2. Echipa noastră a
fost formată din
următorii membrii
:
- GEORGE IAS - ȘEF DE
ECHIPĂ
- SILAGHI MARIO
- BREJE ȘERBAN
- BUS IONUȚ
- CIURAR CONSTANTIN
3. Constituționalismul
României.
Constituția României este legea fundamentală a statului român
care reglementează, printre altele, principiile generale de
organizare a statului, drepturile, libertățile și îndatoririle
fundamentale ale cetățenilor și autoritățile publice fundamentale.
Actuala Constituție a României a fost adoptată în ședința Adunării
Constituante din 21 noiembrie 1991 și a intrat în vigoare în urma
aprobării ei prin referendumul național din 8 decembrie 1991.
Constituția a fost revizuită în anul 2003 prin adoptarea Legii de
revizuire a Constituției României, aprobată prin referendumul
național din 18-19 octombrie 2003, lege intrată în vigoare la data
de 29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al
României.
4. Constituția din 1866.
După abdicarea de la 11 februarie 1866 a lui Alexandru Ioan Cuza, atât liberalii, cât și
conservatorii înclinau, majoritatea, pentru aducerea unui prinț dintr-o dinastie străină pe tronul
României, fapt ce ar fi garantat siguranța stabilității politice și sociale.
Astfel, s-a perfectat aducerea în țară a lui Carol, care era văr din partea mamei cu Napoleon al III-
lea și înrudit și cu regele Prusiei. Carol a acceptat propunerea la 25 aprilie 1866, obține acordul
tatălui său, al regelui Prusiei și al cancelarului Bismarck pentru plecarea către România. Prințul a
călătorit până la Turnu Severin folosind un pașaport fals, din cauza conflictului dintre Austria și
Prusia. El a fost însoțit pe parcursul călătoriei sale de Ion C. Brătianu. La 10 mai 1866, Carol I a
intrat în București, fiind proclamat domn de către Adunarea Legislativă, în clădirea Mitropoliei. Cu
o lună înaintea venirii lui Carol I, fusese aleasă Adunarea Legislativă, care s-a transformat după
venirea acestuia în Adunare Constituantă. Această Adunare Constituantă avea rolul de a discuta
și a vota proiectul unei Constituții. Prima lege fundamentală a fost promulgată de domn la 1 iulie
1866.
5.
6. Constituția din anul
1923.
Constituția României din 29 martie
1923 a fost constituția României
adoptată după Marea Unire. A fost în
vigoare până la adoptarea Constituției
din 1938 și apoi (cu restricții) în
perioada 1944–1947. Elaborat în
1923, proiectul pactului fundamental a
fost supus dezbaterii parlamentare.
După ce a fost adoptată de Parlament,
constituția a fost sancționată și
promulgată de regele Ferdinand I la
data de 28 martie 1923 și publicată în
Monitorul Oficial nr. 282 din 29 martie
1923, dată la care a intrat în vigoare.
7. Constituția din 1938.
După moartea regelui Ferdinand, sub domnia căruia fusese promulgată Constituția României,
noul monarh a devenit regele Mihai, minor la acea vreme. Din acest motiv, prerogativele regale
erau exercitate în numele său de o regență, care nu a reușit să se ridice la înălțimea pe care o
impuneau problemele vieții politice românești. În aceste condiții, prințul Carol s-a întors ilegal din
străinătate, îndepărtându-și fiul de pe tron și preluând funcția de suveran.
Domnia lui Carol al II-lea a fost de rău augur pentru sistemul democratic, partidele politice fiind
compromise treptat de noul rege, care susținând facțiuni minoritare din cadrul partidelor a
condus la slăbirea acestora. În prima parte a anului 1938 a profitat de ocazie pentru a da lovitura
de stat care a inaugurat așa-zisa "dictatură regală". L-a demis pe prim-ministrul Octavian Goga și
a numit în noaptea de 10/11 februarie un guvern condus de patriarhul Miron Cristea.
8. Constituția Regatului României din 24 februarie 1938 a fost actul normativ
fundamental care a fost în vigoare pe timpul dictaturii regale a lui Carol al II-lea. A
fost elaborată de Istrate Micescu, reputat jurist al perioadei interbelice.
Constituția din 1938 se întemeia pe critica regimului de partide și pe doctrina
corporatismului.
2 idei principale ale constituției din
1938
9.
10. Constituția din 1948.
Constituția Republicii Populare Române din 13 aprilie 1948 este prima
constituție a României din perioada comunistă. Deși nu a menționat explicit, ea a
abrogat Constituția Regatului României din 1938. A fost în vigoare până la
adoptarea Constituției din 1952.
11. Idei princiale ale constituției României din
1948.
Constituția României din 1948 se numea : ,, Constituția din 1948/ Prima
constitutie a lui Dej”
Numele statului era : Republica populară română/ RPR.
Forma de guvernământ era de Republica.
Tipul de vot era : vot universal pentru bărbați și femei, in mod egal de la 18 ani.
12. Constituția din 1952.
Constituția din 1952 este una dintre cele trei constituții ale României
adoptate în timpul regimului comunist. A fost abrogată prin
Constituția din 1965.
13. Idei princiale ale constituției din 1952.
Constituția României din anul 1952 s-a numit : ,, constituția României din 1952 / a
doua constituție a lui Dej.”
Numele statului era: Republica populară română/ RPR.
Forma de guvernământ era de Republica.
Tipul de vot era : vot universal pentru bărbați și femei, in mod egal, de la 18 ani.
14. Secretarul general al
PMR și prim-ministrul
Gheorghe Gheorghiu-Dej
(la microfoane) și
președintele Consiliului
de Stat Petru Groza (la
stânga) își exprimă
voturile în favoarea
Constituției.
15. Constituția din anul 1965.
Constituția din 1965 a fost una dintre constituțiile României, fiind adoptată la 21
august 1965. În cadrul acesteia, organul suprem al puterii de stat a Republicii
Socialiste România este, în continuare, Marea Adunare Națională, unicul organ
legiuitor. Prin legea nr.1 din 1974, care modifica constituția, a fost instituită funcția
de președinte al R.S.R. Atribuțiile exercitate până atunci de Consiliul de Stat al
României au revenit șefului statului. Constituția a fost modificată masiv în urma
Revoluției din 1989 și a ieșit din vigoare în mod complet în anul 1991.
16. Idei princiale ale constituției din 1965.
Constituția României din anul 1965 s-a numit : ,, constituția lui Ceaușescu .”
Numele statului era: Republica populară română/ RPR.
Forma de guvernământ era de Republica.
Tipul de vot era : vot universal pentru bărbați și femei, in mod egal, de la 18 ani.
