Ramona Ghițulescu, profesor, Școala Gimnazială „G.A. Bassarabescu”, Ploiești, România

1. ”TOȚI SUNTEM COPII”
PROFESOR,
GHIȚULESCU RAMONA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”I.A.BASSARABESCU”-PLOIEȘTI, PRAHOVA

2. TOȚI SUNTEM COPII
Știm bine cu toții, că fiecare copil trebuie să fie la şcoală.
Experienţa pe care o acumulează copilul în şcoală este startul
lui pentru viaţă.
În învăţământul primar achiziţia instrumentelor cunoaşterii,
cititul şi scrisul dar şi prin primele calcule matematice constituie
baza viitoarei dezvoltări.

3. TOȚI SUNTEM COPII
Foarte frecvent întâlnim în şcoală copii care au probleme
de învăţare.
oscilaţii
dificultăţi
tulburări ale învăţării.

4. ÎŢI PASĂ, PARTICIPI şi vrei să ŞTII MAI MULT.
O mulţime de întrebări apar încă de la început legat de
dificultăţile de învăţare:
• Cine şi de ce are dificultăţi de învăţare?
• Cum şi când apar ele?
• Este firesc ca un copil să întâmpine greutăţi, sau este
responsabil atunci când apar?

5. DIFICULTĂȚILE DE ÎNVĂȚARE
În literatura de specialitate se menţionează faptul , că
de multe ori dificultăţile de învăţare sunt considerate
probleme doar de ordin intelectual, iar copiii cu
dificultăţi de învăţare sunt consideraţi având dizabilităţi
intelectuale.

6. TULBURAREA DE DEZVOLTARE
INTELECTUALĂ
 Dizabilitațile intelectuale (tulburare de dezvoltare intelectuală) sunt
tulburări cu debut în perioada de dezvoltare, care includ deficite ale
funcționării intelectuale si adaptative în domeniile conceptual, social si
practic.
Criteriile de diagnosticare sunt următoarele:
 Deficite ale funcțiilor intelectuale, precum raționamentul, rezolvarea
problemelor, planificarea, gândirea abstractă, învațarea în mediul școlar și
învațarea din experiență, confirmate prin evaluări clinice și teste de
inteligență.
 Deficite ale funcționării adaptative care duc la eșec în atingerea standardelor
de dezvoltare și socio-culturale privind independența personală și
responsabilitatea socială.
 Debutul deficitelor intelectuale si adpatative are loc în perioada de dezvoltare.

7. Oare nu toţi copiii au mai mult sau mai puţin nevoie de sprijin ?
Prima ipoteză prin care trebuie să începem este că nu e nimic
ciudat ca un elev să aibă dificultăţi de învăţare.
Există multe perspective, modele şi teorii, dar cel mai greu
este să găseşti metodele cele mai potrivite pentru a şcolariza
copiii cu dificultăţi de învăţare.

8. Dificultăţi / deficienţe / dizabilităţi ale procesului de învăţare
În afară de deficienţele recunoscute
 mentale,
 senzoriale,
 de limbaj,
 comunicare,
 psihomotorii
-sunt identificate anumite tulburări –dizabilităţi, care se referă la
procesul general al învăţării.
Acestea sunt dificultăţi pe care le întâmpină unii copii în procesul
complex al dezvoltării lor şi se manifestă în integrarea şcolară şi
socială.

9. Ce NU sunt dizabilităţile de învăţare
Dizabilităţile de învăţare nu se confundă cu:
 Tulburări de atenţie
 cu întârzierea mentală,
 autismul,
 deficienţele de tip senzorial (de auz şi de văz)
 dizabilităţile fizice,
 tulburările emoţionale
 procesul normal de învăţare a unei limbi secundare.

10. TULBURĂRILE DE SPECTRU AUTIST ( TSA)
 Autismul este tulburarea centrală din cadrul unui întreg spectru de tulburări neuro-
psihice și de dezvoltare, cunoscut sub numele de spectrul tulburărilor
autismului/autiste sau de tulburări pervazive de dezvoltare. Termenul ”spectru”
reflectă gama dificultăților și particularităților tulburărilor de tip autist: dificultăți
de dezvoltare a abilitătilor sociale, a limbajului receptiv și expresiv,
comportamente repetitive, stereotipii care se manifestă diferit de la un copil la
altul.
 Știm acum că autismul nu are doar o singură formă de manifestare, ci mai multe,
cauzate de combinații diferite între factorii genetici și cei externi, de mediu.
Cauzele specifice ramân încă necunoscute.
 Simptomele autismului pot fi identificate timpuriu, uneori chiar de la vârsta de 6
luni, majoritatea semnelor devenind însă evidente după vârsta de 1 an.

11. SEMNELE DE DIAGNOSTICARE ALE TULBURĂRII DE
SPECTRU AUTIST
 Copilul evită contactul vizual și interacțiunea socială
Are preocupări repetitive, limitate
 Pot exista reacții intense la anumite sunete, texturi, gusturi,
mirosuri, lumini
 Pot apărea manifestări motorii repetitive, precum fluturatul
mâinilor, mersul pe vârfuri.

12. SEMNELE DE DIAGNOSTICARE ALE TULBURĂRII
DE SPECTRU AUTIST
Copilul nu vorbește sau are o întârziere mare în dezvoltarea
limbajului și comunicării: nu arată cu degetul spre obiecte;
 Atunci când există abilități ale limbajului verbal, poate
apărea ecolalia: copilul repetă cuvinte sau propoziții din
desene animate,reclame, etc.
 Există momente numeroase marcate de tantrum și protest
 Există dificultăți în întelegerea emoțiilor celor din jur

13. Are comportamente repetitive față de anumite obiecte
(exemplu: învârte roțile de la mașinuțe foarte mult timp);
Nu aduce obiectele indicate de dumneavostră;
Nu răspunde la instrucțiuni simple (hai la mama, vino la
mine);
Nu imită ceea ce faceți;
 Nu răspunde atunci când este strigat pe nume;
Nu privește spre un obiect pe care îl indicați;
Nu se uită la lucrurile pe care le priviți și dumneavoastră

14. Manifestă aversiune față de schimbări și se manifestă
prin crize de plâns;
Are probleme de alimentație sau de somn;
 Când este dus într-un loc necunoscut nu manifestă
interes pentru explorarea mediului;
Are reacții anormale față de stimuli normali;
 Nu manifestă nevoia de afecțiune;

15. ADHD
 ADHD (Attention Deficit Hyperactivity Disorder) este o tulburare cronică
care afectează milioane de copii și persistă adesea și la maturitate. Acesta
include o serie de probleme combinate, care implică atenția, hiperactivitatea și
comportamentul impulsiv.
 Diagnosticarea cu ADHD reprezintă un proces care implică mai multe etape.
Nu există un singur test care să poată oferi un diagnostic clar atât în ceea ce
priveşte tulburarea ADHD, cât şi alte tulburări precum anxietate sau depresie.

16. TULBURĂRILE DE SCRIS-CITIT
 Tulburările limbajului reprezintă rezultatul disfuncțiilor
intervenite în recepționarea, înțelegerea, elaborarea și realizarea
comunicării scrise și orale din cauza unor afecțiuni de natura
organică, funcțională, psihologică sau educațională, care
acționează asupra copilului în perioada apariției și dezvoltării
limbajului.
Deoarece limbajul este important în structurarea și desfășurarea
proceselor cognitive, orice afectare ar influența calitatea
operațiilor gândirii, relațiile cu cei din jur și structura
personalității copilului.

17. MANIFESTĂRI ALE TULBURĂRILOR
DISGRAFICE-DISLEXICE
Scriu sau citesc extrem de greoi
Dificultăți în respectarea regulilor gramaticale și caligrafice
Omisiuni de litere, grafeme si cuvinte intalnite adesea in dictare
 Adaugiri sau substituiri de litere, grafeme sau cuvinte
Nerespectarea spațiilor, sărirea sau suprapunerea rândurilor
Scrisul in oglinda

18. TULBURAREA DE OPOZITIE
Tulburarea de opozitie este caracterizată printr-uncomportament
sfidator, negativ și ostil al copilului fată de parinți, profesori sau
orice altă autoritate.
Specialiștii susțin că ea are adesea debutul pe la vârsta preșcolară
și este o formă ușoară și frecventă detulburare de comportament.
 Cauzele sunt pe de-o parte genetice, iar pe de altă parte își au
originile in factorii care influentează dezvoltarea lui.

19. TULBURAREA GLOBALĂ DE LIMBAJ
Tulburarile de comunicare includ deficitele de limbaj, vorbire,
comunicare. Vorbirea reprezintă procedura expresivă de sunete si
include articularea, fluența, vocea si rezonanța vocii unui
individ.
Limbajul include forma, funcția și folosirea unui sistem
convențional de simboluri (limbajul semnelor, cuvinte scrise,
imagini). Comunicarea include orice comportament verbal sau
nonverbal (intenționat sau neintenționat).

20. STUDIU DE CAZ
În școala noastră avem mulți copii , printre ei avem și copii cu
dizabilități, cu întârziere mentală, cu autism, deficienţe de tip senzorial (de
auz şi de văz) dizabilităţi fizice, tulburări emoţionale .
Acum 4 ani am mers în prima săptămână ,a doua zi de școală, marțea, a
doua oră, conform orarului la clasa pregătitoare pentru ora de religie.

21. Aici am întâlinit o fetiță frumoasă- S.R.N. dar, foarte tulburată...nu accepta să facem
rugăciunea cu toții ,cu glas tare, ca la orice oră de religie,unde începem cu rugăciune și
încheiem cu rugăciune. NU accepta să cântăm. Abia în clasa a III-a a acceptat să
cântăm, să ascultăm o poveste, să vizionăm un film.
Știam despre copiii cu autism și am încercat sa-mi desfășor ora ținând cont de tot
ceea ce am învățat.Am folosit metode diferite ținând cont de diagnosticul ei și în același
timp să nu privez cu nimic pe colegii ei.
Am postat pe classroom pentru colegii ei, cîntecele,povești religioase,filme
religioase, desene animate....ușor ,ușor din clasa a III-a am început să vizionăm
împreună la școală.

22. A fost greu la început , a stat în primul an bunica cu ea în clasă, apoi a stat
afară lângă ușă, pentru ca S.R.N.-să fie independentă în clasă , dar,să stie că are
pe bunica aproape.
În colaborare cu mama,cu bunica,cu profesorul de sprijin și nu în ultimul rând
cu doamna Învățătoare, S.R.N. -eleva de la pregătitoare a ajuns în clasa a IV-a cu
mari performanțe , știe să scrie, imi cere să pun cântece ,deci acum ascultă
muzică, vizionează împreună cu colegii diferite filmulețe. A intrat și în online și
era foarte atentă. CU VORBITUL ESTE UN PIC MAI GREU, DAR, a evoluat
foarte mult. Mama o duce zilnic la logoped,psiholog,terapeut.
Își dorește să vină la școală, mă așteaptă cu o îmbrățișare de fiecare dată.

23. Cele 9 reguli de aur pentru profesori când au la clasa copii cu CES
 1. Includerea tuturor copiilor – să nu lase nici un copil în afara activităţii didactice obişnuite;
 2. Comunicarea: să asigure o comunicare eficientă în clasă şi în afara ei între copii şi între aceştia şi
profesori, dar şi o comunicare permanentă cu familiile elevilor.
 3. Organizarea clasei: clasa să fie organizată în aşa fel încât să ofere ocazii, oportunităţi de învăţare
tuturor;
 4. Planificarea lecţiilor: fiecare unitate didactică trebuie proiectată şi planificată pentru a realiza
integrarea tuturor;
 5. Planuri individuale: fiecare copil are particularităţile sale în învăţare de aceea este nevoie de
planuri individuale prin care fiecare să pornească pas cu pas la asigurarea învăţării;
 6. Acordarea de sprijin individual: atât elevii cu dificultăţi cât şi profesorii au nevoie de sprijin
pentru a parcurge traseul şcolarităţii;
 7. Utilizare de mijloace suplimentare de sprijin: acolo unde se simt nevoia profesorul trebuie să
apeleze la sprijin din partea unor colegi sau a altor profesionişti pentru a adecva învăţarea elevilor;
 8. Managementul (controlul) comportamentului: comportamentul trebuie condus spre eficienţă şi
participare;
 9. Munca în echipă; activitatea în echipă este eficientă, atât pentru elevi cât şi pentru profesori.

24. Toți suntem copii .
Prin cuvânt poți aduce mangâiere și alinare , nădejde și dragoste
https://youtu.be/9F7DcT_xPRM