cartea_sobarului_si_cosarului.pdf

Lu -a-ea contine r{tv',d ex,rut6Jea si intrF
I'rcr(i.oLelor de c', .r . , ,t, r{r.ur,, ti @te prr.nJ |,.r+
1n,r'.'rc'ur.rofd- I ,.,.' ,..' ii, rtJrtetrac| ,!pf.i_
In legaruri.-u lr!i,,.!i,.,r rnlpxtc, ln
Irum sfr.r xcfesare rr(. sobori g .cralj. cum srnt
noli!'nile de l€fhot.lirir ,' (il t r!,lir ,r,. rjt dc propag re a caldurii.
e.r.)i nol.un.t6
!(r L. | ,"
De asem.l!!,
'tdr |oliunite necesare de paze
'o"ri in.p.,dr.. ,, ,, Jc rrrote lie ti se. uiLar
a mli. i la lr '.
' i .i ..i r,,' l ri !o$r.r.
i L.L !Ltt r,'Ir,!trrr!or ca.e se caljti.d tn
meseriile dr sobr, |LL'rrjtofilor.alilicati ln acesle
mese i, p.ntlr firl'r r" I Lr:L,lr't lr,f Irote6lona.l,
t,tar:t.A.l,A
-.1.:.
Oor"^ naa*rd, pe tinia pporrrltu,t suslrnute pentru tmbu-
nototzrea ln .ontinuar? o eottiliil^r Ja t,.,ti, otp oon attitor munril,
a de?D.lhrii otczolrint.lor ,lc .ulturd. d Dt...,tli, rii nnt.wilar d;
o--rot.tre a snnntdlii $i pPD?tt, ritLr sociaLp....,..r,r.tir d. Io^uinLp $t
.le .l1dirl sociel..cutturcle cunoo>te o antptoarp n, natntilnha. ' '
O mare pefte (Iintre aceste clitdiri stnt (Lotale cu sobe. Astlel, d.in
..r.etarca,ctatclot sta|i'ice r.zuLta ed, d. cRmp. , in
"ontrinia tlc
Lacut.nte, orntre ccL? apraapc guA0AA dparLarrL.nle reaLizaLc in pe-
riadJ.l lgil- t96cj, srnl in.alilc cu sol,i cirea CA.o, o"""tio'riir"_
"entind
lu.uintele nou canst ruitc Ia sate >i cel? ind.iDiJuate rcat:2..re
Dintre Locuinlele ce se oar realiza in conLinuare, d.in lonl.uriLe
slatului, ea Si Jintre .ele parl it urare lardle+iordne, pelhr;at sotd
de Dir,cuD,lc .cLui d. al t^ Lea t ongrcs oL f .c.ti., tn p"riioi
t946. t!,0. un nuxtir intpafla Lor Jt ncrl.iLc I u sub?.
Aior,tc {otum al lu.rrritor cle soLe up"psare Si tinpul scun de
reali2a.h a tiljlora, pt-tun $i nulrrnLtl ma.te at tucriritur tJx tntre.
yp::..: :ot '.tot ,i .uluriror
.impu4 utiti.arc,r unui numd, inrparranr
se nutkzLori soLofi fj , olor;. dc .dlt)L.a.e .urespunzdLare.
!!",t,"" U" lolLt so situca.a pe tinn a, p,tui tre-id, ral +i tato.)at6
urmate$t" sa cvmp|,,ze partiat tip"a d.c mot,tiat u.,.r'.,...ntar r.
PrtsLo tn prc.enL it literaturd nas rLt lctnicu,J. -pc.ra.rate, n t)a-
npnluL exee:tdrii $t intretinerii sobeior, ca ,i i1r accld aI int;erineril
co$utuar d.e Jum.
, AJa:6. cu ,toliunile pro.ctice priLrind t,tcrbrtlr d.e spcaialirste. ln
ur.ratp stnt trutatc de asctL,n-.o td!.t..tiut.tt,, prio ;are la dine+_
nona,rca sobcLot ri a evtitrr ,J| Jut , ta ttlnoroAid );abricaliei nate_
ttaLctor u:.rpcc141itrt., La _rJuti:u ta ,!t/nlt)iaa a murl{ii, t4 nnsu 4
de p.roleclie ,i dc tthniJ a sr.tn.Lnt muncil €t da pzd. corL|ra tn-
j'

Prin d.ezxoltorea materialului dh .tl)r l,rs s d tr"L')lrit Permanent
.tt lucrarea de Jafn st lie de ud uI lnt | t'tt:trx(t1)rilor in rnunca
lor cle Jiecare zi.
Cu aceastd. oco.zie se ad t: nttLlltttttiti t')t4t1tilt't mai$tri sobari
Pop losit $i Tanase Marin .arr. l)ti,r I t' tiilt .14te, au ,itlut sd
nnreascd interesul cititorilor Pt tLtru d ,r I I I'ir ," r'
Cartea se atlrcseazd celor (:ar( :t , 1li t, ) tr n. tliile d.e sobari $I
cogari, preattn ;t Wrsonalulut tr/r,ri, ,Ii,r 'l"'rr"'riul executiel con'
strucriilar.
I'A'I1'I'A IN'I'II
EXECUTATUIA $r INTIItr'IINIIIIEA SOBETOB
Copitolul, l
NOTIUNI DE TERMOTDIINICA
A. Producelea ctrldurii. Coryurile inconjurdtoare prczintl dite te
Ettrri de incalzrrei unere sinl reci (de cxemplu, ztoul, nlolrila (lc.),
iar allele sinl cdde (de exemplu, bccul apr]1$, soba in timpul lu[c-
blalile .rrferite ale corpurilor sint cauzate de cd.ldurA. Cildura
este proousl oe diler'rte sursc cle. duF; prlllire aceslca se poi cnu-
mela; soarcle, elecincitatea elc.
Ual(ura nccesard pe4"r'u rncilzirea construcliilor se producc in
mod curcnt prur ardefe; in acesl scop se ard aDurnrle marctrarc, nu-
mLc cambusttDlli. froer-ca are loc ill instalalii sau aparate oe iLrcal-
zrt, consLfultc specral, in vcoerca prcducefu caldrrlrl.
Pentru ca ar'uerea sa poara alea loc esLc necesal se existe crrigen,
OxilFlT 6-d L'ris'd$1i. iii;6i'; in-amestec cii al|e taze; €l dste gaZrir. cel
mar rmportanr care inlra in alcaturea aerulur, lind strict neccsar
meoliD1]rri vielii.
Arderea combllstibilului in scopul producedi clldudi consti in
combma.ea acesrui corp cu oxigeDul clin aer, in anumite coilclilii,
fenon.(r, , Jmlt ori,lar.. In I9!ur't cJ (a rLlla'ed -( o|' hen db/"nF
Lr q u.n a. r ,- , Lr nr.-ra ' um-ii.lirbl]|.rl.u -L.rr' a.. a' cJnd a.ru re pur[
ti n.rr s.ar, lau mai ou.efl,i. -. sF por.e
'r' i , J .fla Jra mcr mul' sxu
m-al pLr.iire si cr. urepr i.,,ul.ar producclta
'aldurrr'
l,' r-'pu. ai.cr.r
"; irwou( o "cr.J Lle 9d.p l-.tnjte gaze Jt artt.rc,
ca urmare a comlrina{iror chlniice carc alr ]oc. llnui cliul.rc accsle
8aze, rezullat din combmarea lncompleli a carbonului diD combusli-
bil cu oxigenul din aer, cste oxitlul de carbon. Accsl gaz csle incd
avid de oxigen, ctl care cauti sa se combinc, absol.bindu-i fie din
aer, fie diD singele omulii ti din acesl motiv oridlli de carbon estQ.
Prin arderca compLeti a carbonului djn conlbLlstibil se produce
bio:ti<[ul de carbon, ni alt gaz cle ardclc; a(rsL gaz este mai putid
Gazele de ardere {iind Iicrbinli (la temperatud inalte) prodlrc
incilzirca sobei, cle ccdind pclclikn acestcia ada mai-mare partr
din cantilatca lor de c:ildurii. Cind ar'dcrea sc face complct, existind

Propagarea c6ldurii se face in trcl moduri: prin conduclie, prtn
.onvectie 5i Prin radiatie.
Conduitia. ln .azul,ondu"liei lcrmi'e, .)ldu.a trec. d' la
un corp inciLlt la altul mai pulin incilzit, prin contact direct intre
parliculele corpllri of i lafd a^p arar. a a e5lora lfis. 2) A"sL{eno_
.en s' p-oLlu.' .a urmarP a propri' eiii corpu-
Fig. 2. ln.abirea prin
condu(ie lermi.:i.
rilo. de a primi ii conducc cildura, expdmati
pfin caeiicientul de cand.uctie tcimicd, specific
ficcerui nralerial.
Din punctul de vedere al conduclici termlce,
nraterialcle sc pot clasifica astfel:
- cu conduc'lic mare, de exrmplu, metalele,
care s€ inc;lzesc repede, dar se ricesc tot atlt
de repcde;
-
cu conductie mijlocie, de cxemplu plxcile
de teracote. cir;mizilc, argila rcfrachre etc.;
-
cu conductie micd, de cxcmplu, sticla,
cerbunele, rumegutul, Iemnul elc., carc sini
matcdale termoiTolanlc.
Un alt II€te al cLt cordLl(ti" mici estc fu-
r inq.n, d. a " l t,ri | | jr' - "Lr) .b^i. fd.F
ca randam.ntnl ac.slcia si se rcducr"i, ceea c€
conduce la obljliativilalca curalirii periodice a
sobei dc funineine.
Convectia. ln cazul convea'liei termicc, cSldura se prcpage
pdn deplasarea particulelor unuia dintre corpuri, mi$care .are se
proglucc datoritd diferentei dc densitat€ intre particulele calde 9l
ceLe reci ale aerului. Particulele calde, mai u$oare, au tendinta de
a .p "idi, a. o|Lrl -,,r f: rd ludr n. orfl.. Lrl^ p r", i. n ai er, la ll d. 3).
In' el,,ir. a i|l -e.ulLri vu,um Ll- a^r r intr o i..ap. re "- crpli.: prin
R a d i a li a. In cazul radialiei tcrmice, propagarca cildurii s,e
face sub formi de raze calodce emise de ficcare punct al corpului
tncSlzit (fig.4). Corpudle carc .rin in conLact cu razelc calorice
absorb o cantilatc oarecarc de cildurd radianti, ln raport cu mate-
rialul din care se compun.
Aparatul de inceLirc estc un corp emititor dc raze calodce.
E. ,Acumularea !i transferul dc cildurS, Unele materiale au pm'
prietatea de a rctine calcLurs primit:r un snumit timp, propaetate
specifici fiecerti material. Acumula]'ea de celduri sti la baza utili-
zArii majod$tii aparatelor de incilzire. Accstca, reiinind cildura in
materialul pcretilor, dupe oprirea funciionlrii lor asigurd inceizirca
ln continuare a inceperilor, un anumit timp.
8
0
1rjg. 3. In.reLirca prin .onve.lie l.Dnr rl
pdr ('rv':llo:
nb
Fir.4. ln.ilzifen Drir radiiiie termica:
6 - tncdl,rrea prln lldntiea r - su!6d de oal-
6
+,l
,.s1

ln general, lnaterialele cu concluclie mare. ca metalcle, nu acu_
muleaTtr Linc ciklura. Iie accea, sobcle so executd din materialc cu
cn'du.i6 mijlo.jp (plI.ija de r--..o1; ,irEm:da)..a1 a.umutpa.l
bine celdura-
Do multc od, d Dd acumul:r'.a cilduril. ccclarea acestcia se im_
bunitifesto p n utiiizarca parrlal,l a inchizitorutui de tir.i. car€
opresre petrund.rca aerului rc.r, in sobi si deci ricirea interioartr a
per^ri o" r-. - a do- e..acr.r t., . ut p4 n rur. .p -onhuuibilut o
ars.atrpl.l i o tmo" jar t1 la , tn:i (anri a,ca ,r^ c.r de erdere
poatc ii mi.sor'ali.
Altriuri de a.umularea de cil.lnfi lransfcrul dc cil.luttr are un
rol irnportant in in. zirea cucliril,n. l,rln lransfer. cilalura se trans-
mite intre materiale cu ste dc i ,itlir1, {tifcrite. ln cazul sobctor,
ceA mai rrar€ parte din cantitaioa,1, .:il,tLrf;i a eaz.tor fierbintri din
int.riorul sobei. ca urrnare a transl,'frLlrrt ,1,. (it.lurd. se transmite,
prin perctii sobei. acrul'ri din inc)in|r, .,,.r.,r .onqtitu'c. in finat,
fenomcnul de l-a"5 pcniru incilzirc-a in,;it) | i 1,r' (lin clidiri (v. cap. I,
D. Propagarea cdl.ludi).
Transferul de cildur:i se proc[x]c F.li ,l ,1, ,.1ll rrrai intens, in ra-
port cu caracterislicile materiaLi:lor ulilizrLtL
Catit.lrl tt
INCALZIRIA cr,At )lt|It,olt
A. Sisteme de incElzire. In.it7if, l ,lr,lirilor se realizeaze cu
ajutorul instalatiilor destinate ac,riliri ,,r)t', in (arc are loc pro{luce-
rca celdurii, urmati de distributin r.i
Acosto insfalaiii funcl,ioneazi {t,Ll)iL (t,)ull sistcme de incalzirc:
locali Si c€ntrali.
In cazul i,rdlzirii localc, frodu.,,rr,rt ,;l ,li,itfil)utin .r"il.tudi sc rca-
liz.azA ln aceiasi loc (in inciperca f ,,tr! 1i,i). ,. ai ro11rl sobclor.
Cildura se producc dc obicei prin rr(1,,f,.a Nriri (!)rr)lnrslibil in foca-
rul sobei, iar distdbutia caldurii sc In(l'pfin !,)rrvcclic $i radialie,
de cetre per.tit sol:ei.
In cozul incdlzirii cerrrdi€, produ,!r{a (arl(lulii sc face ccntra-
lizat, intr-un sinqur loc (lntr-o centrali). p.n1ru uD Arup de consu-
matori. Distributia cildurii sa realizcazd prin intermedjul unui agent
purtAtor de celdud (care poate fi apa caldd, apa ficrbinte, aburul
lo
de joastr picsiune, aoul (.lrl .l(.),. rjLrrofLrl aparatelor (radtatoa,
relor) nronlatc In i r'il-.fi, 1,)r t)fin rn(liirli. si i,,,rrc.itc.
l)csi rfai (rrsli.it,,rr, , r ircstilji ,l,r ll sisLcrrIrl (l', in.Ilzire 10-
cala, i,(ilrif,,r r,,r1f Li t,r1lin1:i avaIraic imp.r'i,,r!,,fi1 ceeA ce
pri!,,:1, ( rrlliirl,rf r. I irjrhnrntul si urili/area spaljLrl,rl (lirr fi1cdp.ri.
n lD(nlr;r.r l,nxlii. Ulilirarca in"ilzilii locale {, 1( irdi.ati in
carol irL' iLl , fil,,f ( rrl pol {i incdlzi'c in mod jndcFon(1,.r1 lrrrol" fatd
dc ilr, , .i,LL I Ll,,fnrilc,lii .lc asenenea, ac.asti ttrcilzirc.r pli{.i in
caTrfil,,ir ltrrc rcalizarea incSlzirii centrale ar condu.. Lr ir!(sliiii
A.,t (.Lrn1 s-a aritat, in".ilzirea locall se realizcaze de ohi,{icrl
solr. Jn mod c1rr.nt. "o utilizcazi sobe de teracot!, uneor.i dc .rir:L
,ni.lii. iar rarcori metalice-
Sobel^ sc erecuii. in ge aral. din matcriale care au proprietal.ca
do a acu-ul. .eldrrra si dc a o ce.la in.;p^rii. prin transfer. Toto,-tarii,
prin constru.lia interioad e sotielor este asiqurati circulatia qazetor
fierhinti, lnco{ill d. cc.larea .ildurii acestora .!tre elementcle sobei.
Aqrf^l da7^l^ fi.rhinfi arl (lea<jlnra +o-aruhri r^",lperatura dc circa
+4n0dc iar la iesi.ea in .os. nu-ai circa +100'C.
lnr,'rP n "ir|.l- :nouqe :^bpr^r . a '.ai ir-Dodanri ^"te s,^pa
d. a a.,e Lr' randar' I rc-'lri. ridi.€' (or' u ili ir-a
ptetl a cildudi degaiatc de combustibili qi .le a asiliura o incelzire
uniformi pe irltreaqa ei suprafat5. De a"emcnea, sobeie trcbule sa
aibd o funclionarc curat; si o lntrctin.re simplI.
(} alfi cedntd esle aceca ca soha sl corcspundl ca merime $i
constrlr.li-a incire-rii pe carF . fn.6hcqte. c^a. .c s- i,aallz.az:i prin-
t?-o huni dirnansionare. Astfel. o sortr suhdimensionatx nrl Doate
asi"r'.a incil"irea in.ir^rii dc.it pr:nr.r-o Frdcre prea intcnsi sau
pdn rai mult^ in.nl?jri in tirrJul unei ziLe ce". .e .on.lucc la
dete orara mnidi a sob.i. Tn ."rlimb. sohcle srrnradinensional^ sint
4ec.ononj.e prin consuml)l mirit de corhrlstjbil. jar ft1 ca?rrl .ind
sint l,riliTate nrlmai narl,al. nu cla,r rezuliatele a;tcptat., dcoarece
lncllzir"a sohei duraz'i foarte mult timD.
C. Dime$ionaren sobelor. In scopul a-sigurlrii nlcllznii rationale
a unei incipcri este necesar si so faci .limcnsion.r-c.r sob.i, adic5 6e
3e stalileascE prin calcut mirimea srlprarcl i cl (1. ln.dlztt.
In conformiiate cu prcvederile din STASI) 3607-52, la dimensio-
n6ree sobelor trebuic se se aibi ln !.{lcrL'o sclic de elemente (fac-
t STAS
- slandird d. Sinr. pfin ..r. $: r.slementeazl ln mod oficjal
o prolrleftA (de ex, t. .^zul dc htn. ff n ST'1S 3607-5t se reglementeaza pr*
.rriptiile pcnlru n'npln{u.cd si dtDrnslonrre. sobelor, p.ecum 9t peAtru di-
tr€nstonarea o$uf ilor)
'
i
it
ti
ii
ll

to ) de baze qi anume: caracteristicile inclpe lor, orientarea aces-
tora, temperatura inielioali urmdriti (dorit5) $i combustibilul ulili-
zat. Pe baza unora dinlre acestc elcmente Si a unor anumite
consideratii s-au intocmit tabele, aratate in continuare, care sa u$u-
reze dimensionarea sobelor.
Cara.leri.li, ile rn.aljc'ilor'. ln mftl cur. n . in.;pe-
rile se considcri ci au dimensiuni l.aliind intre 2,5 Ei 6,0 m la un zid
exterior Ei intre 3,0 Fi 6,0 m Ia celilalt zid; ineltimea se considerS
ca fiird de 3,0 m. Perelii exteriod se considerd cd au grosimea de
l1l, c:irimnlir normale ptnd (3?,5 cm) sau o grcsime echivalenti
accstei zicl:uii. Plantecle dintre elaje Si de ta pod sc considere de
lemn cu umpluturi sau de beton a.mat ku tcrmoizolatie Ia pod).
Incipcrile se considera d sint prevezute cu {crcstrc de lemn dubte,
lar supralata lor tol,ali cste de Y6-1l0 din supralata pardoselii in-
{dDerii resDcctive-
c C
/v
V
c 4. c
l,;,
Fig. 5. Oienlard nrciperiLor:
c - canera de c.i D .rNr'I d': mtlroci z,
4, z, - lrnEi^i
Orien!area in.eperilor (1,J. 5). ln mod cur^nl. tn ve-
derea diiniisi6ndrii sobelor, se iau in considerare orientdr;Ie nord
si itnd; adia6 A-ziii-t1e extreme, iar pentru alte otietltari se iau valori
htermediai€.
*- -'-
t2
Caractcdsticile si olienlarea inctrperllor deLcrr]],jll pierderile de
cnld&'i1 din audiri. ln tinpul ienlii, ctrldura din interic;r s€ plerde
prin elcmentcle.lc (!,|l,,1fu.fie a1.: in.Iperii. Accsle pierded sint
mai mari in cazul p, f, lil,r' , xtcriori subtid, ai golurilor de fercstre
mari, al fcresir('lof il,ril)l, krr Lrr sin'lur rind de gcamuri), precum
$i Ia inrip.filc r Lr ofl, rrlrrrcx spr. nord.
Tempr'fnt1lf a irr]f f ioarn. Sc considerA cI tcmperatu"a
mcdj. ilin jnl, fiofrl ir( ht)('fjl,ir .stc .lo +20"C, iar cea exterioar; de
-.20"C. Aflrdar. difcr{lrla (1o lr$pcratL i dintre interior $i cxtedor
esto in mcdie de 40''C.
Combustibilul utilizal.. ln {cncral, clldura cedat5 de
o sohl clepinde cle tipul de combustil)il lolosit $i decl de Futeiia calo"
rifici a acestuia;
Slstemril constrnctiv al sobcl. Ilstc necesar de ase- ,.
menea si iie cunoscute o se e de .lemente car. privesc constructia lj
soh"i. si arurrc:."rslruc(ia {a"arului. a r''nuril.r.l . "un 'l ma- l
lcrirl" a .lin .a-^ s6 p^iu,e soba. ca: ple,i de lcrJ.^ll sn-el{ult5.ii
pl5ci nesmiltuite, cdrimlzi €tc.
Tabele de dimensionare a sobelor. J,a dimenslonarea
sobolor de teracotl se utilizeazl tabelele din STAS 3607-52; acest€
tabele sint intocmite pe baza consideratriilor aretat€, cum $i ln baza
urndtoarclor conditti pdncipale :
- supralata sobei trebuie astfel dimensionatl incit aceasta se
poatS caala o cantitate de c5ldurd echivalenta cu pierderile de c5l_
durtr din incApere;
- tn (ursul unei zile (24 ore), soba nu functioneazd neintrerupt,
cl s€ fac doutr focuri de clte I 2 ore fiecare, socotindu-se .d soba
o dat[ tnln)r'btntattr cadeaz, c5ldur; suficinti in inctrpere timp de
6 or9,
ln aceasH ipolczi, la sol)el('obi$nuite executato din plici de tera-
cote srnlltuiie, coeficicnlul mediu.lc ccdare a cit.lurii prntru I mr
de suprafati dc incilzire a sol)ci il iD lirnp (lc o or5 este de
480 kcallm,.h. In tabelele 1,2,3,4 $i 5 se dau suprafetele de in-
ctrlzire necesa.e ale sobelor de teracotd smrllfuiltr ln functie de di-
mensiunile camerei, pozitia ei de colt (C) sau de mljloc (n4 9i de
odenlarca geografic!. Tabdele 1 5 sint calculate in baza urmd-
toaret rclalii:
.r n'! ? ;.1,
480
ti
ii
l3

"1
este 6uprafala de incAtzirc a sobei, in mt;
I slnt pierderilc de cAldui diD i4capere, exprimate ln kcal,&,
care se fcduc cu coeficientul u,6 corespunzator plefd€di
de celdufi calculald peDLfLl temperar,ura medie a lunil
ceLei mai liiguroase;
480 este coericicnlr.1t r eoru oe cedare a c61dudi, in kcal pe metru
parra[ tr orA (kcdl/m-.h).
.^.Camerele
carc au aceleali caractedstici sint grupate in acelaFi
.iaDeL
, ,
Cunoscindu-se suprafata de incalzit a 5obc1, in me, cu ajutorul
iabelutur o se deter:ldna utrn€nshn{e sobrr; atccs,ea sint ururcat€
pfln lumarul cle pldcr, iar tnalr,mca !s!e uaru ir rn meu:r,
La dlmensiouarea sobelor l,rcDute sA se maL aLDa iD veciere,i ur_
m4l93l€1e:
, - o.s.an(3 lnlre spatele soLei ii perete 15i1,,....,.i pJjrl lJ cm,
riu drstatrla d- Li-Lara,,Ll lrs aperx le r ql,uli (t .JJJ. -.) --J.r, uc mr-
lrlmLm iu cml LitlJ t.,.te ipd,!te soLer ir pc_r,., ,r...,r.rd Lsru suD
I!, cm. sLlPlata,a l.bLrr a:u-er oin ac.L.r. !Jf.,,,.,,,,.ulrJruerdra
mai mrca cu zc 70;
- rnaltrmea oe calcul rcznltati este considor.atii (lc La loca! pind
sub (upoia -uoer;
- rn carJl iobelor erccutate din trr!,, .,, ..,-.rn..llui(J, supra_
Jata de incaat a soDei se ra cu 10rr/0 mar DrrfL,rt({.LL:rceca rezuruatS
. -
cilrd difercnla intre temperalura iril,.fi,Jufl li aceea exte-
noara este duertta ue 4u"c, oarcle luuclc se inmulles.c
€u laporrul cunu:e oderenra rcala uc tr.ljlrr,r.rtur.a cidercnla de
-
in cazul camerclor cu
letele extrase d]n tabele se
-
pentru camerele cu alte orii,Ilirfi, sc iau vaiori intermediare
Intxe alorrLe corcspunzaloarc r(rru tr suu.
Sobele de zid se dlmeDsroneaza r u)od unulog_ ln cazul acestor
sobe insa, lroelrcientul m€dru (]e c(rraLu u (;rluJu vanazd inlre
400 ii bUU kcalimr.h, in raport cu grosllca pcreflor.sobcr; ca al;are.
daLele din bbele se redifrcd prin u,mu-lirca cu raporrul
{0q:0.83
8'0 .^_ 4au
I4
iulillLnrc
'r)ai
mare de:1,0 m, supra-
slrof(5c
'.Lt
ploccntcie irorcate toL in
E
a
l
I
.
;
6
c
I
.!
€
76Z6ZqZ6Z 6Z aZ 6Zq
i!i
,: Fil
2
,!
g
6
.3
s
h
d
E
& "-'
n.:
3
E.
,5
.!
.!
E
ig
$
1a:33"- - - 1'-"--S-14"'" o---
-,, o" 1d"F^6. ;^ 19 N- 16-d- 6^ o^
--
^. 1:'."-. 1'--qr-o-.-"o-'--o-o-
l?-doo-oefo6$---.,
di.i-:f,t;;'ji"i6 d.io ,,-9 €'
: f'3: s : * : l'; : :";-'":g.
6 f-r, i - o d.o- - d o^ 6,cr-5 @_
6" 1 e- -.1r^ 1no"'1 n d-
=ô"
o-
6ô.b"o.4.o-6.o.
Z 6zqz a Z qZ6ZaZ qZq
li- :" 1-"1 =.11.1o. "1-- n o_o---
-i dj . j'i ri ,i ,.t fj ,: <j d Jj d rt ;j
.,.i6iii tii.i t.icii- -;,;.,:
o" 1 q 1 i: c^ 6 o^@" 11r: v"o F-
o"6ô. - -"-"----"?-,-iqE^d-, _ 6_
,":toJ-,6o45---@..,-
o ct"toi; i ; !i ri r: ri ri,ri do 'd
d
E
I
r3-33*-39-B

Tabclal li
C!.i c! ltar nulte €.nre. P.nenr
Supbrala de rncilznd, in or, a .ot€Ior lcniru camd6 cu ioirliEe, de 3 n
C * pedru came'e de cot
L!,!l6i.iluilal( zjd cxbrl.r, m
1,3
2,I
:,5
2,1
2,i
3.t
3,il
3,0
3,t
3,1
3,5
4,2
3,8
,.'1,,' .,']'.".'l'.' '.'l*x
i, - plnhu c.n.E l€ rrroc
3,0
5,0
6,0
I
i:;,
I,j
3.ti
J!j
I5
4,!5
4,0 I
t,r;
I,l
:-
3,0
t,2
t,l
t,J
t.rj j
1.)
1,65
1,1
l,l
2,t
:.r
2,'r5
2,6
3,?
t,5
3.1
3,85
3,5
I,L
2,4
3,0
2,7
3,,1
3,1
3,'i
3,1
4,
3,7
l,6i
t,;
r,9
l,i
:.1
1,0
2,t
2,2
2,3
3,1
s,l
1,0
3,6
3,3
I,t'a
2.1
:l
2.8
t,8i
2,6
a,.l
3,,1
3,1
I,5
l,r
t:
:,t
2,,1
3,i
,,8
3,1
3,0
I
t:,i
1t
,,8i i
1,6 I
9.2
2,s I
3,3
j,5
r':
i:i'
J,ii
4,;
o,l
4,6
I
2,7; 3,1
:,5 2,8
J,t i,l
:i I,
il !ir
:r i,,
l,;l J.!5
.i,:5 i,;
i.3l 4.1
3 5 3,il
1.0 l,t
.1,7 I 5,r
4,3 | 4,1j
i,7
N

s

5

5
s 6,!
N
s
N
t
N
s
N
s
N
s
N
s
N
s
Notd, Peniru fiecare 0,5 m innlfime in plu Not'd. Peni.u fiecare 0,5 m inattine in Dlus
se adauca 89*
T.betul s
cnsa .! aai Eulte €laje. Etalete internEdiare dintre parter g utlidd eral
. -
pcito eEeI. do co
LtrDsi@ca r.tun,n zrd errsjor, n
I
", 'i;'.1
'" I ,'1,'l;l;
3,0
5,0
6,0
S

s

s
s

s
N
s
I,3
1,2
2,0
1,8
t,j
:,s
1,5
3,0
Notd, Peniru iie.are 0.t m i'rillihe iD plul
3,0
4,0
5,5
6,0
Nola. Pentru tie. a..
I,g
t,2
1,5
1,4
t'9
2,Q
1,8
2,3
2,!
t,3
2,4
2,i
,,0
4,,-
I,l
1,2
1,3
1,9
1,7
2,0
2,2
?.!.
2,9
r,2
I,l
1,5
1,8
2,2
9,0
9,0
9,r
2,7
2,4
2,a
1,2
1,1
1,3
1,2
I,l
1,8
1,65
2,t
1,9
2.7
2,35
t,q
1,1
t,3
1,2
t,8
1,65
2,1
1,9
2,3
2,1
2,6
2,35
2,8
3,2
s,4
s,l
3,7
i,3
3,9
4,0
4,4
4,3
3,0
3,.1
3,1
3,7
9,3
3,9
3,7
s9
,l,L
2,9
2,6
s,1
2,E
3,S
3,0
3,,1
3,1
3,7
3,9
3,9
4,
4,7
4,3
!,9
1,3
t,2
).4
r,9
1,4
t,7
2.2
9,0
2,7
2,9
9,t
,,3
2,1
2,1
2,2
2,7
2,1
2,9
2,6
3,1
3.3
3,0
3.?
N
5
N
s
N
s
N
N
N
s
N
s
N
5
4,1
1,4
!,9
3,1.
3,3
i,0
3,1
8,7
5,9
3,7
2,4
2,2
2,i
t..l
:,9
3,1
2,rJ
i5
3,0
3,-1
3,1
3,7
3.3
2,2
2,0
2.2
2,7
2,1
!,1
!,6
3,3
3,1
3,1
9,3
supcrara dc inc,Lne, tu o:, s $bero, p.iiru 6-e$ ou ilirtroea de 3 m
i"l"l"
lr - p!trbu (mere d€ bllc
0,5 n i.,;liin. in plus

Tab€lul ,t
Casn cu mai mDlte elaje" Ultimtrl etaj cu tavaD de lemn
slpnfrla de inciDnc, in ng, ! sobelor pelrro canora co lnilljDea da 3 h
c - pedu caEcre re co&
3,0
4.0
5,0
6,0
2,1'
Notii. Pe.,rru liccafc
"l
3,0
3,5
4,0
rnoln. Perliru fie.are 0,t m inilliihe in plus
3,s
3,0
3,j
32
3,t'5
8,4
4,1
3,?
4,0
3,0
x,i
5.il
3,0
3,j
:j,:
3,.1
.t,l
.1,1
4.t)
4,1
s,5
8,2
3,7;
l,i
.1,1
.t,i
.1,4
5,1
4,9
5,8
5,3
3.2
2.9
3,5
3,t
3,!i
Ln
l.f
4,0
1,7
5.1
1,6
5,4
4,9
2,85
3,9
j.5
S:
3,5
t,8
1,7
4,3
;,r
4.6
s,4
il,1
3,?
.1.i
.1.1
5l
1,6
5.t
5,E
5,3
6,2
5,6
3,6
rl9
4,7
5,1
-,i
r,9
5i
5,!
N
s
N
s

s

l
s
5
5,0
6,0
C,5nnliLllim.hplus
T a b.lul 5
..s; ru md: nulle eldle, Ullinul eldj (u ldvdr de belon a@at
1,3
t,7
1,0
1,9
1,8
2,2
2,L
2,3
:l,i
I,j
3,0
3,2
N
s
N
N
s
N
s
N
s
N
S
N
s
N
s
1,8
2,1
!,0
2,3
s,8
3,1
s,5
3,2
s,8
3,5
3,6
1J
1,6
2,0
2,2
3,0
3,.1
3,7
3,4
3,7
2,4
1,!
2,3
2,2
2,8
2,7
3,0
3,3
9,9
3,6
1.6
1.5
1,0
1,8
2,2
2,)
2,5
!,8
3,t
2,8
3,1
9,7
1,7
2.1
2,O
!,3
2.7
t,9
2,7
3,2
8,0
3,6
1,4
2,r
2,0
.2,3
2,2
2,6
:,!
3,1
2,9
iu, oar.F .u flt,n." d6 J d
;o t..5 t!,0 t1,,
2,5
3,0
NotA- PenlN fi..are 0,5 n: j.::..i:-e in plus
rmcrDesl
", I 3,0 i,t | 5,0
-ll "1"
4,6
5,8
5,5
6,t
6,a
6,5
7,4
7,0
8,0
7,6
8,1
8,0
N
s
N
N
s
N
s
N
s
N
s
N
s
Notd. Peniru fi.ca.e 0.5 m inillime in
9,0
a8
3,5
3,3
e,9
SJ
49
5,1
2,3
2,2
3.3
3,1
3,7
4,
s,9
4S
4,/-

s
N
S
N
s
s
N
N
s
N
s
8,0
3,5
4,0
5,0
6,0
2,3
3,2
4,8
6,7
2,6
3,0
3,8
s,6
5,4
i,5
8,0
2,1
29
3,0
3,4
!,:
3,6
4,i
4.6
2.O
2,S
2,2
2,7
9,0
3,3
3,1
46
l,t-
t,1
2,O
2,8
3,9
3.0
3,6
3,3
3,9
4,8
6,0
6,8
?,0
1,t
7,5
4,1
5,6
13
6,!
5,9
8,7
7.4
7,0
?,9
7.1
8,1
9,t
8,6
4,0
5,3
5,1
5,9
6,0
6,8
7,.
7,0
3,j
3,I
3,9
t,:l
!1,6
.1.6
5,1
1,1
3_e
6,0
3,4
3,2
3,?
3,5
3,S
4,1
5,0

Dimenslunll€ sobeto!
Nord. Se lecdDrrD tub€buinrare
bun stibilitarq ti lepdiike
drepte obi$luite din pies€ d6 t.ncoti
(DupE STAS 3607-52)
In cazul cird. in lrrttt.t!ri,)tl(I..
limitcl(. luatc ln.or,i(t, frlir t;r { alcul,
focuri hr limp rl.:ll ,,r"
prTd0rilc { l(, ( iklurd depesesc
sr vo! lace lrt,i sau mai multe
sobt dc lrfrt otn pentru
I
ual
u.ri ( lrnllfi p+2
1ar camera k tircvede
T ab elul 6
srAs l?08-5a
Numiirut pt{o or tn id,ttiE€ rfb
'(tu
ji cupoli)
soplarala do lnciLno a €obei, tn nt
llr, rpl! ,1,. , xt, rl. Sir se dimensiurerc o
in.::!Lin:r ||,.i , Ur!r'. rl,, rnijloci situai5 ta ctajul
(pa.rff rt'r (tr(i.r
'1rl,J,
(^mcra liind orienhtn spre
..s .
.. i,1, , , r'.t , J u-a F16r:oa A dc _26"C,
s! , Ir ,l,rr,' tI Ito!c'.
(,'|,',,,,vi.'.1 p.re.ele axt.ror d- 4,00 n ji ldrrc nec de r.0n r,r. din
rlralr .l .]t ! drdu,p o-r'ru soba suprafala de t,?o m2. D"oare"" ir., rlnca
as lr'l Llfllrf uprafatd a sobej:
1,7X1,06:1,8 m1
'i,1ru!ir di F?r ra dp prpprcrura rrir4 i r--:o. ci i, terio.ut ,.1mpr4_ ecte
d .46'c..a|aba-e de dimer"iolar- 6 sobeto. .i. in.o -ire rr 'poi.zi u
"i
dilerenle de tempdai,uri de 40.C, este necesar sE se aplice coeficieniur re_
zultat adice
-:1,15.
Jn Iinal se obline suprafala sobei:
1,8X1,15-2,07 mr.
, Din,rabel | 6
"e ileg" .oba -L sup.6trt I apropi.iz (2.tt m:), avrnd l, :X3
prici si indltinea de 5 plari 0.47 o).
- In cazul ond a.ceasi camecii csh de (
rorosrnd .opju- t ( ce obl ne.-pra.a(c "ob-i doll
ii arp lo or'pnlara udL6
3,1X1,075X1,15_3,83 mr.
Di. tdretul 6 + i" . dlo,r. Fd cp-opidr; dF 3,vJ n .
sobei sin,:23r! plc,i )i rra.limea dp ? pt". (t.95 m)
-^^-D.'.-SIiil
S:t:r, o conditie imporranti penhu funclionarea co-
recplr/aroas a .obe'or e"re
".igu'.i.." ri.i;'Jii -"i"ili.
{l' 11f3,, -'" il,t'leea , ir' Lrlalia aeru ui ;'r .obi, d. ra
:::: gl:,.,,:^:":1:r., id ,.n"i .o.. ;;; "" ;jd;;
"ece. mai ir.r, , ai. ii ia lo.ut.
utile sprc
si aenilui "-
, .Tirajul a, (iorFbla a"up a fu clio,raj-l| n,t, ta. :.. rnir nutte fp_
ru.r. As e,. odara . u acrut care cir.L,, da..ri,. i_Jrr,lui. pa.runde
in lo,aruL 5ooei ojg nul din ct. (a. a r{.r..r
"
t,*,
""-pf"i"l
.omou(liDr utur. pri 1._o ard^c. ,. ntt,,r., , ,rnbu.libilut troduc€
.nr"eaga cantita,p dF ";ldu"i. , ori !t) .ir :Lr iJr^ pulcr:i iui calorifi.e.
u4 pra.lr,a . a,orr.,i,di ,i. iL,r,ut ,jr.,t ..a.1.ilatpa da oioyid de
. arDol rlrn oolet ,1" Jr,t,f,.,s, .t., Lum3r 200. res ul fiind oyid de
corDon..a urmaf. J rr.l..rir ir,.,,mptnt,.. sF piprde 90% din purerea
.alontr.a a.ombr5Li',itulJr. cr.,..?t^-.a pro.entuLui ct- iji"x:a de car_
Innlfimea roboi (irclusie
roclul ji cupola), b D
2,S3 13,35 13,?7
4,28 4,76
g',1"
s
*
4
4'/,
4
--
4'h
5
5,25 | 5,H4
5,7N 6,42
rr,c0 | 6,98
€.80 | 7,:A
7,34 8,tg
7,76 18,61 1 e,45
8,3C I 9,25
2,43 | 2,61
4,67
5,10
5,it0
0,00
0,55
4,92
'1,4A
2,19
I,00 | I.ut
5,,18 | {J,r!ll
r,7r J r,95
20
sobelor p-levtnte in chdu, pdtro o Eai
2l

bon la 150/0, printr-o ardere bun5, reduce pielderea putedi calori-
fice a combustibilului numai la 12%.
Pe de alta parte, timjul aclioneaza asupra circulatiei gazclor
tierbinii in inreriorul sobej. Accasta (:rcriialic Fsie d^o"ebil de im'
Dortanti. dF^a_ e ca a5ieura conia.'ul elemen'^lol. sobei (Lr gal'le
iierbinti a1e ardadi, permilind astfel efectuarea transferului de cdl-
durd de ta €az€ la sob6.
Este bine ca ufilele de la focar Ei de la cenu$ar sA fie amplasate
"alrF u-d d- jntrar"e In I r^;p.re: a.eac i m;sur; .onlibuia la a'ti-
arba lirajlrlui, daloril; .urentu ui dire". de a r {arp s^ poale forma
in acest c;z db Ia u$a inctpedi cdtrc sobE. Acest curent activeaze
totodatd $i convectia care se produce ln incepere, prin funcliona-
rea sobei, conducind in ccle din urmd la inceLirea mai bund a in-
cdperii.
Evacuarea in atmosfere a gazelor rezultate din ardere 9i a lu-
mului se lace prin intermediul-co$ului. In acelali timp coEul are un
rol imir(rrtant in r€alizarea tirajului sobei, deoarece, prin eracuarea
eazeloi este antrenaH si circulatia aerului proaspet in sobe. Dato-
titl faptului cd glitarul focarului Fi sbatul de combustibil opun o
rezistenta marc la trecerea acrului, este necesar ca $i colul sd aib6
un tiraj sulicicnt de putcrnic, ceea ce se obtine pdnlr-o juste di-
mensionare a cosului,
ln general, tirajul co$ului fiind determinat dc dif€rcnta de grcu-
tate a;erdlui rece extedor ii a gazelor ficrbinli care ur4eaze a Ii
evacuate in atmosfer5. acesta va fi cr.1 alit nlai mare cu cit co$u1 va
fi mai inalt.
dar numai pcnl rLrlli|l)ul ,1rj a1 ir(:ip(r'il{)r. 1|l faport cu lungimea
canal( 1,)r dc gar,. ,lih ir)1, ri,,ful sobr,i, lnnllitncfl o( livr'r a cosului |Ie-
buic sr', iic dc,r I t)1rllr 1,1-) orl mai nrar.
lLirll,iln.a ir,! li.r r ,1,ijului (prelungirca in j,i.i r ,l)iului de la
fa(r, Il|l sl)l! i I'rLr |' utila de curalirc), adice inillin! r .l(' col€ctare
In fie.6 se arati srhcma dc fifculatic a acrului Ei gazelor ar-
derii, sub actriunca liraiului sobei si aL cosului.
In afard de inltiimca coEului, 1a reaLizar€a tiiajului ne-ccsar tre-
buie si se tin; seama de asemenea de seciiunea coFului In confor-
mitate cu prevederile STAS 3ti07-52, dimensiunile sectiunii trans-
vcrsale a cosului, determinate in raport cu suprafata de incilzire
a sobei. sint t]xmitoarele:
Se4ntnea minimn a cogului
Fig. 6. Formtuea lirajutui sobei Si al co;!lui.
de la baza olifi.riului de cudlire pine h baza gurii canalului de
{um, trebuie si fie egaH cu 110 din in5ltimca adivi a cosului; in
cazul cind acest lucru nu este posibil, pc a{lasir"r poxliune s. va
mlxi sectiunea coEnlui, pentru a s-. asiSura un volum egal .u acela
rezullal p^n _u jndlrinFx jna ia.
Orificiul de curilire se a$azi de .lricc'i la inaltimea de 0,80 m
dea.upra pard^c lii.
In practid, tirajul coslrlui sc vcrifjcn de sobar sau cosar fi€ prin
introducerea miinii in oriii{i l (lo curifire a coqului, fie prin aqeza-
rca unei luminarri aprinsi: irl accst loc; in ambelc moduri se poate
conbola intensitaha lirajului.
lsupralala de incilzire a sobei
il t.-,
l: sub 4
li a-5,5
. 5,5-J.5
p€sle 7,5
InIllimea activd a cogului, considcratA de la suprafata grdtaru_
lui Dina la oartea lLri suoFioa,d. rabrio si lip de ,'l pulin 5,00 m
p.ni." u.iq"rur"u u'lu i raj sari"fa.Jl-r: se admi j :jliini rrai mi"i.
22
13X13
13X19
19X1e
1SXr6
23

Capitofut III
COMBUSTIBIII
. Combustibil-ii sint materiarf prin arderea cirora se obtine cel_
dura necesara indilzidi .lIdirilo.
Pentru ca uD .rombustibit se ajtr'r un raBdamcnt bun, producind
pdn ardere o cantitate mare de .arLduld, el trebuie se c;nfne.in
compozitie cit nai mult carbon. Dc a(cci combustibilii sint maie
dale cu coniinut important de carl)ol.
Cdldura se obtinc deci pfin ar.lcr1,l (trmbustibilitor. Fenomenul
ardedi constd ir odd.area carbonlLLlrl (tn dicarea temDeraturii
acestuia pine h temperatura de aprind.r'o), ldice in combin;ea car_
bonului cu oeigenul dl]r aer. Carbonul c:rl(, o substanE avidd de
oxigcn, combinlndu se puternic cu acesia. n r(lorea, a.tict oxidarea
rarbonului, arc loc cu mare intensitatc, (t(r1ir.jirl{lu-se o mare canti-
tate de cdldurd.
In afard de carbon. combustibilii .onli| ,lL, lscmenea alte sub-
stante; unele dintre acestea cohtdbuic la a, li lri,ll lrdcrii, iar altele,
dimpotriver o impiedici.
C a r a c t e r i s t i c i I e combustib j lil ,, f. ttns .lintrc ca-
racteristicile pdncipale ala combustibililor t t,. t'1tt.t.a .:o.Ioriti,:d..
Puterea calodfici a unui combustibil esli (;r,ti1,rt(,ll (l(.(.rilduri, ex-
primate in kilocalorii (kcal), care se dcgajiL l'fi[ llr(lqta unui kito-
gram din acel combusXibil. Put€rea cal(n.ili ,' vlriazi dupi natura
combustibilului si crcste pe mesurd cc (rr..r, ,L{, oscmcnea cantita-
tea de carbon care inll5 ln compozitia cor|l)u.,til)iluhri.
Combustibilii se caracterizeazd de ascr)!.rL(,,r t,tit temperatura cle
aprin l,ere. U|]il combustibili se apdnd liL ,j 1,.llrln,raturi mai cobo-
dt; (de ex. hirtia, lemnul de blad), iaf tlri rlu o Lcmperaiud de
apdnderc ridicatd (de cx- cirbunii); ]a Lrlli,rLri ,r)Drbusti6i[ sint l]e
ccsare mesuri sp€ciale de aprinderc.
Combustibilii utilizati la incilzirea (r)rr,,t r, tiil(,f sint vaxiaii. in
raport cu starea lor fizici (combustibili !,,ti7i, ti( tri,,i, {azo$i)! cu pro_
1'enienla lor (combustibili naturali, altjti( ilti) ,.1,.
A. CombustibiI solizi. Cei.rai u'i /.lr ,, r,bu.riLiti ,,iizi Denrru
in,;1,/i" a ,lduiri ,r ci r' tF*tjlete d- t, , LI i.
1. Lemncle de foc. Un colrrtnsti])it solici natural €ste
]"nnd d" fo.. obl:ru orin exploa a " p.,tufiiur. IJ, uar-.c ir.a
l-m uL are uriliTSri deo"eLir d" imp rJ " ir ',,du"rfi", e. .ons,i-
,uir,o un mal.ria- destina, a ori[ !f.i sLp, rioare, u.it:,dfFa tJi
penfu ardere in sobe se face numai pr.intr-o sortare ingrijitd. Acest
combustibil prezinti uncle inco.!'cnientc in ceea ce pr"ive$te apxo-
I
vizionarfa, transportul. spatiile necesare pentru depoziiare etc.;
de aceea, irl locul l($nolrD dc foc sht preferali alli combustibili
mai efn n,rli.
Cltriili.:arca bntrlot tl. Joc. L€mnde .le foc sc (.lasiticd astfel:
- L',nlnc d(,,sLnlLi l.arc: fag. stejar, calpcn, sal(im, ulm, Irasin,
L( r)rr( (l(.fscrli moale: brad, molid;
l,r' rc (lc csentrd loarte moale: plop, tei, salcie, mfsli acln,
pallir. ir iirr.
I)ul.cfca (alorifici a lemnului de foc binc uscat v.lriaza! de la
4 ll00 h( al/kg la esente tari, pine la 3 000 kcal/kg, ]a €scnle foalo moi.
'l'r'mpelatura de aprindere vadaz;. dc la 300"C la lemnul de
.senfi iare, pin5 ]a 230oC la lemnul de es.nti foarte moale.
Lemnul dc foc cu ccl mai mare mndament este {apul. care arde
,. tla,dra lu'..r -i p..dLr.- pulin jar:,? aars. "ub,
l" rn,ar".e
3rd laa rFbui' .d aibn to aful mi . iar rn al,,ir"d or "e lare dc
Cel-lal e l-mne d ee n(a tar^ ard cr lla,;ra s, urra :,i orodJc
jar mulr. are rddia,.! . d.lura: '
r a,arp. .obcle la .ar' .e !o- uli.
liZa dccsle csente de l€jmn trebuie sd aiba fdcar mard.
I-emn€ld de esenl5 moale. degi degaj! iepede cildud, aceasta ince-
teazi imediat ce sc termind ardaroa cu flacird; de aceea se reco-
mandd utilizarea acestor esente in combina{ie cu csenle tari sau cu
cSrbuni. In pLu,s, datoriti uzirii rapide a sobclor de tcracote in cazul
utili2irii lemnelor de csenti moale, aceste lemne sint indicate pcitru
sobele de cdr5midS.
Lemnele de esentd foarte moale avind o elicicntd scizuti, prin
puterca calolifice reduse, se recomande utilizarea lor numai in com-
binalie cu cdrbuni.
IJe asem.nea, pentru a avea eficientd maximi, lemnelc dc fo.r trc-
buie utilizate numai bine uscate.
2. C i. r b u n i i. Cirbunii sint combustibili solizi ce pot fi de pro-
venienfil naturald sau artificialS.
Clrbunii naturali s-au format in dccursul timp lui, priD carboni-
zarea lenti a plantelor sau animalclor a.!pcri|r' .lc p:rmint, ca
llnr,are a unor f€nomene nalurale. Ei sc exlfar{ (lin pimint.
Dintxe cirbunii naturali, ]a inc6lzir(.a siil).1(,r' sc utilizeazi:
huiia, lignitul, cSrbunele de piatr;r ti lufl)ll. l)utexea calodfici a
acestor c;rbuni vadaza intre 7 000 ti ;J l)l)0 l(cal,r'kg; temperatura
Ior de apdndere cste dc 3ll0 2lJ0"(i.
Dintre cdrbunii ar'lifi,.iali, lu ir!irllirra sobelor sc utilizeazi
mangalul (cirbun(,lc .1,, lorDr). ,,!sul ti brichelelc. Pr-rtcrca calo-
rifici a accslr| sortu|i (lf ( rifl)uri lariazd intre 7 800 $i 5 000 kcal/ke.
25
l

Utilizarea cerbunilor la sobete de teracote prezint5 unele ne_
1J.-i:!l 91nl si,]r:u/arpaJ.1di -apida a sobpur. d. eajarea d- aaze
unr r11r-usjtoarc s. toyi.e. i,,dr.area pcrplitor i ,"riori ai sob. i cu
rrlar nuJ'r Lurrn .1. d-,.i1 te r,.mne i prooui dfFr ur,or.an.itoti n_ad
op .anu5a, p, nrru a pr.vcn: u/area sobe or tl .a-e se ard cdrbuni
,u Duterp,,ato iIi,; marF ( J:ta. .:rburp d. piarra.,o,"y, to, a-"t"
a.esr^r soDA .h ionjt"uipci i mod .p..ial, pcnlru a avcd o "cri_
tenli_miritd ta temperaturitc inalte ce se lroauc prh ara"."a u"""_
tor cdrbuni
_ De ascmenea se recomande ca ardcrea c:irbunilor se se faci tot_
d rLna i,,onoinati^.u L, m e^.
8.. Combrxtilili lichizi. La incitzirea sobelor, combustibilii lichizi
!F ulili: ii,.;in mi,i nd.Lrri: a.,fp. sp p,are uliii,a p:.ura. moLo.
nni, -cr p,rct tarpan. pIccpa cato-ifi,d a a..stoi corrbr^s ibiti
,:lp dr.,ir.a 9000 l0,rru k.a. kf )i.hidr mai -rarp. A.,ci com_
ou-r.r.or1r nu .p pot uiir.,.a d ,rr .r i||ja .r. clc ard, ret darorir:i
mdrii_lor pul-ri caloriti, e. a.-s'i ,ombu.r .,iti * u.tri,-a,;'",r-"1
':-19*"".1,uotodrp.a|n.^bo
aaoru: u,-firizi r-rra,ra-a,
p.11_ru a re-ta la lpmppra,Lri' . narj , c ,. p,.. tL..
,. Drlori ;-mu,lipleror uriti tri .n jnousrr. . r .....,,r prodJ.p. uli
,r7a_.4 io. dr, p'.orrbu,tib,l per,rrr rr.at,,.r ...t..r f,,li,.r,a1 pJLura
se utiiizeazd in special la incilzirca cenrlata_
C..CoDrburibili gazoci. Ta-a rois :. rl:..t)ur-^ dc zr.rninrF bo-
gar6dFga
^ratura^. p-.,...n ::,t, ;., .t. .. I,,J.
1. Gazele naLural.. A(csl(,gazc, cunoscute sub numete
de gaz melan au o pui..ro (at(n.iIi(i (lc circa g500 kcalmi. Astfel.
I m dp dal rnpta .',i .tn..J ,.u 2 ir kH mr e d to" u.(aLe si cu
l_l d__pa^ufa Tn,np^161s.6 .j" aprind-ri a qa Lrlui m
"":,;;;
Lrzut t..lclal JrLt, ln ir' .jin-, faf; o Iasr urrne sau
r- iduLui. Da ori j ara',rd'elo- p. .a." r- p-c,iri. ac..r ia. .- uri_
rr:6a,/o pp la.5 larp;:n In.d-i"iL" locala si .entrala a ,ljLlirit^r,
Prccum Si in industrie.
Ta urjli,/ar-d ga Llui .re an o- .u .n.Jtzi.,r lo.a I p.r6 bine
::;;:"lli;" "ob- d. o..rl.r.li "o.,iarn. bi, n36,1,;
" *.,u
L. )ploaar?a r.i-..r'.u 9r..nra, r.oui.. .r !.rr u).-emd
sLU. ob rda'o.;i ). dc., -1, I jri ,. .r rr Jor J,.io,r,L_ A.tit.
se ve lici etanleirat€a conducrei cl. gaz, iar inainte a" ipif"J"."l
r) c7:: ..No.ni pp r.r J n i,u.i" i ur''./ar d gs:eo.-d.L,qp- (:.o.-
carrv L d 02) pub[rt rd Bx]etinut Csc;s
"i'.,ri,1.","r ir.i:,-l r'ii-'; rs":"1,: 'l-li; ,".lnuu,"'' ';,bi','';"..:ff_
26
tocului + acrisette soba timp de minimum 15 min, pdn deschide-
rea rr,iil|i focaruLui, in scopul eliminirii evcr)lualalor sceperi de
pazt. l,a stingcrea foiului ;e tine dcschis! rrr ( cduFrului circa
iio rrrirr. pentrii eliminarca complete a gazelor dirl sl)l)ii l)c asemenea
zi|ii, sc aeriseste lnc5perca respectivi, tot pentru I linrlnarea even_
iurrLflLn scaniri de eaze
:j. Calul pei.nlier ri h.l:al (ar.e r 'rl) A'est
,/ s" obtjnc prin li.h t'Fr.a tmul am'' '' d' doud t)/' (propan $r
,','."r
"t"a"J
o- s21" i"nu.rriara ti. din saTele de ' r ' '' dc la
Llinilar;a fitpiLrluj. LL "P i-'€7i rn buralij PJl^fFa lL r''r' r pp
.ir""rr. i'l;rrrp".r".a dP ard'rp s'nr s:mirare r'lor ut r'ului
-"i'-. fii"a al]r^.1 ,3' I i'1.d .pc.ial , r un Qaz 'u -mifu-' f;l.r1lr''
'aLor, "p'.ifi'. orice s, Jparp J^ sa,' sc pndre idanrrlria LU'r''rLr ce
mdsuri de aprisile imetliati
D. lnlocuito de combustibili. In a.taxa combustibililor cr'lnosculi'
p""l*-i;;;i;i";; .+aai.itnt
""
recurge uneori Fi la alte formc de
' _i-n-c.eia
'le.rri a Cx urma a p_ogre'ului lenni- se
uLjli ,"a/3 -r .or-j . er-ia -le. I ri, a dt'cpl "LU sd dr jn il 'rre Lo'ala. rn
;;;;;;-J"-;ili,' a" cionsrru, ti" "p-"i;r; qcea' e i''a i-' 5^ aplici
';";;;;"",
-;;
".;
."Ju-", ai' (aula 'oslLlLri ridi'ct al en"rciei
eleitrice.
--iI".reia s,, larJ ln s raini'al saJ la ul n'er'ari de
*"i;;; ;;"".^' I col..re
'
u ajurorul u'or oelirrzi 'pr'iale ir "'opul
fn;nlzirii ctediiilor. dar rcaliztui]e de pind acum au caracter expe-
rimental.
opitofutr Iv
MA'IEIiIAI,E qI AC1CESORIT
PDNTRU NXECUTA.REA SOBELOR,
A. flncile de teracoli. PHcile de teracoti dcnumite de asemenea
cahie, utilizate la exccutarea sobelor, shl r)rrlcliale labdcaiir din
af,lile arse.
--'i"
e"";*f, o placl dc tera(rotil pr17irrlr-i in 'llcituirea ei mai multe
slraturi, si anumc (fig. 7):
'
- l,a-a oli.ii...;" , , l' ,1 i'r 'nlFaga ei ; o"ir'neli-
ni5arj .i . r^'1 u r nrl r ', .. r-r' i' brul. 'ard' erilal or:r poro
/ira "a uii .l ,,'r',ri aJf'1. deoarP.e on'liltrr" cLL.-
n, ll ul.rparl al p.i,:i: 'l d n .]ea e'tL denurnr' ' dusut pto?li'
27

li?i:9
"?i#lli":?.*it'li;
-""'""" cu raia poroasa, nerinisatd,
tului de
;.:"ffH .*"':li l:,q;ff : T,:,:;o:i:: i:l':a,,'|a,pra,J, a L ra
iii""' li"'" j:i l-*'ll-di.ir* a",
"i,t
if.li "
r..p"
ridi rezistenrci *,*r*i l!-pj.t".-'ii.":;iilii.,::i":?i"".'f j,'# :i:;
:i.,!r.lr !r^ as"m^t pa tata p/d.,j, dp.ar(.J.
il";ll: ^.., T.?!f"i cu .a^FL .rrdr djspu
la fata err.rioara a so-deil
rr u,s.rJ :r p"rr, 1r. a te!-i pldc;tor d" .c_
-.
glazurai care constituie st
tratul de
I:":3.ji^"^.1 ri colorar:r 16''n;".j;ral5.
:,, ji::":l_1.. , p4aiF fi rran"oal!_nri (d"_
.::,,,,,:-;,,,:: ,. cli , pac. (d..run]i,a s/?c/r
san srndt orh).
".,'r i: !#i; :,1i,'i, lt,, ;::,1: ",:-^-u^:*,,-"r *
'il:; I'i"".i:' , ; ,,,:' :i,"::-':T-^":-;! '
i;;"o,:tu"r "::, ' , , |. tili;tf
.?i:;,:;:r:,
;;:;i #lb.r:r',,' ,' ,
- 'r''n!r' ta*a. dp"
Produsele {asonate din argiu 9i apoi uscate se ard ]a anumite iempera-
ruri. obfnnrdu-* materiale lezistente, numile mateltdie c€ra@ice. ca.e pre-
ziDti unele insuqiri importante, sint poroase ti au multiple utilizEri. ?empera-
tua la .are e oblin acesie produse se Eunegte pxnct de codcere siL aeriaze
de obn€i lntrc 900 Si 1400oC {cu cit plaslicilalea argjlci cste mai mare, cu
atit puctul de coacere esl,e mai cobofi).
Conlinuind arderea peste punclul de .oacere, .1a icmperaturi pind ta
1600'C, se obiine xltrlJierea arlilei, adicE realizarea unui amestec de argitE
.oapt, .ll argild topitA, Ftudusul vitliJiat esle u9or, lipsit dc pori ti foarte
Pentru a cobori iemperatura de vildliere a argilei, aceasia se amestecd
, u maltriala d-rur 'le Lndapr, rde er. var. I siD . , .).
In slirlil, sup.dnd p odus'l L -i .,!-n | ,onlinu6rF, l. 'pmpprururi
d. peste 1600eC, se obFre ltziLned arsilei, realiziDdu-se topirca compleia
ln nature arsila se giseqte amestecatA cu diierite roci, fapt care du.e la
mai multe soriuri de arcile, ii a me:
- caolinul, care .ontine cel mai mde procert de ro,eie agiloas6
pui; culoarea caolinului curat esle albe, in ceul unor adaGuri de impu.jtati,
prezinie nuante gdlbui sau cenusii; d€gi are o plasticiiate mai mica declt
arsila obiinuita, este folosit la fab.icdea produselor de ceramicd fine;
- toessul .are cons6 din argi16 arestecatd cu nisip, fiind foa e poios,
permeabil, Bf6rimicios si pulin plasiic; are cutoarea galben6 sau cenusie;
este o argi16 cu conlinut de piatra de var, avind cdoa.ea
cenusie sau alburie, esie s{erimicioase, moalc 9i nu este ptasiic6; esie uiili-
zata la fablicarea cimentulli;
- luiul care const6 din arsih amestecatd cu nisip grdunlos, avind culoa-
rea galbene; se utilize&d 1a fabricarea cn.amizilor $i a altor mateiale cera-
- humq care este alcatuitd din argili amestecain cu praf dine.at 9i a.e
culoarea cenusie sau vinetd; senette la confe.tionarea vaselor.
Din pun.iul de vedere al {:ompor|erii 1or la ardere, argilele se poi cla-
silica in mai multe crupe si anume:
- arsilete fuzibile, care au lemperalura de topire relativ joasd (circa
1250'C)t aceste areile lint mai putin curate, au culoarea Calbena pin6 ]a
ro9ic ai siDt uiilizate ta iabricdea cnramizilor Fi a altor produse poroasei in
amestec cu arsili curatA se lolosesc la fabricarea phcilor de teracota penlru
- arAil{te vilriliabile (c.eu futb e), care se topesc la tehperai,uri mai
ridicatc (1250-1s80'C), iinrd argile curatei ele servesc la iabricarea iubu-
rilor pcnlN irsldlolii, tr pla.ilor de Eresie etc, (produse tilrifiale);
- a.gilele rcr.a.trf., .r.c a! l.mpefai{.a dc iopne dc pesle 1580"C;
acestea sial argilele (llc nni Durc ti clf scrvcs. la l.bfi.afca porlelanului, a
laianlei eic. (produse rct'a,larc).
lvisipzl provjne din cfoziun.a fo( i1.f. sul) a.in1n.d apclor 9i a agenlilor
h raport cu mnrimea bobului, nisipirl sc .l.siln ri .siiel:
- aisip mic, cu bobui variind inr'r 0,2 J'i I mnr;
- nisip hijlociu, al cErli bob est. d. 1 il mm;
- nisip mare, cu bobll inl.e 3 $i 7 rrn.
Mafcrialele cu bobul dc p.slr 7 nri|onlliiuie pietriSll, iar bolovanji au
lrobul de pesle 70 mm.
Exisi6 numerorsc sorluri (lr risil), dupA nathra ro.rilor din care proun,
Iig. 7. Slraiudle conDo_
nente ale unei pt6ci
_de
:,r. l'-" "l;1:X"l,ili;
pr,c4; J erazL;ri
- . A/gtid estc mar," ,, ,",,, ,r ,tr. h,z. ---
idb,i arFa bia.i or .,. . ,'; ,"i ,1 , .:"i:"1"::';:
adincimi v- :-h,-
,'ri I,i'_ s, Aa+ste i;
i:"i,lr *Tlllljll |,,,rr,,(. (rirorire roc,, ar_
; ,' ;:., - :-,:, -:t. "' ",., ,r'^r,rnt^ . u .afdl-
rEristi.j ajale, ,,,,,, t, ,,,i,,,.i,,u1.
y;i.l::"'D;;:;fi.l1f"?:,;j,i"t:,,:l"ji','i,,:111";;i:l'.".r,",
"","._.
llii j,:
"'.,;
9i?1 f;"Hiall:;il,l;i ;-:' 'ii:'i i':,,ljill:J'i1'"iJil,,l;,
I;ii.X",fJi".lt:j"i1l ,*"j"ii;ii,l";"i, i;; "tl,l
i1il";i;:",":,;.,1r,ji",:
;:T,Xi#1.' ro" i" a."u^"r ii-p".'a-#:'""Tti;li,ll, :i,'i,,lllll:i$:i,fli1'fiJ.ii:
ru-irir*t,'i,i*.;i# ; ; i, I
r,u*,:,;;$x
ffi iitrffi f*:1r I il;r *#:*lf
*U; l';lq,*t"*li ai;ili; ";::rli j:r# ii:ir, ;1r r:. r
28 29

. U.Ll dirlrc nForilc d-.rii€tp < rpp.ior-j ps. nisiai aarla, .:rc.."_
l;f" iili *f :.:l-13,;:'8"'.'.;,i: :',,1",1,''
di- s.a;Lr "-i;; ;: ;" ";-
,:r r
j,'lii:*l;',"":'--;vru":
:t*l;i Hr#i:i' iilfi
"t.
*r**i
lj*1i,, r.r; t; i:+:! ; ;#:ir":"; ; sri" :,:u rir*,,r;
;a-;:i: lt;itt :
ir i,:"'"'
5i"" i T il' I i"i"-i fl '"::! I
yi"""?;: ::
Un alt sori de njsip e6ti 4jr,trl Jeid
::"".*lt :;;,lll;"1i;,:: ""'# :it'' ;"''# j;il'f:f;:T;ii:ti*j:
ror /,dr ro.l.Jr_I,.oborild r"mp""r, ,,t filier"" p-",,", ,i-it.r*-_ - _
r^ '{;1T,',T"; i.i;;'fi,'".ij:.-"::.;i '' I ".'q:'d ir ra ia'p u ri.lri
od ori b. . , ir pr 5e ,i i/p..i Il:rTl,i '"";."-i::"1
"il'i,;":
:i::'""':'""J;'f i:aJi;iit''i***? :d;:::i'ir'r"l'ta
aigloa"a
"li'p'li'i"ri"ii
t;.-j..r:ii;#;;'a;::i',Ji'ii'""i"1;'T"::j:,i Li'lll ii;""i:"i*,ii j"ii.iil
Itanutd se obti.c pri. afdered arailci t;
,:#::":i:"1;.: rii. #;l:"'"":
;'': :"' i:
d:''': - j"'.i,i'r ;'
:i:,:-1'";;,:","i;;",i;*" -; ' ' '-, '1Y;:'Tll,."li"l:i":
Datorita caractcristi.ilor .i. sanr.tir .(
:f"fjj;iJj1""r.iliri #fl"li:, t;"111|;i, ti,,,r'lllji",'t,,,lit,,ll'jil"iililli,j;'9111
, Ad;Loa-.F .1o t ., ,. .r,,tt...,. ,ilor de
,, .. ,.,..i ..,o
"-!e-
i: ,',''::, '1:;1,1 ,.'.i
';
,
""1.,,
J -i L^o: r"oa
''*""'ru" ii
,..":xT".:il,:i.l.l?:i;:,si".Ji:ff:* "
ho.tarul de ars'a ur'!za| la execu-
4no p.c , i,i..r- l" prepar."d o€.. r'6iodradir de.p tdbri1DL-.
Li o'""',3-i' i''' Ji-::i: " ,:' i
"q:: ":";; ' .:","": 'f.,.:",111;'":; ::' ,: :
uh /'r4 aodi onl ri,J clifr d-'mp.. itali In,.nri,".i rai n:ri d-,-r .ere
:Sli:J..';;"*' "p'i ' u' o ri u' d 'p nar nr-c d- r' 20; d' 4.
. A?o a- p.pa-!rn- mor'.rIu p-,ru,rp "r,, "obe-
io irpbr.. q;.o-FLDU' d: a,. rorc.i .-ri, lpo-,a.,e
OJi: ii mdoli: .F I iri.pali ppnr. I i o o-,r, 1 p F a! ppr, u at,/.r. i a e..:.
provrr d.n oxrdarel arr, io m,ria ro,t dr,, a,-.o,r.u orfnrr -i
a! , oa d rer:rF, dupi nclatul din -are s! ol r'n
L,rabilrpap.::o dere'aoasp..ri .., .rmro ,o.,i m ali.-:
- o! d dc plul b,.i rrgd). dp, Lto" p d"tbui" .a.sparan,a;
ox q qe /.4 dp.u odre a'ba,rol- ora, .;
_ or'd d.tiF,..- poc,- Ii op, utos,c E..o", d 5€- rosie:
- ox d da u an. oF , rtoa-- Batbpr.- .dir por o.ati(:
30
- oxid (upros, de cu1@e loiie;
- oxid dc cobalt, de culoare albasrrii
- oxid de mangd, de .uloare bruna.
/'/n ..ca t tTstola/ 5 Pqtu-?.Gt '/
|"-"".
.t'o,,rs, uri.izeal6 a.ojt. i:o1 ra1 I,r'ior pFr'. r f'br: 'rpa
ole,i-o.
d. ,r,-ro- Alest na."- '. se "br:,j dr 'r J dp LhiD.. "r" dupa.p.e
c^ r--! d:n DdminL 5i s. Ta in€, e s d" . rl oJre "op rl l, re. pera uri
Dr. ii 300'C. apor pr odustil obtrnut se fra.iri
p:^rd;!.i apFi p_in P!aoor-"i..e ii"_F p ,' J 6r''l I 1Jrfe_j "lo'
;dF.i*F lp,o-ul "
plFl"l . Da-r'.lc ref il". Tn,Jr" I rr" I'p?in;
aceastA caracteristicE poarte numele de liortt.
ln industrie 3e labrici ipsos d,e .anstrtctii ri i],sas d.e modelat
fioa.ele Dentru iabicarea placilor de t€rarolrl sc conle.fjoneazi did ipsos
:le mo{lelat. Acesia ee culoalea atbd Fi se uiili2eazir de asemenea 1a .xftu-
tarea Droiilelor. a o.namentelor si a placilor plclabficale de ipsos.
ipiosul de const.u.l,ii, a cnNi ruloare est. albi rcnusi€ sau thbuie se
utilizeaze h executarea rcn@ielilor,
Pro.esul tehnotogic de labricare a Ple.ilo. d. icracotd .omporti lazele
pfid.ipale indicale in lig. 8.
eirraeer.a. lranspoilului 9i pregiiirea argilei- Din
zi.inintele ln .are se eisesle. dgila se extraqe lic manual, cu casmaua' lopaia
qi tirndcopul, Iie mccanic, lotosjrd!_se uliraje, ca: elcavaloare, grauere erc
Irig.3. Ir.rllo r[or,rrLlli t, l|'!)1.!1i. do labfi.a.e a pla.ilor de tera.oti

n5"?i"q;ii,i39l;"S,1}""il1:.*#.
tiliJi'ii,i;*'Ti"
#.",ii"|*-i,i1
:;,i,,;;:';"";Tfu
":"l;lliT#.:*:'*i'llgi?",:stj::"ffi *T##,f;l1
k;l5i,$:htri,tr*;i-:#:;li[l:;:;*$ir*[tr-;+,r:.#
;l*Ti+: :i",g; i5#;;;furrrq":.[ii,.flilffi *,*1:{i
*l;j.-;;j;.r,*:*':,*li, l*:,","ii,llil'":1,;,'i'i'"':.'I:"ti.:';-:il {#:
""""';""!*i#:"" -s:"",u," .Hfl i,';,ili;.i:" T:ff :i"fi ff ?i1," jtji'::
- ma.ginea piolecloare (denumiid de asemen€a tz/zng), caie consti din
iesihrra de 5 mm de pe pelimeirul bazei pliiii de tera.ou, p.ev6zu16 in scopul
de a impiedica, in limpul arderji, scugerea glnzurii de pc lala plecilor; ]a m@-
raJ, a.casa margne se €re;
-
rotunjirea (denumiti de asemenea Jo;eld), cale finiscazi, {afa plicii pe
perimetrul acesteia si are rolul de a asig!.r buna imbnLa.. i placilor ia
consislenlei Decesa.e.
::1,::lir"".;";";txli,iirH"l L':lx"#ij?.91rj.,""#
"iiirr?"1r:e:
*1t,:t;*-vtl**.it;i:q#l"'"t-:pi-{ffi
*$*t *biffi;dd';*l:
['it{i*'lrl;T*{i#}+$fi ,:,{ri
**;::,:i:''"s*4:* *-rr,=*.r,,;ri+tlij* g*{';T
32
.i'"1,1 :j":iilX:" ":"iJHf:^,,i-:l:t" L! ak . ,u., , n ,r. ,o, pa .r,F ma .
il,'::; :.i,""i,:.*:::.-"".1:::t,-,- ;:!:r;J; ;"1; -:",;' .;;J:ii
j:n",.;'o:, jf::..":::::t: ;;^; ;.r;;*";,,.i. ;l;i"ir', ":Tl,rri,ii: ?"T:.
j:;,:,.; "":6;;: ;:-;;; ;."." ;:;. iJ"'";, ;'::'1i":,,,' l,l' ii;ri.; ;; ;;
;"'"'"':";:;lT, ";Jj ili,i i'.J'l;!1:"3:''f;
;ii:,';?,iif ":;1,,1i":jr.:,", l;t ; I l, :
;i ii Ll . lill ::?"{:
""i:;:l#:.": ;,;;;:l-*i; *,::^'f li' ':;': ;.;;;H,lit";
iil,1:",:'1X1*."' ;d ir'"'':;rir'i,'.';'.- 1' ',ri"i,f''r,o'"tr"'
Fjg. 0. Pn4ile unei pl6ci de ieracoial
lasona.ea pldcilor se poale executa manual sau mecanic. In cazur 160-
ndrii ranuale se aFazA in tipa. slb lormi de loi subtid, iniii pasta pentru
aneoba, apoi ac€ea pentru lra% plecii. cola.ll se lasoneazE separat .u ajuto
iu1 urei prese de mina, apoi se apli.6 cu mina pe lpaiete plicilof din
in rJl r' fason;-ii rccrl .F. .pll rr d ;i p'-!a ea pd{Fi drgiloas -. ta e
in i.'r"m,rJti ",,L8lu,qLl t'orpre+ sp4.ra e.
Uscafoa. plAcilor- Drpe fasorare, pidcile se rase in tipafe pini
se inlircsc, (n rrrmare a cvapo.arii unei pirii a apei din.rontinui; apoi se
executi s.oalcr.r Dl:i.ilor din tipa.e, operali€.are se face cu d.oscbiu g.ija.
Cu a.easli o.a7i. s( rx.(!li' vofili.a.ea ti eventuala .etusafc a pti(ilo., duii
Fatra ple.ilor sc prrqiii.iif iri v.dfr.a aplnnfii Alrzurii Dfin n.lezirea cu
o piesa de calcnrr $i (rL.ii1if,,r r onfri (u ririorrLl ur).i pcnsrle .u par fi4
Usctrea plecilor in[ri]c . h,r' li,. irL r.r lln, ir .are caz .antitatea
de api de tusonare a pasiei s.a{]. (lr' tr :ts-,rortir) DirLiL ta !r B%, Iie jn usce,
lodi speciale, care asiguri eliminarcr lotl,L I rr).i diu pasia dgitoasd.
Pentru a se inllttra crdpa..a plii( ilo., lr.orrsuL dc uscare trebui€ se s.
Co urmare a uscArii, pasta arAilorsri s. (..1fa(1,i, reducindu-si volumul.
Cele mai bune rezultate se obinr jn .a2ll df/tilclor.u ptastjcitate mijtocie, ta
ca.e scadeiea volumului .ste d. 6-101110.
lii- r*ri. p., l. .m, .Lre>i .jo1.i. ll'"i1. 1,,,re,
.oliaa{io ate dn arsl. m,.: nl.,:e. tr-rrtd o reli.'-rlb maj r".. d.,r
a.pc,,or plo.rred:,,r-i r, n,rr' pt-. i..
:
'.
i1
.rl
3 c4rca sobadui ,i coFrulni

meran, lemn, .d.bun. .tc.
i---o-:l l? .,: "'q ,.-,.... , r. i.or D,!. ,- dp ,.d.oir . -fl
up oarF da rl r < tiouri t_
.iouri.
l" . - 5. Doo' !, t . A p, o, Ou, ,o,r, , rz
".",,'*.:1T51.i'i;";lli.i ,lil:,ti:.,it "'1!.t':t''i lfilT":f i:i-:l:*:.:'i:
120 C- .e clim|E n rnir.ejm; ita
.,_ll.",ll":^i",
^',:d,:,,i',
;,i.i.'.--'4",i,' ...'.':J:',,l;'
s:-si pjardi apa .le ( offtjhiie.
I rr tr
',,1, L' de glazuaie e.onomn .sn'
5....r i' ,a-ri€ri -uru d' r r''r' " t*'l:j'9'
r1: "'ri ooLi u.i p
'ardr'r'i:i ' onL
i" r,'r.i l,;'',:"ii.,i'i ceia ic, tornrnau se !tr rrrr' de snli' l lir i pucrt Ei
,, udseobl ,-oP'--.; d, b11 -l a. L :r'.E
I,. r".,.- i-Lcd :r r"r.irar, a" '.i '-d-.r'," dz.Lri '-''1
cu lriia dc EraJ, de ulei sau ..te alte srbstanle, or,l I I r! I uner
sl uri neunilorme
Penlm a se obtine un strat de glazur6 uniform, PUcile se aia/iL i I'iD-
lor astfel'.a directia de sctrgere a glazurii sd fie dispusa in sus La rfr/rr.^
in cupior a pfoduselor pe care s-a dpli.at gtazura, se urmare$te gtupa'f. Lol
in raporl .u.lloarea care trebuie oblinlti. ln.upto. se asazd numai lil.ri
avind culori apropiate- La fudut cuplorului se agaz5 pEcile cu culo.i rFpLrl
2. Forme 9i dimensiuni. In coniormitate clr prevederile STAS
1?98 58, piesele de teracota penfu sobe se fabricd in mai mr.rlte
folnre ri dimensiuni-
PIdciLe (tablele) ({ig. 10) au dimensiunile de 220X240 mm Si gro-
simea de 14 16 mm. La sobelc dc inceLit, inaltim€a coLacului este
de 30-40 mm, iar 1a cele de gitit, dc 10-15 mm. Marginile se fini-
scaze fie cu muchie, fi,: teFite la 45" (cu Hlimea teFiturii de 8 mm),
fie rottiniite. La sobcle de getit, marginile sint numai. rotunjitc.
Coltu,rile 1:(.. 11) sint alcdtuit€ dintr-o placd de 220X240 lnm,
continuatl in unghi drept cr1 o jundtatc de placd (110X240 mm) Ere
se executd numai cu muchii rotunjite ii prezinta aceleaii caractexis
tice in ce pdvcste grosimea $i ineliimea colacului ca Fi placile.
Accste piese sc utilizeazd la enecutarea coliudlor sobei.
Piesele pentru socl& (fie. 12) sc fabdcd in doui forme:
-
piese laterale de soclu, cu dimensiunile dc 225 qi 445X 150 mm;
muchia inferioad care se monteazd pe pardoseaE are mtunjirea cu
raza de 8 mm, iar cea superioari. cu mza de 20 mm;
-
coltrui de soclu, constind dintr-o placd cu dincnsiunile de
245X150 mm, continuatd in unghi drept cu o placd avind dimen-
siunile de 135X150 mm; rotuniirea muchiilor se face la {el ca la
picsele laterale de soclu.
Cornisele (fie. 13), care s{,r monteazi ]a partca supe oare a sobei,
se fabrici de asemenea in doud forme (fig. 13):
-
pi€se Iaterale de comi$6, cu dimcnsiunile de 225 $i 445X
Xl20 mm, avind rctunjirea muchiei infcrioare cu raza de 8 mm.
iar xotuniirea muchiei superioare cu raza dc 20 mm;
-
coltu de .orni$i, la carc o portiune are dimensiunilc
235X120 mm, iar po4iunea dispuse ln unghi drept, de 125X120
mm; mllchiile snrt rotunjite la fel ca la piesele laterale de cornigi
: j'lJ,l^*;ir r':;i:r"T:, i' ;L;;l':":1.i,illi'..; "" i";;;,,
l"'i'"- ' . :'; ;,.,',:' i.:,,T"1.,."j;.,::;:- "'!d;;;: ;;,i;l
::,..*i#iril.lll#$,',!:l;l,,,tli"'1i".."i,:flff..i* l"".['#T:i: ;:,f::]
,''"'l.l:1,';:j'j'.';i.."'.o.o'.'".'
i",j "" -,a,,.".,"p1 , , ,;i'"li'i":l?","1--;' :t, ,ll:
^,
.d- 1 l-r"r. s- . . .-
'
. I.a."c pt" i.o" d. rp,. o
j,':"1""i:."-"". i""..:J;'"'., "
,. ' ' 1 r;; ;'", ,;.:,i,r:
' --u" -i . ,. t,, i . O, / t, bt- i Drc?tn ,
| (t,t ,.6d6,.6.' i ,.. f i.d Lp ,i... , uil .ir-
A rFL. r'BD o.io.art nur-" din ., ...,,..i !rrded.r.r.
;:]r"",j,:t,';; ;il".fl:.l,.j L:; -";,,, . r',' l:;rt j
"" ;; il"t";,
:?.#i ji :j,;:;..;.; o LL'; .d iL
' i '. .r'
'r.'
ir'' " . .. ie
,In sfi.Eit, in pasta penlru glazru.i jr,t,Lr 1,,.,1 r, rkt,nrli,(lc temeDea unete
n.l- .dF , L 'o, J lor o .n l.ii Jc oD:r.e
{lrlrprJ -t,/u rin bp.r 'i,, ,... i, r,F. te -e di;u,_
€ oo.rp8 l. -ur i !, i, i i, ,., it, ,irr o. ,c onJ,
:-dd: ,11 . iL. r. .,t.r..,,., , ,.t.,..., rJcpo ,J.u^d.leor
Du'. ,,. r ." rrJ 1.,. r ,.,, ,,,...!a,.11.a.o. n..-.i"c
il"i., i::.'",
, . .. ,r.,.., ^a.pd g,3 , i. JF .- rdr
Tl nod,L- . t.,,,.i.r.f,J .I. ptdno ttitargt) a.pete _
jl_:pa-,,, o. mrl: jd r . v,t.i , ..r,., bi- ui ulL . v lanr" ra butc.
r'r ro ..rsp8r, . . 8 a/Ii d , o" J t, ,,t.rmw 5c ma nur. ..- .. ru,r.
l ori rp! ili.6rz; o "1,/ . . r,...rJ,tr din a"id dp zn;, Ao a rlzrur-.
r. - i t000.. ,. ,. 1.to".- d.b,_ o/ >i a,re oD! a_ a.trJ
l,;,;":L;;i, 'bddi uo"'e ri ' L',i: 8al"rc oba. "" m;i
'un'
*.Ifilii,;.""
obline alie curori, in lasrn pentru erazurd se ailausa direi!!
"...:l:^;,i";iii,"?:":,':''""Ii:: ,r.:.: .11 i: tiii"i,,1,,i,.i",1f,,iJi,..'3;
a r.nedid a,ec,c ,-rjur.uri, s" prpveda strdrul de ad:oba
ra raTa .. rL a ie apti J cla/ur a, ob(ir.;Fd I
"e bune re^lraLe.
".
Pasra pen' u glcru,d .p aori.A te pr.1 q,ururdarpa bisuilLlu: in oa"Ld
repr. ip i.rF1 pd,e:'a frra o"odL.uui nu prin p rtve-iza.p.
34
.
!
.... I
35

ffiffiffi
Fig. 10. Plici de iera.ota pentru sobel
b , de a6d1,
Iig- 11. collrri de ieracoii pentru sobe:
o - de lncAtzi{: b - de gaiii

o
Fig. 12. So.tu.i de ieracoli,
b _ co4 de ,oc1u.
Fig. 13. Cornise dc tcra.oti,
piesn Lai.rari d. co.niti; t, - coLl de corni;i.
;ffi
H-

Pe baza de comenzi se fabrice de asemenea piese de teracote de
€ te forme, carc se utilizeaz! mai ales drcpt elcmente ornamentale:
dinlre c, ec'Fa. (clF mai Ir. r vcnt. sinr aratare in (onlinuare.
-
Stilpi,i (Ilg. 16), care sc utitizeaze drept €tementc decorative la
{ollLrrile sub-lor: se pot fabri(a placj dc ioll prev;7uta cu srrlp sar.r
stilpi dc8ajali (separati).
PId.le penh-u J"izd (riC. I7) sp (xe.ur€ djn ptdcj {drepte ,i dF
.orl).J ornamenkj..are sa a)a.d dp obi,ei la partea sus-rioari a
sube'..clcdesubtul cupolei. avind o",,bi,..i dimensiuniie ptE,ilor
Pldail? penttu briu (tig. 18) se utitjzea/a la sobete at ciiror model
pre7lnta la parrea de sus a sobei o rerras..re fala dp partea de ios
@ffi
Fig. 14, Bu.tan de teracota.
. Burlanele lLE. .t4) au Iungimjlc de t50 .i 55n mm. jar tarula esrF
qc rLU mm. urosrmpa peretelui psle d.. 15 mm. burtancl. .c LtiF
zeazd la racordarea sobei cu cosut de fum.
Copoc.lp fiE. l5). uare sn urjlizeazA Ia astupar-a Eeuri'or orc-
va,ulF pentru curorirca sobe.r, "e tabri,.d .u ctiame rut ae rSO inm.
a acesteia; bdul (din pldci drepte
acestei retmgeri. Aceste pldci sint
sau cu otnamente.
.
pla.ilt ppnyu Ltaj"rn tti{. l9) s- p.t ulilirr i to, ul unutui. ELa.
je"a prczinra fafa d^ dedsupra i,"ir- 1ir,a 2LJL| mm), r, raporr cu
pe"eter. sobcr ri Fslp d. obi, Ai ofjrolrrtrt.,.
^.
Pl:clk:u nira (fig. z0) pre,/inra adin.irufi in raport cu tala.oo"i.
ylTl;:H,:l a, estor pre, i. variar:t ;n rapon , u dimensiu'lite pta. itor
40
Fig. 16. Siilpi de iemcoti:
d prici de colti cu slltp; b - stlrD deg4at 13epar.0,
o o
Fig. 17, Pl5ci pent.u friz6:
a - rate.lri; b de co4.
Fig. 15. Capac de tera-
co|a,
$i de cott) se monteaz; Ia tocul
rotunjite diferit $i pot fi simplc
ffiR
r"i4. 10. lJlll(i pcntru briui
o_Id1e.a],;b_']eco{'

""
#*'li'iJ"l;l'.";"*J:i" T:'i1"ff
crrept e'-'mentc decoxatlvc $i
, Banchetele {fig. 22) sint utjtizate ta
:;;";;;;, ;3'*i ;il ; ;r' .:, iji;i:"""ii#I;,'ii: "":
3;,.:i6. H;
Fig. 10. Pleci penl,ru .ta.j.ri: dreapG si de co1!.
Standardui indicat prcvede urmitoarele conditii principale pen-
iru pldcile de teracotd:
-
si aibd forma regulat:i, f6I5 ronvexlleti 9i cripdturi;
sd aibd fete perfect plane, admltindu-se o curbriri dc ceL mult
1.5 mm la pldcilc de calitatea I $i de ce1 mult 3 mm la cele de cali-
tatea II;
Ipa
vt=4)
s/
l-ig. 21. Medatioane (doui modele).
pldc;le d" ca italea I nlr lr' buie sii aiba porliuni n"'mdlluire
LJ-i.i Gvenlual pina la 5 bu"..i.u diamclrul pina la 5 mm).
"mal(
netopit, scurged, pete, colturi rupte; ia pEcile de calitatea II, acesle
dcl(rtc se admit, dar in numar tmitat:
- uDghitlrile trebuie si fie perfect drepte, cu abated dc cel
mult 1Yo;
-
cstc irlffzisi existcnta granulelor de var in struciura pHcilor;
l.;Jrurr rliulr. cmall $i ang b5. 'a .i a,e'a dinlrc anq.bi li
na,,a plJ,ii lr'.,ri" ",r li rc/i"r r, ,: la ir'Fr'ar^a Lle dacp-inderF
cu briieagul ru lf(n)ui(' sii sc dcsra( ir portiuni mai mari decit 1 cm'i
-
phcile lr-clruic sar fi( afsc L|riform, iar la lovire cu ciocanul
sA dea un sunct clar, I)(xl,)gil.
Un indicio privin(l .ali1ul(tl plti(ilot cstc Ai uqurinta slefuirii,
pla:..ir'r .l .rlrlt l.uri.
Pldcite de teracot;r pf('zinlir (alaclcristici importante, care le asi-
guri folosirca eficicnti la cxc(:uLarea sobelor.
Ifiind confeclionatc din argili, aceasta dupd arderc, capatd im-
portantc inslr$ir'i; astfcl, accsle pldci all o rezistentd necanicd b'r,rd.
I.ig, 20. ptEci cu niFe de djierite fo.me.
" -.3. . _C
a r a
" r e r i 5 t i , ilp pla, ilor .l- t"fa, ora. Tacon-
'-"11,:i,".
* prevedol.it, srAs tZe8 b8. piFn te , .r"lni"" a-..i#_
.ora pcnlru sobe.sc fabri.a jn douj.atirdli:
"t,,
*rn".
"ra
J"
sparF. prin s'ampilare.u,,-ncat;,r"ta,abi.;, c-;tet,
-
plScite de caiitatea I, cu citua 1:
-
pldcile de calitatea II, cu cifra Z;
-
pldci necorespunzatoarc. cu litera D.
Fig. 22. Ban.held de te.acott,
€

Ptacjle
_6" i"ru"ora sint insa porcrasc s
.ar-a- srazurii. rer"re r^r a-ii.i. ,ip*i"
p.i'ilifl,lf;;j1; n.'" .oti-
',.tll'l"Hl'il,''ji?l
ardere pra' i'e a" 1e1' o1o
^f ii',''"1
'n'u-
caracreristic'e rermice aro pr6cror
".t:":*'
t
1. Fabricarea .dremizilor. CE.emiril se fabrici djn argila
.mcst€cale cu nisip qi apei pasta 4 el obtinuta se afd. in (uptoare.
Cardmida se poate conf€ctiona fle pe (ale manuah, id (a.e caz esie denu-
r'tA.drdh:dd de n,:r{i (sT S 4608 55J, 1: p" Iiindo 'rri "
.ordmida prcsoft (STAS 45?-66).
Pro.esul tehnoiogic de Iabricare a caremizilor consl:r din operatiile prin-
ripale indicate in Jig. 23.
Fig. 23. Fazele procesului tehnologic de fabricare a .6ldmizilor.
Exiiaserea drCilei. Arcila se exlrase cu uiilaje mecanjce (exca-
aloar€, graife.e etc.) qi se lranspode mecdizat la fabrica. Se utilizeazd de
asemeDea argiln oisipoasa Gut), care poate coniine pina la 5rri var sub rorme
de pral Este interzisA existenla granlletor de sling ulterior,
cauziDd det€iorarea ceremizilor zidiie in pereti sau in sobc,
Prepararea pastei. Din dgila sfa.inarn bine.u malaxoare se
p.epda pasta, adnueindu-se n:sip ii apa iD.anlititritc slabilile ionform doza-
jutui. Pasta se am€ste.i cu laminorul .u vaiJud.
nasonaiea .drdmizilo.. PasLa sc rrazn fic in tipale, fie se laso-
neazn pe cale mecanici. cu ajlLlo.ll p.es.l.. ri .l lili.felo..
Us care a . nri m i zi I o r (lr-!rimizil,. iasonale sint t.dsporiatc in
us.liiorii, care poi Ji sub lofnri (lf -rot,rorr( a(op..ile sau sub formd de usce-
lorii spe.ial. DrevaiTrie , rL frm(r. dc Lrs(rLrc.
f.1..cI ( if:rnriTilor rlrsl.ri tuzi a pro.csului telDologic, deosebit
dc impoflrIlri, s| d(slir)rrr li. iri r !Dtoa.. de cimp, fie ln cuptoare de
.onslrvJi. sp{r'irr,i (l{ fx. ('rDlorrl .ifiular). Arderea c6rAmizilo. se tace la
o 1€mp.ratrurl dri too I 000"c
%
i
$
t
N
s
n
s$
300-i100
400-500
300-400
800
*i*,iE".tfl"i*i,-f=f u"ir*,,"g;l*,"*fi{5ir'{,:,',1-*$
ff #::qi jx:i:?ii!{itqir&:iri:#i;i"xilrt""3",",i"}*i
:ir,,+*r;*;1td;#eJri$rfi'ffi
*3t
*ffi iliilrFj#: $.i"*:ir;i*i' *i ti. fl$:ilii$;ii
*"f;,:'.1*ff;":u:i#i::f :T',i",X":ix':,:sil1"""r:?,Jffl#;#jl;
44
Phci de
Ilici ile
Ptnci de
e81li alba
Plici de
6
7
75
55
75
90
13
90
45

r***l#*r;*r*nrn*+[$T#,rffi
t.jg.
^:4.
DirlJjsiirj jtr
letr€tof r(i,,|,ir /, t)| rj,,:
l,;,'t;"j"i.,,i;iti'lr',llli,,;,,,1,, 1,,,:r1,ii.
3. C a r a L t c r i ! i r , . i I -n-i
*:*::* 1;ll' :'::'';'i'"; i;l'#";' :;
"
::'^;':9'l;;$ii
n., utiioill,i, "'-'
resula€, retele piane si netede, iar muchiite
,
" ";.:",; :.:'::' J; i;,:.1 ;d: ": "il::: 1,",,:o:;i'i,.,:""
*n,," .,
,r.
-- 'i J L aibd paro/iiare ma;*. deoarF e ab"orb o.d'ltirar. rnare
:::p:r ce.: re arc drept rezuuar pro
pn fFr F re so bci : a *..,.'p"-", il'" 1i i"".'r"::i:i,,,..".,r:, f ll.. :?
"iii:
-_ si aiba . urtoarea rosip in,hisa: .
'"'r*1T ::";* JiT'::.:::lr;r?15jli;:::i:?j:;
-
.ourr. "u
uton fetele aspre, rasi"J p.-mii,ri urme colorate usor in
."
,*i:T.:,]" c-onslirlie un mareriat j-.zjc,eni ta ,ompresiune si ta
tuL. ue au o conductivitate termici rp,l
f;f;".il.T1f y ":;1, ;;;" #l}.'i'ii"'H.'J":: ;:1ffi '",":::i,iil:
46
Cadmizile rezisG la temperaturi dc circa 1000oC; eLe au o rezis-
tenti buni la Eocud termice.
Cdrdmizile sc utilizeazd atil la executarea sobelor.(lo zid, cit Ei ta
cole de teracote; la ultimelc, irentru executarea postarneLrtului, a
cenusarolui, a retragerii sobei 1a peretc ii chiar la calpt jilea foca-
rului sobclor mad. Pe $antier ciremnilc sc depozit.azar in stie. Ele
trebuic protcjate de intempe i qi sd fic minuite cu griji, dooarece la
€re.iutarea sobelor', ulilizarea cirdmizilor cu defectc este irlterzisd.
C. Cddmi?ile s{btiri pentlu sobe. Cir;mizile subtiri constituie
sodimente d., (.ir;midd de min; carc se produc cu dimemiunitc rlc ,. .
140X280 mm, in grosimi de 20 sau dc 40 mm. Utilizindu-sc 1a exc- j..
cutarea rnor lu.rdri de completare a sobcLor de tlracoti sau de zid. I
la dozarca pastci utilizatc pentru conieclionarea acestor cir:'rmizi
trebuic si se urmdreasc5 obtinerea unor caracteristici asemdndLoare
celor ale plicilor de teracoti sau alc cirdmizilor din care sc executd
In cazul sobelor de teracolS, cdptu$ilca plicilor ca ;i complerarca
sp"ljilor,.r. rr-.. la.ii c. -to.a p a .u,i,r.m.id 20 rm g"o-
sime. P.retii care separi canalclc de fum se executS, la sobele mici,
din cadmizi de 20 mm, iar la sobele mari, din dilimizi de 40 mm.
Fo. arLrl - ,;pl . rrini/i ) rbri i. De r-menFr, din a.c.t
ma -riat sp , re, Lr" bot1it".
La sobelc 9i cuptoarele de zicl;rie, exccutarea cdptuletilor, ca qi
a boltilor, se face in unelc cazuri din cdremizi subtid.
Consumul de cdrimizi necesar la enecutarea sobelor de teracot5,
se di in tabelul 8.
TaLelul 8
cods{mul de cirimizi necesar la executarea sobelor
te teracolS
Sob6 nici (pinn b u0
1r0 ii 190 plici)
Soho
'.rri ( rslc 100
(ili,rirxi (r'sto 130 t)lii.i)
1,10
t,ito
1,50
1,00
0,20
0,60
0,50
0,?0
0,70
1,00
030
050
,i
{
47

""""'"".""ff ';51ii'',";::'?J" j",,:$,
ll"iii""3#f ':i,:,f lTi":::'j,ffJi;
:: :lr#iiii: i:T[l,"i,
.E?:,:'.'H:;fi
.i:# H.",t"l?:,"ti';i,i,:
i*,'*-::t+'.4+*hi,,,6 nry;g*pir' $#
;iii "f.fi : ffi ".i,#i,f ?ih:ll i";."n:;, "ii:i:rff ";
Fig. :5, Sorrihentete de prcdusc .efra.tare .u .timensiunite tor:
d c.ranidi normar! l
r ,isla.la lerlpFrd'LUj foar p :nair. (D.st,. I b8n"r-t. d"p o mar^ re_
/rsl-n15 n..anr.i :i..la .,, u|"j tprr-i, - ji pr. ?in d ^ md.. pulFrc d.
acumukre si de radiatie a .;tdu i.
-
tn .ontorrnitaj .u prev.deitp STAS IJ'.66, se fabri.a L]]nitoa_
rele sortimente dc produse xeftaciare normatc (fig. 25):
48
- ciremizi nomale, de tipurile N1-N1a, cu dimensiuni variind
intrr'230-350 $i 114 250 mm Si erosimi de 32.,-100 mrn;
-
pene lungi, de tipurile PL1-PIar, cu dimcnsiuni variind intre
114-250 mm $i 230-350 mm $i grosimi, la part.a superioarE de
65-73 mm, iar la padea infedoare d€ 35-62 mm; a(i,sre cdrdmizi
au forma de pan6 dispusi pe vefticaLd:
-
penc scurtc, de tipurile pS1 psro, cu climcnsiunile variind
intre_^230-350 Si 114-150 mm Ei grosimi, ta partea superioard de
65-73 mm, iar la partea inferioara dc 35-57 mm: accste cir;mizi
art forma d- pana dispu.i pe ori/ontaia.
Se fabrica de asemenea cErdmizi refractarc de samoti {STAS
136-54) Si produse retuactare silic5 (STAS 135-66).
Datodti caracteristicilor pe care lc prezinte, (edmizile refractarc
se utilizeaze h executarea loaarelox sobelof cii mare debit caloric.
a cuptoarclor speciate etc. Culoarea acdsior c5radizi elte patbenx-
aurie. El..lrebuh sa i.rdeplin.as.a ,w.d,(ii F dts .aLitate ,.r r ., p..
. E. Mofiarul de argih. Acest mortar se pxepare din argiti, ni-
sip $i ap;, amestecate in cantitdlile stabilite p n dozaj $i se foloseite
la zidfuea plicilor de tcracotd sau a cddmizilor la s;b€-
Argila avind proprietatea de tiant Fi fiind utjiizaie sub formd de
pasti, dup; intirir€ permite legarea materialelor puse in opcd (pHci
de telacot: si dlemizi).
Spre dao"ebira de aili lianti. ar6ila isi mentine .ara.t-rj.ti.ite
do llanl .hjar in.a/dJ in ;lzidi la tempFraruri ridi,a,. (J00 400"C).
Dp an. a. n,r'ar'Jl de argila.srp.inguru,rroftar lLrli,,a la, yF,u-
laiFa sobolur dp Iera.oli ri dp,/id.
.Nisipul $i apa care intre in componcnla mortarrilui de argild
t.ob{ie si ind€plineasci .erintelc indicate anterior (v. cap. IV, A).
Utilizarea moltaruld de argili se face in conformitata cu pre-
ed.rile STAS 5583 57.
Prepamrea acestui moftar se descrie in capitoluruIl.
F. CimEntul. Cim€nhil este un liant care se tabricd dintr-un
amcstec dc mamd argiloasi qi argild, ars in cuptoarc speciale in
jurul temperaturii de 1 400"C $i apoi micinat foarte {in.
Cimentul consta dintr-un praf de ciuloare cenuqie, din carc, pdn
amestecarea cu nisip, pietris si apd, se obtine o past6 ptastic5, care
sp intireste si ,ap; I o rFlislenl; rrrr".
Se fabricd numeroase soduri de ciment. dintre care cele mai uti-
liz..tl( slnt: cimentul portland (STAS 388-49) si cimentul metallLrgic
rjl'As t202-02).
lIr,|l.r1fu(1ii, ( imcniul se ul.ilizcaz:l pe scari foartc larai. La
L, ,r ', :r.rr ,Lir !"a,i,;rn. ir r p.eparar-a n,:a-u.
1r
49

l-ll, i",:". p-nrru , xe, ul-ar, d
"9!"1"..
, a :i la I onrp.lionarea b.ro
rrurul pen'ru ee.u,area lutdaliiLor pen,ru sobc,
^_,11 T:-t111"1
dc argild destinat execut6rii sobelor, se adaugd une_
G. Varul. Un alL lianr rs(e varuJ (STAS t46-61). Din Diarra de
var
^elrasa
din pjmint-si ar:d in (uproar. la lempFrrlura Lle , ir, a
r uuu r..s. ool'ne oot butgdr (ar npstin.)- A(.e(,a !6 a.nel ..ar .u
apa, oDtlnrndu-e dr s/irs, rb forma de ldpre dp Dar, carc, prin
capurarca-parliale a appi
"i marirea concisr..rtFi, s tran.forma in
Dar.pa<to. De as.melrea .c lircazi si Dar md.ina1,
.,--Yilrl :r" in,r.buin{bri I umeroa<e ta tuffd-iLe oc consLru, {ii! ser
:l;:,,i3"-
pararca mnrrar.tor dcsrinare e-curarii ridariiror si ren
Djn srr.nA aramila.c.onle.{ionPa.; ogrojP 'au cld'nP (1g.26).
(icsLina,e lar;-ii pl5.ilo- de 'ra.nta. ASrat']c mi'i ce m^nr4a/; pe
, lacii a doi5 pltc; dlarLral iar,.1' ma.i "P firra/i in gauri e'-
.utate ln colacii pHcilor.
r,a execularea sobelor de zid se ut izeazi sirrni. neagrd; aceasta
sirma e"i" -oate, putindu_se indoi si resuci cu u$urintd' in scopul
r::=11
U
u
Iepddi rinalufilor de cdramizi care alcetuiesc soba, pe mdsua zidirii
aristeia: de oblcei se utilizeazl sinnd au diametrele de 0,80, 1,00 Ei
1,50 mm.
Sirma se livreazd si se clepoziteaz5 sub formi de colaci
J. Accesorii pentru sobe. ln scopul ur,ei bune funcriondri a so-
belor, la acestei se monteaza diferite acacsorii metalice'
lJsa Dpntru focar (STAS 3585 66), (onfo'lionara din lonre lir'n-
du-se f;; r.slefujro, Iip sletujLa. tip nichelal4 sau croma er <' fabrita
tt't
"irrr,,o A. la care usa proprju-zise e'te simpLd sau tlelurlai
Lrsi tio B. ru uta pr"piitt /jsA dublata de o Pla'a de Snchidere
din ionri pievazura , u r'artirri penrru .ir_ula(ia aerului :i da o pla'e
oroLectoari d:n azbe"l:
'
-
u$i tip C, Ia care u$a propriu_zisd conste dintr-o place deco-
mtivi din f;nte qlefuite Fi apoi nichelate sau cromat6; placa deco-
rativi este de asemenea ciublirte de placa de inchidere' cu circulatje
(1,.a(r. Drc.um c: dF placa proiccloare din aTbeqt.
t:.ii- rip A si lip B au dimensiunilc de 215/ 235 mm (-espe'li
:J2i i275 mff dimensiunil" rumei) U$i . lip C la 'are pla'd deco-
frlivi arcpcri $i rama, au dimensiunile de 255X2?5 mm.
It'r|l pcirtru Iocar sc compune din unrldtoarele piese: uFa propriu-
2i..,. ,rui lll r)il, rip n 5i tlp C esle dub]aLi dF pla.a de inchid' re:
rurnu, .',lltrr'1, ,1" fixBra: !reiarul protF.lor' prevezut cu gdur'
La executarca sobelor se utilizeazi var la prcpararea mortarului
3il*t:iT}l3f""ll:i:"n',i:Yl". De asemenea' sobere de zid se
. ,,H. Colorantii. Cotorantii sint produse de odgine variatl (veEe_
1ali,. ani"nala. minerar.). .a-^ "erie". ta obljnere; air"rireioi ,urJri.
, r-l arara ot,/iIof mp,ali.i crre spres. la prepararea slazurii
tv. cap. l.v. A). .n nod obisnuir,^ mai urit;,,eal; urnraLorii
"oioranri:
- alb rlp 7ir.. atb de ritan. dr culoarp atb5i
- n:gru de ium (sTAs 101-b6), negru de oasc;
- :iiix dF pLunb rsTAs 12e 60). ro>u u" rrg]i,"ra;
- alDaJlru ul'ramarin. alba.,ru d,.prJ"ia:
- galbFr d-- rom (STAS Z4dBJ.l). o,.ru gatben:
.v.r.l^ J s, na. pamin' d,, umbr:J. dp ,.utoar. , e-u)ic.
. Colorantii se tiweazi sub iormd de praf foarte iln. La executarea
:::: :" :iJ::;: ;Tl$1::jiiJ, Jliii :t ;:*ti;mJ*iii"*llr
prepara .u ap; (nu .u ulei). prin .omoinarea a cloi
.oiorantr sa ob(rn allF .utori sau nuanle. dupd .evoi.
,","?";:":t"$"T#:","i # ;::,:jff lo$;ffi
n;,siidldu'a $i se aibs
L Sirrna. Sirana este un Drodus ll
or, ,uLLi ! u conrinu, mi" de , arbon. ,, ';F':;ui,b"i'#t.il,l.,lJXq::f
rara. rn i onlormita,, cu prevederj.e STAS 899_60.
( u aju'orul sjrmci sp efcctueaTa legarea pl;, itor de lera.otii sau
a (ara]1}/ltor. ta
'
onslruirea sobeior: jn acFst ra7 se ulilizFaze sirma
:;',Ji'J;.i:li, "ii",:iTi,::^:ll,i'?r:fl ,f jji'*xa,"l"J'::'l;ll
;ffi ;;,5I"J Ji#f 'frff ", :I?''i:iik i,iliii:1.!"" t" ix%,;,"1
-
a
b
Fig.26, Agrale din silme aiamita:
50
5l

Fig. 2?, Usi pentru tocar:
- ".:,"?'":.a,ti,
:' j ili;i3"i,i;il;:l:1' I --,i1**,
j";,".J1n". *
s
A
I
ti||l ||l
l
-ilNfi{
]l
[|0|| tffill
Eig, 28, Grdtar protector la uqa Peniru lbca'
l ir, 2t, lr( lrizrlof ( | t!ner:
1' . nr'r.r drr porlelat
t
K

{tig 28) ri monlar ,n spai le q:i, d.scni,,rnou se separa rla u:ile
rip s si tip-C. in lo.ul gldrarLtui se prFvpde o ptaca r;rol" .,,rfp;in
azbel): lnchiziiocul ,u n|ar (fig.29),,onf^.i-o ar din jonLd rla
Lqile iro A) sau dir po reldn sa I nateriat p acLic lermorp-i.Le;l
(la uEile tip B ti tip C).
P, bazb dc.om;-4i spp ialp se por fab.ica si alL. iDuri de usi
ppnrru lo.arp (fig. 3n). La sobcle dF zid lara celu ar ." p"L mon,a
uFi pentru focar prevazute cu geuri reglabile, care ;sigurd activarea
. uso pentru
..enu,ar (STAS 3585-Lj6) (tig. Jt) e. e .onf-, io,a j
de a.anF"-a din Io'lri. purrnd Ii ne..ruirt. itetuira, ni, h-lara .au
.rumala: ca lirc,aT; .u drrnen.iunit, dp 251 <I00 nm (rpspFcti
255X140 mm
- dimcnsiunile ramci).
,65
gv
;
.. E
:io
3
i
C
Fig.30. Usi pe.rN tocar, nestan.tardiar.;
a' F '1''n |'| ,''':'
-, -l i:''t id arn ',,r rrci ,ioui(A.n:i (l
".
. .orpun din L 'nj'oa-arp pi." : u: a p.npfiu
"i, r.ma .i .n .r,. .
'l

ruru
Ld,u,el-.sub. sp, iatp .c po mo'lrd garniruri ornamFnralp at ji
iiili fi,. " " pent'u rocar 'j p- rru Fn-carrixare'a a'eea<j ram;
Usa pcntru nis" {lig. 331 F.rp t^t. - a la "ao€lo cll niser se oor
rrc'lra u)r de , omand; so. .ia .. d^ obicei p. rforare. , are poi ti r jch"_
rare! ardmrle sau bronzafc
Grdtsrul (fie. 35), care se monteaz[ la vatra focarului, este con-
fectionai de obicei din fontt; la sobe speciale sau la cuptoare se uti-
I)imcnsiunile grehrelor se aleg in funclie dc mirimea focarului
Si de combustibilul utilizat (tabelul 9).
'l'.beItrl I
Dinensiunile grdtarelor pent.u locaro
Fig. 32. carnir.u.i
ornamentali alLirLui
,a din usi pcnh.u Io,
. Utila. cle curdlbe ltie..}4) este de di{edte forme ii se monteaTi
la coquri; este de dimcnsiuni reduse Si se inchide ermetic.
@
Regutatorul de tiraj salr fuberul (fig. 36) poate li conleclionai
din tabli sau din fonti $i se poatc minui fie pdn alunecare intr-o
ramd, fie prin rotire cu ajutorul unui miner. Aceste regulatoarc se
Iig, 36, l'orme de regulaioa.c (indr1?Lilosfc) de liraj,
construiesc astiel incit si nu irlchi(l:l complct drumul gazelor ars€,
sprc a nu se produ.re accj(l('rri.c prin asfixic cu o:{id de carbon, in
cazul manevrd i lor de citrc ne$tiutod, inainte de arderea com
pletd a combuslibilului (v. lig. 118).
llg. illl. LIisi penlru njti.
r00xr40x5
100x280xr5
100x300x10
iltN
rililil
56
Fig 34 trfile de cujtirc. I'ig. 35. Gdtar de lonta.
57

, '!r9ll !. Dentilatip,s- u itizeaza Ia unFle riouri de sobe; .t ^"1"
i;,"%f
,, * monlpaz; r 1 irr. riorul sooei. a"ieu"ind cir, ulaiia a..ru-
Cruto,ttl de c.ntiloti" f';.37) d.n m. a ni.lrptat sau alam I se
monlea/a la.dpFr^lF tubu ilor dc -. tiaie sau t- U;illfilp dc prti_
latie previzute la unele sobe.
Fig. t7. Gr;fa.c de vertilati, Fig. 38, Cuptor de lab1d.
, Utit1.d:
'^entilalie
s: f(,tosctlc ta Lrncl. sotrc, in locul gfitarului
de enliaL:..1.,cp.L, l, r'r ,ufi,o t. ...r,Lita(rc ,d.r td g'aurite de
vcnlralr-.
aig. 39_ Ca2anc dc api de diterite tipu.i g mirimi.
. Ptirc.,.tc folocid ta.LbctpopgJ ir.L. p,rin I r,ra{STAS J4S5_D5)
:t- ar._
-dirnpnsluni
ar:abil .: ir irFdi" J m..n.l| ni - cr r d^ 400X
792a)0 l Plirele "in pre./u ^.J.,.r,:uf: mobi ri alr o ram:
(STAS 400b 66). de.li ,a d .non.er.i pti , i.
Cuptol'ul este de ascmenea fotosit ta sobele de gxtit; cste confec-
lionat din tabii de otel ei esta prevlzut cu inihidcre ermeticd
(lis.38).
5B
Caz&nul pentu dpA. caldd, folosit de obicei La sobelc de getit, esie
ale aliverse tipuri Si mirimi (Jig. 39), con{eclionat din table inoi-
dabil5 sau de zinc.
K. Materiale lezistente la foc. Aceste materialo au drept scop si
izoleze elemcnte de constructje cxpuse pericolului de incendiu din
cauza sobci sari a cosului de fum.
AzbestuL este un material care sc livreazd in foi sl care nu arde.
Cu azbest se cdptuqesc u$iLe pentru locar $i se izoleaza elementcle
de lemn care vin in conlact cu soba san cu coluL de fum,
Addueindu-sc fire de azbest in modarul pentru exccularea ten
cuieliior aplicate 1a sobele de zid, rezistenta acestor tencuieli creftc
Pisld imbibati cu mortar de argild se utiti^azI in acelaii scop ca
$i azb€stul, deqi est€ mai putin rezislenfi la foc
Ca9itolul v
UNELTE qI DISPOZITIVtr
PENTRU E'XECUTAN,EA SOBELOR
A. Unelte de trasat. La executarea tras5rii $i a m;suretorilor'
n€cesare in timpul lucrului se utilizeaza difcrite dispozitive. -
Metrul Ei rigla pentru mdsurat pIici. In afara
-metrului se foloseqte riela pentru misurat pleci (fie. 40). Cr1 aju
torul cursorilol mctalici prev5zuti pe cele doui fete ahturate gra-
dat€' ale liglci, se misoari dimcnsiunile pldcilor Fi a celorlalte piese
de lcracoti. Tolodati, stabiLindu se cu ajutorul cursorului clim€n-
siunea neccsard, se poaic exccuia tiicrca pldcilor.
Coltarele. Trasarea unghiului drept (90') se €xecut[ cu un
col-tar (echcr, vinclu, gbiunie) confeclionat din metal sau din 1emn.
Trasarca unghiului de 135" (eherung), necesari, de exemplui la
.recutarea sobolor in cinci coLtdi, so face cu un ()Ltar la 135"
(fie. 41, a).
Verificarca si tiierca in unghi drcpl a plnfilor de tcracotS, ca Ei
verilicarea unghiurilor drepte 1a ex({ularca lu(ririlor de monLare,
in cele trei plane alc felelor sohci. s( cft'.tucazi cu ajutorul collan -
Iui cu talpd (fig.41,b).
TIasorul. In.azul if .lr( ,slc nocesar:i t.iierea plicilor dc
teracotd. insemnarea pe plar( i a lirliilor' (lc idierc se {ac€r cu un trasor
(fig.42). Accsta.stc (onil.cliNral din tabli de a.luminiu do 1mm
E{r'osimc ti pclmirc rgirierea linici de tiiere pe glazura placii.
59

b
llrt .lr. Colia.e:
Nivela 0 olobocui). Stabilirea poziliei odzontale sau ver-
ticale a muchiilor si fetelor sobelor, in timpul executidi acestora,
se e{cctueazi eu ajutorul nivelei (bolobocului), confeclionati din
lemn (fig- 43,4) sau din metal (Iig 43,b) Nivela este prevdzuta la
capet€r ti la mijloc cu tubud de sticH umplute cu lichid, in care se
(::
Fig, 43. Nivelc:
afH o buLe de acr. Nivela cste a;ezatd in pozilie orizontald sau vcr-
ticali, cind bula de aer se aFazi exact intre reperele de pc tuburi'
Firul cu plumb (cumpdna). Poziiia verticah a r]1uchii-
1or ii a feletor s;bei se controleazd de asemenea cu ajutorul flruhd
de plumb (fig. 44).
Dreptarul. Cu ajutorul dreptarului se controleaTi dacd mu-
.hiilc sobei sint drepte 9i f€Ie1c ei perlect plane DrcplaruL sc conf€c-
lioneazii cu mare grij5, din scinduri de 2 5 cm grosime' bine uscate,
;i are lungimca de 0,80-1,20 m.
B. Unelte qi dispozitive de cxctulic. La executarea sobelor de
temcotd sint utilizate unclre li (lispozilivc va ate, ln raport cu ope-
ratiile ole lucru.
rasc ponllrr prcPatarca mortarului. Prepararea
moflrrului, ca $i iDDruirfoa prealabili a argilei in vederea pr€Ixrdrii
nn)rLafulLri. sc I xd ulii in liglx anc (1a lu(firi mici) sau in butoaie sall
Fig. 10. Rigln pea-
tuu masurat pllcj.
;_ t00 /20 -)
Fig. 42. Tmsor de

Platforme de mortar, Mortarul se prepari ale asemenea
pF plarlor-n- dp no-la.. clr din- siunile.Lnente de 1.20x1.50 m_
conte.(ionaLc dir c.inourj $i morratF p- pamin .
. ."1."r'_" de prepararp a mor,arului. sfticrmar a
ourgarrLoc de argiu se execuiS I a maiul d" lpm, .au .Lr loDcrr- care
culii cr] capacitatea dc circa 100 l, confectionate din lemn sau din
tabLe (la lucriri mari de mai multe sobe)
Fig. 44. irir cu prumb (cmpanA).
!ig.,17. Clest€1c so-
sp ulili,,eaze Ia ameste, arca morLarului. Lopata de lenn itF.. 4S.
pred7ute ,Lr dinii, permi,. alit stanmarca buledritof de arpiid. cit
si prepararea. mortarlrlui. asigurjnd fapjdi.al,pa iu.rutui $i ob;iinerea
unur mortar orne DteDarat.
lnainte de preparaiea mofiafului, argila sfefimati sc cerne prin-
tr-un cA1r, constind dintr-o phse de sirm5 cu ochiuri mai mari de
I mm, montat5 pe o ram6 de lenm. Cemerea nisipului care se adaugd
Ia mortar se executE cu ajutorul unei sil€ cu ocLi ri mai mici deciit
1mm.
62
Cutitul sobarului (fig. 46). Acesta cste un dispozitiv uti-
lizat la prelucrarea plAcilor (lnlitu.rarea marginii de protectie, t5ierea
Ia dimensiuni); el conste dintr-o lami de otel dur de 1 mm grosime,
cdlit si flexibil, avind o latffe bine asculitn Ei ;1efuitd, astfel Incit
sE se evite $tirbir€a plicii $i detedoraiea glazudi.
Fig. .16. Cuiirul soba
Cleqtele sobarului (Iig. 47). Acest cleite este prevxzut cu
adincitura la 1ocul de imbinare a bratelor, servind la t5ierea Fi fa-
Fig. 48. Dornuri:
4 - c{ s€cliune Deimia;
0
c
b
d Fic 49. Piatli d! tLfur.
sonarea pldcilor de teracote, ca Si a cdremizilor p€ntru sobe; tot cu
ajutorul acestui cle$te se executi risucirea ii tiicrca sifirrei, la mon-
tarea pl[cilor.
Dornul Pentru tiierca pllcilor ii exccutarea glurilor se lolo-
sesc dornud dife ie (fig. 4ll), conlcclionate dintr-o bar5 de otel cu
diametrul de 1 cm ni lungimca de circa 15 cm; dornu le au seqiuni
va atc, carc pormit cx('cularea giurilor de dilerite forme $i merimi.
Fig, 45. Lopa€ de lemn.
63

Piatra dc $lefuit (fig.49). Accasta estc confeclionatd din
siiical sau din carborund {i este utilizatd ]a $lefuirea pldcilor, ln v€
derea montirii acestora. In cazul uzirii, indreptarea pietrci de slefuit
se face pdn frccarea ei cu mi$Ari cirulare pe o labld pe care se punc
pilituiS de olcl. Pietrcle subtiri sau cele spaxtc se pot lipi cu adcziv
pe o plac5 de teracoti sau pe o scinduld netcda.
Ztdirea cxremizilor $i cioplirea acestora se executd cu crocond
,ia*iiii 1tig. 54), car€ are gieutatea clc circa 1 kg ln aceiasi scop
se utilizeiide asemenea cioconul cs oarJ (v. fig. 51)'
:
Fie. 51. Ciocan cu virl,
Ciocanui sobarului (IiS. 50). Accst ciocan are greutatea
pinn 1a 250 g $i cu cl se cxecutd montarea plicilor in pozitia 1or defi-
nitivi: acest ciocan estc utilizat de asemenea Ia $ierea pldcitor de
Ciocanul cu virf (fig. 51). Acest ciocan are forma unui
tirnacop Si cintare$te de asemenea pine h 250 g. Partea lui cu tdif
s. utilizeazt la tdicrea $i potrivirea pldcitor sau a ceremizilor, iar
virful este utilizat pentru dcmontarea sobelor.
Bu r e t e I e. In timpul montddi pldcilor de teracote, acestea se
ude cu ajutorul unui burete. Cu buretele infeiurat in cirpi sc exc-
cuta netezirea mortarului lipit in inl,criorul sobei. Tot cu bu€telc se
spau soba la fata exterioari.
Pensula (fig. 52). Ea cste utilizate h chituirea $i finisarea
rostudlor dintre plicile de teraco€, la fata exterioad a sobei.
Peria (fig. 53). Cudtirea sobei, dupi finisarea r6sturilor, sc
face cu o perie carc trebuie se fie aspri, Iiind confeclionate din per
dc porc sau iar.be de mare.
Alte unelte $i dispozitive d.e executie. La exe
cutarea sobelor de zid se intrcbuinlead dc asemenea uneLe unclte Si
dispozitive pe care le foloseFte zidarul.
64
l.ig. 53. Pelle pentd fini-
salea sobelor,
Cu aiutorut mistriei (tig.55) se poate executa intinderea morta_
rd; in'timpul zididi cerd-mizilo!, precum Fi incircarea mortarului
la tencuirea sobelor.
fi8, 54. Cio.anul zi-
darului
t - cdb' sobaNrui t cotdrur!.
Fig. 55, Mist e

Tot la tencuirea sobelor s€ utilizeazi
119""^:.gir , ,,r.i ,,.- c. ," ",:,:I:i':,':"1')q;#';::[lT.
::1,::;i;iJff l:";it""..;;,:i- ''" de a.cm'n"a cu drip"a 11;g 14.
,",1,"::Tdiii:i*"T:Tjiti'"; t'-ot ruc{rrui este utilizar un
Fig. 56, Ilahala, Fig. 57. Driqcd.
. Oinyi?lt""u
Ut linisarca sobr,lor de zid sc face.cu o m.dtuncd, sali en
. C. Unehe si dipozitivc dc intrclincrc. Eecul.,rea tu!,;ritor de
l?1lll[."
a sol_ror ne"..;r ., rr.r.zrrrla , a:r. .i" i_.r,_ ,i,iip")itii!
curaFr sooe, FiC,c Sg.llinCurn de
_- Cu.ajulorui, cio.a|ulLli cu virf, al darnului ,i al ddllii so executa
fffi :ii ;-:,H3i:":i ."i,ir tli, :," li ilt"l*".'1il:i.*#x.:",,,:
rilor se face cu ddltd 9i cu barosul, carc csre uD crocan cu gleutatea
de 3-4 ke.
Pcntru cllleiirca de funineine a sobelor
rurdlat (Iig. 58). Aceasta se e;ntectioneaza
66
din coamS de cal, mat€riale la carc funinginea nu aderi, ceea cp
asigure curitiretr rapidd ii buni a funinginci; ca s€ utilizeaze de ase-
menca la curtr'lirra co$urili)r.
Curlfirea soL€]or se poatc execuLa de ascmerl.a cu ajutorul lin-
gurii de cwarlat (fig. 59), .onfeclionali din tablii qi previzuti cu
miner. Lingura se inlrodr-1ce pe la partea supcrloara a sobei, dupi ce
s-a dcmorrtat cupola acestcia.
D. tln€lic ti dispezilive ale transport. Peirtru ef€ctuarea transpor-
turilor neces.rc in timpul lucrului, sobarul utllizeazi gdle&ta, roaba,
tatgd penk'u martar Ej. scripetele.
CdpltalL! VI
ORGANIZAITEII LUCRARILOR DE EXECUTII:
9I DE INTII,ETINEIiE A SONELOB
A. Structun p(ocesului ile conslruclii. ln scopul organizlrii
giinli{icc a rnlLncii sale, sobaruL trcbuie s5 cunoasci st.uctura pro-
'.sulJi de cun"rrL, lii. , .alru .a ura sint .up"rns- )i lu rarita de
executie Si de intretincr.e a sobelor.
Prin proces de constructii se inlelege totalitatea lucrddlor care
€c ciectueazd pe Sanlicr in scopul realizarii unci constructii. pmcesul
de construclii. se divide in: procese de lucru, operalii, faze de lucru
$r mrlcarl oe rucru.
Lucrnrilc de diferite specialitdti care se execut; in wedcrea reali-
dfii constNctiei constitric procese d.e lucru. Ifc exemplu, er.ec,rtarea
sobelor de telacotdr executarea sobelor de zid etc. sint procese de
lucru.
Procesul de lucru este alcetuit din mai multe operotiii de exem,
pllr. procesul d. iunru ,,axenut,rrca sob-]. r d,' r"ri, n i , on. a din
urmitoarele operatii: prcgetirea locuiui de muncar, prepararca mor-
tarului, Fegittuea placilor de i€racoti, cxecutarfa sobei Fi probaria
(in.Fr, arca) :ooei.
Tiecarc operalie s€ subdivido i^ laze dc lucru. De exemplu, ope-
ralia ,,executarea sobci" se .rompuDo din urmitoarele faze de lucru:
tmsarea sobci, exccutarca so( luLLli, .xccutarca cenusarului. executarea
focalului, monlar.ea rirr(lufilor dc plJrci, cxccutarea canalelor de gazq
cxcculafra capa( ului sol)ci ii {inisarea sol}ei.
La rirdul hr, fazelc dc lucru constau diD nit.a;ri ile lucru san
minuiri; de exemplu, {aza de lucr-u ,,montaFoa rindudlor d,i pLdci,,
din
wtilizeaze peria ile
iarbi de mare sau
Fis. 58. Perie de curAFr sobe.
69

comporte efebtuarca udndtoarelor mi$edri de lucru: aaezar'ea pldcilor
Ia boloboc, incheicrea rindurilor de plIci, zidirea plecilor $i legarea
cu agrafe a plec or.
B. Formatii de munci. Un element important pentru ridicarca
productivitStii il constituie organizarea rationali a formaliilor de
munci, pe baz€ cooperirii !i diviziunii muncii.
In constructii sc utilizeaTl dC' obicei urnitoarele forme orqaniza_
torice ale fodelor de munce: formaiia minime de munc5, echipa $i
bdgada.
Forr.ntia minimaL ile ,1z?rci corlstii din numdrul minim de munci-
tori (uneori chiar un singur mun.itor), carc pot executa lucrarea,
realizind o ..tiiat€ coresDunz.;itoarc a .xecutri.i si o productivitate
bune a muncii; de exemplu, {ormntia minini de muncd pentru €xc-
cutarea sobelor constd dintr-un sobar (categoria IV sau V) 9i un mun_
cjror auxiliar (.al c^r'a II).
ln mod curent. cxecutarca lrt( r:ifilor sc ii.rcdinteaz5 unei echipe,
alcetuiti dintr-un num5r niai m..c .lc muncitori. orqanizatii in mod
clt mai rational ca numir si califi( arc, car^ au dc .xecutat un volum
anumit de lucru. intr un tcrm.n .lat ti in con.litiilc rcalizerii unei
pro,lrr.li.i iri ri, :, r. i -r ,_ ii.
IJe exempllr, la cxecutarca sobelor de teracot5 se utilizead echipa
aliturati dintr-un sobar (cateqoria IV sau V). un aiutor (cateqo-
ria III) st un muncitor auxiliar (cateqoria II), $eful de .chipi fiind
sobarul- In afars Dreocupirilor de orqanizare a echipei. dc creare a
conditiilor optime de lucru si dc aDlicare a.clei mai potrivite me-
tode de munci. sobaNl executl efectiv fucrdrile corespunzitoare ca-
Ifi(|nrii lui. qi anume: tmsarea $i montarea etectivi a plicilor $i a
pieselor accesoriit totodate, sobarul are in sarcine verificarea execu-
tiei si realizarea caliHtii bune a executici, conform cerintelor nor-
mativelor si a standardclor ln vigoare.
Sobarul aiutor execute pregetirca pucilor Si aiutn pe sobar la
efectuarea lucrArilor de montare a sobei. Muncitorul auxjliar prcpad
mortarul Si aprovizioneaze locul de munca cu materiale $i utilaje.
O formi inaintattr de organizare a formatiilor de muncar este bti-
godo. l-a executarea sobelor s€ pot ltllliza briga)zi de specialitate,
al.Atuito din muncitori de aceeafi specialitate, care au in sarcind
exccutarea sobelor dintr-o clddire; de exempL! b bdgada orgari-
zate ln U-R.S.S. este alcituiti din I membri: un sobar (categoria v
sari IV), un ajutor (categoda III) Si Ease muncitori ar.(iliari (catego-
ria 1I)- Sobarr.rl. care cste totodata seful echipei, executa soba im-
preune cu ajutonrl, repaltizindu-$i sarcinile ca tn cazul echipei de
68
trei. Dintre cei sase murcitori auxiliari, doi execute prepararea mol-
tarului, 're: . ri uLJ lrancpocturil'. ier unul 'l's^re?'F locurilc d-e
rnun.; Oarorita trarc; rapidiLi(i a lu"rului, briSada lucrcazd simul_
tan la ex.' ularcx lna: mullor s^bn.
C. Locul de munci. Locul de munci al sobarului se imparte ln
zone. Existi r.rmatoarele zonc:
- zona clc munci, constind din spatiut destinat formatiei de
mur' a pcn .r a ri dc"f ?urJ a'1ivi1a" a:
-
z.ona ae materialc, care este spaliut aldturat zonei de munce
Si destinat depoziliii materialeLor ulilizaie in timpul lucrulrri;
zona d; transport, destlnat: transporturilor necesare aprovi
zionirii locului de muncd.
Por;unea lo' u 'ri L'mu_c;, rcparli/ari p""ru cx culi'unei for-
malii oc mu_.4. p dura a ur,ui s.himb al'jruiF+ " Jrontut dc PIun'd
ln s,opul repifi.acii o.ul r: d" m-nca pc. cr-l ip' cau pc brigizt'
in rcderti e:'r'.r ar:i .u J ilor, a' e.la sP suLdivide in r^lalilalea l'ri
Fig. 60. Schema de dganizare a
loalui de mrncd al soba.ului:
c5piutrea per€[or
ln sectoare sau in etaje ale munce. Sectoarele de mt'acd se obtin prin
diviziunea unui etai, iar etaple de luctu se obfin pdn diviziunea pe
lnellime a locului de munca.
tn {ig. 00 s^ d;. .lrepl "romplu,
qlr'rna de organiTarc a locului
dF munc.i al soLarurui, , u i',di(rn r p{r/iliei ralionale a maLeflalelor
SI s unclt.lor ncc -rrc 5rr timpul lucrului.
ssi,'
Br-'' z
(J)O
.qg
69

Un rol imporlant in organizarea loculul de munc5
yele de lucru. In alara cutiei de moltar, a geletii sau
zate in mod cucnt, se utilizeazd de ascmenea unele
constructie speciaH, cu manevratu simpLe $i rspidtE.
In U.R.S.S., sobarii utllizeazl cu succes Eabloane penfu execu-
farea sobclor (iie. 64). Acl'slca constau din panouri de scindud
.cHrl..ti.,. t- to dr ner 'u-i . f,f-,. ,- .^op:,,ar. .. -:,ri.d p. ml_
sLrd /,i,.fl. .oo-i. . ri, nJu- ^ pp .,l ar. d :" I Irrj Colldf.t^ ",
iixeaza la colturile sobc'i, stabilindu-li se pozitria periect 1'edicatd $1
rig. 62. Schcli d€ consid.tie sovieli.,E:
flxindu-se in acrasti pozifie. Panouriie tablonr-rlui se fixeazi prin
sBpendaxca in cuie sau pene, montate in giudle prc,izute in coltare,
la distante de 0,50 m. AvantajeLe acestor Fabloanc constau in rapi-
ditatea $i exactitatea cxecutiei.
7l
ll au dispo,rti-
a caprei ulill-
diepoiilive de
!.jg. 61. S.a.i peni{ e{ecui€raa sobet.r,
Asdel se poate folosi scara din iig.61, cu inittimea de l,zb m,
cafe se poate muta cu u$urinti. De asemenea, schela din fq. &2, de
con!rr iie sovi i.d. a.p rJ raj^ i.l po-rar'". .J., a.p ^ p-nzinm o
nud: i f, in;lrinFi d 1.0 n i ii.. tr injr i-..a dc
1.40 m, ceea cc asigure executarea sobclo pe intrcaga lor inl1time.
Pentru depozilarca materialelor in timput lu.rlrtui s€ utilizeaza
masule de constructie u$oara (fig. 63), care se mutd in timput tu.ru-
lui, dup:i nevoie.
,70
Filr {r:1. Mlsuli p.ntru maicriale.

"""3;,
Y:':o; i;,r:iJi;l:XiT::,lJ:'.r:*i" ;:il'Jt:'9^f il;::l
i., ..,. u
"*u
:nor ru
':rr rl' bunb ' a l3le
,".:'.i "il;;*tt:;.;;'ll :"l"il ":
: ;"j:1"':;:;i-i"'j jf-:i?"1
1tir",',"*".11 ;'ii"l: i"'i'.j:'lil, i"*
"1"'l; ': : .;";'l:
H'r:*:::i"i,r,",ft1i!.tit{$::*FJ[i#i;f;*T:,m*'];
;erFsiia o orAanizarc atFntii pcntru a I
Iolerai sc poate lucra la alta soDa
:;:n?,.-*i.
jm#"i."{'ki"**,::5i"1'mlliti"l":::'"1"-"'*:liis;
eo, 'r ti* .;'r; r,.'['u o.,n r. soba .- rx.,-d di( dc r- pa-do.-ara
r*.p".-1, ."'':r' t' l
'
I a /" lp pi do"Flll:
4
ais. 65. Dxecutarea sbetd drrra E€::*1;l:li'zata in U.R.S.S. de o brigad6 de
Fjg.64. Sabl@ne
2'
.onstructie sovieticd) peDttl exNlar€a
I - col(rrr | - cnurl;
- Ia in.:lfmea do 0.70 l.5O n sobdr''l --o ' '
J pe plrdos(ElA dar
na,".,*,;:: i .a,e pe nn.,r4.,;..., '..,,.1 ,,;;,':.;";:,i11-:ijpirq mql'
- "-*rl :."ilo"-,'.' o' i.l' .i'.' .''i -l l ll; i. ., r ;; pe s he . De ca-e se
"u"ltiJi'liii*""t1'." r,,10-!.70 m, soba.ur ru-eaza iot pe shern' dar mate
o.r"r"
"i,.i "ri,"r.
p" Disuk' monlare pe scheh'
,"
- r.t.n, lnire 0,70 9r
!n1re 1,50 eL 2,r0 !d;
72

i
,*;,;*u
:i t:'r'
i firi':1";:,;
{r'i tiu
Capitatltt VrI
CATtrCORII DE SOEE
PriF sistemui constru(tiv al sob.rt,
:l;. ;'.tl ; :1 .: l"tl,
"
:, i
li,. ?:li; J' i:":1,: :;;: "'i
r-ii;
i;::l;i ,r ;;i:, ;, ;l l: i;: :::,i :;:","ilri,
A Elemenl,Jte coilrponenre atc lrctrr
fiiiJ?j{:h"'il:{#liT,"rjlii lii "llirll iJ''l',';i.,ilI J'ft1:'x3'"i:1
- r]ispo,jljvul ile pforhr(1,rc l (.:ii(r rii. .,)nstirui|.1 J.,carrt sobeii
d;.:'i'!i.:'lll'[x; jil.'jt ;;,:;,igu:;l':l :l;**,itg"*t*i
"r,"i.;i:i::r.?i;:,*nente
are uDei sobe cu canare de saze (fis. 66)
, lo:: r] q ' .i ..,- j uin , rn3'i.r'
::; l.r;;:;::,,qrl"-, ll
ji ;,;"; jt
i.;T:i;
i:'"11-,';fi;:
,.**lii;11,"ii"#'"".1j*i.i1,:*-*. rrocarurui pe care se a;azd
-;'fiil? ll#jl'ii"l"J,:ii"l:1,:i"""' ra'aha rocarl,rui, asi-
'"
;"'$iifiiiJlfl!li"iXii,;1*." arimcntarea cu combustib* si
^. --_bolta
focarl ui. carc se oe.uta ta par.roa sup.noag a focarului
il,'''1ili" "::i.5:i?i'j'":',;:'ill.:"1:i.ii: i "":;:* ",:: i":;:h,:x
gaTe:
,,|l".,,"1 i,'t:il h"':[; : lil;_. ,t,ifi;,:,,,,
o .'i.a' Lo,p.(e,ii
7A
. gula cerRr+aruIui, la care se monteazi t,ld ce,i,forttiuC, s€r-
..1e Lr a.eurreJ rifd .l ri i lo 5 ualpr'a 'pnl-rl:
-..,ai".-
uc ga/ . 'or,.cJ'r. ir rr,t"i L sob"i !r' bcoprl
cisculatiei gazelor
-ficrbinli rczultate din arderea corxbustibilului;
coaslituind un etemeDt foarte impo(ant al sobci, ac4te caDale slnt
Fig- 60. El-^mcntet€ conporentc ale und
sob€ cu .arale de grzei
14 - culorn (acopedsur s.be4
d:imensionale alit ca sceliune cit Ei ca l'rngime, incit sA asigure efi-
cienta maxirnl a sobei; canalelc de gaze pot avea o consrrlrclle rr'a-
riatd (verticale, in zig zag etc.);
-.atue.a
d. gaze se p.evcde la un.lc s.b. nl lo(ul ..nnleld-de gaze,
avin.l a..easi lln.titnci .a este !s.z.i;i delstpfa h.llii ror irului 9i ste dimen_
siodate de asemcnea ir scopd GiCuririi randam..luLni maxim al rcbeij
- racordul cu co$ul. car. rorrsli dirllr-un burlan (de teracoid,
cirnmicli. tabli), ce prrmit( gaTflor lj('rbinli ti fumului sa fie colec-
tate in coul dc fun);
75

cartea_sobarului_si_cosarului.pdf

cartea_sobarului_si_cosarului.pdf

Recomendados

Recomendados

Mais conteúdo relacionado

Semelhante a cartea_sobarului_si_cosarului.pdf

Semelhante a cartea_sobarului_si_cosarului.pdf (20)

cartea_sobarului_si_cosarului.pdf