brosura turism

Caracteristicile unei mãrci în devenire:
TURISMUL
DE PENSIUNE
DIN ROMÂNIA
Caracteristicile unei mãrci în devenire:
TURISMUL
DE PENSIUNE
DIN ROMÂNIA
Brosura Turism_mod_Layout 1 7/19/2012 14:04 Page 1

FUNDA}IA NA}IONAL| A TINERILOR MANAGERI
2012
~ntreprinztori `n Turism - Pensiuni `n România
Caracteristicile unei mrci `n devenire:
TURISMUL DE PENSIUNE
DIN ROMÂNIA

Echipa FNTM
Marius Bostan
Valentin Miron
Laura Popa
Diana Tra[cu
Alexandru Popescu
Elena Brbulescu
Aura Bostan
Dan Miron
Andrei }ifrea
Daniela Trandafir
Andreea Nedelescu
Gra]ian Alinei
Daniela A[tilean
Peter Balla
Marius Buftea
Liliana C`rstic
Adrian C`rstic
Gabriela Coman
Lumini]a Popescu
Virgil Popescu
Sebastian Pop
Echipa ANTREC
Maria Stoian
Elena Ciobanu
Niculina Dâr]u
Ioana Dodi]
Florentina Dospinescu
Silviu Gheorghe
Adriana Camelia La]cu
Daniel La]cu
Ioana Oprea
Echipa de marketing
Drago[ Gavrilescu
Eduard Mihailov
Alexandru Mircia
Rzvan Nicolae
Dan Nitu
Rzvan Papuc
Rzvan Psculescu
Monica Percea
Ovidiu Romo[an
Bruno {tefan
Noel {tefan
Echipa CSP Plus Consult
Marin Burcea
Mihaela Voiculescu
Echipele care au contribuit la realizarea tuturor materialelor pe
baza crora s-a realizat aceast bro[ur:
Tuturor le acordm mul]umirile noastre!

DECALOGUL MANAGERULUI DE PENSIUNE
1. Oferta]i loial, pstra]i conformitatea `ntre oferta prezentat [i realitatea concret
“S prezinte informa]ii realiste, s treac adevrul, c automat vin o dat [i a doua oar am renun]at la serviciile lor ...
dac nu, poate mai vin la anu’ [i peste 2 ani [i mai spun [i la al]ii s vin”;
“S fie informa]ia cât mai corect [i cât mai real, nu s m trezesc c pensiunea e dat de 5 stele [i când m duc acolo
e de jumtate de stea, pozele s nu fie luate din anumite unghiuri s ]i se par magnific [i când ajungi acolo de fapt s
fie o magazie care luat dintr-un anumit unghi ]i se prea c e palat1
”.
2. Crea]i un aspect prietenos pensiunii: planta]i flori, `nlocui]i jaluzelele verticale de “birou” cu perdele scurte, la
jumtatea geamului, lumina]i spa]iul exterior al pensiunii prin amplasarea unor lmpi solare
Amenaja]i cu bun gust spa]iul `nconjurtor pensiunii, eventual angaja]i peisagi[ti pentru a ambienta adecvat spa]iul verde
al unit]ii de cazare, exploata]i la maximum oricare spa]iu „vital” (grdin, balcoane, logii, etc.) prin plantarea de flori
pentru a amplifica aspectul „prietenos” al pensiunii; amplasa]i `n grdin lmpi solare (proteja]i mediul, au mare impact
estetic, sunt utile, consum de energie electric zero, pre] modic, asigur vizibilitate turi[tilor care vin noaptea `n pensiune).
“satisfac]ia st de multe ori `n ceea ce vezi”
3. Pstra]i specificul locului [i „culoarea” mediului
Utiliza]i dotri, materiale [i finisaje pstrând o ambian] estetic `n acord cu mediul /evita]i plasticul, folosi]i lemnul (mese,
scaune, etc.), cultiva]i bunul gust.
4. Educa]i turi[tii – natura nu e numai un spa]iu al libert]ii totale ci [i al responsabilit]ii
Scrie]i o plachet pentru turi[tii „iubitori de natur”: indica]i c nu au acces nelimitat `n natur [i sublinia]i importan]a
protejrii frumuse]ilor naturale, `mpiedicând astfel pierderea unor valori unice sau neregenerabile datorit lentorii solu]iilor
sau „manelismului turistic”.
“Am vzut multe pet-uri [i pungi de plastic aruncate `n natur, sunt multe gunoaie lsate `n urm de turi[ti”.
5. Investi]i `n creativitate - Diferen]ia]i-v de competitori / valorifica]i gastronomia zonei, oferi]i servicii originale, pro-
pune]i produse unicat, eventual o re]et româneasc mai pu]in uzitat, gustoas [i fr economie la ingrediente
“Noi suferim enorm la acest capitol. Sigur s-ar putea face mai multe, nu pocnind din degete, ci lucrând cu un pic de cap
pe acest capitol. S nu ne cantonm `n produse sau mâncruri universal valabile atât `n vârf de munte cât [i `n
restaurantul de la ora[, s se mearg [i pe specificitate.” .....“fiecare pensiune s ofere ceva al ei original, un foc de
tabr, o prjitur pe care nu o mai gse[ti altundeva, s fac ceva original, `ntr-o pensiune gazda a organizat jocuri [i
concurs de dansuri pentru turi[tii caza]i, nu ne-am plictisit!”
6. Turi[tii caut pensiunile pentru lini[te, asigura]i-le-o!
“Dou nop]i la rând a fost chef `n pensiune, deci n-am avut lini[te, eu zic a[a: distreaz-te, dar nu-l deranja pe cel de
alturi.” ...“vrem un loc lini[tit, fr manele `n jur, am fost cazat la o pensiune unde nu am putut s dorm de glgie, de
la muzic, sigur nu m mai duc a doua oar”.
7. Dialoga]i, fi]i spontani [i aten]i la solicitrile turi[tilor, ospitalieri dar nu inoportuni, pstra]i o limit a discre]iei
“S ne primeasc cu bra]ele deschise, dar s nu stea tot timpul pe capul nostru”
“Dac proprietarul st de vorb cu tine, dar nu are o vorb cald [i mnânc semin]e `n acela[i timp, e o vorb... te cam
duci de acolo”... „oamenii s nu se bage `n sufletul tu, [ti]i c din dorin]a de a fi prea primitori, exagereaz un pic [i
stau pe capul tu prea mult”
8. Crea]i circuite turistice tematice pentru a le facilita turi[tilor cunoa[terea zonei [i a le umple timpul, extinde]i
activit]ile turistice sau introduce]i altele noi / Nu descuraja]i prin pre]uri nejustificat de mari la serviciile turistice
“Dac stai 2 zile nu e o problem, dar dac vrei s stai mai mult, vreo 6-7 [i n-ai ce face, atunci e o problem, dac n-ai
ce face, stai 2 zile [i pleci” ... “`n Republica Dominican am pltit mai pu]in decât la Mamaia”.
9. Re]ine]i [i motiva]i-v personalul calificat, profesionist
“Personalul nu era prea instruit, nici prea priceput, [i era [i cam lene[, e musai ca personalul s fie [colit”
“Chelneri]a nu avea nicio legtur cu chelnria”
10. Evalua]i satisfac]ia [i insatisfac]ia turi[tilor pe baz de chestionar scurt dat la plecare, cunoa[te]i astfel detaliat
preferin]ele [i a[teptrile clien]ilor.
“S ne dea la plecare un formular s-l completm s [tie ce a[teptm de la ei”
1
Citatele inserate `n cadrul bro[urii apar]in responden]ilor participan]i la realizarea studiilor de pia].

INTRODUCERE
Cadru general 5
Precizri metodologice 6
Pensiuni `n Europa, `n prezent 7
I. CARACTERISTICI ALE OFERTEI ~N TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA
I.1. Estimri privind contingentul de spa]ii de cazare `n segmentul pensiuni 8
I.2. Poli turistici `n segmentul pensiunilor 13
I.3. Oferta de servicii `n turismul de pensiune [i mecanisme comerciale 14
II. TURI{TII ROMÂNI {I CAZAREA LA PENSIUNE
II.1. Comportamentul turistic al românilor `n deplasrile interne 20
II.2. Observa]ii succinte asupra deplasrilor externe ale turi[tilor români 31
II.3. Principalul sejur intern din ultimul an 32
II.4. A[teptri cu privire la concediul viitor 46
III. TURI{TII STR|INI `N EUROPA DE EST {I ~N ROMÂNIA
III.1. Vacan]ele strinilor `n Europa de Est 48
III.2. Turi[tii strini `n România 53
IV. ANALIZ| SWOT A TURISMULUI DE PENSIUNE ROMÂNESC
V. DIREC}II STRATEGICE ~N TURISMUL DE PENSIUNE
- OPORTUNIT|}I DE AFACERI ~N TURISM {I DOMENII CONEXE
CUPRINS
pag. 5
pag. 8
pag. 20
pag. 48
pag. 61
pag. 65

5
INTRODUCERE
Cadru general
Bro[ura de fa] cuprinde principalele rezultate ale studiilor de pia] efectuate `n cadrul proiectului na]ional strategic
”~ntreprinztori `n turism – Pensiuni `n România”, www.intreprinzatorturism.ro, cofinan]at de Fondul Social European,
prin Programul Opera]ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, ”Investe[te `n oameni!”, pe baza
contractului de finan]are POSDRU/92/3.1/S/64346.
”~ntreprinztori `n turism – Pensiuni `n România” este coordonat de Funda]ia Na]ional a Tinerilor Manageri – FNTM,
`n parteneriat cu Asociación Agraria de Jóvenes Agricultores de Almeria, Spania – ASAJA [i cu Asocia]ia Na]ional
de Turism Rural Ecologic [i Cultural – ANTREC. Proiectul are ca scop stimularea spiritului `ntreprinztor [i a
cuno[tin]elor manageriale ale actualilor [i viitorilor antreprenori [i manageri de pensiuni prin activit]i inovative de
cercetare a pie]ei, instruire, consiliere, schimb de bune practici, strategie [i promovare, `n vederea dezvoltrii
sectorului turistic românesc [i cre[terii capacit]ii sale de a atrage un numr cât mai mare de turi[ti români [i strini.
”~ntreprinztori `n turism – Pensiuni `n România”, desf[urat `n perioada februarie 2011 – ianuarie 2013, vizeaz
dezvoltarea unei comunit]i de antreprenori `n turism [i manageri de pensiuni [i ofer:
n Consultan] personalizat pentru dezvoltarea afacerilor a cel pu]in 500 de `ntreprinztori [i manageri de pensiuni,
acordat de ctre cei 14 consultan]i ai FNTM [i ANTREC, prin [apte birouri regionale din: Or[ova, Tulcea, Cluj-
Napoca, Glimboca, Bran, Piatra Neam] [i Bucure[ti.
n Ac]iuni de motivare, informare [i promovarea prin intermediul Conferin]elor Regionale.
n Cercetare calitativ [i cantitativ complex, dedicat sectorului turistic de pensiune: studiu market intelligence,
interviuri cu manageri de pensiuni, cercetri cantitative [i calitative la nivel de consumatori români [i strini,
generarea de direc]ii strategice `n sectorul turismului de pensiune, desf[urat `n perioada februarie 2011 –
aprilie 2012.
n Program e-Learning de educa]ie antreprenorial [i consultan] pentru `ntreprinztori `n turism, pentru cel pu]in
500 de `ntreprinztori `n turism [i manageri de pensiuni, `n perioada februarie 2012 – octombrie 2012. Programul
con]ine modulele de `nv]are: IT&C, Management Financiar, Management Turistic, Marketing [i Promovare, Plan
de afacere - Cerere de finan]are.
CARACTERISTICILE UNEI MÃRCI ÎN DEVENIRE: TURISMUL DE PENSIUNE DIN ROMÂNIA
FUNDAÅIA NAÅIONALÃ A TINERILOR MANAGERI 2012 Întreprinzãtori în Turism - Pensiuni în România

6
n Realizare catalog cu pensiuni la nivel na]ional (minim 2000), editat `n român [i englez, `n noiembrie 2012.
n Schimb de experien] `n Spania – vor fi selecta]i 100 beneficiari e-Learning, exclusiv `ntreprinztori `n turism [i
manageri de pensiuni, pentru participarea la un schimb de experien], vizitând afaceri turistice din Spania, `n
perioada septembrie – octombrie 2012.
n Lansare [i dezvoltare a portalului de promovare a pensiunilor www.cazarelapensiune.ro:
u Este un instrument gratuit, simplu de folosit, pentru promovarea propriei pensiuni [i a ofertelor adresate
turi[tilor.
u ~]i d posibilitatea de a-]i administra singur datele [i informa]iile despre pensiune [i de asemenea faciliteaz
crearea de oferte speciale [i/sau promo]ionale.
u Ofer posibilitatea promovrii afacerilor conexe, `n cadrul unei platforme B2B (Business-to-Business).
u Informa]ii `n permanent actualizare, despre atrac]ii turistice, obiceiuri [i afaceri conexe `n zona pensiunii.
u Rezervarea poate fi: One click (primul serviciu de rezervare asistat din România), prin telefon sau chat.
u Informa]ia de pe portal va fi tradus `n 5 limbi de circula]ie interna]ional.
Precizri metodologice
Principalele activit]i de cercetare de pia] pe baza crora au fost ob]inute rspunsurile care au contribuit la
implementarea proiectului sunt urmtoarele:
n Identificare, culegere [i analiz de informa]ii secundare (cercetare de birou);
n 362 de interviuri semi-structurate cu proprietari / manageri de pensiune (sau al]i reprezentan]i ai unit]ii)1
, [i,
`ntr-o mai mic msur, cu al]i deciden]i din domeniul turismului: exper]i sectoriali, reprezentan]i ai unor agen]ii
de turism, manageri de hoteluri, administratori de obiective turistice, reprezentan]i ai unor asocia]ii de turism,
etc., realizate `n toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale României `n perioada iunie-iulie 2011;
n 363 interviuri `n profunzime cu turi[ti români caza]i la pensiuni, realizate `n toate cele 8 regiuni de dezvoltare
ale României `n perioada august – septembrie 2011;
n 350 de interviuri `n profunzime cu turi[ti strini realizate `n toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale României
`n perioada mai 2011 – februarie 2012;
n Anchet statistic pe un e[antion de 5.600 de turi[ti români ce s-au cazat cel pu]in o noapte la pensiune `n
ultimele 12 luni. E[antionul este de tip probabilist, stratificat, bistadial, reprezentativ pentru popula]ia adult din
mediul urban din România, cu o marj de eroare de +/- 1,3%, la un nivel de `ncredere de 95%. Interviurile au fost
de tip „face to face” [i s–au desf[urat `n perioada octombrie – noiembrie 2011;
n Studiu online pe un e[antion de 5.000 de turi[ti strini ce au vizitat Europa Central [i de Est `n ultimele 12
luni. E[antionul este de tip aleator [i are o eroare de +/-1,4%. Chestionarul online a fost postat `n 8 limbi pe un
numr de peste 2.000 de site-uri [i pagini web din 194 ]ri. Informa]iile au fost colectate `n perioada decembrie
2011 – martie 2012.
Informa]iile ob]inute `n urma colectrii au fost centralizate, distribuite pe teme [i obiective urmrite, analizate [i eva-
luate, constituind baza redactrii concluziilor pentru cele 26 de rapoarte de cercetare.
Pornind de la concluziile din toate rapoartele de cercetare, s-au organizat [i desf[urat 3 sesiuni finale de
brainstorming pentru a se genera elemente esen]iale pentru o analiz SWOT a turismului românesc, respectiv direc]ii
strategice [i idei / oportunit]i de afaceri viabile `n turismul de pensiune [i conexe.
1
Pe parcursul acestui material, aceast categorie de responden]i va fi numit simplu “proprietari de pensiune”, chiar dac `n unele cazuri au fost
intervieva]i manageri sau al]i reprezentan]i din pensiuni; `n orice caz, proprietarii de pensiune au fost subcategoria cea mai numeroas `n cadrul
modulului de interviuri semi-structurate.

7
Pensiuni `n Europa, `n prezent
(Surs: studiu EUROGITES 2012, pus la dispozi]ie de ANTREC)
Turismul de pensiune `n Europa se suprapune aproape perfect peste conceptul de „turism rural”, al „caselor / fermelor
de vacan]”, fiind un fenomen din ce `n ce mai popular [i chiar considerat „`n tendin]e” `n unele ]ri cu larg experien]
`n turism, cum este Marea Britanie.
Cu un farmec aparte, turismul de pensiune `[i bazeaz atractivitatea pe unele puncte forte precum cadrul natural,
atmosfera familial [i experien]a turistic personalizat, `ns unele dintre aceste elemente conduc [i la caracteristici
mai pu]in benefice: dependen]a de vremea bun (mult mai important pentru turi[tii veni]i pentru natur), respectiv
faptul c pensiunile sunt deseori alese pentru cltoriile neplanificate, de impuls [i `n general de scurt durat.
Dup ultimii ani domina]i de criza economic, cu efecte asupra scderii bugetelor de cltorie, anul 2011 a adus un
u[or reviriment `n turismul mondial [i european.
Cre[terea de câteva procente nu s-a transmis `ns fidel [i `n turismul de pensiune din Europa, unde se pare c
dinamica a fost mai lent (totu[i pozitiv, cu diferen]e semnificative `ntre ]ri ce au continuat evolu]ia negativ [i ]ri
unde `ncasrile pensiunilor au crescut fa] de anul anterior). A[teptrile sunt ca `n anul 2012 s se men]in cel pu]in
acela[i ritm u[or de cre[tere `n turismul de pensiune european.
Factorii stimulatori pentru revigorarea turismului de pensiune din spa]iul european s-au regsit `ntr-o ofert cu un
raport mai bun calitate – pre], `n promovarea mai eficient a zonelor de turism rural [i `n identificarea altor areale cu
poten]ial pentru turismul rural, combinat cu `mbunt]irea calit]ii marketingului realizat individual de pensiuni,
precum [i `n accelerarea profesionalizrii `n turismul de pensiune. Produsele turistice care au contribuit cel mai mult
la aceast cre[tere au fost mini-vacan]ele, respectiv pachetele specializate (wellness, turism activ etc.), `n timp ce
sejururile de lung durat s-au men]inut mai degrab `n scdere.
Eterogenitatea pronun]at nu permite trasarea unei „re]ete pentru succes sigur” `n turismul de pensiune european, `ns
elementul comun ar putea fi promovarea destinat con[tientizrii pe scar cât mai larg `n rândul turi[tilor a raportului
avantajos dintre pre] [i calitatea serviciilor / experien]ei turistice din turismul de pensiune. De asemenea, managerii de
pensiune trebuie s gseasc metode inovative de a mri durata [ederii, de a pune `n valoare latura inedit a unui
produs turistic - s eviden]ieze mai bine activit]ile diverse ce se pot desf[ura `ntr-un cadru natural nepoluat.

8
I. CARACTERISTICI ALE OFERTEI ~N TURISMUL DE
PENSIUNE DIN ROMÂNIA
I.1. Estimri privind contingentul de spa]ii de cazare `n segmentul
pensiuni
Un obiectiv important al cercetrilor de pia] realizate `n cadrul proiectului a fost oferirea unei imagini cât mai
apropiate de realitate `n ceea ce prive[te capacitatea total de cazare `n pensiuni existent `n România. Pentru
aceasta s-a realizat o baz de date ce cuprinde atât unit]i clasificate cât [i unit]i neclasificate [i / sau `n curs de
clasificare.
~n ceea ce prive[te acoperirea termenului de „pensiune” `n accep]iunea studiilor, trebuie precizat c unele concluzii
din etapele de fundamentare precum [i informa]iile primare relevate din interviurile cu proprietarii de pensiune [i
exper]ii sectoriali au determinat utilizarea conven]iei c segmentul „pensiuni” reune[te conceptual [i categoriile de
unit]i „vile turistice”, respectiv „cabane turistice”.
Astfel, estimrile au urmrit s caracterizeze un segment mai larg decât contingentul de unit]i clasificate conform
reglementrilor autorit]ilor drept „pensiuni turistice”, cu atât mai mult cu cât exist indicii clare c [i `n accep]iunea
turi[tilor conceptul de pensiune `nglobeaz vile [i cabane (practic, turi[tii sunt interesa]i `n principal de produsul
turistic individualizat care a devenit „cazarea la pensiune”, [i mai pu]in sau deloc de tipul de unitate de cazare `n
care este inclus oficial o unitate care pentru ei are toate atributele unei „pensiuni” - arhitectur, servicii, etc.).
A[adar, chiar dac nu se va preciza de fiecare dat pentru a nu `ngreuna exprimarea, segmentul „pensiuni”
caracterizat `n acest capitol include [i vile, respectiv cabane turistice (observa]ia este relevant `n primul rând `n
ceea ce prive[te estimrile numerice). De asemenea, `n acest capitol categoriile de confort sunt redactate
conven]ional 1*, 2*, 3*, 4*, 5* (sau *, **, ***, ****, *****), indiferent c este vorba de stele / flori / margarete.

9
aprox. 8.000 de pensiuni, vile
[i cabane turistice `n România:
u un total de 140.000 locuri
u 65% din locuri sunt de minim 3*
u 11% din locuri sunt de minim 4*
Graficul 1: PENSIUNI ~N ROMÂNIA
Surs hart: www.clker.com
* Not: trimestrele unui an sunt denumite conven]ional T1, T2, T3, respectiv T4
Aproximativ jumtate din capacitatea
de cazare estimat se gse[te `n unit]i
neclasificate.
~n perioada T1 2011* – T1 2012 s-a
`mbunt]it gradul de clasificare `n
segmentul pensiuni:
u Numrul pensiunilor clasificate
a crescut cu 500
u Numrul de locuri clasificate `n
pensiuni a crescut cu 10.000
Numrul locurilor `n pensiuni clasificate reprezint pu]in peste 25% din totalul locurilor de cazare clasificate `n T1
2012 `n România. Dac se adaug la capacitatea de cazare total oficial [i la cea din segmentul pensiuni [i locurile
din unit]i identificate ca fiind neclasificate / `n curs de clasificare, atunci, `n baza estimrilor prezentate mai sus,
segmentul pensiuni de]ine o pondere de aproximativ 40% `n capacitatea total de cazare din turismul românesc (`n
condi]iile `n care procentul de locuri neclasificate pentru alte categorii de unit]i decât pensiunile, vilele [i cabanele
turistice, este neglijabil).
Pe de alt parte, estimrile de 8.000 de pensiuni [i 140.000 de locuri de cazare `n pensiuni (precum [i ponderile
pensiunilor clasificate, calculate pe baza lor) ar trebui privite ca maximale, `n condi]iile `n care nu s-a putut confirma
pentru toate unit]ile neclasificate `n ce msur erau active la momentul realizrii cercetrii (mai ales c multe din
spa]iile de cazare neclasificate asimilabile turismului de pensiune au o activitate `ntâmpltoare / sezonier). A[adar,
contingentul de pensiuni din România, active la momentul realizrii cercetrii, se `ncadreaz cel mai probabil `ntre
6.500 [i 7.000 de unit]i. Totu[i, estimrile care urmeaz iau `n considerare `ntreaga baz de unit]i identificate [i
deci considerate „poten]ial active”.
NIVELUL DE CONFORT ~N PENSIUNILE ROMÂNE{TI {I CAPACITATEA MEDIE A PENSIUNILOR
Graficul de mai jos arat o distribu]ie normal dup nivelul de confort a capacit]ii totale de cazare `n pensiuni din
România (de altfel, analiza doar a locurilor clasificate conduce la procente foarte apropiate ca cele din graficul de
mai jos). A[adar, aproape dou treimi din locurile de cazare `n pensiunile române[ti sunt dotate pentru cel pu]in
nivelul mediu de confort.

10
* ** *** **** *****
17
16
20
21
22
Not: Cifrele sunt calculate pe baza a aprox. 120.000 de locuri de cazare (din totalul de aprox. 140.000), pentru care s-a putut stabili nivelul de confort
(cel oficial, pentru unit]ile clasificate, respectiv cel comunicat `n cazul unit]ilor neclasificate / `n curs de clasificare).
Analizând rezultatele ob]inute la calcularea numrului mediu de locuri pe unitatea de tip pensiune, se observ c
acesta tinde s creasc odat cu cre[terea nivelului de confort (`ncepând cu nivelul de 2*). De[i la nivelul `ntregii
]ri diferen]a `ntre 1* [i 5* din punct de vedere al numrului mediu de locuri nu este foarte mare, o posibil justificarea
a faptului men]ionat este aceea c pensiunile de 4* sau 5* presupun investi]ii substan]iale, atât de construc]ie cât [i
de `ntre]inere [i deci [ansele de a fi rentabile `n condi]iile unui numr redus de camere / locuri sunt mai mici.Tendin]a
este mai vizibil `n regiuni / jude]e / zone cu concentrri de pensiuni, deci acolo unde contingentul de astfel de unit]i
de cazare este mai consistent [i mai eterogen.
Graficul 3: NUM|RUL MEDIU DE LOCURI ~N PENSIUNI, PE NIVELURI DE CONFORT
(exprimat `n numr locuri per unitate)
Graficul 2: STRUCTURA CAPACIT|}II TOTALE DE CAZARE ~N PENSIUNI DUP| NIVELUL DE CONFORT
(% din numrul total de locuri)
Not: Cifrele sunt calculate pe baza a aprox. 120.000 de locuri de cazare (din totalul de aprox. 140.000), pentru care s-a putut stabili nivelul de confort
(cel oficial, pentru unit]ile clasificate, respectiv cel comunicat `n cazul unit]ilor neclasificate / `n curs de clasificare).
* ** *** **** *****
4%
31%
54%
10%
1%

11
CIFRE CHEIE DESPRE CONTINGENTUL DE PENSIUNI, PE REGIUNI DE DEZVOLTARE {I JUDE}E1
Situa]ia pe regiuni de dezvoltare a contingentului de pensiuni este prezentat `n graficul de mai jos. Regiunea Centru
concentreaz cel mai mare numr de pensiuni [i locuri de cazare `n pensiuni, datorit dezvoltrii unor zone
agroturistice consacrate `n jurul „aglomerrii” de obiective turistice majore. La polul opus se afl regiunea Bucure[ti-
Ilfov (de altfel [i cea mai pu]in `ntins regiune), segmentul pensiuni fiind aici `ntr-un stadiu de dezvoltare incipient,
`n cadrul unei intense activit]i turistice preponderent de business.
De[i turismul de pensiune nu este caracteristic litoralului, factori ca nevoia de diversificare `n turism pe fondul rafinrii
solicitrilor turi[tilor sau ca supra-cererea din perioadele de vârf a determinat dezvoltarea segmentului [i `n jude]ul
Constan]a, fapt ce determin ca regiunea SE s se deta[eze u[or dintre celelalte regiuni (exceptând extremele
amintite mai sus), altfel echilibrate din punct de vedere al contingentului de pensiuni. Pe de alt parte, situa]ia
litoralului relativ la turismul de pensiune trebuie evaluat cu grij, `ntrucât `n localit]ile de pe litoral au fost identificate
foarte multe spa]ii de cazare neclasificate sau aflate `n curs de clasificare, a cror includere `n segmentul pensiuni
a fost mai degrab conven]ional (similitudinile cu caracteristicile conceptului luat `n considerare fiind uneori limitate).
Graficul 4: CONTINGENTUL DE PENSIUNI PE REGIUNI
Nicio regiune nu prezint abateri majore de la ponderile medii ale numrului de locuri de minim 3*, respectiv 4* din
pensiuni, cu excep]ia regiunii Bucure[ti – Ilfov (atipic pentru turismul de pensiune, [i deci nu foarte relevant pentru
caracteristicile generale ale segmentului, având pondere semnificativ mai mare la confortul de minim 3 [i 4 stele).
Din punct de vedere al clasificrii unit]ilor neclasificate, cele mai interesante progrese `n perioada T1 2011 – T1
2012 s-au `nregistrat `n regiunile Sud-Est, Centru [i Vest. De altfel, primele dou regiuni men]ionate aveau la
`nceputul anului 2011 [i continu s aib, `n prezent, printre cele mai mari ponderi ale locurilor neclasificate, ceea
ce subliniaz, o dat `n plus, c cererea turistic mare antreneaz investi]iile `n spa]ii de cazare, dar `n acela[i timp
nu `mpiedic func]ionarea unei mari pr]i a acestora fr a fi clasificate.
1
Pe parcursul acestui material sunt utilizate uneori [i abrevierile uzuale pentru denumirile regiunilor de dezvoltare [i jude]elor, mai ales `n reprezentri
grafice (de ex. pentru regiuni: NE este prescurtarea de la Nord-Est, SV de la Sud-Vest, B de la Bucure[ti – Ilfov etc.; pentru jude]e: AB este
prescurtarea de la Alba, SV de la Suceava, IF de la Ilfov etc.).

12
Principalele 15 jude]e ale României dup numrul estimat de locuri `n pensiuni de]in `mpreun peste 80% din
capacitatea de cazare a segmentului. Constan]a, Bra[ov, Prahova, Suceava [i Sibiu concentreaz `mpreun
jumtate din numrul de pensiuni [i din locurile de cazare `n pensiuni din ]ar.
Tabelul de mai jos prezint ierarhizarea jude]elor cu cele mai consistente capacit]i de cazare din turismul de
pensiune românesc. ~ntre acestea se disting jude]e cu un nivel general de confort mai sczut al pensiunilor, precum
[i jude]e unde procentul locurilor `n pensiuni la standardul de cel pu]in 3* ajunge la aproximativ 75% din totalul
contingentului de spa]ii de cazare `n pensiuni.
Tabelul 1: Jude]ele cu cel mai mare contingent de pensiuni
Legend
n Jude]e consacrate `n turism, care
au `nregistrat mari cre[teri ale
contingentului de pensiuni
n Jude]e cu turism „emergent”, cu
majorri relative consistente ale
numrului de locuri `n pensiuni `n
ultimul deceniu
n Jude]e `n care nu s-a identificat
decât o dezvoltare turistic
moderat `n segmentul pensiunilor
Jude]
Bra[ov
Constan]a
Prahova
Suceava
Sibiu
Harghita
Alba
Maramure[
Nr. Pensiuni
> 1.000
> 1.000
> 600
> 500
> 500
> 400
> 390
> 350
% locuri 3*+
76%
63%
64%
68%
54%
58%
46%
55%
Jude]
Tulcea
Cluj
Arge[
Mure[
Neam]
Vâlcea
Bihor
Nr. Pensiuni
> 250
> 250
> 240
> 220
> 210
> 200
> 190
% locuri 3*+
76%
69%
52%
73%
70%
52%
74%
Pornind de la estimrile de mai sus se poate deci concluziona c `n zone precum Mun]ii Apuseni (AB) sau Rucr –
Câmpulung (AG) pensiunile cu un confort modest (1* – 2*) au un rol mai important `n peisajul turismului de pensiune
decât `n zone precum Predeal (BV), Bran – Moeciu (BV) sau Delta Dunrii (TL), unde 75% din locurile de cazare
din pensiuni sunt cel pu]in de 3*.
Pentru a evalua care jude]e au cunoscut o dezvoltare semnificativ a turismului de pensiune `n ultimul deceniu au
fost analizate cifrele aferente evolu]iei contingentului de locuri clasificate `n pensiuni (`ntrucât nu au fost disponibile
date istorice care s includ [i unit]ile neclasificate).
Pornind de la premisa c majorarea numrului total de locuri de cazare `n pensiuni are un ritm comparabil cu
cre[terea numrului de locuri clasificate, au fost semnalizate `n reprezentarea grafic de mai jos acele jude]e unde
capacitatea de cazare `n pensiuni a cunoscut evolu]ii pozitive apreciabile (a se vedea legenda).
Graficul 5: JUDE}E CU DEZVOLTARE TURISTIC| SEMNIFICATIV| ~N SEGMENTUL PENSIUNILOR

13
De altfel, nu este o `ntâmplare c turismul de pensiune [i-a gsit cele mai bune variante de exprimare `n zonele
turistice consacrate, deoarece multe din caracteristicile conceptului de pensiune se confund cu punctele tari ale
produsului turistic România – cele fructificate `n primul rând `n turismul de pensiune sunt cadrul natural pitoresc
[i ruralul tradi]ional autentic.
A[adar, concentrrile de pensiuni se regsesc cu precdere de-a lungul Mun]ilor Carpa]i [i Subcarpa]ilor, mai ales c
aceste zone de munte [i deal `nglobeaz unele dintre arealele etnofolclorice reprezentative pentru pstrarea tradi]iilor,
multe din monumentele UNESCO (biserici, mnstiri, cet]i), dar [i o serie de factori curativi renumi]i. Singura
concentrare de pensiuni care `mplete[te natura cu tradi]ia, dar dep[e[te arcul carpatic, se gse[te `n Delta Dunrii.
Pe lâng factorul natural [i cel tradi]ional (cu toate atrac]iile lor specifice), dezvoltarea segmentului pensiunilor a
fost impulsionat [i de cererea turistic pentru atrac]ii majore din afara acestor sfere de interes – cele mai importante
fiind vechile “burguri” din centrul României [i litoralul.
Atractivitatea cet]ilor medievale ale Transilvaniei, foarte cunoscute [i apreciate, a determinat inclusiv apari]ia unui
mare numr de pensiuni urbane (de altfel, ora[ele mari din România cu cele mai multe pensiuni sunt Bra[ov, Sibiu
[i Cluj-Napoca). {i `ntrucât litoralul continu s fie un magnet pentru turi[ti, mai ales români, conceptul de “cazare la
pensiune” [i-a consolidat treptat rolul su [i `n zona sta]iunilor din jude]ul Constan]a, uneori `n forme atipice, adaptate.
Surs hart: imagini preluate de pe www.turistinfo.ro, prelucrate
Legend
~ 100 pensiuni ~ 200 pensiuni ~ 300 pensiuni > 500 pensiuni
I.2. Poli turistici `n segmentul pensiunilor
Investi]iile `n turism din ultimul deceniu au determinat apari]ia unor adevra]i poli turistici `n segmentul pensiunilor,
prin consacrarea definitiv a unor zone cu tradi]ie, cât [i prin intensificarea activit]ilor turistice `n zone cu poten]ial.
Pe harta de mai jos sunt reliefate principalele concentrri de pensiuni din România (areale ce adun minim 80 - 100
de unit]i) – eviden]iindu-se astfel clar suprapunerea acestor poli din turismul de pensiune peste zonele cu cele mai
importante atrac]ii turistice ale ]rii, acele repere cu cea mai mare notorietate pe plan na]ional [i interna]ional, care
sunt cel mai adesea incluse `n diferitele circuite turistice ale României, fie c este vorba de cele organizate de agen]ii
sau de cele realizate ad-hoc de turi[ti, români sau strini.
Graficul 6: ZONE CU CONCENTR|RI DE PENSIUNI

14
Pe lâng cele semnalizate pe harta anterioar, `n alte câteva zone dezvoltarea turismului de pensiune s-a accentuat
`n ultimii ani, existând premise ca [i acestea s devin `n scurt timp repere importante `ntre arealele ce concentreaz
multe pensiuni `ntr-un spa]iu relativ restrâns. Se remarc `n aceast categorie perimetrul Beli[-Mri[el-Rchi]ele
(CJ), zona Lep[a – Soveja – Tulnici (VN) [i Clisura Dunrii (MH).
I.3. Oferta de servicii `n turismul de pensiune [i mecanisme comerciale
SERVICII DE BAZ| {I SERVICII SUPLIMENTARE
Principalul serviciu de baz `n afara cazrii este oferirea unei variante de a servi masa: practica general propune
formula de a oferi accesul la o buctrie utilat [i grtar `n curte, [i uneori oferirea micului dejun (pe lâng accesul
la buctrie [i grtar). Pensiunile care ofer demi-pensiune sau pensiune complet sunt `ntâlnite mai rar, fie
pentru c nu sunt dotate corespunztor pentru acest serviciu, fie sunt dotate, `ns cererea i-a determinat pe
proprietarii de pensiune s abandoneze oferirea de servicii de mas `n detrimentul oferirii accesului la buctrie
pentru turi[ti (de ex. din ra]iuni de rentabilitate sczut).
Parcarea este de asemenea un serviciu considerat obligatoriu, `ns unele pensiuni din zonele urbane sau greu
accesibile nu `l ofer `ntotdeauna sau `l ofer limitat.
Dintre serviciile considerate de ctre turi[ti ca fiind „de baz” [i care nu sunt oferite `nc de suficient de multe pensiuni
(mai ales de cele agroturistice) pot fi men]ionate oferirea de produse naturale (de ex. carne sau legume din
gospodria proprie) [i de produse tradi]ionale preparate `n pensiune.
Dintre serviciile foarte importante pentru turi[ti, care contribuie la cre[terea valorii unui produs turistic [i astfel capt
valen]e de servicii „de baz” se remarc accesul la internet [i serviciul de spltorie, `ns acestea `nc nu sunt puse
la dispozi]ia turi[tilor `n marea majoritate a pensiunilor.
Serviciile de agrement [i cele suport, uzuale sau inedite, oferite de pensiuni sunt enumerate `n reprezentarea grafic
de mai jos:
SERVICII SUPLIMENTARE
Facilit]i identificate la multe pensiuni
[i care ar trebui dezvoltate cu prioritate
pentru a fi oferite pe scar [i mai larg
Men]ionate de proprietari de pensiune din (aproape) toate regiunile de dezvoltare
n Plimbri cu trsura (vara) / sania (iarna) / barca pe Dunare;
n ~nchirieri de biciclete;
n Organizare drume]ii [i picnicuri;
n Mas de ping pong, biliard.
Men]ionate mai rar
n Plimbri la stân / pstrvrie;
n Excursii cu ghid, excursii la diverse situri arheologice [i monumente
istorice, eventual cu microbuz `nchiriat;
n Obiceiuri tradi]ionale (mese câmpene[ti, foc de tabr, reprezenta]ii de
muzic folcloric, participarea la activit]i tradi]ionale: tiatul porcului sau al
mielului, mulsul oilor, al vacilor, `nchegatul brânzei, dansuri populare,
colinde, coacerea cozonacilor etc.);
n Demonstra]ii sau ini]ieri `n tradi]ii [i me[te[uguri locale: `ncondeierea
oulor, ceramic, cioplit piatr, cioplit drani] / [indril / [i], pictura
icoanelor din lemn, cursuri de gastronomie tradi]ional etc.;
n Transfer de la gar / aeroport /autocar.

15
SERVICII SUPLIMENTARE
orientate cu precdere ctre anumite segmente de turi[ti,
identificate la relativ pu]ine pensiuni
Men]ionate de proprietari de pensiune din (aproape) toate regiunile de dezvoltare
n ~nchirieri ATV-uri / Snowmobil / Echipament ski;
n Organizarea de partide de vântoare sau pescuit;
n Echita]ie;
n Loc de joac pentru copii;
n Spa, jacuzzi, saun, fitness, masaj, coafor.
Men]ionate mai rar
n Sal de conferin]e;
n Piscin / Bazin de mici dimensiuni;
n Facilit]i pentru practicarea sporturilor extreme sau de aventur (parapant,
motodeltaplan, balon cu aer cald, rafting, para[utism, paintball).
~n legtur cu gruparea serviciilor principale, respectiv a celor suplimentare cele mai comune, prezentate mai sus,
trebuie precizat c aceasta nu este foarte strict, `n sensul c unele servicii sau facilit]i sunt privite diferit de
proprietarii de pensiune, dar [i de public.
Astfel, unele servicii considerate ca fiind „principale” [i necesare de majoritatea proprietarilor de pensiune sunt
apreciate ca fiind secundare de o alt parte a acestora (de ex. serviciul de spltorie), `n timp ce unele facilit]i
suplimentare ce par specifice unor categorii bine definite de turi[ti sunt considerate o prioritate pentru a fi dezvoltate
pe scar larg de unii proprietari de pensiune (de ex. locul de joac pentru copii, piscina / bazinul de mici dimensiuni
sau `nchirierea de ATV-uri).
Alte servicii suplimentare prezente mai rar `n ofertele pensiunilor intervievate la nivel na]ional sunt enumerate mai jos:
u Organizarea de evenimente (nun]i, botezuri, aniversri, etc.);
u Degustare vinuri [i alte buturi tradi]ionale (eventual amenajarea unei vinoteci / crame);
u Acomodare animale de companie;
u Organizare excursii tematice (de ex. “birdwatching”, cules ciuperci, “mountain biking”).
~n ceea ce prive[te serviciile considerate cu mare poten]ial din perspectiva interesului turi[tilor pentru ele, chiar dac
pot dep[i sfera de competen] / posibilit]ile unei pensiuni, cel mai des men]ionate au fost terenurile de sport.
Amenajarea `n zonele cu turism de pensiune a unor terenuri de tenis sau mini-fotbal este perceput ca foarte
benefic [i important de ctre toate categoriile de juctori din turism. Alte astfel de investi]ii cu poten]ial, ce
completeaz oferta turistic a pensiunilor [i asigur noi solu]ii de agrement pentru turi[ti, ar putea fi:
u Amenajarea de magazine de suveniruri (inclusiv costume populare, ce par a fi foarte apreciate de strini);
u Relansarea turismului de camping;
u „Ferm cu animale” pentru copii;
u Parcuri tematice (mai ales de aventur – pentru adul]i [i copii);
u Identificarea, marcarea, semnalizarea, amenajarea de trasee montane, de diferite dificult]i.
TENDIN}E PRIVIND SERVICIUL DE ALIMENTA}IE ~N PENSIUNI
~n ceea ce prive[te serviciul de alimenta]ie [i de oferire a produselor „de cas” [i a mâncrii tradi]ionale `n pensiuni,
au fost identificate mai multe tendin]e. Unele pensiuni care includ `n ofert servicii de mas renun] s mai ofere
produse din gospodria proprie, `n timp ce altele nu consider produsele naturale „de cas” un aspect important al
ofertei lor (oferind `n schimb alimente din comer]), ceea ce `n ambele cazuri duneaz calit]ii [i autenticit]ii
produsului turistic reprezentat de cazarea la pensiune.
Legat de acest subiect, mul]i proprietari de pensiune se plâng c le este aproape imposibil s ofere astfel de produse
alimentare, ob]inute local, `n condi]iile impuse de reglementrile `n materie. ~n plus, ideea dezvoltrii `n jurul pensiunii
a unei mini-ferme agro-alimentare a crei ofert s dep[easc nevoile proprii ale familiei este abandonat de mul]i

16
antreprenori [i datorit dificult]ii comercializrii `n condi]ii de eficien] economic a surplusului de produse agricole
[i agro-alimentare rezultate (de ex. pre]urile la lapte sau carne `n viu primite de productori sunt extrem de mici,
sistemul de colectare a laptelui este defectuos).
Sunt `ns [i mul]i turi[ti interesa]i de pensiuni care ofer acces la o buctrie utilat [i nu servicii de mas, iar oferta
le vine `n general `n `ntâmpinare cu astfel de facilit]i. Proprietarii de pensiune care au renun]at total sau par]ial la
serviciile de mas sau nu le-au oferit niciodat au ca principal justificare rentabilitatea sczut a dotrii [i men]inerii
unei func]iuni de preparare [i servire a mesei (investi]ie ini]ial mare, ineficien] `n extra-sezon etc.). A[adar,
reglementrile excesive pe de-o parte [i rentabilitatea limitat, pe de alt parte, par s fie motivele principale pentru
care multe pensiuni mici [i medii prefer s ofere doar minuturi sau mic dejun, de multe ori „neoficial” [i doar la cerere.
Proprietarii de pensiune care au investit semnificativ `ntr-o buctrie cu ajutorul creia s ofere servicii de mas
sunt reticen]i a se adapta la tendin]a privind accesul la buctrie `n detrimentul serviciilor de mas, chiar dac gradul
de ocupare redus `i `mpiedic `n unele cazuri s men]in personal permanent `n respectivele buctrii – motivele
lor se refer la protejarea unei investi]ii consistente `n buctria profesional, dar [i la riscul pierderii treptate a unui
punct forte al ofertei (serviciile de alimenta]ie public) `n favoarea „self-cateringului”. Totu[i, unii proprietari de
pensiune din aceast categorie se vd nevoi]i uneori s cedeze [i s se adapteze cererii, mai ales `n extra-sezon,
pentru a asigura ocupare [i a nu periclita decisiv activitatea.
Chiar dac mâncarea tradi]ional [i produsele naturale provenind din gospodria proprie este apreciat diferit
de diversele categorii [i segmente de turi[ti, [i reprezentan]ii cererii [i cei ai ofertei consider c merit gsite
solu]ii viabile pentru `ncurajarea includerii `n pachetele turistice a produselor tradi]ionale [i mâncrii „de cas”,
mcar pentru acei turi[ti care apreciaz cazarea la pensiune `n special datorit bucatelor gustoase oferite
de gazde din produc]ia proprie.
STRATEGII DE PRE} {I PROMOVARE
O mare parte din pensiunile din România practic acela[i tarif la cazare pe parcursul `ntregului an, modificând
pre]urile doar de srbtori (de Pa[te, Crciun, Valentine's Day etc.), atunci când ofer [i diferite pachete de servicii.
Aceste pachete includ de obicei cazare, mic dejun / demi-pensiune / pensiune complet [i (cel pu]in) o mas special
cu produse tradi]ionale, plus alte servicii conexe, de ex. plimbri cu sania.
De[i majoritatea proprietarilor de pensiune intervieva]i `n cadrul cercetrii au indicat c `n aceste cazuri speciale
tarifele la cazare nu cresc cu mai mult de 20 – 30%, cererea foarte mare din preajma srbtorilor a favorizat cre[teri
de tarife [i de peste 100% `n ultimii 3 – 5 ani. Pachetele de srbtori pot fi `n general doar u[or negociate cu turi[tii
`n func]ie de numrul de persoane, de serviciile alimentare incluse, de durata sejurului etc.
Se pare c practica prin care tarifele nu variaz `n func]ie de sezon vs. extrasezon, respectiv zilele sptmânii vs.
week-end, este `ntâlnit mai ales `n zonele mai pu]in cunoscute pentru atrac]iile lor turistice, cu un flux mai mic de
turi[ti sau care se adreseaz turismului de tranzit (mai pu]in afectat de sezonalitate) sau turismului de business.
Atunci când exist, varia]iile de tarife la cazare `ntre sezon [i extrasezon sunt `n medie de 20 - 30%.
Un caz aparte este litoralul, unde sezonalitatea este cea mai pronun]at.Aici, varia]iile de pre] sunt mari, `n concordan]
cu varia]ia cererii. ~n perioada de vârf cre[terea pre]urilor fa] de perioada de `nceput a sezonului este `n general de
100%, `ns sunt [i situa]ii izolate când varia]ia este mai mare (200%) sau mai mic (cre[teri de doar 30-40%).
Pentru a atrage un numr mai mare de clien]i [i `n acela[i timp pentru a-i fideliza pe cei care au venit cel pu]in o
dat la unitatea lor, proprietarii de pensiune recurg la diferite strategii, cele mai des utilizate fiind reducerile de pre]
aplicate pentru grupuri sau pentru un sejur mai lung (de ex. turi[tii care stau 3 nop]i pltesc doar 2, la grupuri mai
mari se ofer o camer gratis etc.) [i includerea de servicii conexe `n pre]ul cazrii pentru sejururi mai consistente
(plimbri cu sania / cru]a, acces la biciclete, transfer cu ma[ina de la gar / aeroport, accesul gratuit la terenul de
sport de]inut de pensiune sau la piscin etc).
De asemenea, pentru fidelizare, mul]i proprietari de pensiune se bazeaz pe amabilitate, pe calitatea produselor
alimentare naturale (unele oferite „din partea casei”: o butur tradi]ional, un desert), pe faptul c sunt la dispozi]ia
clien]ilor, cât [i prin alte mici discount-uri sau gratuit]i.

17
Marea majoritate a pensiunilor par s nu aib o strategie clar [i diversificat de promovare, cei mai mul]i
dintre proprietari consider c cea mai bun promovare o fac clien]ii care pleac mul]umi]i dup un sejur
petrecut la ei, cu inten]ia de a reveni `n viitor sau care la rândul lor recomand [i cunoscu]ilor pensiunea
(a[a numita promovare „din gur `n gur”).
Website-ul propriu [i mai ales prezen]a pe portalurile de turism sunt modalit]i uzuale de promovare. Ultima este
relativ pu]in costisitoare (având `n vedere c prezen]a pe unele portaluri de turism este gratuit), motiv pentru care
poate fi considerat „motorul” promovrii pensiunilor, mul]i proprietari fiind de prere c aceast modalitate este
mai util decât folosirea website-ului propriu (care necesit promovare specific [i intens, prin efort propriu, pentru
a fi gsit direct de turi[ti, pe când portalurile mari sunt deja cunoscute [i utilizate de turi[ti).
De altfel, pu]ini dintre proprietarii de pensiune intervieva]i, ale cror unit]i dispun de website propriu, se `ngrijesc
constant de actualizarea [i optimizarea acestuia (de ex: prin activit]i de tip „SEO”), considerând c simpla existen]
a website-ului este de ajuns pentru c pensiunea s devin cunoscut.
Este de remarcat faptul c pe lâng website-urile proprii [i portalurile române[ti de turism, un numr (redus totu[i)
de pensiuni colaboreaz cu portaluri interna]ionale de rezervri (`n special cu Booking.com), ca modalitate principal
de atragere a turi[tilor strini.
Alte ac]iuni facile de promovare sunt `mpr]irea de cr]i de vizit sau flyere clien]ilor actuali sau poten]iali (cu
prezentarea pensiunii [i / sau a promo]iilor), celor afla]i `n trecere pe la pensiune, sau `n cadrul târgurilor de turism.
Participarea cu stand propriu la târgurile de turism nu este considerat suficient de profitabil (pu]ini dintre proprietarii
de pensiune ce au fost responden]i `n cadrul cercetrii au resursele necesare, iar cei care dispun de acestea nu
consider c fluxul de turi[ti a crescut substan]ial `n urma acestor participri). Participarea la târguri regionale,
na]ionale [i interna]ionale de turism prin intermediul agen]iilor a fost men]ionat sporadic, fiind considerat o op]iune
viabil pentru atingerea unor categorii mai diversificate de turi[ti.
Câteva dintre ac]iunile inovative legate de tarife [i promovare ale unor pensiuni sunt enumerate `n
continuare:
n Sejur cu pensiune complet, ce aduce [i 50% reducere pentru accesul la piscina unui hotel din zon;
n Pachet de cazare cu mic dejun `n timpul sptmânii (5 nop]i, de duminic pân vineri), pentru care
clien]ii pltesc tariful echivalent a 2 nop]i din week-end;
n Includerea `n pre]ul sejurului, la alegere, a unei lec]ii de echita]ie pentru copii, a accesului la un parc
de distrac]ii din apropiere sau a unei lec]ii de tenis cu instructor;
n Pachete speciale de mas [i cazare pentru grupuri de copii (tabere, excursii etc.);
n 25% reducere pentru tinerii cstori]i [i pentru persoanele care srbtoresc un eveniment special;
n Discount-uri la pachete de cazare prin intermediul voucherelor comercializate de portalurile online de
reduceri;
n Promovare prin intermediul Facebook: concurs pe pagina pensiunii de pe site-ul de socializare, prin
care se poate câ[tiga un sejur;
n Concurs prin intermediul unei reviste pentru femei, al crui premiu const `ntr-un sejur la pensiunea
respectiv (ac]iune promo]ional generat de faptul c majoritatea rezervrilor la pensiunea respectiv
sunt realizate de ctre femei);
n Reportajul realizat la o pensiune [i transmis pe postul na]ional de televiziune a avut se pare un impact
major asupra atragerii de noi clien]i;
n Promovare prin marketing direct, la costuri minime: utilizarea serviciile po[tale pentru a trimite clien]ilor
actuali [i poten]iali oferte [i informa]ii, trimiterea periodic de e-mail-uri cu oferte / informa]ii la baza
de date cu clien]i (persoane fizice [i / sau companii).
RELA}IA CU AGEN}IILE DE TURISM
~n cele mai multe cazuri analizate, proprietarii de pensiune sunt interesa]i de colaborarea cu agen]iile de turism,
`ns nu `ntreprind demersuri `n acest sens, a[teptând s fie contacta]i de acestea din urm, [i chiar dac se `ncheie
contracte, `n general colaborarea se concretizeaz printr-un numr mic de turi[ti adu[i `n pensiuni prin intermediul
agen]iilor (mai ales `n cazul pensiunilor de dimensiuni mici [i medii).

18
Doar o mic parte dintre proprietarii de pensiune intervieva]i, ce colaboreaz cu agen]iile, consider rela]ia foarte
benefic, `n special aceia care au o capacitate de cazare ridicat [i sunt interesa]i `n mod special [i de gzduirea
turi[tilor strini (`n special grupuri mari care fac circuite `n România), `ns nu pot atrage acest segment de pia] prin
for]e proprii.
Turi[tii români dispun de bugete mai restrânse [i `n plus se pot organiza mai u[or pe cont propriu `n ]ara natal,
motiv pentru care apeleaz rar la serviciile agen]iilor cu privire la cazarea `n pensiuni – a[adar, se pare c segmentul
principal vizat de pensiunile care lucreaz cu agen]ii sunt strinii. Totu[i, conform unora dintre proprietarii de
pensiune, colaborarea cu agen]ii poate fi profitabil prin ]intirea segmentului „bugetarilor” (angaja]i `n sectorul public,
ce achizi]ioneaz bilete prin sindicat), respectiv a acelor turi[ti români care din diverse motive prefer s nu
organizeze pe cont propriu un sejur la pensiuni (de ex. persoane comode sau persoane care `n mod tradi]ional merg
la o agen]ie pentru orice tip de vacan]).
A[adar, cu toate c cei mai mul]i proprietari de pensiune intervieva]i au men]ionat existen]a sau posibilitatea
colaborrii cu agen]iile de turism, rela]ia nu este vzut drept una consolidat pe scar larg, având `n vedere mai
ales faptul c agen]iile urmresc `n general colaborarea cu pensiuni ce dispun de capacit]i mari de cazare (ce pot
acomoda grupuri de peste 30 de persoane). De cele mai multe ori agen]iile aleg s colaboreze cu hoteluri, care
dispun de o mai bun organizare intern - multe agen]ii consider c sistemul de rezervri [i comunicarea `n cazul
pensiunilor las de dorit, `ns din ce `n ce mai multe pensiuni gestionate profesionist demonteaz aceast
prejudecat.
O alt deficien] legat de aceast colaborare o constituie comisioanele solicitate de agen]ii, considerate prea mari
de mul]i proprietari de pensiune. Pe de alt parte, din perspectiva agen]iilor, nici atitudinea unor pensiuni nu este
profesionist, atunci când pentru serviciul de intermediere prestat de agen]ie proprietarul nu consider justificat s
`[i diminueze marja prin cedarea comisionului, pentru a profita de beneficiul cre[terii gradului de ocupare. ~n acela[i
timp, unii dintre proprietarii de pensiuni accept mai degrab comisionul perceput de portalul Booking.com, `n
condi]iile `n care acest portal contribuie `n mod vizibil la atragerea de turi[ti strini, ce au un alt poten]ial de consum
turistic decât cei români.
O solu]ie de intensificare a rela]iilor pensiuni – agen]ii, din perspectiva proprietarilor de pensiune, este [i organizarea
de `ntâlniri `ntre cele dou pr]i (de tipul „târgurilor de contractri”, `n cadrul crora s se prezinte oferte, s se
`ncheie contracte).
O alt modalitate de `mbunt]ire a rela]iei este considerat [i implicarea mai mare a agen]ilor `n fenomenul
reprezentat de turismul de pensiune, spre a cunoa[te cât mai bine pensiunile pentru care ofer pachete, astfel `ncât
serviciile prezentate s fie conforme cu realitatea, fr a oferi surprize neplcute turi[tilor (de multe ori ofertele sunt
fcute fr vizitarea `n prealabil a unit]ii sau fr consultarea final a pensiunii). De asemenea, unii proprietari de
pensiune sunt de prere c agen]iile nu se implic suficient `n promovarea zonelor agroturistice prin prezentarea
diferitelor activit]i [i posibilit]i de excursii [i agrement pe care le ofer zona, informa]ii ce ar spori [ansele ca turi[tii
s fie atra[i de perspectivele unui concediu `ntr-o pensiune din arealul respectiv.
REZERV|RI {I PL|}I ONLINE
REZERV|RI - Principala metod prin care se opereaz rezervrile `n pensiuni este `n continuare rezervarea telefonic
dintre turist [i reprezentantul pensiunii.Tot mai des `n ultimii ani, comunicarea prin e-mail a devenit [i ea
o modalitate de a stabili termenii unei rezervri turistice, `ns de multe ori rezervrile operate prin e-mail
sunt `nso]ite [i de confirmarea telefonic.
A[adar, nivelul de `ncredere reciproc generalizat `ntre turi[ti [i reprezentan]ii pensiunilor, care s `nlture reticen]a
existent de ambele pr]i, `nc nu a fost atins. De altfel, unii proprietari de pensiune au punctat c fr o discu]ie
telefonic nu sunt foarte deschi[i s opereze rezervri (mai ales `n cazul turi[tilor români ce vin pentru prima dat
la pensiunea lor), convorbirea fiind [i un mijloc de profilare a poten]ialului client [i de evaluare a seriozit]ii lui cu
privire la sosirea `n pensiune.
Cazuri de neseriozitate privind condi]iile de rezervare sunt semnalate `n general de ambele pr]i - turi[ti [i
reprezentan]i ai pensiunilor, `ns cu precdere de a doua categorie, iar o metod de reducere a riscului de
nerespectare a unei rezervri din partea clientului este plata unui avans.

19
Majoritatea proprietarilor de pensiune sunt adep]ii sistemului, care se practic mai ales `n perioadele de vârf, sau
atunci când se `nchiriaz mai multe camere sau `ntreaga unitate [i / sau `n cazul [ederilor mai lungi. Sumele solicitate
drept avans sunt rezonabile – 20% - 30% din tariful serviciilor – iar motiva]ia solicitrii avansului este, bine`n]eles,
siguran]a limitrii pierderii `n cazul nerespectrii rezervrii.
Exist [i pensiuni care nu solicit avans `n nicio situa]ie (cu excep]ia srbtorilor, când pachetele con]in [i servicii de
mas), dar `ncrederea lor se datoreaz poate [i faptului c au avut de-a lungul timpului doar clien]i serio[i. Pe de alt
parte, unii proprietari de pensiune, care `n general ar fi mul]umi]i [i cu un avans minim, de 10%, solicit uneori mult
mai mult (chiar 40% - 50%) tocmai pentru c au avut situa]ii neplcute cu renun]ri la rezervri `n perioadele de sezon.
Un numr relativ ridicat dintre reprezentan]ii de pensiuni intervieva]i au precizat c unitatea lor opereaz rezervri
online, `ns mul]i dintre ei de fapt asociaz conceptul cu rezervrile agreate `n urma unui schimb de e-mailuri sau
cu cele realizate `n urma vizitrii website-ului pensiunii de ctre turi[ti; a[adar, ponderea pensiunilor care `ntr-adevr
au implementat un tip de sistem de rezervare online `n timp real pare s fie `nc foarte redus.
Merit men]ionat `n acest sens, `nc o dat, colaborarea unor pensiuni cu celebrul website de rezervri
„Booking.com”; sunt `ns [i proprietari de pensiune care nu consider acest model de gestionare a unor rezervri
pretabil pe scar larg pensiunilor mici [i medii, `ntrucât presupune blocarea unor camere doar pentru solicitri
sosite prin acel website, ceea ce aceste categorii de pensiuni nu `[i permit s fac (decât poate `n extra-sezon).
Beneficiile rezervrilor online [i actualizrii `n timp real a disponibilit]ii camerelor sunt `n general acceptate de
majoritatea responden]ilor (de ex. u[urin]a pentru client, care nu mai e nevoit s sune pentru confirmri), `ns mul]i
[i-au manifestat reticen]a fa] de succesul implementrii pe scar larg a sistemului, fie datorit penetrrii slabe a
serviciilor internet de calitate `n anumite zone cu pensiuni, fie datorit dificult]ii pentru pensiuni de a avea actualizate
`n timp real disponibilit]ile (`n condi]iile `n care opera]iunea nu s-ar face automat).
Balan]a continu s `ncline deci `nspre necesitatea confirmrii disponibilit]ii prin e-mail [i / sau telefon; sunt `ns [i
pensiuni care vd solu]ia rezervrilor `n timp real materializat cu ajutorul unui software specializat, care s asigure
o gestionare facil [i actualizri automate. Limitarea ar fi `n acest caz nevoia de instruire `n domeniul IT pentru unii
proprietari de pensiune (cei care nu au cuno[tin]ele necesare sau nu au angaja]i care s poat opera ei sistemul
de rezervri online). De asemenea, cei care ar `ncerca un astfel de software `l percep totu[i ca fiind costisitor.
PLATA SERVICIILOR - ~n ceea ce prive[te plata cu cardul a serviciilor `n pensiune, prerile responden]ilor au fost
`mpr]ite: mul]i consider c plata „cash” este preferat atât de ctre pensiuni cât [i de ctre
majoritatea turi[tilor, al]ii vd avantajele instalrii unui POS `n unitate. De altfel, câ]iva dintre
proprietarii de pensiune intervieva]i chiar au men]ionat c implementarea unui POS era `n
desf[urare `n pensiunea lor la momentul interviului.
Plata online cu cardul a unui avans pentru rezervare este considerat o metod rapid [i eficient de confirmare a
seriozit]ii privind sosirea turi[tilor, iar din perspectiva acestora, de asigurare a unei rezervri. Avantajul rapidit]ii
pl]ii avansului cu cardul este mai bine subliniat de cazurile `n care perioada `ntre cererea de efectuare a rezervrii
[i sosirea clientului este prea scurt pentru a se solicita avans pltibil prin transfer bancar (sau chiar dac se solicit,
banii nu intr `n contul pensiunii `n timp util).
Metoda poate avea o larg aplicabilitate `n cazul turismului de weekend, când rezervarea se face joi sau vineri.
Conceptul nu este `ns deloc popular `n rândul pensiunilor, [i probabil exist reticen]e [i `n rândul turi[tilor (legate
`n special de percep]ia oamenilor asupra securit]ii acestei metode de plat).
~n concluzie, reprezentan]ii pensiunilor con[tientizeaz c mediul electronic va avea un rol din ce `n ce
mai mare `n cadrul tranzac]iilor comerciale din turism (fiind identificate doar cazuri izolate de neagreere a
lucrului cu calculatorul), dar pe de alt parte, pentru succesul sistemului de rezervri [i pl]i `n timp real este
probabil nevoie de timp suficient `n care s creasc [i `ncrederea turi[tilor `n eficien]a [i siguran]a acestuia.
Combinarea posibilit]ii de rezervare `n timp real cu plata unui avans online cu cardul pentru confirmarea
rapid a rezervrii poate fi o solu]ie de „educare” a turi[tilor care fac rezervri la mai multe pensiuni pentru
acela[i sejur (men]inând prin neseriozitate o anumit stare de ne`ncredere `ntre proprietarii de pensiune [i
turi[ti) – respectarea obligatorie de ctre unit]ile de cazare a rezervrii pltite este o condi]ie de la sine
`n]eleas pentru progresul mecanismelor comerciale inovatoare `n turismul de pensiune românesc.

20
II. TURI{TII ROMÂNI {I CAZAREA LA PENSIUNE
II.1. Comportamentul turistic al românilor `n deplasrile interne
PERCEP}IA VACAN}EI {I A{TEPT|RILE TURI{TILOR DE LA VACAN}|
No]iunea de vacan] are conota]ii diferite `n rândul turi[tilor, opinia despre vacan] fiind influen]at de caracteristicile
activit]ilor pe care inten]ioneaz s le desf[oare `n vacan] sau care prezint interes pentru ei, de vârst, de
nivelul social dar [i de dimensiunea bugetului lor.
Paleta metodelor de relaxare `ntr-un concediu este diferit, de la odihna preponderent pasiv care `nltura tensiunile
de orice natur [i aduce relaxarea, la “odihna activ” `n care destinderea [i refacerea vin `n urma unor activit]i de
agrement mai degrab solicitante fizic.
A[adar vacan]a este asociat mai ales cu nevoile specifice sau contextuale precum: odihna, deconectarea, relaxarea,
socializarea, dorin]a unora de a descoperi locuri [i obiceiuri noi, al]ii având, dimpotriv locuri favorite de vacan],
dorin]a sau nevoia de a-[i `ngriji sntatea, dar [i cu aspecte precum turismul cultural, lectur, divertismentul,
recreerea `n drume]ii montane, plaj [i mare, sau pur [i simplu cu “repausul”. Motiva]i de calitatea serviciilor turistice
externe, dar [i de ofertele avantajoase, un numr redus de responden]i asociaz no]iunea de vacan] exclusiv cu
„ie[irea din ]ar” `n timp ce pentru responden]ii solicita]i excesiv de ritmul vie]ii cotidiene vacan]a poate `nsemna
doar “somn” sau “repaus”.
O serie `ntreag de aspecte precum experien]ele anterioare cât [i motiva]iile de cltorie, nevoile [i interesele
actuale, nevoile de consum contextuale, dorin]a de a se deconecta de la ritmul profesional sunt câ]iva din stimulii
care le influen]eaz turi[tilor intervieva]i, a[teptrile de la vacan].
Satisfacerea nevoilor de odihn [i relaxare este “a[teptarea” de la vacan] indicat preponderent de turi[tii
intervieva]i. Aceste dou aspecte corespund [i reflect cel mai bine “a[teptrile de la vacan]”, aspira]ii care
odat satisfcute le asigur acestora refacerea, le compenseaz rutina [i surmenajul cotidian la care sunt
expu[i, impulsionându-le dorin]a de cltorie.

21
1
Not: Informa]iile numerice din acest capitol au ca surs ancheta statistic reprezentativ la nivel urban (pentru România [i pentru fiecare regiune
de dezvoltare), a[adar trimiterile la responden]i / turi[ti care `nso]esc procentele [i `n general informa]iile cifrice fac referire la subiec]ii acestui studi.
Alte solu]ii de `ntrebuin]are a timpului liber din concediu, sau aspira]ii ale turi[tilor sintetizate `n “a[teptrile” de la
vacan], includ aspecte precum:
n dorin]a de a face mi[care,
n dorin]a de petrecere a timpului liber `ntr-un cadru agreabil alturi de familie sau prieteni,
n acumularea de cuno[tin]e,
n experien]e culturale [i culinare noi,
n explorarea mediului,
n dorin]a de distrac]ie,
toate acestea dozate echilibrat `n timpul experimentrii unui angajament turistic astfel `ncât `ntoarcerea din vacan]
s se fac cu “amintiri plcute” [i cu regretul “c s-a terminat”.
A[adar, a[teptrile se individualizeaz la nivelul persoanei turi[tilor intervieva]i, astfel c ele se regsesc `n
satisfacerea mai multor nevoi specifice [i unele complexe precum: descoperirea de locuri, obiceiuri [i tradi]ii noi,
vizite la obiective istorice sau cu poten]ial cultural, vizite la prieteni, deconectarea de griji, tratament, relaxare,
destindere, dar [i divertisment, recreere `ntr-un climat termic reconfortant. Acest din urm parametru, alturi de
factorii de mediu [i ambientali, contribuie semnificativ la reu[ita unui demers turistic, a[a dup cum sugereaz sau
precizeaz explicit unii subiec]i intervieva]i.
CARACTERISTICILE DEPLAS|RILOR INTERNE ALE ROMÂNILOR
Deplasarea temporar a turi[tilor intervieva]i `n afar localit]ii de re[edin] este sus]inut de argumente ce vizeaz
satisfacerea unor nevoi specifice sau contextuale precum: odihn, relaxare sau mi[care, tratament, vizite la rude
sau prieteni, deplasri `n scop de afaceri, participare la evenimente, confruntarea cu activit]i noi / inedite, etc.
Numrul deplasrilor
Analiza datelor referitoare la numrul plecrilor interne din ultimul an relev urmtoarele tendin]e:
n Un sfert din turi[tii intervieva]i1
nu au efectuat un concediu de odihn sau nu au experimentat un aranjament
turistic cu o durat mai mare de 5 nop]i, `n ultimul an;
n Pu]in peste jumtate din subiec]i au efectuat un singur concediu, `n timp ce 16% dintre turi[tii intervieva]i au
efectuat `n medie 2 sau mai multe plecri `n vacan]e interne;
n 4 din 10 turi[ti n-au plecat `n weekend-uri [i `n timpul srbtorilor legale `n afar localit]ii de re[edin] `n
timp ce despre un sfert reiese c au plecat o singur dat;
n Subiec]ii care au petrecut cel pu]in un sejur turistic de week-end au avut `n medie 2,7 ie[iri anuale `n sta]iuni
turistice, la sfâr[it de sptmân;
n Doar 2 din 10 subiec]i au plecat `n delega]ii, sau au participat la diverse evenimente;
n 7% dintre subiec]i au optat pentru turismul de tratament, limitând acest demers la o singur ie[ire pe an.
Graficul 7: MOTIVA}IA C|L|TORIILOR TURISTICE (pentru care s-a pltit cazarea) efectuate `n ultimul an `n
afara localit]ii de re[edin] (% din numrul responden]ilor)
Concediu de odihn, vacan],
sejur (peste 5 zile)
Week-end [i srbtori legale
Cltorii de afaceri, delega]ii,
participare la evenimente
Tratament, `ngrijirea snt]ii,
concediu medical 7
19
60
73
Obs.: Suma procentelor este mai mare de 100%, unii turi[ti cltorind de mai multe ori cu diverse scopuri.

22
Prin raportarea la principalele categorii socio-demografice distingem câteva aspecte interesante privind grupurile
de turi[ti care au `nregistrat cele mai multe ie[iri `n afara localit]ii de re[edin], astfel:
n Studen]ii, managerii, persoanele liber profesioniste, pensionarii au `nregistrat cele mai multe ie[iri `n
vacan]e de lung sejur, cu o durat mai mare de 5 nop]i (`n medie 1,5 ie[iri pe an);
n Plecrile `n vacan]ele de scurt sejur (weekend-uri) [i cu ocazia srbtorilor legale `nregistreaz o tendin]
cresctoare odat cu `naintarea `n vârst: de la 2,3 plecri la 20 ani la 3,3 plecri pentru intervalul 46-50 ani,
numrul plecrilor sczând dup aceast vârst. Cele mai multe sejururi de week-end `n care s-a pltit cel
pu]in o noapte de cazare la o unitate de primire turistic le-au desf[urat patronii;
n (4,3 pe an), persoanele cu studii superioare (`n medie 3 pe an), iar cele mai pu]ine s-au `nregistrat `n cazul
[omerilor, studen]ilor [i func]ionarilor cu studii medii.
n Persoanele din spa]iul urban al marilor ora[e2
au `nregistrat mai multe ie[iri `n vacan]ele de lung sejur sau
`n week-end, comparativ cu persoanele domiciliate `n ora[ele mici.
Numrul nop]ilor de cazare pltite `n ultimul an
~n perioada septembrie 2010 – august 2011 turi[tii din România au pltit `n medie mai pu]in de 11 nop]i de cazare
`n deplasrile interne pe care le-au efectuat.
Cele mai multe nop]i pentru care s-a pltit serviciul de cazare au fost alocate turismului de odihn [i recreere
[i turismului de tratament sau profilactic iar cele mai pu]ine nop]i de cazare pltite s-au regsit `n cltoriile
motivate de turismul de scurt sejur (week-end), turismul de afaceri precum [i de turismul ocazional (sau de
circumstan]).
Perioada de desf[urare a vacan]ei
~n ceea ce prive[te perioada de desf[urare a vacan]ei, `n marea lor majoritate subiec]ii intervieva]i indic generic
perioada „de var”, men]inând tendin]a de a opta pentru o singur vacan] de lung sejur pe an, aceasta fiind de
regul tradi]ionalul concediu de var. Solicita]i s detalieze, ace[tia men]ioneaz cu precdere lunile „iulie [i august”,
fr `ns a omite lunile de toamn „când se mai potole[te canicula” [i pot beneficia de reducerile de tarife din
extrasezon, sezonul rece, „când au copii vacan]” sau „e un pic de zpad pentru ski”, dar [i perioada Srbtorilor
de Crciun [i Anul Nou, Pa[te sau sejururile ocazionate de alte zile libere oficiale.
Subiec]ii care aleg perioada de var pentru desf[urarea vacan]ei argumenteaz cu urmtoarele: este intervalul
din an `n care de regul au alocat perioada de concediu, este sezonul vacan]elor [colare pentru elevi / studen]i /
cadre didactice, au avantajul oferit de factorul climatic care le permite desf[urarea unor activit]i specifice, sau, cu
argumentul subiectiv c “vara e cel mai frumos sezon”.
Se disting [i turi[ti constrân[i de o serie de factori care `i limiteaz s-[i aleag singuri perioada de desf[urare a
vacan]ei: alocri de concediu fcute de angajator fr a le solicita op]iunea “dup cum se poate”, cazurile angaja]ilor
`n func]ii de rspundere care `i solicit permanent [i care `[i segmenteaz vacan]a `n fragmente relativ mici (câte “o
fereastr de 2-3-4 zile”).
Pentru unii subiec]i, `nainte de a fi o op]iune, perioada de desf[urare a vacan]ei este un context condi]ionat de
resursele financiare, element care le influen]eaz atât sezonul `n care aleg s `[i petreac vacan]a cât [i durata
acesteia. Unii turi[ti români afirm „`mi iau concediu `n func]ie de buget”, `n timp ce pensionarii sunt limita]i atât de
dimensiunea bugetului, cât [i de alocrile operate de Casele de Pensii pentru vacan]ele subven]ionate.
S-au identificat [i subiec]i care renun] la vacan] pentru c „bugetul nu le permite” sau pentru a ceda `n favoarea
altor priorit]i, dar [i subiec]i adep]i ai turismului sezonier, pentru care vacan]a `nsumeaz de fapt mai multe „ie[iri
de week-end” sau sejururi mici de 2-3 nop]i.
Tipologia turi[tilor `n func]ie de perioada vacan]elor interne este completat de subiec]ii pentru care vacan]a de lung
sejur se desf[oar exclusiv `n afara ]rii [i „doar weekend-urile `n ]ar”.
2
“mari ora[e”, ora[e cu peste 200.000 locuitori

23
CELE MAI VIZITATE DESTINA}II TURISTICE INTERNE
Solicitându-le celor 5.600 subiec]i ai anchetei statistice s indice localit]ile sau sta]iunile din România `n care au
cltorit [i au pltit serviciul de cazare `n ultimul an, a fost generat o list de 630 de destina]ii turistice.
Primele 7 sta]iuni ierarhizate dup numrul de men]iuni au fost vizitate de jumtate din turi[tii intervieva]i. Numrul
mediu de cltorii interne `n ultimul an semnificativ mai mare decât numrul mediu de localit]i vizitate de ctre un
turist indic faptul c unii turi[ti au fost de mai multe ori `n aceia[i localitate `n ultimele 12 luni.
Pentru simplificarea analizei, din afirma]iile generate de subiec]i este configurat `n tabelul de mai jos o ierarhie a
primelor 40 de localit]i vizitate, acestea fiind `n cea mai mare parte sta]iuni sau localit]i turistice cu renume. Celelalte
590 localit]i au atras doar 36% din totalul deplasrilor turi[tilor care s-au cazat la pensiuni `n ultimul an.
Tabelul 2: Localit]ile din România vizitate `n scop turistic de cei mai mul]i turi[ti `n ultimul an
Obs.: Alte 590 localit]i au fost men]ionate cu procente mai mici de 1%.
Destina]iile indicate de subiec]i sunt atât zone turistice vaste sau sta]iuni cu tradi]ie, cu importante atrac]ii individuale
[i sus]inute de o serie de servicii specifice, localit]i cu caracter dominant cultural, sta]iuni cu condi]ii propice pentru
odihn sau tratament, dar [i spa]iul urban al ora[elor cu oferte turistice variate [i consistente.
~n ceea ce prive[te preferin]ele turi[tilor, sta]iunile cele mai apreciate `n general sunt Bra[ov, Mamaia, Constan]a,
Costine[ti, Sibiu, Sinaia [i Bile Felix (preferate `n total de o treime din subiec]i). Se observ c topul general al
preferin]elor se suprapune `n mare msur peste topul celor mai vizitate localit]i interne `n ultimul an.
Jude]ele Constan]a [i Bra[ov au fost de departe cele mai vizitate de turi[ti `n ultimul an, `n timp ce jude]ele cel mai
pu]in vizitate `n scop turistic au fost Teleorman, Giurgiu, Clra[i, Ilfov, Vaslui, Olt, Dâmbovi]a, Slaj.
Localitatea / Jude]ul
Bra[ov – BV
Mamaia – CT
Bucure[ti – B
Costine[ti – CT
Constan]a – CT
Bile Felix – BH
Sibiu – SB
Sinaia – PH
Eforie Nord – CT
Bile Herculane – CS
Vatra Dornei – SV
Predeal – BV
Sovata – MS
Bran – BV
Bu[teni – PH
Cluj Napoca – CJ
Rânca – GJ
Timi[oara – TM
Neptun – CT
Slnic Moldova – BC
Nr.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
Procent
10,1
8,3
7,3
6,9
6,6
6,1
5,7
5,1
4,9
4,7
4,3
3,7
3,2
3,1
3
2,7
2,4
2,3
2,1
2
Localitatea / Jude]ul
Ia[i – ~S
Straja – HD
Mangalia – CT
Olne[ti – VL
Oradea – BH
Suceava – SV
Arie[eni – AB
Moeciu – BV
Piatra Neam] - N}
T[nad – SM
Poiana Bra[ov – BV
Sighi[oara – MS
Climne[ti – VL
Duru – N}
Bile Tu[nad – HG
Eforie Sud – CT
Gura Humorului – SV
Târgu Mure[ - MS
Cciulata – VL
Lep[a – VN
Nr.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
Procent
2
1,9
1,8
1,8
1,8
1,8
1,7
1,7
1,6
1,6
1,5
1,5
1,4
1,4
1,3
1,3
1,3
1,3
1,2
1,1

24
Graficul 8: IERARHIA JUDE}ELOR VIZITATE ~N SCOP TURISTIC ~N ULTIMUL AN DE TURI{TII INTERVIEVA}I
(% turi[ti)
Obs.: Alte 14 jude]e au `ntrunit fiecare mai pu]in de 1%, `n total 4,8%. Procentul cumulat al jude]elor dep[e[te 100%, `ntrucât mul]i turi[ti au vizitat
mai mult de un jude].
FACTORI MOTIVA}IONALI PENTRU ALEGEREA DESTINA}IILOR DE VACAN}|
Din perspectiva motiva]iilor care i–au determinat pe turi[tii români s aprecieze favorabil destina]iile turistice
men]ionate anterior se disting factori precum:
n frumuse]ea locurilor indicat generic – argumentându-se c „fiecare are particularitatea lui” [i enumerându-
se elemente ca: valen]e ambientale, climatul [i diversitatea peisagistic a spa]iului montan, caracteristicile
mediului `nconjurtor – valoarea turistic a teritoriului (elemente natural - teritoriale [i cele de factur
antropic);
n localizarea, amplasamentul [i accesibilitatea;
n dorin]a de cunoa[tere, de descoperire, a locurilor, oamenilor, obiceiurilor [i tradi]iilor locale specifice;
n valen]ele profilactice, de tratament [i recuperare ale unor sta]iuni;
n alternativa unei gastronomii tradi]ionale, uneori ecologice;
n mentalitatea [i ospitalitatea reflectate `n atitudinea localnicilor / prestatorilor fa] de turi[ti;
n pre]urile accesibile;
n apropierea de localitatea de re[edin];
n aspectul, calitatea [i atractivitatea unit]ilor de primire turistic;
n fidelitatea [i obi[nuin]a `n ceea ce prive[te o destina]ie favorit de vacan], dorin]a de a veni `ntr-un loc
unde “se simt bine”;
n poten]ialul ofertei de relaxare [i destindere al sta]iunii;
n obiective turistice de notorietate din sta]iuni sau din vecintatea acestora.
Aceast multitudine de variabile care influen]eaz comportamentului subiec]ilor `n alegerea destina]iilor turistice de
vacan] se datoreaz interac]iunii unor factori ce ]in de personalitatea subiectului [i stimulii specifici obiectivului
turistic.

25
Factorii culturali, naturali, de infrastructur general [i conjuncturali, caracteristicile produsului turistic [i facilit]ile,
dar [i factorul uman, cu caracter personal, de multe ori subiectiv, sunt elemente luate `n considerare de subiec]i [i
care le influen]eaz alegerea destina]iei turistice.
UNIT|}ILE DE CAZARE UTILIZATE ~N DEPLAS|RILE INTERNE
Tipologia structurilor de primire turistic cu func]iuni de cazare suprapus peste op]iunea subiec]ilor, indic [i rezum
ponderea principalelor 3 tipuri de unit]i de cazare utilizate preponderent de turi[tii intervieva]i. Dup cum rezult
din datele analizate, aceste unit]i principale sunt reprezentate de structurile: hotel, pensiune turistic, gazd.
Rezultatele ob]inute arat c `n aproape dou treimi din deplasrile interne ale turi[tilor pensiunea a fost principalul
tip de unitate de cazare utilizat.
Graficul 9: TIPOLOGIA UNIT|}ILOR DE PRIMIRE TURISTIC| FOLOSITE DE SUBIEC}I ~N DESTINA}IILE
TURISTICE INTERNE DIN ULTIMUL AN (% din numrul deplasrilor)
Preferin]a subiec]ilor manifestat pentru o anume structur de cazare este influen]at de venituri, astfel c cei cu
venituri de peste 3.000 lei lunar au ales mai des s se cazeze `n unit]i hoteliere, spre deosebire de cei cu venituri
reduse care au optat pentru alte structuri de primire turistic.
Pentru sejururile de scurt durat de maxim 4-5 nop]i s-a constatat mai frecvent preferin]a subiec]ilor pentru unit]ile
hoteliere, spre deosebire de vacan]ele de lung sejur, de 8-10 zile, situa]ie `n care pensiunile au fost mult mai des
prima alegere.
Vârsta medie a turi[tilor care s-au cazat la hotel este de 39 ani, pe când vârsta medie a celor care s-au cazat
`n pensiuni este de 35 ani.
Pentru cazarea improvizat la gazde apeleaz `n mai mare msur turi[tii trecu]i de 40 ani, pe când la tipurile de
cazare mai pu]in comune (cort, han, etc.) apeleaz mai degrab cei cu vârste medii de 35 ani.
Preferin]ele subiec]ilor `n raport cu tipologia unit]ii de cazare
Turi[tii intervieva]i apreciaz calitatea [i diversitatea serviciilor prestate `n spa]iul pensiunilor. Când opteaz pentru
pensiune, subiec]ii au de regul `n vedere urmtoarele aspecte: loca]ia, amplasamentul, serviciul de mas, nivelul
de pre], ospitalitatea gazdelor, cur]enia, facilit]ile.

Motivele pentru care turi[tii români aleg pensiunea `n detrimentul hotelului sau altor alternative de cazare:
n Cadrul familial, atmosfera primitoare [i cald, personal ospitalier [i prompt la solicitrile turi[tilor;
n Amplasarea favorabil `n mediul natural, `n locuri lini[tite, retrase [i uneori `n vecintatea obiectivelor de
interes, ambian] relaxant;
n Dimensiunea redus a spa]iului de cazare care `i confer intimitate;
n Rela]ionarea bun cu gazdele, posibilitatea de interac]iune facil, turistul devine factor de socializare `n spa]iul
pensiunii;
n Formalit]i simple de check-in;
n Pre]urile accesibile [i competitive `n raport cu unit]ile hoteliere;
n Flexibilitatea pre]urilor, faptul c “pot fi negociate” [i raportul favorabil calitate – pre];
n Absen]a sau numrul redus de unit]i hoteliere, ori starea precar a acestora, din unele zone turistice;
n Oportunitatea de a beneficia de o gastronomie tradi]ional specific, posibilitatea alctuirii meniului;
n Servicii conexe, facilit]i de agrement care favorizeaz relaxarea [i recreerea `n aer liber;
n Cur]enia din spa]iul de cazare;
n Posibilitatea de a `nchiria la cerere `ntreg spa]iul de cazare.
Turi[tii care aleg unitatea hotelier sus]in aceasta cu argumentele:
n confortul sporit comparativ cu alte structuri de cazare;
n facilit]i multiple;
n existen]a serviciului de mas, includerea micului dejun `n costul de cazare;
n un management mai performant;
n angaja]i mai numero[i comparativ cu pensiunile, cu atribu]ii clare `ntr-o structur bine organizat;
Nivelul de confort al unit]ii de cazare pentru care au optat subiec]ii
Mai mult de jumtate din turi[ti au ales s se cazeze `n unit]i de cazare cu confort de 3 stele / flori / margarete, nef-
când o distinc]ie clar `ntre aceste 2 tipuri de clasificri, ceea ce nu d posibilitatea identificrii spa]iale clare a unit]ilor
din spa]iul urban sau rural. Pentru confortul de 4 [i 5 stele / flori / margarete a fost preferat `n mai mare msur hotelul.
Graficul 10: Nivelul de confort al unit]ilor de cazare utilizate `n ultimul an (% turi[ti)
26
Legend
n Pensiune
n Hotel

27
Alegerea destina]iei de vacan], a perioadei [i a duratei acesteia, a serviciilor achizi]ionate [i a tipului de unitate de
cazare sunt influen]ate `n mod direct de situa]ia material a subiec]ilor. O concluzie clar este faptul c subiec]ii
aleg unit]i de cazare, produse [i servicii turistice care s le comunice [i s fie `n conformitate cu statutul lor social.
MOTIVE DE SATISFAC}IE {I INSATISFAC}IE CU PRIVIRE LA DEPLAS|RILE INTERNE ALE
ROMÂNILOR
Elementele care `mplinesc a[teptrile poten]iale ale turi[tilor se materializeaz `n satisfac]ii, `n timp ce aspectele
necorespunztoare din timpul unui aranjament turistic au generat insatisfac]ii. Ponderea ridicat `n ceea ce prive[te
satisfac]iile o `nregistreaz indicele de atractivitate, denumit generic de subiec]i “frumuse]ea locurilor”. ~n practic,
o posibil diminuare temporar a factorilor de atractivitate, a condi]iilor naturale care favorizeaz satisfac]ia turi[tilor,
este compensat prin combinarea altor elemente din structur ofertei, fr a-i diminua considerabil valoarea acesteia.
Elemente de satisfac]ie cu privire la cltoriile interne ale românilor alturi de cadrul natural [i peisagistic
atrgtoare:
n Posibilitatea de a interac]iona cu localnicii, de a cunoa[te locuri noi, cu valen]e turistice deosebite;
n Amplasarea unit]ii de cazare `ntr-o zon retras, lini[tit, nepoluat;
n Ospitalitatea [i amabilitatea prestatorilor de servicii;
n Familiaritatea locurilor, posibilitatea de a interac]iona `n limba matern, de a comunica cu u[urin] “pentru
c vorbim aceea[i limb”;
n Experien]ele gastronomice;
n Accesibilitatea pre]urilor;
n Confortul oferit de spa]iul de cazare;
n Calitatea serviciilor “care a `nceput s creasc, mai ales `n cadrul pensiunilor”;
n Tratamentele terapeutice, profilactice [i de recuperare corespunztoare (climat, ape termale, saline, etc).
S-au eviden]iat [i considerente de natur subiectiv care au contribuit la satisfac]ia subiec]ilor, precum:
n Timp agreabil petrecut alturi de familie;
n Posibilitatea de a-[i cunoa[te ]ara [i de a-[i face noi prieteni;
n Vreme frumoas;
n Posibilitatea de a practica activit]i specifice (sportive, drume]ii, etc.) `n destina]iile turistice.
Responden]ii tind s devin critici când realitatea produsului turistic oferit nu se suprapune `ntocmai peste oferta
prezentat, fie telefonic, fie din surse online.
~n timp ce pu]ini subiec]i precizeaz c “nu am avut probleme”, ceilal]i fac referire la o serie `ntreag de aspecte
care le-au creat insatisfac]ii la momentul derulrii unui aranjament turistic, iar dintre acestea se disting urmtoarele:
Elemente de insatisfac]ie cu privire cu privire la cltoriile interne ale românilor
n Lipsa unui comportament adecvat fa] de turist;
n Calitatea necorespunztoare a serviciilor de cazare;
n Insuficient valorificare a bazei materiale;
n Lipsa unor facilit]i sau servicii de agrement;
n Utilit]i nefunc]ionale;
n Pre]urile uneori nejustificat de mari (`n unele destina]ii) / raport inadecvat `ntre costul serviciilor [i calitatea
acestora; foarte sugestiv este remarca unui respondent care afirm „`n Republica Dominican am pltit mai
pu]in decât la Mamaia”, referindu-se la serviciile de cazare [i mas;
n Lipsa materialelor informative din incinta unit]ilor de cazare / lipsa birourilor de informare turistic;
n Aspect inestetic al unit]ii de cazare, integrarea nearmonioas `n mediu;
n Dotri necorespunztoare;
n Neconformitatea ofertei/neconcordan]a `ntre oferta prezentat [i condi]iile concrete, constate de turi[ti la fa]a
locului;
n Lipsa serviciului de alimenta]ie `n unitatea de cazare; tot `n acest registru s-au mai remarcat aspectele: timp
lung de a[teptare pentru servirea mesei, calitatea `ndoielnic a preparatelor culinare (`n unele unit]i), meniu
nediversificat;

28
n Instruire insuficient a angaja]ilor (din unele unit]i), lipsa de profesionalism a acestora, personal insuficient
numeric;
n Cur]enie precar `n unele loca]ii;
n Infrastructura rutier precar, deficitar;
n Locuri de parcare insuficiente sau inexistente;
n Degradarea spa]iului de cazare [i de gzduire, loca]ii nerenovate, nemodernizate sau ne`ntre]inute;
n Trasee turistice nemarcate, lipsa marcajelor [i indicatoarelor turistice.
Se observ c turi[tii semnaleaz [i aspecte care nu apar]in sferei de competen] a proprietarilor de pensiuni/unit]i
hoteliere, dar pe care le-au perceput ca nemul]umiri. Pe lâng cele de mai sus, au mai fost men]ionate nepsarea
autorit]ilor [i degradarea `n consecin] a unor obiective turistice, poluarea din unele zone, inexisten]a curselor de
transport public `ntre sta]iuni, obstacolele nemarcate, lipsa `n unele locuri a panourilor rutiere de semnalizare, etc.
~n general, turi[tii solicit servicii de alimenta]ie `n toate formulele de vacan] [i indiferent de durata sejurului, atât
`n ceea ce prive[te existen]a unor spa]ii adecvate de servire dar [i `n ceea ce prive[te calitatea preparatelor culinare.
Orice cltorie turistic este strâns legat de sistemul de transport [i de infrastructura rutier, motiv pentru care
contingentul unit]ilor de cazare se poate dezvolta odat cu modernizarea infrastructurii rutiere [i a sistemelor de
transport sau poate fi serios amenin]at de lipsa sau precaritatea acestora. Un acces necorespunztor [i un trafic
`ngreunat din lipsa unor re]ele moderne de transport au impact direct asupra dezvoltrii turismului.
Datorit lipsei de planificare, subiec]ii beneficiaz de avantajul unei mobilit]i ridicate [i a libert]ii de a nu respecta
un program prestabilit, `ns `n acela[i timp au inconvenientul imposibilit]ii satisfacerii cererii `n anumite momente
(perioade aglomerate, vârf de sezon).
PARTICULARIT|}I PRIVIND CAZ|RILE LA PENSIUNI
Serviciul de alimenta]ie `n pensiune
Marea majoritate a turi[tilor, [i `n mai mare msur responden]ii femei, sunt interesa]i s scape de pregtirea /
prepararea mesei atunci când merg `n concediu. Aproape dou treimi dintre turi[tii intervieva]i declar c sunt
interesa]i de servicii de mas `n cadrul pensiunii – s se ofere cel pu]in micul dejun, fie c este inclus `n tariful
cazrii, fie c este pltit separat de ctre turist, `n timp ce peste jumtate sunt de asemenea interesa]i de servicii
complete de mas.
Graficul 11: PREFERIN}E PENTRU SERVIREA MESEI ~N INCINTA UNEI PENSIUNI
Care din urmtoarele aspecte referitoare la serviciul de alimenta]ie sunt importante pentru dumneavoastr
atunci când v caza]i la o pensiune din România?
n DA n NU n INDIFERENT

29
Modalitatea de plat a serviciului de cazare
~n marea lor majoritate turi[tii prefer plata `n numerar, ponderea celor care folosesc uzual alte formule de plat
fiind situat la 13%, fapt ce confirm percep]ia proprietarilor de pensiune cu privire la acest subiect. De[i mul]i
responden]i sunt interesa]i s culeag informa]ii despre vacan] [i unit]i turistice pe internet ([i caut activ produse
care s corespund a[teptrilor), `n cea mai mare parte nu sunt dispu[i s fac [i tranzac]ia de plat pe internet,
preferând varianta de “plat cash” la unitatea de cazare.
Graficul 12: MODALIT|}ILE DE PLAT| PENTRU SERVICIILE DE CAZARE ~N ROMÂNIA (% responden]i)
Preferin]a pentru plata `n numerar / cash este sus]inut de argumentele
n Este o modalitate simpl, comod, direct, accesibil, confortabil, sigur;
n Unii subiec]i nu de]in card;
n Subiec]ii nu folosesc cardul `n mod uzual, nu sunt familiariza]i cu folosirea lui, cel pu]in pentru efectuarea
pl]ilor pe internet;
n Conservatorism;
n Subiec]ii nu au `ncredere `n sistemul bancar, ci doar `n pl]ile cu numerar;
n Plata cash d posibilitatea negocierii pre]ului, aspect sugestiv surprins de un respondent: „cu banii jos po]i
s te `n]elegi cu patronu’ la pre]”;
n Subiec]ii pot avea o eviden] clar a disponibilului de bani comparativ cu lichiditatea din cont [i `[i pot
dimensiona cheltuielile de vacan] `n limita “atât am, atât `mi permit”;
n Proprietarii de pensiuni solicit `n unele pensiuni plata exclusiv cash;
n Unele pensiuni nu au implementat metoda de plat cu cardul (lipsa POS), `ndeosebi cele cu o capacitate
de cazare mai redus;
n Metoda de plat cash, la momentul cazrii, le permite responden]ilor s poat cere decomandarea unei
eventuale rezervri `n situa]ia `n care pensiunea nu le satisface a[teptrile.
Pl]ile `n numerar se pot efectua `n diverse formule de plat: la front desk-ul unit]ii de cazare, sau prin intermediul
agen]iei de turism, dac aceasta este intermediara aranjamentului turistic.
Un numr redus de subiec]i intervieva]i prefer plata cu cardul [i sus]in aceast alegere cu motiva]iile:
Argumente `n favoarea pl]ii cu cardul
n Este o modalitate civilizat, modern, confortabil, elibereaz persoana de grija manipulrii banilor `n
vacan];
n Variant sigur - `n caz de pierdere sau furt se pierde doar cardul, nu [i banii;
n Salariul multor angaja]i se vireaz pe card.

30
Impedimentele sau dezavantajele utilizrii cardului se desprind din urmtoarele concluzii bazate pe afirma]iile
responden]ilor:
n Sunt situa]ii când nu func]ioneaz POS-ul;
n Nu to]i agen]ii economici accept tot timpul pl]ile cu cardul, de[i posed POS;
n Unele pensiuni nu au implementat sistemul electronic de plat cu cardul; `n mediul rural pare a fi o metod
destul de preten]ioas, furnizorii de servicii turistice nu sunt pregti]i cu astfel de instrumente de plat. Un
respondent precizeaz obiectiv: „sta e marele minus la pensiuni, `n general oriunde am umblat prin ]ar,
am constatat lipsa posibilit]ii de a plti cu cardul”.
n Responden]ii pensionari, `ntr-o propor]ie mare, nu [tiu s foloseasc cardul [i mai mult decât atât, dup cum
men]ioneaz explicit un respondent “nici nu `mi doresc s m pricep la plata cu cardul”;
n Unii turi[ti consider c se pot expune riscului de fraudare.
Indiferent de procedura de plat agreat, cash sau card, majoritatea responden]ilor prefer s achite serviciile
turistice la momentul cazrii, „numai la fa]a locului” pentru c „trebuie s fim siguri dac alegerea pe care am fcut-o
pe Internet corespunde `n totalitate”.
Unii responden]i au subliniat c exist o legtur `ntre tipul pl]ii [i destina]ia de vacan] aleas, astfel c pl]ile
online sau cu cardul sunt mult mai pu]in asociate cu turismul intern, ci mai degrab cu vacan]ele `n strintate.
Destina]iile interne [i mai cu seam vacan]ele spontane sunt susceptibile la anulri/decomandri, `n mai mare
msur decât vancan]ele externe, motiv pentru care responden]ii nu agreeaz `n multe situa]ii asumarea unui
angajament de plat par]ial sau integral a serviciilor turistice.
Alte metode sau formule de plat agreate [i sugerate de responden]i includ:
n Achitarea unui avans, urmând ca restul de plat s fie achitat la momentul cazrii, referitor la plata unui avans
turi[tii intervieva]i au indicat c efectuarea acestei pl]i se face de obicei prin transfer bancar [i reprezint o
siguran] a faptului c rezervarea a fost fcut;
n Internet banking;
n Formula combinat: online + cash - pentru o garan]ie a rezervrii turi[tii prefer o plat anticipat online,
urmând ca la cazare s plteasc diferen]a (este [i o posibilitatea de plat `n tran[e a unui aranjament turistic).
Pensiunea ideal
Responden]ii descriu foarte sugestiv [i unii dintre ei chiar foarte detaliat atributele pensiunii ideale. ~n afirma]iile
multor subiec]i se regsesc apreciate caracteristicile: bine amplasat dar izolat, de preferat `n zona de munte,
`ntr-un cadru natural atrgtor, cât mai nealterat, cu aer curat, construit din lemn [i `n acord cu arhitectura
zonal, cu ambient interior plcut, camere spa]ioase [i moderne, dar reduse din punct de vedere numeric, frumos
decorate, confortabile [i cu mobilier minimal dar util, cu balcon, dotate cu pat matrimonial, TV, frigider, flori,
aer condi]ionat, toate acestea `ntr-o stare de cur]enie [i igien “perfect”. Unii responden]i indic necesitatea dotrii
pensiunii cu bi generoase, obligatoriu „cu cad” [i echipate modern.
Unul dintre aspectele foarte des men]ionate de responden]i este faptul c ace[tia doresc s-[i satisfac nevoia de
lini[te, `ndeprtându-se pe timpul sejurului de trafic, aglomera]ie [i de stresul caracteristic vie]ii urbane. Serviciile
complementare dintr-o “pensiune ideal” sunt de asemenea foarte apreciate de turi[tii români, existen]a acestora
`n unitatea de cazare contribuind la cre[terea satisfac]iei clien]ilor. Dintre acestea sunt men]ionate: internet, teren
amenajat de sport [i loc de joac pentru copii, piscin, spa]ii de relaxare `n aer liber, grtar amenajat, balansoar [i
bnci, locuri de parcare amenajate, sal de biliard, saun.
Caracteristicile “ideale” ale personalului angajat se regsesc `n aspectele: “zâmbitori, amabili, tineri, dar profesioni[ti.”
Pensiunea ideal este “obligatoriu dotat cu restaurant”, ofer pensiune complet, “mâncare sntoas”, de preferat
realizat cu produsele din ferm proprie.
Pentru responden]ii care descriu pensiunea ideal `n mediul urban, aspectele pe care le-ar aprecia se refer la
apropierea de centru, “ca s vizitez cât mai multe din obiectivele turistice”.
Pentru unii dintre turi[ti, pensiunea ideal echivaleaz `n primul rând cu un pre] accesibil al serviciilor „pre]ul pân
`ntr-o sut de lei pe noapte”, cu un raport calitate – pre] “corect”.
Foarte sugestiv, fr a detalia `ns, un respondent prefigureaz pensiunea ideal “s fie ca `n Austria, cu servicii impecabile”.

31
II.2. Observa]ii succinte asupra deplasrilor externe ale turi[tilor români
O treime din responden]i care s-au cazat la pensiuni `n România `n ultimul an au cltorit `n ]ri strine o singur
dat, 11% de 2 ori [i 5% de 3 sau mai multe ori. Italia, Ungaria [i Bulgaria au fost ]rile cele mai vizitate `n ultimul
an de ctre subiec]i.
Tabelul 3: }rile vizitate `n ultimul an de turi[tii intervieva]i (% din numrul total de responden]i)
Obs.: Au fost men]ionate alte 48 ]ri vizitate, `n ponderi mai mici de 0,4% fiecare, `ntr-un total de 3,2%
Dac `n deplasrile interne turi[tii au preferat `n mai mare msur s se cazeze la pensiuni, `n deplasrile externe
op]iunea predominant a fost hotelul.
Graficul 13: UNIT|}ILE DE CAZARE PENTRU CARE AU OPTAT SUBIEC}II ~N TURISMUL “OUTBOUND”
(% din deplasrile externe)
Obs.: Pentru deplasrile externe, cazarea la gazd se refer `n special la vizitarea rudelor / prietenilor
Subiec]ii care au cltorit `n scop turistic `n Italia [i Ungaria au optat `ntr-o mai mic msur pentru cazarea `n
unit]ile hoteliere, preferând celelalte alternative de cazare, pe când cei care au cltorit `n Bulgaria au preferat `n
propor]ie de 80% cazarea la hotel.
Pensiunile au fost loca]iile alese frecvent pentru vacan]ele petrecute `n Austria [i Germania. Produsul turistic
austriac caracterizat prin preponderen]a unit]ilor de cazare de mici dimensiuni [i de caracterul familial al acestora,
de multiplele facilit]i alternative de agrement [i dotri pentru practicarea sportului `n orice anotimp [i `mbunt]irea
permanent a echipamentelor, face din aceast ]ar un pol de atrac]ie [i pentru turi[tii români care opteaz pentru
vacan]e `n Europa occidental. Alegerea pensiunilor ca spa]ii de cazare `n Austria este justificat [i de faptul c
turismul rural, specific cel de pensiune, reprezint peste 80% din oferta turistic austriac, promovat de multe
agen]ii de turism din România.
}ara
Italia
Ungaria
Bulgria
Austria
Germania
Grecia
Spania
Fran]a
Turcia
Marea Britanie
Nr.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
Procent
8,1
5,7
5,1
4,2
4,0
4,0
3,2
3,1
2,2
1,7
}ara
Olanda
Croa]ia
Belgia
Cehia
Serbia
Polonia
Moldova
Slovenia
Elve]ia
SUA
Nr.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
Procent
0,9
0,9
0,7
0,6
0,6
0,4
0,4
0,4
0,4
0,4

32
II.3. Principalul sejur intern din ultimul an
DESTINA}IA ALEAS|, MOTIVAREA DECIZIEI, FACTORI DE DECIZIE
Destina]ia aleas
Alegerea unei destina]ii pentru vacan] satisface exigen]ele unor motiva]ii complexe, determinate de formele de
turism practicate [i influen]ate de trsturile, impulsurile distincte [i cu `ncrctur subiectiv accentuat ale
subiec]ilor `n `ncercarea de a-[i identifica destina]ia de vacan] potrivit.
Chestionându-i cu privire la destina]iile alese pentru petrecerea celui mai recent concediu intern a reie[it c jumtate
din turi[ti s-au deplasat `n 17 localit]i [i alt jumtate `n alte 387 localit]i. Cele 404 localit]i alese pentru
concediu reprezint 12,6% din totalul localit]ilor din România.
Tabelul 4: Destina]iile `n care turi[tii au petrecut cel mai lung sejur intern `n ultimul an
Obs.: Au fost men]ionate alte 387 localit]i, fiecare cu mai pu]in de 0,5% turi[ti
Grupând localit]ile pe jude]e constatm c mai mult de un sfert din turi[ti [i-au petrecut cel mai important
concediu intern recent `n jude]ul Constan]a [i jumtate din turi[ti au preferat alte 10 jude]e (Bra[ov, Bihor,
Suceava, Prahova, Vâlcea, Cara[-Severin, Sibiu, Mure[, Cluj, Neam]).
Motivarea deciziei
Graficul 14: MOTIVELE CARE AU DETERMINAT ALEGEREA DESTINA}IEI DE VACAN}| (% responden]i)
Obs.: Procentele `nsumate dep[esc 100%, subiec]ii men]ionând mai multe motive ale alegerii localit]ii.
Localitatea
Constan]a – CT
Bra[ov – BV
Mamaia – CT
Costine[ti – CT
Sibiu – SB
Bile Felix – BH
Eforie Nord – CT
Bile Herculane – CS
Vatra Dornei – SV
Nr.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
Procent
11,6
7
5
3,2
2,7
2,6
2,4
2,3
1,9
Localitatea
Sinaia – PH
Suceava – SV
Sovata – MS
Predeal – BV
Bucure[ti – B
Neptun – CT
Oradea – BH
Bu[teni – PH
Nr.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
Procent
1,8
1,6
1,6
1,6
1,3
1,1
1,1
1

brosura turism

Recomendados

Recomendados

Mais conteúdo relacionado

Semelhante a brosura turism

Semelhante a brosura turism (8)

brosura turism