![;il6c
ntqHdr r. qoLD-HrtRET
. *ITURALIST AXATON, VITICULTOR
}IEI'!RU AL CLUIIULTII ATPIII FNANCEZ, AL SOC. NEGALF] NOUINE DE CEOGRAN'IE,
.!L so(. TUntsTtLoR st AL stuBENhiiRctsetlE ItatrpATHENvEREtN.
0 €xcursie in $ucegi in 1839
frtTt 0E$cRtERt 0r rlc||n$t||ill
extrase din nAnuarul Societalii 'furi$tilor Romani),
vol. Xlu, anul l9l5
-ooo-Cu doui hd.ll-sclj!6 gi cu pairu voatori fJtogaa.fleo
BUCURESTI
TIPOGRAFIA PROFESIONALA, DIM. C. IONESCU
9.
- Strada Campineanu.
- 9.
1910
9r
M
w
I
I
I
t-
I
I
I
1
I
l
I
.4*.](https://image.slidesharecdn.com/oexcursieinbucegi-160214133343/85/O-excursie-in-bucegi-1-320.jpg)
![NCSENOI
?t6
9I6I
'6
-
'nuPauldru-€3epEJls
-'6
'3'ilrlc'Y'IYNOISEJOIIdVIJVdDodII
-alrsgun30B
*t-
tI
i
da
scg€I'otcJrrepe^nrl.€clnt$ellqts-rlrxqlnopnJ
9t6ttnuB'tXlo^
'(rugurou-rol$slrnJ.liplalJoslnrenuv>ulpas?rlxeelorllrv
vry)
s
-
)
,
|ilt|lsut|cxl
4'"3.f
r[ru]tu$stfl]llu
rs
2/b/*"{oe
6tgl.ug$aln[qalsrn]x]0
@/1tu*A .O-*---rJt
*nftg-.*T*/,.f,v*ee
'.NrsugaNggJyir[vnNtrutslcunrrNsasrs'rv16uorr,tSruo,r'rosr'r
'srJvuoosos(sNyAoug'lvgsucos'IY'zlcNvudNIaI,rvlo.Iogo'lc'rvoggrqx
uorltlSlrl^'uoJYIilvJsl.IYuorrN
J.euuH-qloD'llutDlu
J]()
Recomendados
Mais conteúdo relacionado
Destaque
Destaque (18)
O excursie in bucegi
- 1. ;il6c ntqHdr r. qoLD-HrtRET . *ITURALIST AXATON, VITICULTOR }IEI'!RU AL CLUIIULTII ATPIII FNANCEZ, AL SOC. NEGALF] NOUINE DE CEOGRAN'IE, .!L so(. TUntsTtLoR st AL stuBENhiiRctsetlE ItatrpATHENvEREtN. 0 €xcursie in $ucegi in 1839 frtTt 0E$cRtERt 0r rlc||n$t||ill extrase din nAnuarul Societalii 'furi$tilor Romani), vol. Xlu, anul l9l5 -ooo-Cu doui hd.ll-sclj!6 gi cu pairu voatori fJtogaa.fleo BUCURESTI TIPOGRAFIA PROFESIONALA, DIM. C. IONESCU 9. - Strada Campineanu. - 9. 1910 9r M w I I I t- I I I 1 I l I .4*.
- 4. in vedere ch numai in treacdt veneam in atingere cu locuin{ele omenegti gi prin urmare orice aprovizionare ne erl impo- sibil6. Pe un timp admirabil - parc:r erd vara - am^pornit din Sinaia, duminec[ 6 Oct. 1913, la orele 5 seara' ln mo- r."i"i "iii"iitului, ludnd drumul obicinuit al Carai;manului' oe ta captariie de apd ale oragului Sinaia, prin vdrful Pietrs- ior-Arse si prin Jepi (2.148 si 2'075 m')' La IUn seara eram i"'C"u -i"t'rit an'(14'1, km; 2' 100 m')' O noapte de neuitat' *-u luuotirut mersul, 9i dacd n'ar fi iost gueratul.de iarnb al taniuf"i, prin iarba uscat[, ne-am fi crezut in Iulie' '-"'bl;'uaiiri pi"tt.ror-Arse (2'007 m'), Sinaia apdrei ieerlc iluminatd, apoi de o parte 5i de atta lumirile Bugte- "fi"t, Ca.pi".i'si'Ploestiloi, ne ardtau"cdt de limPede eti atmosf era 9i "at d" bun binoclu aveam' In momentul in care ;i;;;;il ln vdrful Pietrelor-Arse' s'a aralat .ei blonda Fri".G i,r.inandu-ne calea 5i lindndu-ne tovrra$ie, pani l1 Citi-ioiiii'ou admirabila caband a Eioriei Spitalelor Ci- vile din Bucureqti. La acest adipost, am fhcut focul, am imibucat'cdle ceva Si n"-um 'culcat, indesAndu-ne unul ldngi altul ca si ne fie ili ;id. DeEi erarn bine echipa{i, am tremu.rat- gr ozav toat noup1.u, .".u.. nu ne-a impedicat sh dormim binisor',astfol ;;;;;;;i;; putem infrunt?r orice oboseli' Cu tot iirnpul i**o., lutnu iniepei sh-;i arate col{ii, c5'ci a doua.zi. (luni 7 il.i'.$,"d afari'pe la 7h dimineatra s[ v -d-em rhslritul soa- relui. am dat de o temperatur[ glacial[' Un vAnt mugcltor sufli peste vArfuri in rafale puternice, 9i rdul erd,mai cu sea- ii ,a rarturtte se mdncau') , de'ci vremea uritd se apropi'r qi noi abid plecaser[m. Rdsdritul insi, care ne-a umplut su- il.trl d. admiratie, ne-a rdspldtit in deajuns de irigul ingro- zilor ce am indurat (- 5o C"). Erd incd noapte, cdnd brusc 5i aproape lara pregatlre a egit din spatele munlilor, marginea superioari.a discului au- iiu, iur"'instuntaneu s'a ardtat intreg, devenind incetul cu incetul un glob in'candescent ce plutei in aer deasupra cres- i"i*1"r"4""t. de lumin5' Totdeodati cirruqii' cari se colora- seri in reold dr mhsuri fusese 1 strdluci spre no vederea Dt la orele Mare al minuna vom co Repede f atm0nt ginea g vArful t tilelor (2.250 d.e zAp; la orel( '{r neobici farmec La On vagaur suferit prln re Ei prin gor. C vede n cdci se D intren Omul. care r timpul Piatra L Casa t 1) La munle venturile se nrii Atlci, atunci cand suiland din toatc'unc- tefe .o,oln"i", ,ii' "u o airectie hotiriti $i constantl Fenomen l acesta pre- u"it"ri" ,o,O..r' .. scl rblfe Jc l'mr' ill :'ill
- 6. fost impresionali de nebinuita bogi{ie de stele, ce se aprirr- tleau una cate una, tot mai numeroase 5i tot mai strilucl- toare. Ce diferinti intre limpodele cer al mun{ilor 9i paliditi cer al oragelor! Cerul muntelui siiJ vedeli, ca si puteli iu- deci unul din nenumiratele farmece 9i mirelii ale natur':t montane. Numai de pe creste gAndul poate iace adevhrate 5i interesante cildtorii in Univers' Numai de pe creste, spiritul avid de cunogtinte noi, poaie intreprinde inil{htoarea navi- gajie in imensitatea unei miri totdeauna fdri Jdrmuri, in care arhipelagurile sunt compuse din sori 5i din planete, in cai'e gulf-streimul este majestoasa cale a Laptelui Ei in care din cAnd in cAnd se vdd trecAnd la orizont adevirate flotile de toroiloare. numite stelele cdz[toare. Dar stelele duble, cu ce s"l le aseminirm? adevirate perechi fizice, navigAnd im- preuni in oceanul firi fund 9i unite pentru vecie in falnica lor strilucire. Aceste priveligti nebiinuite, le-am avut noi, terj- citii membrii ai caravanei. in aceasti memorabili excursiune. Dar de spectacolul pe care ni l-a oferit soarele la apusul siLt, ce si mai spunem, de oarece nici o descriplie nu poate redil extraordinara-i f rumusele. Norii divers colorafi,5i pe jumitate transparenJi, adu- naJi dealungul crestei Pietrei-Craiului, ne prevesteau ci vre- mea rea se aprooii. Ei aveau forma unor imense draperii sus- pendate de bolta cereasci, peste cari soarele apunAnd, ficea ca culorile spectrului sd se topeascb- intr'o fermecdtoare ar- monie. Am viizut deseori pe munJi rdshrit de soare, apus d'e soare, cat gi nop{i cu,cer senin. Nici odatd insi in timpul ve- rei, iluminaliile, coloraJiile qi strilucirile n'au fost agd de pu- ternice, a5i de p.ltrunzdtoare, agi de emotionantc. ln mo' mentele acestea, regret[m cd nu avem darul de a scrie mei frumos, ca si putem ariiti mai bine, $i celor mulJi, cdt e de mare 9i de interesant muntele cu tot ceeace oferi el, sd pu- tem spune cdt de mult iubim noi, tn special muntele romAnesc, ca astfel sd comunicim 5i altora dorul de a-l vedeA, de a-l studia. de a-l cunoaSte 9i de a-l iubi. La vama Strunga, o mare nepli,cere ne agtepta. Camera destinatd de Ministerul Finan{elor, special alpinigtilor, in care se afld paturi, mese, scaune, eri incuiat[, iar cheia se odihnei la Bucure5ti - cu autoriza{ia cui? - in buzunarul (ni s'a snus) unui turist... de calea Victoriei. A trebuit deci si dor- mlm ll cut, m nulte 1 Cu toi nici n' torenti scula t, .A Strun5 trera s unde tr sivul I m) F AtAt ir vul cr Geabe irunta foarte Ghirnt de pa munlc planul ( 1.53( ln tln€ pu50, t tare.: ciciul dar in m.). I (1.5{; in ace citthti, cum s ata - 5ll -. I iront:, noast l m. in
- 8. mit $leul Mdndrilor, impdrJit in doud dealungul iui de linia grani{ei. Trei km mai departe am ajuns la singurul 9i mult do- ritul izvor a! Sleultti. Dela acest gipot in jos, numai un km 9i deodatd punctul de vedere, care se inchisese de tot, se llr- gegte considerabil, incdt instantaneu o priveliqte incAntdtoare se desfdsoard din nou la dreapta, la stAnga 9i in fati' Vama Pajura (1.219 m.)- straji neadormitd a fiscu'lui unguresc- cu casele ei albe; o parte din $oseaua naJionald Bran-Giuvala; Afundata, veselul 9i pitorescul sat romdnesc de ldngi fron- tierd; formidabilul perete al Pietrei-lui-Crai gi in fund de toi Mdgura-Codlei cu vegnica ei urnbreld de nori, sunt atdtea 5i atdtea priveligti cari se arat[ deodatd ochiulu'i iermecat. Trecurim apoi rAnd pe rdn'd prin poiana Coltii SIeuIui (7'L km de{a Currndtura Fiarelor), pe ,,la Odac" (8 km), prin satui Punddlica, cdtun cu 20 de case (pendinte de Dra- goslavele) qi la 2h p. m. ajunserdm la intrarea vdei tectonice, numitd. Valea Cfteel, compus[ din reunirea vdilor Ruddrita 9i lJrdei sa.u Urddrita, dupe 18 km dela Strunga. Vremea tot irumoasd, tovardqii tot buni mergdtori, au ficut ca cei 18 km sd-i parcurgern pe nesim{ite, semdnAndu-i dealungul cu cAntece vesele, sau cu discuJii gtiin{ifice, ficAnd cAnd boianicd, cAnd geologie, cAnd geografie 9i mai adesea fotografie. PAnh in acest punct iocurile iiind destul de cunoscute' am trecut repede asupra 1or. Mai departe vom immulfi deta- liile, regiunea iiind prea pu{in frequentatd. Etapa ce mai aveam de fhcut pe ziua aceea a lost grea, $i mai cu seamd pentru calul cu merinde, drumul pdred ab- solut impropriu. Cdnd insi seteristul ') vrei ceva, totul e po- sibil, asA cd {drl multd vorbd, la 2h'1" P. m. o luarim in jos pe valea Cheei, inleresant[ prin marnele ei cretacice neoco- miene totdeauna acoperite de catrcaruri jurasioe, precum 9i prin nurneroasele fenomene carstice ce le prezinld. dealungul cursului sdu. Apa erA mare 9i drumul de ciru{I pe care-l Etiam, fusese spilat qi rdscolit, de ploile toreniiale din toamna anluhti 7912 gi primdvara 1913. La 3 km dela intrarea in gangul numitei 1) Stlcrisl, in limbagiu turistic, inseamne membru al Societitei Tu- ri$tilor Ronani (S. T. R.). vdi, du1 gi valet mdrgin: palate s dar 9i r C' dat de inaltd c cre{iuni roasa: spre ce vine fo rlmise pe stan ce le stl rAmdtu a infun propiin bovicio L tei min mant. i D din mu leo Str pdrlit r (10 km creden punde De unc turist. gidea decat i Strung P acelaS sarpe rile ac km ce
- 10. sat, unde am tras la hanul lui Nitd Jingoi, bun dar slab apro- vizionat, gi cu o frumoasd, mare gi foarte curatl camerd de dormit. (Distanla totald dela Strunga 36 km, qi .dela Sin,aia pe drumul urnat 76 km). IL-ln masivul Pietrei-Craiului. Satul DArnbovicioara._ lnainte de a continu) cu descrierea, sd spunem cdteva cuvrnre despre satul DAmbovicioara, situat pe valea cu acelag nume la 800 m. altitudine. Are 120 familii Ei se intinde, parte chiar dealungul vdei gi parte se inqird pe dealurile din stdnsa. Acest cdtun impreuni cu micile aglomera{ii de case, N isipurile, Clocanu risipit pe mun(j p6na la f rontie ra. Coluenii de pc Udmbovila in amont de chejle clela plaiul Mare, Cojocarii dela valea lui Ivan qi Podul Dtimbovitei, ine de comuna (u_ cdr. Ar fi interesant de explicat, ce a determinat asezdrile a, cestea singuratice din creerii munJilor, jzolate cu totul de res- tul omenirei pAnd la conslrucJia admirabilelor qosele de azi. ^ In sat se afll o gcoali rurald cu un post, o biserica gr cAteva feristrae gi varnile. Raionul 1ui cbprinde urmltorii mun[i: Ciacanul dela peqterd in sus; dealul C ocdneaua int(e pestera gi sat; Collul I svorului pe car,e se afld chiar satul si Vdtarnita in jo_sul satului, to{i pe stAnga v5ii. pe dreapta ci 1r:^r. d.l1 Pod.ul DAmbovifei 9i pdnd 1a valea popei,-Collii Dambovicioorei cari fac parte chiar din muntele pietricica, at Pietrei-Crai, de care nu-i desparte nici o vale. Din cauza dis_ locatiilor. verticale gigantice suferite de stdncdria extraordi_ nard in mijlocul clreia este agezat satul, precum gi din cauza uimitoarelor risturndri de strate, provenite probabil numai din impingerile tangentiale, vii propriu zise, afard ae iam- oovtctoara, nu sunt in acest raion. Acelea, deqi locuitorii le zic vii, sunt in realitate numai vigiuni, giEioace, crdplturi sau scilrsuri. IatI 9i numele lor dela pegteri in ios. pe stanga viei ') : valea lui Ciocan; valea I svoruiui ctriai prln ,it; pd_ rAul.Urzicaruluj in iosul satului qi vatea Zambiki 9i rnai jos. Pe dreapta vdei: valea Popei, oare vine din fru-ou.u poiano nttmitd ,,La Morminte"; valea GAngului o scursurd chiar in sat; valea Brdtoaei oare vine tot din lo Morminte ,i valen Frun(ilor care vine ,chiar din creasta dela ptaiifUaro (1.100 m.). 10 ".,*^.l],9|lynl,ql valea. intrebrrinlar sinsur. :nseamnj :n .cesi capirol yol.1r rtomoo|rt rottrct, iar numele dc Ddn l,o icioard. n-en(ionat iara .ill carificaltv,inseamni toideauna satul Dinbo|icrcara.
- 12. 12 din Piatra-Crai, numitd pietricica, qi la inceput pe o lungrme 1:, j:f ?9,l.. (dela gu.ra.Jui) nu.prezinra nici o intierupere; d,ri i^rrff: p.^r-.!,:tanco5i. deopotriva de abrup(i. rot a5a de largi ::1r,i :" :l ta varf,.mdrginesc valea de ambele pdrli. Ajuri-gano. la valea Isvorului, din cauza marnelor n.oio_]"n" .u_ :91r1... largeqte si peretii prdpdstiosi ta" lo" unoi-iiuinuu.e pajl$tr, sau unor pante jerboase foarte ?nclinate, acoperlte cll arbori $i cu pdguni. ln aceasti spirturi a O.iil.u-fj .. unisituat DAmbovicioara. Imediat ce'eqim din'sat, i" u.*t, O._ fileul reincepe poate chiar maj sdliatec si ,ii i"J"iio"r,at, ajrnge la peStera Ddmbovicioara qi continui in sus inci vre_o 300 m. p^dni la a doua spirturl mult mai rn.i" "" ."u-Or"r;r unde intdlnim pentru prima oari cretacicul ;t.;;;;;;;cenomanianul. . Ne oprim cu,digresiunea aceasta, necesard bunei injele_gerr a excursiunei, 9i intorcdndu_ne ia descrierea in.aprtuvom continua paralel sd vorbim gi de acest minunat canon. _ , P?Pitql de api aproximativ al viei Damtovicioara, tapodul din dreptul pegterei'), este de circa aZ.-OOrj_i+.000 m" pe 24 ore. Ltua a patra (mercuri 9 Oct.), a inceput dis de dimi_ n:a13 pll a. fi foarte posomoriti, ba ,chiar "u pugnaiia a.ploaie. Fiind seteriqti gi seteristul negtiin,A ce_lieima Ae vre_ I_xe rea: am pdrisit citunul, la gh dim., sub conducerea a doud bune cdtduze: ton Calin chrar ain ,ut si itii iiii)t ain frie:]_lJrran:iivania). L-a 8rr ei zo, ilair i" p"ri"ii'ir ,1" :,i] ..111. :: ispravegre.frumoasa sosea anume construrta, sr oe unde_ urmeazd pe vale in sus un drum natural destul depracticabil. _ Pegtera Ddmbovicioarei (g6l m.) de pe stAnga vdei cuu.:11$ ll99, se aftd sdpatd intr'un picior "f .r"i.jri Ci"*_nul. Ia indl{imea de 20 m. deasupra nivelului apei, care curge chiar pe la baza stdncei. O bunipotecd, S.rprita,'.* iu nr.uel, care_are 7 m. lb.rgime 9i g m. inilfime. ^ A fost vizitatd inci inainte de l7iO de Comitele Andreas lladik, guvernatorul Transi,lvaniei, si apoi il il; isii ,r.baronul de Talleyrand, comisarul' Franci.i i" F.l".ip^t.,1 ",,,,,"","?'":l,1ilJi:'"i1;1,#;:*";:3ij,::321:;;:,r;il;:"sur, iari aitd de- 0,0,,.," 'o"J'dnliii,:' p'.T:S:,i'B ,;]"1"!,,f.J;'":'-ii.:."l1l,il"iu[oo.'aui"i.
- 14. t4 Cu toati frumuseJea ei, aceasta pegteri e un nimic pe lAngi narea 9i interesanta pegterd a Ialomilei. Dela peqteri am luat-o pe vale in sus, la th a. m. toi prin- tre chei grandioase, cari dupd cum spuserdm mai continua 300 m. Ei apoi vine un loc larg, aseminhtor cu cel pe care se aili satul. Valea Popei, citati mai sus, se varsd in acel punct, iar muntele de pe dreapta ii numele de Collii Plaiului; eI tor- meazi ultimele picioare ale Pietricichii. Pe stdnga oam in acest drept, se afI6, valea Rea, care desparte munii Ciocanul de Valea Rea, lAngl. care se afld Piscril lJreazulul, munte cu bogate fAne{e. Pe dreapta Ei chiar in faa Piscului Breazului, sunt isvoarele cu debit mare, numite Isvoarele din PIai. Ceva mai sus de ele, avem tot pe dreapta pdr(iul PeSterei, n:umit astfel fiindcd in malul saiu drept se afld grota zisi Pe;tera Dracilor, pe care am vizitat-0. Iati descriplia ei. Valea Pesterei ce vine tocmai de sus din Plaiul Mure, este mai bine zis o giqtoaci inclinatd de 50u 650, mirginitd de uriaqi pereJi calcarogi, constituili in mare parte din depo- zite neocomiane foarte fosilifere. UrcuEul ei, e destul de greu din cauza bolovanilor cizuti din vdrfurile mdcinate 5i a fun- dului vdei lucios gi alunecos. Cam la 1 km din vale, am aflat in peretele din dreapta o adeviratb. pe;terd, cu intrare largd de 10 m. gi inaltl de 2 m. in interior am gisit o singuri sald, urr fel de circ eliptic, cu diametrele respective de 15 m. qi l0 m. gi cu inilJimea de 2la 2'lg m. Tavanul in formd de bolti are frumoase concreJii gi este stribitut pe lungimi mari gi in di- ferjte sensuri de dungi minunat colorate, rezultate poate din topirea a diverEi oxizi ,metalici, asupra chror,a nu ne putem pronunla, dar cari, dupe co,loratii, n'ar fi imposibil si fie de crom, de fer sau de cobailt. Cdt prive5te fauna sau flora ca- vernicold, n'am putut gdsi, in cele cAteva minute de vizitare absolut nici o urml de viajd. Pimdntul vegetal lipseEte cir totul. in perelii acestei curioase vIi, mai sunt qi alte giuri 5i grote mai mici, atdt in jos cdt Si dela Pegtera Dracilor In sus. Valea este frumoasd, foarte sllbatecl, necilcath pAni Ia noi de picior omenesc gi locul unde e scobita pe5tera,'este cam la 100-i50 m..deasupra nivelului vlei principale. Remarclm ci exact pe axa Pegterei Dracilor, se afli ios la baza mun. te , Isvoarele din PIai, inenlionate mai sus. p( t', : ril 1'' na o Fr! i:, m: m: aal r:lr i:: ::
- 16. Din acele creste ne-am scoborit mai mult tdrdS' cam pe f" :ril'ii"t.* "a.i Muerii, infricosetoare urin !11t-1carlt1,19 prezint:i. De acolo. dupe ce am vizitat mica pegtera - rara i;;;;'l;.;.; - oin 'oitut ei drept, 'utmitb' Gaura Brusture' irrllui,lu* ajuns la t h p. m. jos in vale' unde cum am spus deiunaserim.--'- a;;t;; am luat-o iara5i pe vale in sus'.care se large$tt din nou pe o distanle de l'000 m' ln acest lnlerval malurrrc ;i';;;;i i";t, sunt aioperite pani jos cu fagi secrlari' Totu5i oeretele mon,.rruo: 9i adinc ravinat al Pietrict;htt mrrgi- [.ii.lrt^ i.i*trp.r. uut.u pe dreapta' pe la spat.ele pi9"::i lata din acel punct 5i pdna la i:vor' to{i alluenll,l vacl Dambovjcioarei sau Brustuietului' Pe dreapte: pitar;J GAL inlinto* paritttl IJ ltului; pi,ra:al RAgozul,' pdrAll Rd'pilor; "Ja'riii 'ciirtirrlui .u uri.u cnvcin si pdraul cnpilu.lui cu ;il;;;;il iui t'alca cu Apd. Pe stAnga: valea cu Pietrile; va- lea t'odurilc ai PA16ul ,4rs.' - fu Z'SOO'm. dela pegterl, valea intrd intr'un- rou 5l oAorutrit cafron in miilocul 9i dealungul 'ciruia' -se^af ld -renu- ,niieL isujo".. ]a,,Gilgoaie" cu un debit de 20'000-25'000 i'' oe "i si cu o tempeiaturf, de *60.8 Cn. La 3 km intrarn rn Cni,ia Stiimta,lunga de 80 m. 9i largi de 2 m' Peretrii ei pe un.L to.u.i sunt isz de apropiali, incdt au trebuit.sii fie sparti. pentru a o l[rgi atdt cAt sh incaph un car cu, bor' Iil acesi punct pe dreapta se afld irumosul ptui al Vlaicului ' Pulin nai sui am intAlnit o noui chcie' tot foarte strimta' il"ii J. ZOo m. si numiti Cheiu Brusturetulnl' ESind din a- c.uita ,lti.h chee, in sus sprc istor, valer care a'uma are iouii. prtina api. devine tof mai linigtitrr 5i mai tlcuti' incat .altei;'iiri ..4;1ui ce stribaieam. eri tot mai impresionanti' ii.pul J. altfel dcvenise 9i e1 din-nou ameninlator' Valea aur*,'u ldrgit considerabil, are ambele maluri comptet aco- ;;;it. ., pi?uri seculare de fag cari se scoboari pAni linq:" lpa. --sia"iil. gi defileurlle au disperut cu -totul si numai din .5na in .ana creasta - destul de depirtata - a Pittrei-Crai se aratA ochiului parci tot mai avjd de priveli5ti deosehite' La 4 km dela peSteri aiunserdm la confluen{a a doui vii .itl..ie, cea din dreapta (cum urcam) flind valea cu Pietrile ' pe care am coborit-o in doui rZinduri 5i pe care se.mergc pi un sshiab de bu$teni; ea nu poate fi parcursh de cai' A doua' 16 t-
- 17. r "'''ni'';;:1',ilj?'i,,::tJ tJi,lf i"1'- l :'lia*iitl: *,t ;:t"*:;:$y."n'i:','J"i: fii#:"liiid":i:Tii*"*gl il;;;;;;';;i"u'rrpl'lsuocalses;Bl€txf,oJ'esag-ts^ltrl lil",fi'i,iffi:i's'Jlli':',"'"'i'il,ii::i+Tj$ ,:,:J"{:i*Jfl:f:::ii,i"iif,l':::"i3fx'i':i#::l:f;[* i::*,:n;;i:"i:,"iru;1ruiil,':'ffit":iHi'$'"i^,r""u *i'H;1i,1ilii*'t"."J#:::n:$!1"+:fiil'^lx ;t*Ai*r419]"'"'^ffifr;ti{#;{ri}.**. -qe'eseocuglstlnelllepe' *.*irut::!;!i##li:",'i*#irlilffi .lzq^€dolzeqelqzeeutl :*v,,:l*t.r::f q'i ffirt*iri:lHo' "i #i:; "_"/ -uo,r,p,qiwi""',ngy-1" 1c; t:$ i":ff"!ln1nJ,H.Tffi:: elef,op'ellJleldncEoleA :Hi";t*;r:'hq#;ff#;Hf;T'1"J'!llj".ffi.J:: #J;""J"T?^,i.Hfi;ffi,i'i1,:ll;:;'t':fifi"''3,T""xl' :h:#;;;i";J:i1!,9;lip6'""r",;lji,"","J":il'$"":'"',ri *i.nY;*rT;#J*l#lri;iry,:ql'll-;"I* ,;1:";,';[i1:$,fillYlif:],i"""'i,,lll*i,*iil'{iJ?ti:: ;il#t'ru:l5r":ru'xlfru*,i1ry:iiq:::: 'lnlnlaJnlsnlg€nesleleols #1tnqTitT,x"#?;l;i*1##^t?'rf;il,:i#] 'tnopY':i adaijraul 'alllatdt1' tPAlnop 'ollqescaP !eJ3-laila: ulpl€ulir-: 'i:iugltltill -ot€laid ljoieAi. 'Plueuo:s; ]vlul'uln eleeun -eulppt '!lulllls 'ltutlJnL' L1l'ioqi'' oll!sl: odieiti u1UrEJI' 000'92- -nualu. lSnou -e^''.rl n3lnin :roltdg) -Polr loE.ll 'leJnpl -i3J!r! tsnloI eillnlE €1sa3l suds -.')JllJS EIEI ?l?.' adu: LI
- 18. l5 si din aceea a bradului' 'cici Ei cu aceasta' csnhaliu- de' ceea i.i.'r"ia*la in nu".b, unde bradul acoperd uneori'in lun- ;H: I r.fi' ii;'d'. k* " il* il, i?l;T$# i ii"t3i' o,ll;i I altitudine, in acest maslv eI ;.i:i,;;;^ i;l';e in altitudine nu aie mai mult.de 5.0-100 m' i;;i;;;;;;;;t'in eu..gi' bradul este multisecular' in Pratra- Crui t'rn vazut dccdt brad tAn[r' -'-' il;ip"iri sus numit' ne-am oprit pentru un popa-s mar tung,ll;;j;; 5i shrSteptdm^sd se ridi'ce negura' oare a- .oo?tea toitu creaste Pietrei' plna ldngi not' '"""'p":iEti'tt"*"utt sl uatitittile de verdeali pentru luna in care ne afiam' acopereau in lung $iin lat' sPin[rile, mun- tii- F"to"iil" 1i.+so m') 9i Grindu' in lealitate^ unul $l 1: i.ijs'.ii"L,-;rtuat cttiar la picioarele Pietrei' de cate nu-l ;;tfi;d niii o intrerupere' De aci pAnd in vart' pentru un i,un ascensionist, nu sunt necesarer mai mult de trel sau pa- tru ore. La distanld o" o oid t" afi[ cabana Grin'du,a^Socie' ;;i"i';;;';';;-i;;l.u* tu o oiu ei iumhtlte peste frontiers' ."';;;r;; ;;t"; avtdrtueci u Soii'iaf i cu'patine din Sibiu' ; ffiil;ili;" construita, mai comodd 9i mai curatl' Re- gietam Cin suilet ca trebue s'o spunem' ' La ora 4 p. m' am peraiit- Sipotul' indreplAndu-ne ' .p." iiau]'i. iaii.aiuti lui" se afld pe sub cabana Grindu' Am trecut peste prlmete inceputuri ale vdei Cheei' apoi am #t;;;fi;;1"'c'l"ou,-u* ttecut nu departe de stdna lui Stinghie5i dupe un urcu5 zdravXn printre bolovani uria5i' am aiuns aDroape O" "uoana G'indu' pe care am ldsat-o insl la ii#;^";;;.;.]'oir'ano-o iu d"uptu' pe braul ce trebuii ,sl ne scoatir la cabana u i:'d'gtu' Qepede am trecut-irontiera - idri altd iormalitate - Ei'la 5'/: -sea1a, toc111^s.e.inoota' .rn "i*.li ""i la nurnita cabane' a c[rei chee o aved cll[uza i',jL'i'i' v]"I"a"gr"r ta"ilniu'i"ia DAmbo'vicioara. I 4 km)' 'frJ,iil ;;;il;-* to"ia i" popas' d9. oirece,ziua ne fu- ..=. J..itr oe giea' din cauza ex plorhrilor-fi-cu te' ''""" U;;"; {at ad(tltostul Vldtlusca (1'515 m')" este o .u.a,"rl"tJii -uie, ae' t"mn' cu doud oddi' f oarte^bine con- .i-iiu,.u tot interiorul c?rptugit cu carton' cu- mese' paturl ti'i"'n.]' Cr"t^"ii aeta stani vecina' numita a -lui VTod' sunt i"t.."*tiOi*"t, de citre Societatea proprietard, la pAstrarea in buni 'Stale a mlnLlnaiului uaaposi, 9i aci stl tot Secretul fapt proi maI neL situ ^l] san E. mu cu: ru spr ^^: pu' m€ ln D' pi, od in oi llr -st ir n p It n n ( { : I
- 20. mul, de oarece eri a treia oard cd escaladam piatra,Crai prrn aceasti parte, - am inceput urcusul Slsloacal Vki- du.;cct, fiarte inclinati (45"-70"), pe un grohotig nepldcut ,si aln urmat astfel cam un km. N'am voit sd luim drumul obiq_ nuit care inconjoari aceasth gigtoacd, fiind ceva mai lung ;r nu cu mult mai u5or. Vederea spre Bucegi, din capitul de sLrs al acestei giqtoace este fermecS.toare; chiar in fati avenr Ornul,.,'hile Gaurei qi Cilunului, impreuni cu mun{ii Gaura qi Cd{unagui, complet albi de zipadii. Se vede ci pe cdnd in Piatra-Crai ploui. in Bucegi ningeA. Negura incepuse si se mai ridice, dar qi vAntul bltei de parci eri turbat. Ne in_ trebam chiar, cum vom puteA sta pe creasti. Din capdtul 9i5- toacei arn luato la st6nga pe o brdni$oar.i lungd de vre-ir 200 n. qi apoi tot drept in sus, spre vzirf, fjeeaie pe unde i se pz,rei mai bir-.r. Ile oLlari negura inccp'.) sa sc ridi_.e 1i care u ne fu nirarea gi bucuria, si vedem ci si pe piatra_ Crai ninsese puJin spr-e vArf. Njnsoarea ilsa, tnghetala pe iarba uscat5,, ne ficeii escalad-a foarte grea pe pantele extra_ ordinare (55"-S0") ce aveam de ridicat. Doi clin noi. cari avu_ sesem precautiunea szi ne p?istrdm crampoanele, arn dus_o b.ne: ccrlrlt: doi irsr. -.ari. ca sr iie mai uSurci, isi lcsaser;r crarrpoanele la cal, au suit greu de tot. Totu-si, dupe o muncd rncordrrta si d pe ce tm urcat o mica r-reastl secundarr. erai.r.r cu to{ii in vF,rful mare al Pietrei-Mari (piatra_erai), numit ,,I-a OIrr", sau li drfut Eaciului (Z.Z4I m.J , Ia orele 1 1 cr-i"c:rta. (Distaniil circa 5 km). Pe vArf, r,Antul suflA cu o furie absolut nebunl, incAt, ca si putem stA, a trebuit si ne lungim ios. In schimb, risi_ pise aproape complet negura, agiL ci am putut sii ne um_ plem sufletul 9i ochii cu una din priveJi5tili cele mai sran_ dioase 5i intinse ce sunt pe lume, priveligte fascjnatoarelntre toate, care ne chiami, cale n^e atrage dela distan{i qi pe care o dorim in tot minutul. ln adevlr, rar vdrf. care sa aibd o situaJie mai izolatd oa v6rful Baciului. inconiurat pe trei perti de prlpastii spiimdntdioare gi de crhphturi firl fund. Pitoreasca mlrelie a tablourilor desflquraie din acel punct. periculos, nu este egalatd decAt de grozdvia golurilor inconiurdtoare Ei de pusiietatea masivului. Iath ce se vede din vdrf. Cdtre N. platoul Transiiva_ niei. unde in acel moment ploui; citre S.-E. culmea Strunqa din laS gi lr tea verl ddn ro$l ciul vo ri van cur dup, luat tre. reci apoi trecr esca undt Ano m.n mdti (Stir O Ori lami mui iara Lo (. SET sin {a tul. r zilelr larai plecz dea mai I
- 22. 22 in sus pe V. Isvorului cam 300 rn. pe un drumugor pAnd la biserica satului, de unde am ldsat nurniia vale la dreapra noastrd, noi suind incd 300 m. pe acelag drum, printre pa_ ji5ti frumoase, pdnd la un pdrleaz. Dela pArleai am inrrar pe vAlceaua Isvoragu, pe care am urmat-o oam 200 m. pdnir la chei{a ei. Ploaia reincepuse cu furie, foarte rece si cu v6nt puternic. La cheiJd am pdrlsit vAlceaua, care rispunde toc_ mai ,la Giuvala Ei am luat-o la dreapta pe o pantd repede, pe care am traversat-o de-acurmezigul. Am ur,cat apoi drept in sus, sdrind gi cdteva garduri gi fi4cAnd de unde am plecit un semicerc complet. Cu toati ploaia, nu ne_am putui opri de a admiri frumoasa vedere asupra satului. Dupe ce am tre_ cut pe la ultima casi, am coborit din nou in Valea Isvorului, zisd pe acolo gi a Muerii $i am e$it la 9tr 30' a. m. in soseaua nationald Qucir-Giuvals, la km 90 (distantd 3 km). Am descris pe larg drumul acesta, tiindca este mai scurt ca cel obignuit cu vre-o 4-5 km, agi cd pentru un caz de vreme rea, prinde bine. Oricdt de seieristi suntern noi. mar_ turisim, ^ci grozav incepeam sI simJim uddtura gi riceala ploaiei. S] c_A! mai aveam pAnd la Strunga sau la pegtera Ialomi{ei ? Iubitul nostru tovare$, mog Nilucd, incepuie sd bombdr,eascd de-a-binelea. ln gosea, n'am stat nici un moment, ci am pornit imediat pe valea Urdei in ios, urmAnd drumul clasic euclr_Strunga. Su.ccesiv am trecut prin valea Giuvalei, valea Fundd{ica, prin cetunul cu acelag nume, pe la gura vlei Cheei, prin v. Qud5rita 9i apbi prin muchea versantului S. 9i S.-Estic al ma_ sivului Sf. Ilie, am ajuns la stAna dela goligte la 12 ore, unde ne-am oprit de am fdcut focul ca si ne uscIm, cdci oe deo_ parte eram uzi la piele de ploaia mare, iar pe de altj uzi cle multa transpiratie. provocati de munca maie ce trebujse s:i desvoltim, din catrza noroiului gi mai cu seamd a hainelor ude cari cdntdreau probabil zeci de kgr. -. La goli5te, sau /a gol, erh viscol. si munlii se albisera binigor. Desigur, vre-unul din noi eri prea pd,chtos,.cici alt_ fel nu inlelegem cum zeul alpinigtilor ar fi ihsat capricioasa naturd sd ne ,loveascd at6t de cumplit. Dupe ce am mAncat gi ne-am uscat, dar rnai cu sea,mi dupe ce am fost bine ine_ caji de fum, am plecat din nou, la 2 p. m. spre Curmltura Fiarelor dela Pieirele-Albe. La inceput poteca a niers cam 2kr putet coml rios, grafi cinci mele {ilor. potec N'ai'r ficea padh mod : nici :t f ilnr merst de su haine Eram prin, adapc de ce bovici lrm ce ce de dat. l pante aduna zapad La tn (distar .,l ne par acela i c du-ne mdnui ginui 11 Oc
- 24. 24 bine, incdt a dota zi 12 Oct. a geaptea zi de excursiune eram in stare s'o reincepem d'acapo. SAmbdtd diminea{a, dupe o micd plimbare pe Ia{omita in sus, 'ca s'o vedem sub zipadS, am p[r[sit schitul tra orele 10 dim. luAnd drumul obicinuit pe la Ldptici Si Vdrful-cu-dor, la Sinaia. Aerul eri foarte rece, limpede, Ei zdpad,a proaspit cd.zutd. acopered,mun{ii, ca o manta de ermini, a ,cdrei mar- gine era tocmai jos, spre Sinaia, cam La altitudinea chiogcului Davila. De acolo in jos, nu mai erd zdpadd. In Sinaia am a- juns cu bine la orele 4 p. rn. Si ,cu aoceLeratul de 6tt l5' am ple- cat Ia Bucure$ti, multrumili Si transportali $i azi de specta- colele. de neuitat pe cari le vlzuserdm '). Sifiqia, Ianua e 1914. 1) Cine doreste si alte detalii asupra Masivului Piatra-Crai, precum gi asupra itinerarelor descrise mai sus, si consultg si lucrarea noastrd i1l- titulati: "ln l4.untii Sinaiei, Rucirului si Branului'. Valea Dambovicioarei $i drumul de urcug la varful Pietrei-Craiului, pe partea estici, sunt inse mai exact si cu mult mai complet descrise in acest articol.
- 25. "t1. "! t: - { .i *.1 1r tl l. i" .d :l .!t: r"i ri t i,l .! ::l 1' ii1li ' r-- i : .;3 t! t" : I :l: T i: ir .ll f a o'l .1r -i ;l .l 'ii ii, l!. 1. .J c; :t-? {.- .: :. ..'-1 ii , tiir' -:r ;:.,i : :J, :.: *'!;-# csiE!. "i.! E ,d'Fo- g * .aE Fo .=?,v Fii a'r B =":;-ii inEa,A; * i.l o- 'a" .r'; '':.a ,d; d 9 H E.;'E E --- ! i -"i i+.9r1_ i ',.' 'i,U . r". :.'' li :- . - Sj--lJ
- 26. -*-*',;;:":- 4 -a. _>1 ! t!' ,4, ;il "'I dJ" tt': 1t' 1iiil a: ti r: 52-.,-,' ..;'. ' ils t: .: l.L .l I I Ii: :' Fl. t ri t:- Vt- .-:..: J iir, ii ' /<^- - .r /. ./ i;!,1 "l'. L /- .,:t /' t, ^ Arr/ V /""'/t2 ,'-/ :',. / d,//'.+ ? =iz33 i.- == == z.= 31 := :;- 't E] l' l"[ / " ;l;4
- 27. .eslzle+u.l trJlJlslollgel.SoloJ "elecnpoldets -IJ,Slntnrenxs€IsrnlnrolnEriaiualjlrpi:psrziilurlnloiqe "1s"'i1"11" lJolr5?sed'llJpd.lounenssr'locrl.r€$ln.SaJlulzarocnpoldod - .RfoN -rnat?elunursoc?ereo.oderlurnu,eq.e^err,u.rlu ""orl"r;,l,i""uT?tri;t""; -l^epoluulpzeeqord?lsBoJV(ro+purrnlnprllrE!za^)6gglu1fncqleec IaunlsrncxaeelalrcsapurolunulsecEnJJEJqJolsaurn[l!ejucactTnslJnlugA elelunurlncsoun]etollSocngrplloleloldyeltLuudulp-lnun.luelJiei larqcre.rs,arEurErue+slpEFppr.qrz!^'ut,",o;:?'ff"ff;j:""t1'""fr[""ttrffffi' qzeeuwas+parBcu,lrdInluv^n3olsa*J4U?4p4pe.slrryaa|nlouris1srnociz clltu"r:plFIle?alnBsunu?Aappotsp?nvrprrtsunu?Aalapp?soca]lI" -nuueru€pecsEcpnopeleJEIop "$!^.Fslrryuo InptunuelalrlnNr(I '(plEuosredgtls€ouecelorTqrqulurlrulplolf).Z;-/ggI "t qincpJrnlEarslulpioqo.rluJIeepelseqtolelE]rnl+sou Inc -unqrplloD IoJeCInleurS{rrep}ncsounJ,elunur luEseJalurrS lpunuru'saqngg1lliloJepuoundsqsenqor+nlrnl.rspl;Ju lal'Jnrsounrauunafislrnu?AprpuvclT,p:paapulgcep sndsu-Ie,ulecuJ'ele8epedgJFurnulodes'plBluJrou€[rud -nde}lBoJ'er?Secp&O'lEldoppnEoclsrurdlueprnlnl]Durid -epadppundserorpst]EepJolInloJEJa]€ldelerorpJ,isale e^rlgJeptelunulnrsounJe+seIg.EIeSeU?rJB+dp.JeprSEuv 'ls3plolnsluorsjnJxerSlol4srrnl3uo3elE3,RIEOInJlued ISl9J'te^oqujdrap^JolrJolc+rzr^ " psetuueJEruUluad?gle rlncsounceuunelso{(096.I) lluru000'Zed€gld€eIguVd p3rpuesIEdrcuudlrg^rnlPsIu.(rnsunlug^eielunw '99".€oaC€p-otl9mouaIESaE..oSl" tszaruErduldtYlntnqnlct?uqu3fi JSUYH'!.I IYHCIWAP NSIUnJNaAiI.IEJNnW NIISSESUVSIn'Irrl,'Io3NIiIUVUO'IdXeo
- 28. StAnci golaqe, pante ierboase repezi, pereli uriaqi. is, voare nesecate, cascade considerabile, grohotiguri impracti- cabile, prepastii spiimAntitoare, flori poate mai interesanti ca acee:r, a ltrAului Caruimanului, piduri virgine de fag gi brad, brdne pcriculcase, puncte de 'redere remarcabile $t iotograiiabiie, sunt atA,tea 5i atAtea cauze, cari ar trebui sA atragi mai mult pe bucegiqti. Inci un punct in favoarea lor ar fi 9i faptll ci sunt foarte shlbatecj; ei ar pLrtei satisface pe deplin, gustul doritoriior de loculi Si spsctacole nestrjcaie de om. Ca a5ezare geograficl VdnturiqLr ;i Col{ii lui l3arbeq, fac pe.rte ciirr culmea Bucegilor, lan{ul despre Prahova. Vintttri,sul se mirginegte la N. cu VArful-ctt-dor $ valea lstrorul- Dorttlui,' 1a W. cu Nucetul (1.884; la S.-W. cu Obou- rele (1.712);la S. cu Pdtluchiosul (1.700) ;i la E. se af15 coprins intre vdile I sv orul - D orului Si Isvoragului, intitzin- du-gi picioarele pdnd la confluen{a acestor doul vii, cou- fluen!i numai 1a jumitate de km de podul Isvor.al Soselei Si. naia-Moroeni. Sus la N. am spus cI V0nturiqul se hotir[gte cu VArful- cu-dor; in realitate ins[, el vine in atingere cu Coltii lui Bar- be5, cari fac parte integrant[ din VArful-cu-dor. Dupe unii Coltii lui Borbeg ar fi un munte de sine sti- tdtor. Nu impdrtigim aceasti pirere, pentru motivul ci ior- mAnd o singurd gi nedespdrtiti masA cu VArful-cu-dor, se prezinti impreund cu acesta ca un singur bloc. Prin urmare Col{ii hti Barhes, nu sunt un 'munte propriu zis, ci numai ur versant. versantul sudic al muntelui Furnica, clci dupe curn am spus-o alti datd'), VArful-cu-dor nu este decdt unul din vArfurile marelui munte Furnica. Jdranii localnici ii socotess tot agA. Pentru ei nu existi decat plaiul Col{ii lui Barbeg. Pentru claritate. ne vom servi insd cAteodath in descrierea de mai ios de cuvAntul muntele Coljii lui BarbeE. Plaiul Coltilor lui Borbeg, care incepe chiar rlela sudul $i de sub Vdrful-cu-dor, se coboari pAnd in apa Prahovei. Spitalul din Sinaia qi citunul Isvor sunt zidite pe ultimeie prelungiri ale ColJilor 1ui Barbe5. Evident deci, cd pentru a l) Vezi lucrarea 1loastri: .,1! unlii Sinaiei. Rucirului si Branului''. merge la ', sA parcurg( Valea eoltii Iui F stAncos,5i 300 m adA; palloa supe Ur:.: Suluj 1.9iri 1.900 m. Aceas raiman, esi gi mai cu se cursul. Din cade mari. se urmeaz:: Ia cea de I nt valea e..i Colq:: Vdnturisul des pa rtitor
- 30. :8 lrece prin vdrfLrl cel mare al acestui munte, prin creasta pu_ ctorului Zadelor'9i rdspunde drept la podul isvor. Existd oarecare deosebire intre aceqti doi munli,in ceea_ ce privegte constitutia lor geologici. pe cdnd in Cotlii'tui Bar- beg predomini conglomeratele cenomaniene, Vdnturigui ar ii constituit aproape exclusiv din calcaruri titonice, acelLaSi din cari este format $i vecinul siu, colosalul munte Dichiul. Avdnd ocazia si cunoagtem la Sinaia, pe {ocuitorul Ion Cdlej, nlscut 9i crescut atdt el cdt 9i pnrinlii lui in Isvor, "sravAnd in vedere ch acesta este un om fbarte destept. I'am ru_ gat ca intr'o duminecb si ne serveasca de calauzi, pentru o €x.plorare aminun{itd a minunalilor munli Vdnturigu Si Coltrii lui Barbeg. CiLcasern in doui rdnduri acegti prApastiogi munti, ilsd totdeauna firrd, c"alduzd, aSA cd fortamenie n, te puLusem pa tr unri e toate secretele. , ,,Ca sd-9i mai aminteascd din tinereJe Ei de timpurile haiduceEti", Ion GAtej primi propunerea noastrd 9i in ziua dr: dumineci 23 August 1915, pe un timp frumos, a plecat spre rocurt necuroscute, o caravani compusi din urmdtoarele ctnci persoane: neobositul 5i vegnic tdnirul mo9 Ndlucd, Sprm Cold-Haret elev inginer, Ion Gdtej cdlduzd, un biefandru care ne duced aparatul fotografic cu necesarele gi subsem_ ratul. Bine echipafi, cu crampoane, cu sscure, cu frAnghie, dar mai cu seamd cu merinde din beJgug, pe cari fiecareli le du_ ceA in spinare, subsemnatul avAnd in plus si erbariul cu car- lile botanice, am pornit'la ora 7 dim. din Sinaia. apucand Ca_ lea Codrului spre podul Isvor. Am urmat aceastd admirabili - $i nu indestul de frequentatd - $osea, pdnd la km.2.00,) adici pdni la valea Zgarburei, am trecut podul, si am ldsai $oseaua la stdnga, ludnd la dreapta un vechiu;i phrisit dmm natural de cirute, care duce a captiirile de apd dela VAnfu. nqu, rd.u numite agi, fiindci apa isvordgte din chiar peretele Collilor lui Barbe5. Acest drum, pldcut de parcurs, nu sue prea tare. El tare in doud un vechi parchet de padure, exploitat, si reptantat de multi ani de zile, de Eforia Sp. Civile din Bucuregti, cu brad, Iarice 9i pin. La 1'/: km dela calea Codrului am ajuns intr'o nricd poeni{h situatd pe o creasth - de unde vederea ce se deschide in fa{d - spre munli - este grandioasd (vezi plan5a). gi Coltii. La ddrei, ct Colti. ir' mei z,,tb mal nect tenit aln escalada Drr dela ca lr dela i6r ln' tata pe
- 31. IS'erexrSrnlnSetorelplueutlBeOleloldrUoJillluodEle+ -dec'pdeopJolunqnlEeJoJeJ]n:lued.reuglgeele,ul ^ .rop-n.-rnlnlr-8, InsoIurprSq8uglepefruglugjulap .-rerqJourAaJeJ'DunlSnalo!urpugd'(rn1n-rpo3ealejelep ur1g)ur1unpouJlalrelErSulerepzea4spdrS3lnurnrg r-psprnqerlruiadrfunurrisorrspdprdql"l,r,"^I:fn"llllll 'rnlnrpoarJfaeldnsEap.epEuerodulplllEnlejape^ .nsr.lnlil?1 ojeurcpDJsEJ.g .ulnJuasrgE-I., .seqrEgrnlrolillolr:lstc.rj.g.rnlnstjntu.A lnurlJ.z .lnlllsDnluiA lnJ.rr, .I LZ 5^U NJ 0lE -ul nlp nJr .ial erds ip 0liJ .trJ un }ES uii -n " lPp 0in rSol ltllu. olil -nr JS'Jr uol LIIP] IJ]E -ieg -tde ::1i:_;:_T trlolooeaG+roJsunrSproolsoJrrrB.resoreulEg -rouInduilt.leJllv'arrBrSolojisqtruelrqp.ig:p;trr,roq!_z,ou, ujrLUnJpadcJa.ttuap.LitiirtburLul--lJlJ..,itjrJLut.tjtajl titl,ounlsqnsJpJ:tJnsJlttiurpalunrndat,,,o.r,,S_aar,i,,l-rl -lDJeale,'alsedurg.in::.r1'rnlnlpoCpalecBlepw1Ze-l' . .rolEaruopualdspleolululereas,s )qrrg7ny111)qp !p+rrnlu?AInu!irnusnjoap1p1o1,t1,8"r1,,,prS,r,ijr"2j:ftSrn1O '13r!lJ.{)Nn.:.rto
- 32. 3t) construit un tunel, in lungime de 30 m. Azi acest tunel este -romplet astupat, incdt nici nu i se mai cunosc u-rmele. Dela valea StAnei in sus, caracterul drumuriui se schimbi, devenind foarte sllbatec gi neumblat. El stribate o padure deasd qi bdtrAni (50-70 ani) de f ag gi brad, amesteca{r . pirJi egale, qi sue cdnd mai tare, cAnd fo,arte tare, cdnd co- board, urmAnd mereu plaiul Col{ilor lui Barbeg. Qepede am ajuns la primul rezervor de captare, apoi Ia al doilea Ei in fine la al treitlea gi ultimul, situat chiar la bazn peretelui stdncos al Collilor lui Barbeg din care iese apa. I-a ora 10 eram acolo (dist. dela incepu,tul cdei Codrului 6.751) m). Ceva mai jos de acest mare rezervor, anl gisit ruilra casei in care au locuit inginerii constructori ai rezervoarelor. Dupe un mic dejun, dar mai cu seamd dupe ce am fdcut o buni provizie de apI, iiind siguri cd toath ziua nu vom mai gisi, am plecat la asalt, hotiri{i si cheltuim toath e- nergia de care eram capabili, pentru a trece la V€ntu- rigu de partea cealalt[ a vhei, adici pe dreapta viei Isvorul Dorului, de oarece dupe 'cele spuse la inceputul descrierei, se inlelege ca ne aflam pe tdnga ei. La ora 11 am plecat. De drum sau poteci nici pome' neali. Toati nddeidea eriL in'cdlduza ce aveam 5i in instinctul nostru de rl,ontagnarzi. Locurile erau extrem de grele, de shibatice gi de pustii. Am luat-o spre N.-W., urmAnd mai mult sau mai putin transversal panta considerabild a muntelui, 9i cam dupe 20Li m am ajuns la V dlcdlul Dracului, strimt (3 m), dar periculos de trecut din cauza pantei sale excesive 9i a albiei sale im- practicabile, scobite $i lustruiti perfect intr'un singur bloc compact de ardesie. V6lcelul Dracului l'am trecut cu bine, gratie unui brad ce I'am aruncat ca o punte peste gol. Dincolo am intdlnit ace- lagi fel de pante m,ari (550 65u inclina{ie), pe ,cari le par-' curserim tot cam transversal. CurAnd am aj.uns pentru a doua oari (prima fiind la ultirr-rul rezervor) la baza peretelui stAncos al Col{ilor lui Barbeq. Aducdridu-ne in acea regiune, cilduza noastrh ne rezet- vase o mare surprizd. 1n adevdr, acolo am gdsit urmele tre- cerei sau qederei, haiducilor 9i banditilor cari migunau in trecut prin valea Prahovei. Uriagul perete stancos, care-gi ridici fr pe o bu. agatAtot rd, (he'l rnod sdl aceea, d bateci. Let precum plantata nosreau acestui z lnr nit, sa c fi ascuns cAutator bhe;and turisu luj Dobrogt Viga gi p noa$te e Lu' Irepte si stanJos. perii. le trebue s, au iost : rete stal pe5terei N'z torile be se aflir r tare. Cr -tanje d€ cu caii. .speciala ,adApost xeazA $i To
- 34. 3:l brazi grogi (50 cm. diametru), azi uscatri, crescu{i chiar a1[- turea de stancd. Crecile lor, se vede, au fost cur5{ite .de mAnI de om, pdnd in vAri. In ce scop? Poate cd cercetiri metodice gi bine conduse ar descoperi lucruri interesante, in ceeace pri- vegte trecutul Bucegilor gi al vlei Prahovei. In fine tot in acest punot, se vld nenumlrate resturi de scdri de lemn, com- plet putrede, arhtdnd cdutlrile fdcute acum 30-40 ani. De ar putei vorbi, multe ar avei de spus acea stdnc[ vegnicd, dar mai cu seamir ar puted ingird pe cei ce gi-au rupt coastele qi picioarele (in adevdratul inteles al cuvdntului), u'mb'ldnd dupe comori imaginare. ln aceastd sdlbatecd gi pustie regiune, evocatoare de timpuri vechi, eram Ia 1 ltt 30' a. m. De acolo am plecat ,cdtre N.-W., deacurmezigul pan- telor gi am trpcut pe deasupra poenei AIuniEuI Vanfurisulul. in realitatea o rApI acoperitd de aluni. Arn fi putut cobori in aceasti poiand (1.200 m), de unde egiam in Cracii Isvoru- qelor un pdr6u iormat din trei ramuri - 9i de acolo suiam drept la Vdnturigu. Fiindc[ mai aveam de vizut locuri inte- resante in Coltii lui Ba-rbeq arn renun{at la acel drum cu mult mai ugor. In rezumat noi trebuii sd ie$im la cascada mare VOntu- . rigu (150 m indlJime). Pentru aceasta am urrnat mereu, brd- nele dela baza zldthti celui mare al ColJilor lui Barbeg. La 1 km dela captdri. am tmversat o a doua vAlcea, mai puJin prlpdstioas5, dar incurcatl de o urzichrie prin care cu greu ne-am putut desshide calea. Pe malul ei drept am avut de' escaladat o pantd aproape verticailh (800 inclina{ie), chtre W. inaltl de 200 m 9i indreptate citre zidul cel mai mare 5i cel din urmd al colfilor lui Barbeg, in vAriul clrora trebuiZt sf, ajungem, inainte de a cobori la cascada mare Vdnturigu. Cre- dem cd e inutil sd mai addugdm cd urcuqurile acestea in pan- t5 excesivd, le-am suit pe toate servindu-ne ,de genunchi 9i de mAini, tot agd de mult ca gi de picioare. Tot urcdnd din greu, am ajuns la un vAlcel, care vine tot de sub Vdrtul-cu-dor. L-am trecut cu bine, apoi am esca-. ladat malul opus (dr'ept), lung de 100 m Ei aproape perpendi' cular (700). De acolo, 'tot in zig-zag, am ridicat panta mare (600) a muntelui cltre vdil gila l2h ziua etam in vdlcelul ctr Pietris, eare se varsd ceva mai jos in vAlcelul pomenit mai sus (2 k lui cu P tu, Pietn 400mS rdzbit dt izolat., p Col da o col lor, de o nile Vdn Ina nist amz aflat o I probabil Inoment plante i measch. Schur. r lea Jepi Iinnm F, noi n'ar cioarei, lA Prahov: iana dd No urd ducihr vederea intors lr Pietr$l Di peretdr paltini I duci gi m pAnI explice diamett in linie totu'l di
- 36. t,l tudilete acelea, esenti care compune intreaga pddure: acrgii opt arbori sunt de o specie din care nu se mai gisegte abso- lut nici un alt exemplar, decdt cu trei sute metri mai jos in altitudine. Dela cei opt .rt.tini, tot pe brdne ,9i pe stAnci am ajuns in valea Bisericuiei, vecind cu V6nturiEu, qi numiti aSa fiind- cA pe un coli de stdnci foarte inalt (1.760 rn) pe care I'am vizitat de pe malul ei drept se afli, in picioare inch, t foarte veche cruce de stejar, cu acoperiE. Acoperigul e ci- zut al5turi gi in stare de completd putrefac{ie. Crucea n'are inscripfie. Legenda spune cA acolo se duceau haiducii de s: inchinau. In jos 9i cam in dreptul Col{ului cu lJisericula, se vede a doua mare cascadd Vdnturiqu, care dupe chliuza noastrit e mai mare ca prirna. Din valea tsisericu{ei, nu cu mare greutate, am iegit sus, pe creasta Col{i'lor lui Barbeg (1.900 m), de unde vedere,t spre Prahova este extraordinar de intinsd. De pe creasta coljilor, se poate merge la VArful-cu- dor intr'o ord; in vdrful mare al V6nturigului in doud ore;i jumdtate gi la Chioqcui Davila, pe sub stana din col{i, in trei ore. Cum noi voiam sI visitdm Vdnrurigul prin partea lui Estici, ne-am intors inapoi sub coltul cu Bisericutra, $i apoi prin douh brdne inguste cdtre S.-W.. am ieqit la prima mare cascadd V0nturigu (1.600 m), inalti de 150 m. A doua mare cascadd V€nturisu (1.450 m) inaltl de circa 100 la 200 m, de care am vorbit mai susr nu este accesibilii decAt pe la baza ei prin poiana Aluniqul VAnturi;ului. Trecerea de pe stdnge unde ne aflam, pe dreapta viiei Isvorului, este foarte anevo- ioasd, din cauza bolovanilor uriagi, lustrui{i ca sticla, gri- mdditi unul peste altul pe o panti spdimantitoare. Valea am stribhtut-o chiar pe sub cascadi, printr'rin tunel natural de piatri, lung de 8 m care are una din deschi- deri chiar in punctul unde cade apa. A trebuit sh ludm aceasti baie rece forJatd, de dragul V6nturigului pe care voiam sA-l vizit[m cu orice.chip. Noroc cd apele erau scAzute, ca de obiceiu la finele lui August, aqd cA nu ne-am udat prea riu. Timpul care pAnl atunci fusese foarte frumos, a inceput de- odai" s5 se schimbe. Nori negri ameninthtori se adunau pe $lc cacr ladi vari asa am foar pan mal
- 38. 36 gresii dar mai cu seamh din calcaruri. Aceastd ardesie s'a mdcinat, astfel ch marginele perelilor de stAnci stau suspen- date in aer pe o adAncime, care pe alocuri ajunge {a 4 m' hl dreptul acestor slpituri, stAnca prezinti mari criipdturi' carr tormeazd. adevirate turnuri de piatrd, gata sd se prdvdleasc:l in vale 1a cel dintAi prilej. Nu-9i poate inchipui cineva as- pectul fantastic ;i bizar, pe care-l are aceasth vale din cauz:r formatiilor de mai sus. Trecerea prin valea VdnturiSului inseamnd ocolirea pe sub vArf a Clinulu.i V Anturtqului. Din valea V€nturigului. relativ ugor 5i in scurt timp (20 minute). am ajuns, in poenile V Anturiqului 9t la Mucheu 7a- dzlor') (1.800 m) unde eram la orele 3 p. m. (dist' dela cap- thri circa 6 km). Pe muchea Zadelor, voiam si stim, sa im- bucdm cAte ceva, sd ne odihnim 5i si suim 'invdrful mareal Vdnturigului (1.930 m; timp necesar 30'). Nu ne-am putut indeplini nici una din aceste dorin{e, fiindcd aproape pe nea$teptate s'a pornit un vAnt ingrozitor, inso{it de o ploaie inghe{atd, care ne-a gonit pe sub zadele din pddure. Mare neno.oc pe capul nostru. Dupe o zi dificilti ca aceea, si nu-{i poli indeplini programul pAnd la fine' din cauza vremei rele care te'a prins pe un col{ izolat, inconju- rat de toate plr{ile de pripdstii flri fund, inseamni mai mult decAt nenoroc. Obicinui{i insi cu aceste inevitabile mici nepliceri, Ei vdzdnd ci timpul urit se inteteste, am plecat dupe o ord spre casi, tot Pe Ploaie. Poenile V€nturigului, spune legenda, serveau haiduci- lor sd-gi pasci caii. Drum practicabil pentru cai este numai pe la spate (W). El vine prin piciorul Porcttlui dela Pldu- l) Zad, 24dd,la pl|lal zatlc, zalclor, csle numele vechi popular 2l unul splenoid a-bore din fami'i:l Cor,i'crelor. numil i1 stiinla Lorix sibir-iro Led. Ari accstu: arbore i sc zie ldrice' chiar de calre (iran'i de'a mllnle Nimenea ;; p;-";i;; Pr;i';;.], "iu ain Blrcesi, nu mai poa'te spune ce 'inseamni zodd, nici chiaf lon tiitei al 'oslru. ca-c totus'stie dial de murlc.'. '- - Fiouiii" din'regiunea alpini a mun[elui Vinturisul (I 600-1'750 m ) sunt in maioritate formate dill rl-arix sibirica, iar poenile Vonturisrlui in spe- cial sunt mersinite de toate pertile mai numai de larice. ;De aci $i numeLe vechiu de muchea Zadelor. Un cioban bitrin, pe carc l arn lintalnit in aceste poeni, ni-a spus ca adevdriiul nume vechi it poenilor V6niurisul'ri ar li Zadele Vinturisltlui' Nici el inse n! stii ci Larix este zadi; ii zicei pur si sirnplu brad chiosu $ideo ca sa muncll fdceir lar ice L ioar: l-. S-
- 40. clinatd. De acolo prin plciorul Zadelor, mergdnd pe creastd dar tot cam pe versantul sudic (valea IsvoraSu), am ajuns la ora 5 p. m. la inceputul unei mari pdduri de lag, proprie- tate a Statului. Prin aceastd pddure am {inut tot creasta pre- lungirei piciorului Zadelor al V0nturigului, de oarece ni'i urmd de potecd nu erir. Instinctul, busola Ei harta ne-au con- dus prin acele locnri. Panta pidurei tot extraordinard ca toa- te cele cobordte sau suite in aceasti excursie. Pddurea acea- sta, secularh gi virgind in adevdratul in{eles al cuvAntului, este exclusiv compus[ din fagi (cu diametru de 80 cm la 1 m). drep{i ca lumdnarea cum azi nu se mai vld deseori. In linie dreipti, dela hotarul de sus al ei 9i pAni jos, la confluenta celor doud vdi, are aproximativ 5 km. La ora 7 seara, tot pe ploaie, eram la cele doue intal- niri de ape, valea Isvora1ului sau Pdduchiosului, cu valea Is- vorul Dorului. Dupe cum am spus, aceastd conlluenid se afld la vre-o jmhtate de km de podul Isvor. Din acel punct, repede am iegit in calea Codrului' Ia km. 4100, 5i la Sinaia eram la 8h seara, pe o vreme ingro- zitoare. Mdrturisim cd interesul -ce ne-a de5teptat cei doi mun{i vizitaJi, precum gi admirabilul exerciJiu de ailpinism adevArdt , ce ne-a fost dat s[ indeplinim, ne-au ficut sd uitdm indati nepldcerea cauzatd la urmd'de timpul rlu, 9i sd nu dorim alt- ceva decAt sd reincepem excursia, pentru cercetdri, mai se- rioase gi mai aprofundate. (Dist. totald parcursd in acel druni a fost de circa 23 km)' ././ ,'-ar, Sincia, lanuarie 1916. l Notd.-Cea mai mare parte din altitudinele i dicate in articolul de mai sus. sunt calculate cu barometru-altimetric al Colonelului coulier, compen- sat. cu vernier mobil. dand altitudinele pand la metru. I
- 41. -uodluoJ'lerl IPtu ep lnloJr 1 ! ! l'' i l F lu p lece -ES IEUI 'IJ -lle utuop glupu! utq ]PrP^"pe u llunu rop r -oJ8u! oru€ e1 'rnp:po. es EluenlJ! .s1 eeJE.{ n: 19luJ Enop rfuenl;uor alurT uI 'rjo '(u I el uc '!nlnlu,elno -Ee3e eSJni -eo+ ej qJel -uoc n?-eu ICIU eJereo -erd €lsEeJ: +udold '31 ?i sunle ulx plsee:r ad .: .T F I 'i Y i s : Fi' 1 Sf ,^ :9'6i g 5i;cg I *3. Tfr E F;f$H E F9 h.ga + ;E6E5;!:. ^ C.d - ^. s {:.5sE F E ;'?+F'- 3 p --'F'; ar g!,' 9: T e t ''.:f,Y -t A t 'c ,t* J :s/
- 43. animati de dorin{a de a vedeA locuri noi, de a admiri 9i de a se instrui, erau si altii cari flceau acel drum in fiecare an, numai cu scopul de a curta pe hangioaicele de pe numita vale. Stra$nic exemplu cd dorinJei omene$ti, nimica nu i se poate opune. Printre primii erploratori ai Bucegilor, am ailat de o camdatd pe: Carol Golld ,,hotarnic-inginer" bunicul nostru, in verile anilor 1837, 1838, 1842 9i 1843 (lulie-August): pe francezul J. A. Vaillant fost profesor la colegiul Sf' Sava, cu tovarSgul sdu SJugerul Angelescu, in Iulie 1839; pe Barbu Catargiu in vara anului 1852; pe baronul de Talleyrand- Pdrigord comisarul Franciei in Principate, in August 1857, care a visitat timp de o siptdmdni ,,les monastdres les plus ,,en renom (Preddal, Sinaia, Lespezi, etc.) et les points les ,,plus dlevds de la partie des Carpaihes qui sdpare la Valachie ,,de 1a Transylvanie"') (page 544); pe J. Bdclard'), consul general al Fran{ei in Valachia, dela 16 Iulie la 6 August 1858, cdnd a cutreerat intreaga regiune a Sinaiei, impreund cu mun{ii inconiurdtori, probabil cI Ei Bucegii (pag. 58-65). Doi autori germani Johann Ehrenreich Fichtel') (1791) gi Joanne Fridvaldszky') (1767), vorbesc in lu,crdrile lor mineralogice-geologice de Bucegi. lnsi dupe ielul in care ci trateaz1, de ace$ti mun{i, ne-am fdcut convingerea cd nu i-au visitat personai ci cd-i descriu numai din auzite, sau in casul cel mai bun atAt Fichtel cAt 9i Fridvaldszky au explorat par- tea transilVand a numitului masiv, care se Stie cd in raport cu partea romAneascd e micd ca intindere' deqi tot agi de in- teresantd. Prin urmare, acum 70-80 ani, Bucegii nu numai ci nu erau necunoscuJi qi absolut pustii, dar din citirea scrierilor gi povestirilor vechi, precum 9i din cercetarea ciobanilor bi- 40 t a l i t I 1 ( I I I I ( 1) ,,Acte ti Documente relative ia Istoira 'Renasterei, Romaniei" publicate de Ghenadie PetresoLr, Dim. A' Sttudza, €tc. Vol. V, 1890 (In bih- lioteca SD. llaret)."'-'--)iia"* ..a"te si Documente", Vol. IX, 1898. (ln biblioteca Sp. Haret)' :' Fichrel .lohann ellrenreich: ,,Mineralogische Remerkungen von den Ka,lpathen', Wien, 1791, 2 vol., pag. 209 lll din vol. I. (lin biblioteca noas- ' 4) Fridvaldszky Joanne, societatis jesu sacerdote: Mifleralogia nnagni DxiflciDatus Transilvaniae seu netalla, semi-metal]a, sulphura, saili,l, lapides et aouae conscriota a... glaudiopoli, Anno 1767, pag. 11. (ln biblioteca noastra oersonali).
- 44. lzedgz'rseunIlourgup]llrerodelseueurodes,Funp8p^o,riuI ar€osepgwllntgpedRzepFledgleuuesuteuorEr,lol3o] -ngeJeuESeJnJ.sounuoiug^epoJarpeorsjnEuglsopeurg3, +erqun.'rJuglsrruE^oloq.ru€^oloq +unsolJJ+ord:usl8aJnq -opnasdrleJprxnueulolsoJeBuEdqnsgllulu.s "j"o1i,:,r",pc -rulsasE8l-nulSln3olleleJujeuelne,jS_aJraJ.*uoetdsnJ ral't(rsqorJdEzeeaolo,uSJJngrzeenseJrirurpauo8el -::.:Tlll ? autJuI'trqos_tsrrE]rorlgreprsanqerlr_nurnlel -unuRcollsEspuJoloulS,rueuruoeu,rueueoutpeJejrlJol erruoJglrsFJnllnJoptol€sdrTtEurnugJprseoun5arp.pu,un -eu'leJrz,,Julour.teInsolpJl]a1a1unur,,rcpc,rirppdprd r.ruu -loqcroluJ0srnerqrodEopunep,e3ruso[ ro1elalgodncleunu -1ut15ie:purJlgAun-el^nesplseeJJo-et.tpugrouosap,sns odecsurngeqcpsErcnpasrrJ1y,,;;:o1ripl,rs.r8""..r.8,i,nu,,. 0paroJndecrSEluro^ec,plueuJoJtJd ac..t-prfrndlq3xjsA,, '1nur6e1nesEre+sadEIun.rp-un,,:p1.roieprrnjnl,l,f,frirc -nJgl+snJeujlnulqpnElpi€odesuseJ.teunlrirlJoeponsrr 'BZeallst^I-JJtJJulpllolleW.JollSoJngrer.rotrqnrrrle-renape allulper?ruopu.urleeleodIJn.tcnllsoc€rSrurindeejdpc rsuruoc^ruolunsrog4replduaiSap_1-j.rerad.rri1u,1n.r"_Jp rsJolln8uJp,epretunupcrnrr.rr8otngvepJtnii",,r,u,p 'li-e3iuouodnsronelaeu1gcncplur.lrrdplinecnu1,(- :!?1.-t"r rsqlsnspluodo,sec,ppun.rlpd ",fT;#r;y:0"*l Eoseounco.snuro,ereced,a1rqu:rurpe roJnlpuln8erpepruur -nu'lnlololunllu!psnEleuncuJesr3'JolununJpeluernSrsou RlPo]ncISlcunlEeptipine:8alosueura1uo1nclurp:esnds lnoednfrrpc'rnlnlsrurdle[enrcuslnooJoplEruruEpreqO luelnJldoJpnceundseluodesr.recep,rbp -,1stuoirrn"r" un elgsoloJedrrredloders,rzu]gJepueaJEuauet,tedosporeu -nururupcecrzes,aulln]Jo[eloleJpunuounJrruuqoronple EIlSorBapgrelEJe(j.rnlsaplsoJrJlelo+rS,e8unrl5e1aclrS l^1!-ll-1"tr."4 e1ado1ugn1IeeprvuJneacarleesep-euecrS 'aluEIlsdAlnun-oJ^er8:napnes.nlBoruense4,nrn:a:n etrrl epnesuunJepederspsecnua8nlnuelSe.tningpugr,nuai -pqelelurpurnueulgrep+soJrJre.uoppugrlnurrid-uy' lolodEordeq:a,,'seu;*"r"urjfi.:*J';iiJr+n",]il:H"ffi'; IJISEOU?Cel sopidEl'gil€s ru:eLul€r5ole -s€ouEcololl uepuo.ua; '(terBH,os? -qlquD'0681 ..raru-elltod1 -PqJolruuq lo[uarJ3s nupf,rEtun "uroppsp lrodurur -redie;o1d InseJuJnP n€-rnuPt raetecurI JOIolHPlJr (I62I)(.I '(s9-8s nrpunerdu 'g9911sn3n Insuoc'(zp arqcelEAEl selsJurods snydsaJse: '/qgI]sn8 -puuldelleJ nQreged: nc'e^es.J ad:(lsn8nv 'nrlsoulnrr oeplEUe OSINUU3II,I u?rulnued 'uee;eoeri eprSprrupt LT .'*.:.
- 45. 12 eterne sau intingi gh"e{ari" '). Tuturor acestor categorii de excursionigti, datordm noi veritabili carpatigti sau alpini;ti, faptul ci azi ne prinde vremea rea pe mun{i qi nu mai avem unde ne adiposti. Tuturor numi{ilor excursioni$ti 1e datordm incendierea cabanei dela Vdrful-cu-dor, poate gi pe aceel dela vdrful Omul, devastarea chioscurilor Furnica gi Davila, ruinarea casei de addpost Grindu din Piatra-Crai gi in fine, mare nelegiuire, spargerea complet gi iremediabil a splendi- delor concre{ii calcare din peSterile Ialomi{ei qi DAmbovicioa- rei, concretii bdtrdne cari s'au format incet incet in mii si mii de ani, dar cari au fost ciistruse de barbari in cdteva minute. Dar l^e trebuii durnnealor probe cd au fdcut alpinism. In acest articol vom vorbi de unul din adevdra{ii buce- giSti trecuti.$i anume de J. A. Vaillant, pe care D,l Nestor Ureche il numegte Primul Bucegist RomAn'). Ca sd-l nu- measci rom6n, nu avem nimic de zis, din contra adoptAm ii noi fdrd rezerve, pentru acest filo-romAn, acela5 calificativ. Nu este insd primul bucegist, de oarece noi cunoaqtem un alt roman care a explorat Bucegii incepdnd din 1837, qi care, pdnd se va descoperi un altul gi mai vechi, rdmAne Primul Bucegist omdn. Acesta este bunicul nostru despre tatd, in- ginerul Carol S. Golld, de ale clrei excursiuni vom vorbi alti datd. Am ales istorisirea lui Vaillant'), fiindcd pe ldngi fap- tul cd iubii Bucegii cu pasiune, dela el ne-a rdmas des- crierea cea mai detaliat5, completi gi precisl a excursiu- nilor ce a fhcut in Bucegi. Mlrturisim ci n'am citit incd carte care si ne transporte 6i sd ne mi5te, cum ne-a milcat povestirea lui Vaillant, oare in afard de alte calitdji, strdlucegte printr'o uimitoare exac- titate a nomenclaturei geografice El ne dh explica{ia a o 1) Dupe d. Nestor Ureche din articojul Primttl Bttcegist RomAn, re- vista Printre llotdre. an:]l I, No. 4, Iulie 1908. (ln biblioteca rAcademiei). 2) Vezi nota 1- 3i ;l-a Romanie or histoire, langue, litt6rature, orographie, statistrque des peuples de la langue d'or, ,{rdialiens, Vallaques et Moldaves, r€sumes sous le nom de Romans, par J. .A. Vaillant, fondateur du colldge interne de Bucuresci et de l'6cole gratuite des filles; ex-proiesseur de langue frangalse a l'6cole nationale de Saint-Sava, Membre de la soci6t€ orientale de France- 3 volumes in 80. Paris, Ar. Bertrand 1844. Volumul al III-lea contine descrie- rile excursiunilor iicute de el in tara romeneasci, $i publicate sub titlul: Orographie ou promenades pittoresques aux monts Euceci (tsutcedji), pag. 223 la pag 334. (ln biblioteca noastrd personali). mul oda oYi ertr Buc I'an iel: nun pel zaf dru str z strz d-lr dei cat Par mu. si p cu- nos ialr Car ..de ..uI ..su .. n( ..pr ..pr ,. s ^l intt ' crl( trlti On sea i I L
- 47. 44 !e Sinaia rezulth din povestirea lui Vaillant: ca sd coboare orn muntt nu era nevoe numai decdt sd se treacl pe la rnA_ nestire. Poteca marer care veneA dela cupetU Jirriufui rp."VArful-cu-dor, cobora direct in valea Ianculuf ii"io*i tui Ianc.u, nrmdnd cum am spus mai sus. traseul stradei Davila, apoi strizilor Furnica, Varful_cu_dor 9i C""i"*ri"" pa"ijos in bulevard_ _ Deseori am auzit vorbindu_se de acest han al lui lalcu, de cltre Jiranii bitrdni din Sinaia. S. p;r; .t';;" f" ISOO pAnd pe la 1850, erA cel mai mare gi mai bun han din an.o_ pierea mdnistirei. El erd situat chiar p. air-rip.^froi'.i .l qt,p.e malul drept al viei lancului, pj locul pe care se afle cldditd.azi villa.D-lui procopie Dumitrescu. fotiGtranil Si_ nalel nr-au vorbit de el, nici odati insd gi niclieri n,am sdsit ceva scris despre acest han. Iatd acuma cd Vaillant vorb-egte de hanul lui iancu, la care chiar a fost gizduit o noupt.. Vuf*Iancului a luat numele dela acest lan&, care u pluiiui u"oro intr'o margine cie apr. mai mulli pomi rodirori, p;i;l;. .un Sr nr:te meri: unii dirr ei ar mai existir 5i azi. Vaillant a ficut excursiunea lui in Bucegi in zilele de |9_-2? ittie 16i2. El vorbeste de Vdrful-cu-?or, p" .ur.-r numeste muntele Doru cu mare drag qi cu multi piecizie 9i ne poveste5te chiar inteimplarea, adevarata sau legendara care 1-a dat numele. Din cauza interesului pe care p'oate a_ ceasti povestire sh-l prezinte pentru unii, faJi mai cu seama oe 0rlentele Iegende moderne qi schimonosite cari circull actualmente asupra numirei acestui munte, vom transcrie a_ ceastd istorisire gingag5, intocmai cum o di Vaillant. Intere_ sant e^faptul cd el pune acestei intAmpliri, date;i numiri pre_ cise. $i adich de ce ar fi imposibil ci intamplaiea sd fi avut loc intocmai? Dar iata povestirea: ,,Un pirsior ardelean. ra_ ,.ndr, voinic 5i indragostit de fiica stap:inului siru, indraznise ,,sd i-o ceard in.cdsdtorie. Acesta, voi inainte de toate sh se ,,asigure, dacd in cererea servitorului slu erA cel puJin tot ,,atdta dragoste cdti 9i ambitie, gi hotdri sd i_o ded. dar cu ,,go1O4ia ca phstorul sd petreac5 iarna pe crestele munJilor. ,,Er?r o incercare grozavd, o incercare care n'aveA asemd- ,,nare I ,,din ac ,,Erd l: ,,primir ,, ap r1n ( ,,mltru. ,,burdu ,,Buceg ,,tAmpl ,,puseri ,,acesta ,,semn ,,Aceas ,.mai ir ,. riculo ,. r'dri. ,,dor). ,,cum? ,,de ur: ,,tul tur ,.De si1 ,,de sig ,,s'ar fi ,,doua ,,unde ,,mun!i ,,melor ,,instru ,,nici m ,,mises ,,intea ,,lingu5 ,,defiul ,,virea ,,Marcr ,,aude ,,taie qi ,,dar in _ 1) Asupra trasellui vechiului drum al prahovei vezi lucrarea noastra; ,,[n_ muntii Sinaiei, Rucirului 5i Branului,, p."culn si, N"stoi- Ui"cf,".- -o.,n?nu,l Brasovului'. (ln bibliotqci noastri oer..sonai;i.
- 48. lrul-nusleleor3rd'Jlgli -ezur . Rrt*ed;or,";"'.:l-y'j :J""",X": i};fiIi.,tr#i:: 3................s.11ry1eolctd ,csaueluarqd_uJ ". ,piug,iqro-.nirJig'.pn",, i;:il*"r,."ir:riiJJ-;;X'6yl;:ltX';;,tf:::l*: Irjgii:{:5T::x'}i:fL{ril,'J:"JilJhtit,IlHi, rSJ[ln]llqsuud,lnleunc -11iirelu,ni"r,,i,,iz" "i#;l]l1,1i;llllJ:'#Jff:,j#H:: n';jffi,i*i{{,iiu'*",i't"',t1"1ij*f,:U.trj:r:: .alrJopJolsooelEsornplnle "Hl&*"*hrfr$fi:,^[""rilrr:!T:'";:'l:':J'iffiH:: j{n*x*i:irj,,;r"iirfl'3jii't.fi,l'$;;ffi:: ti:'i114*ifil:rl+#,'":,'Hilltti#l#d,:j::.i'Ji'ryJfX;?tii:::*i;'"'ll";:**:iHi,:;:;::,, -EuJElnFrerne,urrur "i]]r.t:Ilrru',roni.p,plilitr,"0., :,:i:i{rfuii "H ?i+Hl1l.x,:+;*ifuqla;; "l'- iL|t#rJ':#""I ;Xll"l.:i:, r'"r " i"i"',;#'i.'1.,u^', -1 fi.,'yei";;';;/'"'ilii;'J,{3?il,l,T:i:,H::l:: ;ii:::.,:i,,fi"l;lo,',l,"J,"^r:'.',-,,o,*oo,l,i.',,,1'i,'. ::o,eo1u;'j;;;;";:;,"J3i,'J:,',ifi:li:::i.J,;,Ti,.y:. ir**,i?*#jiil![i:*i:[i,'-itJri,.,T.:,1.,Ti*k" -ii'J:^;:X:1, i"rlii'ij;,:l'0//rauquio,ros j'i,;,,.. n,'l:luul;,:;t[*:Ji!*:,1:i:i,UYJ.::",lxt:: {,s#r;jj:#K1s,j:l"ll-'iij:riiri}1#i:;l;l#:: :1,T"'j,1*?#::l##iffiiiiilfiild,Tjit'rii?j:: pcqnr,peqn,r;;;;;;;;T,";i"."";iTj*:fn,[ff::;i:: -riJO.. llrllsE -PUl 'ror4 nflt lo+u esps asIUZl -vt' 1NE -e;dr -0.relu -u0u ElnJJr qruee -eelB Frepui ISorzr l-elBJ 0pole IIUJEJ oiolel EaIBA' alSsq.ro lrspSr -ts[u9. EiJu0s (!re,4orJ -oldeu 008tel 'noueIr kugdo 'uaeg mIpuD| ordsrn1n -9r.rrEJe 0JEOqoJ CF
- 49. 4ti ,,jin; el cade. in desperarea lui de a nu le puteA strigd,,trd- ,,esc", in desperarea lui de a nu-9i puted slrutd 9i mAngdii ,.mielugeii gi oilele, iqi adund toate puterile, incrucigeazi bra- ,,!ele, inlepeneqte picioarele Si se asvarl:l rostogolindu-se ,,pdn5 jos la L ':. vArfului mare. I-a acestea ciobanii url[, oile ,,behIesc, cAinii piAng; el e in mijlocul lor, ii privegte, le in- ,,tinde mAna, o duce la inimh, vrea sd vorbeascd li ili di ,,sufletul. Pb.storii ii sipard mormAntul chiar in locul unde .,s'a oprit din c[dere, qi in ziua de Paqti venird 9i ii puseri ,,aceaste cruce. Din acel moment, vArful acesta al Bucegilor ,,s'a numit Doru, adic[ muntele durerii qi al p[rerei de r5u". Crucea de care vorbegte legenda, existl 9i azi la Vdrful-cu- dor. Ea pare si fie foarte veche gi are o inscrip{ie pe ddnsa, foarte gtearsi, aqi ci nu am putut-o descifrA' Vaillant, in excrirsia lui, a iost inso{it de douii cilduze' Jirani din Comarnic, cari, dupe indica{iile ce le gisim in is- torisirea acestor drumuri, ne aratd cd cunogteau bine Bu- cegii. Oalecari mici coniuzii de numiri se mai intdlnesc pe ici pe colo, 9i iucrul acesta nu trebue s[ ne mjre, cAnd ne gdn- dim cI si azi " dintre cdlh:uzele cari au adoptat anume aceasta ocupatie pe timpul verei, nu gisim decAt doi la sutit cel mult, cari s[ nu taci gregeli, in ceeace privegte topografia Ei topo- nimia Bu.cegilor. Dar si revenim la istorisirea lui Vaillant, care ne spune asA de rninuiiat: ,,lntramd caii bdete! llai repedel A! dar vid ,,cI in cirutiS, avem trei locuri; urcd atunci cu noi 5i tu citi- ,,torule. OilStoria ce vom face cred ci-!i va fi plicut6; mai .,,cu seami si nu-ti fie fricd de mine; nu sunt nici savant, ni:i ,,artist. Sunt un om simplu, dar sincer, care are nevoe de aer ,,gi de spaliu, care se inibu$e in Bucureqti, unde soarele de ,,lulie a. transformat infernalele noroaie de Aprilie in ingro- ,,zitori nori de praf : sunt numai un amator care se plimbri ,,pentru ptimbare, care sdtul de sgomotul orasului' suspin;t ,,dupe pacea dela lari, care preterd muntele ctrnpiei' Ei pd's- ,,trlvii icrelor; care nu se sinchiseqte cd va trebui sd pund la ,,contribu{ie cordiala ospitalitate a boierului sau a cllugi- ,,rului, care are de gAnd s[ fie curios si vorbdrel, ca si facl ,,qi pe al{ii sd vorbeasci, qi care privind, ascultd cu luare ,,aminte gi repetl tot ce vede Ei aude". Plecat din BucureSti in seara de 19 Iulie 1839, cu tova- I ( l i I L