ne aliment m cu iluzii şi cum c lumea de apoiă ă ă ă ă ă
va fii mai bun decât lumea de aici. Lumea de aici din punct de vedere este numai un începută
pentru ceea ce v-a urma. Ceea ce v-a urma v-a fii f r de nici o îndoial o continuare a ceea ceă ă ă
am f că ut în lumea de aici. Din acest sens, am putea vorbii de un „conflict al lumii”. De fapt
acest conflict a început cu mult înainte de crea ia universului nostru. Universul nostru este f rţ ă ă
de nici o îndoial un univers în care diavolii sper c vor domina. Acest lucru poate fii v zută ă ă ă
pentru cei care vor studia religia comparat .ă 44
Prin urmare, ca şi sintez a concep iilor religiei comparate ce am putea concluzionaă ţ
referitor la îngeri şi angelologie c Dumnezeu a creat o clas de fiin e intermediare întreă ă ţ
univers, umanitate şi om. Aceast categorie este mai mult decât orice ceea ce am puteaă
denumii ierarhia îngereasc . Aceast ierarhie este transcendent şi nu este percepută ă ă ă
senzorial sau material. La fel de bine religia comparat ne spune c îngerii ne respect voin aă ă ă ţ
sau liberul arbitru. Îngerii ca şi noi au fost înzestraşi de Dumnezeu cu posibilitatea de a alege.
Aceast alegere se d în special între no iuneă ă ţ a de bine şi cea de r u. Binele şi r ul sunt dincoloă ă
de orice ceea ce am putea denumii capacitatea de alegere a omului. Îngerii au mai mult decât
orice şansa de a alege. Aceast alegere a fost f cut mai înainte de crea ia universului şi aă ă ă ţ
omului.
Angelologia este mai mult decât orice o arie de teologiei care poate fii studiat şi dină
punctul de vedere al religiei comparate. Astfel, musulmanii îi denumesc pe îngeri malaikaha45
şi
ei au anumite crezuri despre îngeri pe care le sus in şi le promoveaz . Astfel, Coranul ne dţ ă ă
mai multe informa ii despre îngeri. Ne spune c îngerii au fost crea i din lumin .ţ ă ţ ă 46
Ceea ce este
cel mai propriul musulmanilor este c ei nu cred c exist diavoli, astfel imaginea diavoliloră ă ă
este doar men ionat ca şi aşa numi ilor jinn care nu sunt diavoli ci doar un fel de îngeri maiţ ă ţ
neascult tori. Varietatea crezurilor în îngeri este extrem de ampl în religia comparat .ă ă ă
Astfel în japonez îngerii sunt denumi i kanji, şi ei sunt un fel de zei mai inferiori dintreă ţ
care amintim pe cei mai importan i:ţ Amaterasu, Uzume, Fujin, Hachiman, Inari, Izanagi,
Izanami, Ninigi, Omoikane, Rajin, Suijin şi mul i al ii. Toate aceste entit i sunt îngeri în sensţ ţ ăţ
tradi ional. Dar având în vedere c şintoismul este mai mult decât orice politeist, rolul de îngeriţ ă
poate fii luat de dumnezei. Religiile tradi ionale japoneze cred în mai mul i zei sau dumnezei.ţ ţ
44
A ne afunda în studiul religiei comparat necesit unele clarific ri. Religia comparat nu este în nici un cază ă ă ă
mitologie. Religia comparat este un studiu ştiin ific care se bazeaz pe diferite resurse şi studii ce le avem dină ţ ă
cele mai vechi vremuri pân în prezent.ă
45
Termenul arab este derivat din evreiescul mahalim care înseamn înger, deşi aceste lucru este profund negat deă
arabi.
46
Principalii îngeri de care vorbesc musulmanii sunt Jibreel [Gabriel], Israfeel [Rafail], Munkar şi Nakeer care se
spune c dup moarte îi vom întreba în mormânt pe cei mor i despre faptele lor, Malaak Am Maut se crede c esteă ă ţ ă
îngerul care i-a sufletele celor mor i şi le duce în rai, Malik este îngerul p zitor al iadului şi Ridwan este îngerulţ ă
p zitor al raiului. Mai sunt şi al i îngeri în islam dar dup cum am ar tat numai aceştia au nume.ă ţ ă ă
17

18. Şintoismul japonez nu este numai politeist ci este şi panteist, adic sus ine c Dumnezeu şiă ţ ă
universul sunt una şi aceiaşi realitatea. Panteismul japonez provine în special din buddhism cu
care are foarte multe puncte în comun. În acest sens, am putea spune c şintoismul are oă
viziune cât se poate de neclar asupra angelologiei. Aceasta fiindc dup cum am spus, înă ă ă
şintoism este neclar dac îngeri sunt o parte din fiin a lui Dumnezeu sau dac sunt o entitateă ţ ă
distinct .ă 47
Evident, din moment ce şintoismul este politeist şi panteist este greu s vorbim de îngeriă
din moment ce îngerii in în special de religiile monoteiste şi de religiile care cred numai înţ
fiin a şi persoane unui singur Dumnezeu. Dumnezeu în şintoism este mai mult o entitateţ
impersonal şi prin urmare şi restul zeilor sunt tot impersonali. Impersonalismul religiiloră
japoneze este f r de nici o îndoial o tr s tur cât se poate de evident . Dac Dumnezeu esteă ă ă ă ă ă ă ă
„marele tot” π este foarte greu s ne raport m într-un mod cât se poate deο αν τον κοσμος ă ă
ortodox la existen a lui Dumnezeu. Evident, prezenta carte nu este o anatematizare aţ
şintoismului japonez dar este f r de nici o îndoial mai mult decât orice ceea ce am puteaă ă ă
denumii o critic pertinent a crezurilor şintosite a japonezilor.ă ă
La fel de bine mai multe referin e referitoare la îngeri pot fii întâlnite şi în taosimulţ
chinezesc. În general în taoismul chinezesc îngeri sunt reprezenta i ca şi statui. Îngerii suntţ
percepu i în taosimul chinezesc ca şi vindec tori, p zitori, înv tori şi modele ale iubirii. La felţ ă ă ăţă
de bine taoismul crede c îngerii îi protejeaz pe cei tineri şi nevinova i. Cel mai mare înger ală ă ţ
taoismul se crede c este Pen Ming un fel de autoritate ultim a îngerilor. El este un înger careă ă
îi st pâneşte pe restul îngerilor universului. La fel de bine în partea sa pozitiv , taoismul chineză ă
vorbeşte de anumi i îngeri ai universului care au mai mult func ii de ordin astronomic.ţ ţ
Dincolo de toate acestea trebuie s men ion m c taosimul este îns o religie dualist .ă ţ ă ă ă ă
Plecând de la fondatorii lui Lao Tzu şi Chunag Tzu taoismul afirm mai mult decât orice ceea ceă
am putea spune faptul c binele şi r ul sunt dou principii eterne care vor continua s existeă ă ă ă
etern. În timp ce eshatologia creştin şi ortodox crede c numai binele este un principiu etern,ă ă ă
taoismul fiind dualist crede c şi binele şi r ul exist din eternitate şi v-a continua s existeă ă ă ă
etern fiind doar dou aspecte ale aceluiaşi Dumnezeu. Astfel, Dumnezeu în forma lui pozitiv aă ă
binelui este ying, în timp ce în forma lui negativ este yang.ă 48
O analiz formal a tă ă aoismului chinez nu este în scopul prezentelor rânduri. Dar vom
încerca s oferim viziunea generic a chinezilor antici şi actuali asupra îngerilor. Dar vomă ă
insista asupra caracterului dualist şi panteist al taoismului. Chinezii cred c Dumnezeu este oă
unitate dubl sau mai bine spus un ban cu dou fe e. Pe o fa Dumnezeu este autor al bineluiă ă ţ ţă
şi al crea iei şi pe cealalt El este autor al r ului şi al distrugerii. Taoismul este mai mult decâtţ ă ă
orice o religie confuz care de fapt promite o unitate disfunc ional a binelui şi a r ului.ă ţ ă ă
Faptul c taoismul este dualist este f r nici o îndoial ceea ce am putea denumii ună ă ă ă
panteism dualistic. Dualismul panteist crede mai mult decât orice într-o lupt f r de finală ă ă
dintre principiile r ului care ambele sunt fa ete ale aceleiaşi realit i.ă ţ ăţ 49
Evident exist o foarteă
47
A se vedea în acest sens Averbuch, Irit, The Gods Come Dancing: A Study of the Japanese Ritual Dance of
Yamabushi Kagura, Ithaca, NY: East Asia Program, Cornell University, 1995. Herbert, Jean (1967). Shinto The
Fountainhead of Japan. New York: Stein and Day. D.B. Picken, Stuart (2002). Historical Dictionary of Shinto.
Lanham, Maryland, and London: The Scarecrow Press. Littleton, C Scott (2002). Shinto: Origins, Rituals, Festivals,
Spirits, Sacred Places. Oxford, NY: Oxford University Press.
48
Chang, Stephen T. The Great Tao (Tao Longevity LLC, 1985). Graham, Angus. Disputers of the Tao (Open Court,
1989).
49
Tao in limba chinez înseamn „calea”. Cel mai mult a scris despre taosim Allan Wats care l-a şi f cut cunoscută ă ă
în occident. Taoismul este prin excelen o religie a orientului.ţă
18

19. popular filosofie taoist care pretinde c lumea este dualist şi la fel de şi omul este un fel deă ă ă ă
întruchipare a dualismului. Dincolo de filosofia sa, în practic taosimul este de inspira ieă ţ
diavoleasc . Aceasta fiindc nu are nimic împotriva magiei şi a ocultului. Dar cum am spus,ă ă
scopul c r ii de fa este de a lua ceea ce este bine din marile religii ale lumii şi a face tot ceeaă ţ ţă
ce este posibil pentru a avea o viziune pozitiv asupra crezurilor taosite.ă
În familia marilor religii orientale sunt mult asem n ri între religii cu timpul având locă ă
adev rate mixiuni. În acest sens, trebuie s ştim c hinduismul indian nu este identic cuă ă ă
şintoismul japonez şi nici cu taoismul chinez deşi din hinduism mai toate religiile orientale au
preluat panteismul.50
A scrie de o angelologie a taoismului este un lucru foarte dificil fiindcă
dup cum am spus, taosimul nu este monoteist în esen a sa ci crede în unitatea lui ying şi yangă ţ
care se realizeaz în tao. Tao este mai mult calea care duce spre Dumnezeu. La fel de bineă
exist dup taoişti o putere a c ii care ne duce la Dumnezeu pe care ei o denumesc Te. După ă ă ă
cum vom ar ta taoismul prezent o imagine ambigu şi desfigurat a lui Dumnezeu care esteă ă ă ă
autor al r ului şi a demonologiei. Dumnezeu fiind impersonal nu a l sat omului în îngeriloră ă
posibilitatea alegerii, a libert ii şi a liberului arbitru.ăţ
Ne gândim din nou mai mult la taosim în contextul angelologiei ortodoxe cu atât mai
mult cu cât China este una dintre cele mai puteri finaciare şi economice ale lumii. Este extrem
de chestionabil cu atât de multe dintre crezurile religioase ale Chinei sunt superficiale şi
necorespunz toare. O angelologie taoist nu poate fii decât o angelologie dualist dublat deă ă ă ă
principiile dualiste ale lui ying şi yang. Taoismul s-a impus pe plan mondial prin exotismul s uă
şi nu atât prin t ria concep iilor sale.ă ţ 51
Împinşi de curiozitate asemenea lui Marco Polo mai mul iţ
europeni, australieni şi americani au c zut prad concep iilor dualiste retrograde a taoismului.ă ă ţ
Caracterul retrograd al angelologiei taosite nu poate fii negat mai ales dup un studiuă
mai am nun it a concep iilor religioase chinezeşti. Indiferent de predilec ia lui moral omul v-aă ţ ţ ţ ă
fii mai mult decât orice un fel de „p puş ” care etern v-a pendula între principiile binelui şi aă ă
r ului. Evident taoismul exist de mai multe secole şi acest lucru trebuie cât se poate de bineă ă
ar tat în aceast lucrare. În toat aceast perioad de timp, marii ini ia i ai taoismului au fostă ă ă ă ă ţ ţ
mai mult interesa i de elaborarea unei filosofii taoiste care este mai mult decât orice filosofieţ
Chinei.
Cu greu putem vorbii de o angelologie în taosim şi apoi datorit climatului asiatic deă
specific oriental, mixiunile religioase duc foarte mult la un fel de „amestec eclectic.” Nu se
poate nega un caracter eclectic al taoismului. Astfel, în timp ce în unele texte taoiste se
vorbeşte de existen a unei clase intermediate de fiin e între Dumnezeu şi om, alte texte taoisteţ ţ
vorbesc de zei şi de zei e. Este cât se poate de evident c îngerţ ă ii nu sunt nici zei şi nici zei e. Înţ
sine taoismul tânjeşte dup vechile politeiste p gâneşti ce au existat mai înainte de Hristos. Cuă ă
greu am putem vorbii de o avansare a taoismului. Scopul prezentului volum nu este o privire
negativist la adresa complexit ii religoase a taoismului. Scopul nostru este de a ar ta că ăţ ă ă
anumi i germeni angelologici sunt prezen i şi în taosim deşi sub o form desfigurat şi de maiţ ţ ă ă
50
Lao Zi este autorul celei mai celebre lucr ri a taoismului Tao Te Chin, (Cartea c ii şi a puterii sale) care este ună ă
fel de amestec de crezuri religioase şi filosofice. La fel de bine în aceast carte întâlnit foarte multe referin e laă ţ
astrologie. Un alt mare scriitor taoist a fost Zhunag Zi.
51
Mare parte a adep ilor taoismului sunt v zu i ca şi lupt tori sau r zboinici şi pentru aceasta sunt foarte multţ ă ţ ă ă
îndruma i în spre practicarea artelor mar iale. Artele mar iale sunt un fel de rug ciune sau liturghie a taoiştilorţ ţ ţ ă
chinezi.
19

20. multe ori camuflat . Faptul c Dumnezeu a îng duit şi existen a taoismului între marile religiiă ă ă ţ
ale lumii este un fapt ce nu putem s îl ignor m.ă ă 52
Vremurile noastre sunt mai mult decât orice vremuri de dialog. Dialogul religios şi
interreligios trebuie s existe nu numai din considera ii geografice dar şi din considera ii deă ţ ţ
ordin umanitar. Un anumit consens sau sim al în elegerii trebuie s existe între toate marileţ ţ ă
curente religioase ale lumii.
CAPITOLUL 2
ANGELOLOGIA ÎN TEOLOGIA COMPARATĂ
„Sfinte Îngere, cel ce stai înaintea p timaşului meu suflet şi a vie ii mele celei tic loase,ă ţ ă
nu m l sa pe mine, p c tosul, nici nu te dep rta de la mine pentru necur ia mea; nu da locă ă ă ă ă ăţ
dracului celui viclean ca s -mi st pâneasc cu silnicie acest trup muritor. Înt reşte mâna meaă ă ă ă
cea tic loas şi proast şi m îndrepteaz la calea mântuirii.”ă ă ă ă ă
Canon de rug ciune c tre îngerul p zitor de Ioanis Mavrosă ă ă 53
Din nou începem acest capitol prin a ar ta distinc ia dintre religia comparat şi teologiaă ţ ă
comparat .ă Mai întâi de toate v-a trebui s stabilim cu exactitate ce este teologia comparat .ă ă
Dac în capitolul anterior am vorbit despre religia comparat , în acest capitol vom vorbiiă ă
despre teologia comparat . Teologia comparat spre deosebire de religia comparat studiază ă ă ă
ceea ce am putea spune diferitele dogme şi doctrine din cadrul creştinismului. Acestea fiind în
principal catolicismul, protestantismul şi ortodoxia.54
La o împ r ire generic am v zut că ţ ă ă ă
religia comparat se împarte în dou mari categorii: religiile orientale şi religiile occidentale.ă ă
Acestea au variat pe parcursul timpului. La fel de bine şi în teologia comparat vorbim de oă
teologie oriental şi de una occidental .ă ă
În mare am putea spune c teologia comparat este mai mult o ramur a teologieiă ă ă
dogmatice sau a teologiei sistematice. Totuşi, aceast ramur a teologiei dogmatice este câtă ă
se poate de comprehensiv şi de bine elaborat . În primul rând teologia comparat este maiă ă ă
mult decât orice monadologic şi triadologic . Ce în elegem prin caracterul monadologic ală ă ţ
teologiei comparate?55
Înainte de a vorbii de o angelologie comparat putem vorbii şi de oă
teologie comparat . Dumnezeu este în ortodoxie unul şi în acelaşi timp întreit în persoane.ă
Teologia ortodox vorbeşte de trei persoane în Dumnezeu: Tat l, Fiul şi Duhul Sfânt. Faptul că ă ă
52
Un aspect asupra c ruia nu am insista în acest capitol a fost faptul c Mohamed a sus inut c Coranul i-a fostă ă ţ ă
descoperit de un înger din cer. El sus inea c îngerul care l-a vizitat a fost nimeni altul decât Gavriil. Coranul este oţ ă
carte care nu face decât s parafrazele Biblia. Din acest punct de vedere este greu de crezut c un înger din cer i-ă ă
ar fii descoperit din nou lui Mohamed ceea ce a fost descoperit de Dumnezeu autorilor biblici. Coranul lui
Mohamed a r mas din acest punct de vedere o carte neautentic . Tot o astfel de revela ie a sus inut c a avut şiă ă ţ ţ ă
întemeitorul mormonismului Joseph Smith care a primit de a îngerul Moroni cartea Mormonilor. Între Biblie, Coran
şi Cartea Mormonilor sunt extreme de mari diferen ele încât ne este greu s credem c toate au fost inspirate deţ ă ă
aceleaşi entit i îngereşti.ăţ
53
Rug ciune a sfântului Macarie cel Mare.ă
54
Începând cu studiul religiei comparate, cel interesat de adev r v-a putea vedea centralitatea persoaneiă
Domnului Iisus Hristos în istoria religiilor şi a religiei comparate. Aceasta fiindc Domnul Iisus Hristos a fostă
singurul fondator de religie care a înviat din mor i.ţ
55
Monadologia este termen filosofic de origine elen ce provine de al termenul adic unul sau singular.ă μονος ă Un
autor recunsocut de monadologie a fost filosoful german Leibnitz care a scris o carte cu acelaşi titlu.
20

21. într-un singur Dumnezeu sunt trei persoane a fost un fapt contestat de mai mul i pe parcursulţ
istoriei. Aceasta fiindc din punct de vedere uman a exista o fiin cu trei persoane este deă ţă
neconceput. Adev rul existen ei lui Dumnezeu este îns unul de natur supranatural sauă ţ ă ă ă
metafizic , adic dep şeşte mintea limitat a omului. Existen a triadic a lui Dumnezeu îns seă ă ă ă ţ ă ă
poate accepta prin credin şi prin conştiin a dogmatic pe care un credincios şi-o poateţă ţ ă
impropria.56
Din acest punct de vedere şi angelologia ortodox este triadic dup chipul triadic al luiă ă ă
Dumnezeu. La fel de bine teologia comparat ne înva despre modalit ile de a ne a abordaă ţă ăţ
existen a şi persoana lui Dumnezeu. Vom vedea de exemplu c în timp ce ortodoxiaţ ă
m rturiseşte c Dumnezeu este incognoscibil în fiin a lui, catolicismul a m rturisit că ă ţ ă ă
Dumnezeu este cognoscibil în esen a Lui ceea ce a dus în vechime la vechea controversţ ă
palamit care urm rea elucidarea acestei probleme.ă ă 57
La fel de bine angelologia ortodox şi-aă
ridicat mai multe întreb ri despre fiin a sau esen a îngerilor. Dincolo de orice îngerii suntă ţ ţ
persoane. Prin faptul c îngeri sunt persoane adic au identit i distincte, în elegem c îngeriiă ă ăţ ţ ă
se aseam n cu oamenii. Chiar dac îngerii sunt supranaturali sau metafizici în raportul cuă ă ă
omul, ei sunt capabili de dialog cu el. Dialogul cu îngerii nu se face îns ca şi un fel de vorbireă
fa c tre fa . Teologia ortodox ne spune c îngerii ac ioneaz şi ne influen eaz prinţă ă ţă ă ă ţ ă ţ ă
gânduri, sugestii şi inten ii. Sfin ii p rin i ne spun c toate gândurile noastre bune ne vin de laţ ţ ă ţ ă
îngeri, în timp ce toate gândurile rele sau sugestiile rele ne vin de al diavoli.58
La fel de bine o alt poart de dialog cu lumea îngerilor ni se spune c sunt visele. Multeă ă ă
dintre visele noastre sunt naturale şi sunt produsul unei imagina ii latente care se odihneşteţ
dup rutina unei noi zile de munc . Cel mai exemplar caz c îngerii ne pot vorbii prin vise aă ă ă
fost faptul c atunci când dreptul Iosif se îndoia dac s o ia sau nu în c s torie pe fecioaraă ă ă ă ă
Maria, un înger i s-a ar tat în vis şi i-a spus c trebuie s o i-a în c s torie pe fecioara Maria.ă ă ă ă ă
inem s men ion m c în urma acestui vis, sfântul Iosif s-a c s torit cu fecioara Maria.Ţ ă ţ ă ă ă ă 59
Astfel, îngerii pot avea din acest punct de vedere enorm de mult influen asupraă ţă
personalit ii noastre. Din copil rie îngerii duc un r zboi pentru suprema ia moral a omului.ăţ ă ă ţ ă
Sfin ii p rin i ne spun c acest r zboi dintre îngeri şi diavoli pentru sufletul şi moralitateaţ ă ţ ă ă
noastr are loc nev zut sau mai bine spus în spatele nostru. Totuşi, în aceast lupt sauă ă ă ă
„încleştare” omul trebuie s îşi exprime singur adeziunea spre lumea şi existen a sauă ţ
universului îngerilor. Faptul c îngerii sunt de partea noastr este un lucru incontestabil. Dar să ă ă
56
Pentru o lectur mai am nun it a teologiei comparate recomand mă ă ţ ă ă Francis X. Clooney. 2010. Comparative
Theology: Deep Learning Across Religious Borders. Southern Gate: John Wiley & Sons şi Paul F. Kintter. 2005.
Introducing to Theologies of Religions. Maryknoll, NY: Orbis Books.
57
Controversa palamit s-a legat în special de numele Sfântului Grigorie Palama, care a fost cel ce a definit că ă
„Dumnezeu poate fii cunsocut în energiile şi lucr rile Sale dar nu în fiin a Lui.” Oponent al Sfântului Grigorieă ţ
Palama a fost italianul Varlaam din Calabria care ulerior a fost anatematizat de ortodoxie. Regretatul p rinte Johnă
Meyendorff de la Seminarul Teologic Sfântul Vladimir din Cretwood New York, Statele Unite ale Americii a fost
autorul a mai multor articole şi a unei c r i pe aceast tem :ă ţ ă ă Sfântului Grigorie Palama şi mistica ortodoxă (Editura
enciclopedic , Bucureşti, 1995). Lucrarea a ap rut pentru prima dat în limba francez în anul 1959. O reeditareă ă ă ă
a acestei lucr ri în limba român a avut loc în anul 2007 la editura Humanitas.ă ă
58
Este interesant din acest punct de vedere de ar tat c deşi îngerii şi diavolii se lupt în mintea noastr pentru aă ă ă ă
ne st pânii, omul are şi el capacitatea de a ra iona şi de a se gândii f r s fie influen at. Totuşi, îngerii şi diavoliiă ţ ă ă ă ţ
pot intervenii în mintea omului influen ând-o pozitiv [îngerii] şi negativ [diavolii.].ţ
59
O lucrare extensiv pe tema viselor şi a vedeniilor a fost scris în epoc de P rintele Arhimadrit Ilie Cleopa de laă ă ă ă
M n stirea Sih stria (Bac u, 2001). Nu trebuie s uit m c dac îngerii ne pot contacta prin vise, şi diavolii o potă ă ă ă ă ă ă ă
face. Din aceast cauz nu trebuie s primim orice vis în orice moment şi în orice situa ie, ci trebuie s fimă ă ă ţ ă
precau i dac un vis a venit de la îngeri sau de la diavoli.ţ ă
21

22. nu uit m c noi trebuie s îi şi aducem pe îngeri în vie ile noastre. Faptele rele, r utatea, ura,ă ă ă ţ ă
perversitatea, dezbinarea, spiritul de gâlceav şi cele asemenea nu fac decât s ne dep rtezeă ă ă
de lumea îngerilor şi s ne aproprie tot mai mult de lumea diavolilor.ă 60
Teologia comparat dup cum am spus are foarte multe în comun cu teologia dogmatică ă ă
şi cu teologia sistematic . F r de nici o îndoial exist un caracter dogmatic al angelologieiă ă ă ă ă
ortodoxe dar în acelaşi timp exist şi un caracter sistematic. Plecând de la teologia dogmatică ă
putem face mai multe remarci referitoare la angelologia ortodox . Angelologia ortodoxă ă
sus ine c orice persoan care s-a botezat primeşte un înger p zitor. Acest înger este invizibilţ ă ă ă
şi are menirea de a veghea asupra persoanei care s-a botezat. Din acest punct de vedere am
putea preciza c botezul „scufundarea în apa cristelni ei” nu simbolizeaz numai botezulă ţ ă
Domnului Iisus Hristos ci mai mult decât orice am putea spune aduce cu sine „un înger p zitoră
celui care se boteaz .”ă
Evident, în teologia ortodox opiniile sunt împ r ite referitor la ceea ce în elegem printr-ă ă ţ ţ
un înger p zitor. În acest sens am putea spune c dac sfin i p rin i precum a fost Sfântul Ioană ă ă ţ ă ţ
Teologul, Sfântul Grigore Teologul sau Sfântul Simeon Noul Teolog au fost cu to ii teologi,ţ
îngerii sunt suprateologi sau mai bine spus superteologi.61
Teologia îngerilor este una
fundamental pentru existen a ortodoxiei. Cultul îngerilor este cât se poate de propriuă ţ
ortodoxei. Îngerii au fost centrul aten iei a nenum ra i monahi ortodocşi din diferite epoci aleţ ă ţ
istoriei şi ale trecutului. Din acest punct de vedere este greu de vorbit de o „o istorie a
îngerilor.”62
Ştim astfel de mai multe m rturii patristice cum c îngerii sunt cei care au datoriaă ă
de a de duce în lumea de dincolo. Departe de a voi pierderea sau ruinarea crea iei Saleţ
Dumnezeu ne vegheaz prin îngeri care sunt fiin e ce vor da r spuns pentru noi în fa aă ţ ă ţ
scaunului sau a tronului de judecat a lui Dumnezeu.ă
Astfel se spune c atunci când Dumnezeu judec un suflet dac sufletul este g sit caă ă ă ă
fiind bun şi drept îngerii îl vor duce în rai în timp ce dac sufletul este g sit r u şi nedreptă ă ă
diavolii îl vor duce în iad. Func ia îngerilor este prin urmare una supramundan . La fel de bineţ ă
îngerii lui Dumnezeu sunt nep rtinitori şi nemitarnici. Îngerii nu duc la îndeplinire orbeşteă
poruncile şi voia lui Dumnezeu. Ei se sf tuiesc atât cu Dumnezeu ci şi cu ei înşişi şi între ei. Dină
aceast cauz se mai spune c heruvimii sunt „îngerii în elepciunii.” Îngerii sunt avansa i înă ă ă ţ ţ
grade de în elepciune. Din acest punct de vedere sunt mult mai în elep i decât orice om arţ ţ ţ
exista pe p mânt. Faptul c îngerii sunt în elep i nu înseamn c ei sunt şi filosofi. S-a vorbită ă ţ ţ ă ă
astfel şi despre o sofiologie a îngerilor.
Raportată la teologia comparat este mai mult decât orice important pentruă ă
angelologie. Angelologia nu poate fii decât teologic fiindc ea se raporteaz la Creatorul eiă ă ă
care nu este nimeni Altul decât Dumnezeu. Am putea spune c Dumnezeu a voit ini ial oă ţ
60
În acest sens se spune c cei care consum alcool [be ivi] nu au nici un înger p zitor în preajma lor. La fel deă ă ţ ă
bine cei împ timi i care nu au deloc inten ia de a se schimba sau a îşi îndrepta via a sunt f r de nici o îndoială ţ ţ ţ ă ă ă
lipsi i de ajutor. Sfin ii p rin i ne spun c îngerii sunt dispuşi în general pe cei care vor s lupte cu patimile şiţ ţ ă ţ ă ă
p catul. Patimile şi p catele sunt agen ii r ului ce trebuie elimina i din via a noastr .ă ă ţ ă ţ ţ ă
61
Unii dintre cei mai improtan i îngeri teologici sunt dup unele tradi ii Adriil, Ambriil, Arariil, Berachiil. Casiil,ţ ă ţ
Camail, Eremiil, Gavriil, Gradriil, Gagiil, Hadraniil, Haniil, Hesediil, Jegudiel, Jehoel, Jerahmeil, Jofiil, Kuşiil, Mihail,
Muriil, Nuril, Orifiil, Puriil, Raguil, Rafail, Sachil, Sariil, afkiil, Uziil, Zahariil, Zadkiil, Zofiil şi mul i al ii. Aceste numeŢ ţ ţ
de mai multe ori sunt folosite şi în magie dar f r nici un temei. Din moment ce Dumnezeu nu a creat numai ună ă
înger este firesc s avem unele neclarit i referitor la numele lor. Este f r nici o îndoial c diavolii pot asumaă ăţ ă ă ă ă
nume de îngeri pentru a pierde f pturile lui Dumnezeu.ă
62
S-au scris mai multe istorii ale îngerilor ceea ce este eronat din mai multe puncte de vedere fiindc istoria este oă
categorie a temporalit ii umane.ăţ
22

23. cooperare sau o sinergie între lumea îngerilor şi a oamenilor. Tainele universului sunt foarte
bine cunoscute de îngerii lui Dumnezeu. Dar trebuie s ştim c în teologia comparat ortodoxă ă ă ă
îngerii nu sunt în nici un fel „zânele” din basmele pentru copii. În basmele populare româneşti
şi europene au existat mai multe referin e la îngerii. În cele mai multe cazuri îngerii au fostţ
identifica i ca şi „zânele cele bune” care veneau în ajutorul Ilenei Cosânzeana. La fel de bineţ
licuricii din basme pot fii uneori imagini angelice.
La fel alte imagini camuflate se pot vedea şi în supereroii contemporani pentru cei mici
cum ar fii Superman, Spiderman, Batman, Ironman, Robocop, Terminator şi enumerarea ar
putea comtinua. To i aceşti eroi ai micului ecran au ca şi puncte de inspira ie elemente dinţ ţ
teologia comparat într-o form popularizat . La fel şi în legende vom vedea mai multe imaginiă ă ă
şi asem n ri îngereşti. Astfel se ştiu foarte multe legende despre îngeri în special la popoareleă ă
din regiunea Palestinei.
În teologia comparat îngerii sunt „garda de corp” a lui Dumnezeu. Tradi ia dup cumă ţ ă
am spus mai sus men ioneaz c atunci când diavolul a voit „detronarea” lui Dumnezeu dintreţ ă ă
îngerii care s-au remarcat cel mai mult a fost Sfântul Arhanghel Mihail. Astfel cum vorbesc mai
toate textele religioase ale teologiei comparate diavolul a fost biruit de arhanghelul Mihail.
Acest lucru dup cum am spus a avut loc mai înainte de facerea lumii şi a universului. Teologiaă
comparat se mul umeşte cel mai mult cu o analiz tematic a diferitelor opinii teologice cuă ţ ă ă
privire la îngeri şi la angelologie.
Trebuie s preciz m c teologia comparat nu este mitologie comparat . Se ştie foarteă ă ă ă ă
bine c exist o ştiin a miturilor. Astfel Platon a fost şi el într-un anume sens un mitolog.ă ă ţă 63
Îngerii nu sunt obiect de studiu al mitologiei, ci cum am spus ei sunt subiect de studiu al
dogmaticii şi al angelologiei.64
Trebuie s spunem c pe cale ierarhic , angelologia esteă ă ă
inferioar teologiei. Dar aceasta nu înseamn c angelologia nu este teologic . Angelologiaă ă ă ă
este prin excelen teologic fiindc ea este cea care a r mas credincioas şi loial luiţă ă ă ă ă ă
Dumnezeu.
Angelologia ortodox este mai mult comparativ în sensul c ea este liber . Libertateaă ă ă ă
angelologic este un lucru care trebuie s fie eviden iat fiindc îngerii au fost crea i liberi. Caă ă ţ ă ţ
şi oamenii, îngerii au posibilitatea de a alege între Dumnezeu şi lipsa de Dumnezeu. Unii îngeri
din nefericire şi-au exercitat aceast libertate şi produsul lor a fost apari ia iadului. Iadul a fostă ţ
un nou spa iu sau noua realitate a îngerilor ce au ales calea f r Dumnezeu. Iadul nu esteţ ă ă
nimic mai mult decât o aneantizare deplin a existen ei. Aceasta fiindc îngerii au fost meni iă ţ ă ţ
din început s existe cu Dumnezeu. Îngerii se puteau realiza pe sine la fel ca şi oamenii în ceeaă
ce Dumnezeu a preg tit pentru ei. Aceast carte nu vrea s aduc nimic spectacular înă ă ă ă
existen a şi universul îngerilor. Îngerii au fost mai mult decât orice cei care ne-au deschis caleaţ
spre rai şi spre Dumnezeu. În rug ciunile noastre trebuie s le cerem îngerilor s mijloceasc laă ă ă ă
Dumnezeu pentru noi şi pentru mântuirea noastr . Acest lucru trebuie s îl facem cum seă ă
poate mai elegant şi mai evlavios. Credem c îngerii sunt cei care ne ajut şi ne pot sprijinii înă ă
procesul de mântuire.65
63
Cel mai celebru mit platonic este „mitul peşterii” în care Platon care credea în metempsihoz sus inea că ţ ă
sufletul nu face nimic altceva decât s îşi reaminteasc tot ceea ce cunoaşte. A se vedea Dialogurile lui Platonă ă
[reeditare la editura Humanitas].
64
O publica ie care s-a remarcat cel mai mult în acest sens a fost mai mult decât orice Jurnalul teologiei comparateţ
http://www.comparativetheology.org.
65
Abordarea comparativ a teologiei comparate a angelologiei ortodoxe nu este îns un absolut şi nici nu seă ă
pretinde a fii absolut . Deşi în teologie exist foarte multe tendin e absolutiste trebuie s ştim c angelologia nuă ă ţ ă ă
este o ştiin a absolutului.ţă
23

24. Angelologia ortodox a fost de mai multe ori suprimat de diferitele tendin e teologice. Oă ă ţ
astfel de tendin a fost mai mult decât orice rivalitatea dintre dogmatişti şi angelologi.ţă
Dogmatiştii sus in c angelologia nu este esen ial ci mai mult dogmatica aşa c cu timpulţ ă ţ ă ă
începând cu perioada teologiei scolastice în care accentul era pus re intelect şi pe ra iune,ţ
angelologia a ajuns s fie considerat fie învechit sau fie un fel de supersti ie.ă ă ă ţ 66
Prin urmare în angelologia ortodox nu exist nici un fel de muta ie şi nici un felă ă ţ
schimbare în func ie de modific rile istorice ale omului. Omul este pentru îngeri crea ie a luiţ ă ţ
Dumnezeu şi ea trebuie mântuit . Din acest punct de vedere angelologia are ample implica iiă ţ
de ordin soteriologic. Îngeri au menirea şi misiunea de a ne îndrepta spre mântuire. Mântuirea
în sens angelologic înseamn a sc pa de diavoli şi de infernul pe care ei l-au creat prină ă
întrebuin area eronat a libert ii date de Dumnezeu. Trebuie s ştim c în sens ortodoxţ ă ăţ ă ă
infernul este format dincolo de orice de to i diavolii. Aceşti diavoli au voit s atrag cu sine peţ ă ă
to i oamenii din toate epocile şi vremurile istorice. Prin urmare, ştim c atunci când vorbim deţ ă
angelologie vorbim de o realitate suparantural .ă
Din punct de vedere angelologic mântuirea este realizat de Dumnezeu în cooperare cuă
îngerii S i. Mântuirea înseamn nu numai fericire trupeasc ci şi fericire pnevmatologic . Raiulă ă ă ă
este o realitate extrem de variat în imagina ia popular . Plecând de la un loc cu râuri de lapte,ă ţ ă
câmpuri de diamant şi mun i de ciocolat , şi ajungând în medievalele coruri angelice,ţ ă
imagina ia popular a fost extrem de bogat şi ingenioas în a atribui îngerilor şi spa iului înţ ă ă ă ţ
care ei locuiesc diferite tr s turi extrem de avansate şi extrem de ample. Dar una esteă ă
imagina ia a ceea ce sunt îngerii din rai şi alta este realitatea. S-au scris enorm de multeţ
romane şi nuvele sau schi e pe tema raiului şi a îngerilor.ţ 67
Pe parcursul epocilor şi a veacurilor oamenii au atribuit diferite nume sau denumiri
îngerilor, dar ceea ce au c utat ei dincolo de toate acestea a fost mai mult decât orice fericireaă
şi bucuria etern a raiului. Îngerii sunt cei care ne duc cu mintea şi imagina ia la o lume în careă ţ
nu mai „este suferin , durere, necazuri şi lacrimi.” Aceast lume ni se spune în teologiaţă ă
comparat numai Dumnezeu o poate crea. Teologii teologiei comparate ne spun c o alt lumeă ă ă
se v-a naşte dup aceasta în care tr im. Aceast lume nu v-a fi deloc asem n toare cu cea deă ă ă ă ă
acum. Aceast lume este mai mult decât orice lumea „vie ii de apoi.” În crezul ortodox seă ţ
m rturiseşte c noi „aştept m via a veacului ce v-a s fie.” Aceast via a veacului ce v-a să ă ă ţ ă ă ţă ă
fie este mai mult decât orice un imperativ categoric. Aceasta fiindc enorm de mul i oameni auă ţ
fost nedrept i i în lumea de aici. Exemplele ar fii mult prea multe.ăţ ţ
S inem contă ţ c teologia este deschis şi mai ales teologia ortodox . Teologia ortodoxă ă ă ă
se bazeaz în special pe tradi ia men inut de la sinoadele ecumenice şi mai apoi a p rin iloră ţ ţ ă ă ţ
pnevmatologiei bizantine. Mai apoi a avut din punct de vedere istoric ceea ce unii teologi au
denumit „sinteza neopatriscit ” care a început imediat dup c derea Constantinopolului la anulă ă ă
66
Angelologia ortodox sus ine c diavolii au fost ini ial buni şi slujitori ai lui Dumnezeu. Mai apoi ei s-au denaturată ţ ă ţ
grupându-se sub conducerea lui Satan. De fapt, diavolii sunt existen e iluzorii şi din acest punct tradi ia ortodoxţ ţ ă
ne spune s nu ne temem de ei [una dintre cele mai cunoscute metode de opera ie a diavolilor este frica şiă ţ
teroarea. La fel de bine ei sunt criminalii neamului omenesc. Aceast opinie ortodox este împotriva celor careă ă
sus in dualismul teologic cum c diavolul a fost creat ini ial r u. Fiind înzestrat cu libertate el a optat în spre r u.ţ ă ţ ă ă
Alegerea sa a fost liber şi din nefericire ireversibil . Problema unei posibile întoarceri [metanoia] a lui Satan laă ă
bine a fost respins la Sinodul al V-lea Ecumenic când a fost anatematizat Origen şi erezia origenist .ă ă
67
Mai recent în avem o adev rat explozie de literatur angelologic , ceea ce arat cel mai mult ingeniozitateaă ă ă ă ă
creatoare a min ii umane. S ne amintim c una dintre cele mai faimoase scrieri medievale a fost Divina comediaţ ă ă
a lui Dante Aligeri (Editura Casa şcolarului, Bucureşti, 1993).
24