1. • Profesor coordonator: Oana Alina
• Clasa a XI-a A
• Grup Şcolar Sanitar
Criticismul
junimist
•
Realizat de elevii:
•
Dicsi Evelyn Maria
•
Grab Daniel
•
Neuschli Otto Adrian
•
Pop Alina
2. Junimea
• A fost un curent cultural şi literar, dar şi o asociaţie culturală înfiinţată la Iaşi în
anul 1863.
• Societatea a luat fiinţă la iniţiativa unor tineri reîntorşi de la studii din
strainătate în frunte cu Titu Maiorescu, Petre P. Carp, Vasile Pogor, Iacob
Negruzzi şi Teodor Rosetti.
3. • Era atât o asociaţie, cât si o comunitate de interese culturale, dar şi socio-politice;
• Scopul iniţial a fost acela de a organiza nişte „prelecţiuni populare” pe teme diferite de
interes larg prin care se urmărea educarea gustului publicului, unificarea limbii române
literare şi interesul pentru literatură.
Casa Pogor
4. Titu Maiorescu
• n. 15 februarie 1840 Craiova – d. 18 iunie
1917 Bucureşti;
• a fost un academician, avocat, critic literar,
eseist, estetician, filosof, pedagog, politician
şi scriitor român, prim-ministru al
României între 1912 şi 1914, ministru de
interne, membru fondator al Academiei
Române, personalitate remarcabilă a
României sfârşitului secolului al XIX-lea şi
începutului secolului XX. Maiorescu este
autorul celebrei teorii sociologice a
formelor fără fond, baza Junimismului
politic şi "piatra de fundament" pe care s-au
construit operele lui Mihai Eminescu, Ion
Luca Caragiale sau Ioan Slavici.
5. Selecţiuni din opera sa
literară:
• O cercetare critică asupra poeziei române;
• Retori, oratori, limbuţi;
• Beţia de cuvinte;
• Jurnal;
• Scrieri de logică;
• Discursuri parlamentare cu priviri asupra
dezvoltării politice a României sub domnia
lui Carol I.
6. Petre P. Carp • n. 28 iunie 1837 Iaşi – d. Comuna
Ţibăneşti, judeţul Iaşi;
• A fost un politician român, membru
marcant al Partidului Conservator, unul
din întemeietorii Junimii;
• A participat activ la îndepărtarea
domnitorului Alexandru Ioan Cuza de la
conducerea României;
• În timpul Primului Război Mondial a fost
unul dintre susţinătorii ideii de intrare a
României în război alături de Puterile
Centrale.
7. Vasile Pogor ●
n. 20 august 1833 Iaşi- d. 20 martie 1906
Bucium judeţul Iaşi;
●
Scriitor si om politic;
●
A fost unul dintre fondatorii Junimii;
●
A participat activ la îndepărtarea
domnitorului Alexandru Ioan Cuza de la
conducerea României;
●
A tradus din Horatius, Hugo, Baudelaire ş.a.
●
Poeziile sale originale: Pastelul unei marchize,
Melancolie, Magnitudo Parri, Sfinx egiptean
ş.a. Au un aer de prospeţime si o nuanţă de
umor.
8. Iacob Negruzzi
• n. 31 decembrie 1842, Iaşi- d. 6
ianuarie 1932, Bucuresti;
• A fost scriitor român, membru
fondator al societăţii Junimea, condus
timp de peste 28 de ani revista Convorbiri
literare, fiul lui Costache Negruzzi;
Selecţie lucrări:
•
Mihai Vereanu, roman, 1873;
•
Copii de pe natură, portrete
satirice în proză şi versuri, 1874;
•
Amintiri din „Junimea”, memorii,
1921.
9. Theodor Rosetti
• n. 5 mai 1837, Iaşi sau Soleşti- d.
17 iulie 1932, Bucureşti;
• a fost un publicist şi om politic
român, Membru de onoare al
Academiei Române, jurist,
diplomat, fondator al Societăţii
Junimea;
• Opere selective: Despre
direcţiunea progresului nostru,
Mişcarea socială la noi, Scepticismul
la noi.
10. Cele 3 perioade a societăţii Junimea
–Prima etapă, numită şi „etapa ieşeană”, a avut loc intre anii 1868 – 1874 când s-au elaborat
principiile estetice şi sociale. În această etapă predomină caracterul polemic. Membrii işi
exersează simţul critic si gustul literar pe texte ale unor autori mai vechi pentru alcatuirea
unei antologi pentru şcolari.
• Salonul
„Junimea”
11. Medalionul Junimii
• A doua etapă durează din 1874 până în
anul 1885. Activitatea revistei era la Iaşi,
dar şedintele erau desfăşurate la
Bucureşti.
• În această perioadă se afirmă
reprezentanţi precum: Mihai Eminescu,
Ion Creangă, Ioan Slavici, Ion Luca
Caragiale, Vasile Conta.. Este perioadă de
glorie absolută a revistei.
• Aici, Maiorescu se impune ca autentic
întemeietor al criticii noastre literare
moderne şi încurajează îmbogăţirea
vocabularului prin neologisme de origine
romanică.
12. Casa Pogor
•
Ultima perioadă este cea mai lungă (1885- 1944), dar si cea mai lipsită de omogenitate
având 3 „etape”. Transferată la Bucureşti începe să adopte si probleme istorice si
filosofice.Conducerea revistei este preluata in totalitate de catre Negruzzi pana în 1893, iar
tot la această vreme apare George Coşbuc ce aduce un caracter universitar.
•
În anul 1900 procentul de membrii din domeniul ştiintelor naturale creşte devenind
majoritar. Figura literară cea mai importantă a acestei perioade este Panait Cerna.
•
După unele controverse cu revistele „Viaţa nouă” si „Viaţa românească”, lipsa de sprijin nou de talente literare prestigiul se
pierde, iar nici o direcţie nu izbuteşte să scoată revista la lumină..
13. Teoria formelor fără fond
• Procesul de modernizare românească a cunoscut fenomenul formelor fără fond, care
a făcut obiectul unei teorii speciale, teoria formelor fără fond. Formele fără fond
sunt consecinţa modernizării în spaţiul românesc, specificul nostru nefiind conturat
în totalitate.
• ,,Al doilea adevăr, şi cel mai însemnat, de care trebuie să ne pătrundem, este acesta:
forma fără fond nu numai că nu aduce nici un folos, dar este de-a dreptul stricăcioasă,
fiindcă nimiceşte un mijloc puternic de cultură. Şi, prin urmare, vom zice: este mai
bine să nu facem o şcoală deloc decât să facem o şcoală rea, mai bine să nu facem o
pinacotecă deloc decât să o facem lipsită de arta frumoasă; mai bine să nu facem
deloc statutele, organizarea, membrii onorarii şi neonoraţi ai unei asociaţiuni decât să
le facem fără ca spiritul propriu de asociare să se fi manifestat cu siguranţă în
persoanele ce o compun; mai bine să nu facem deloc academii, cu secţiunile lor, cu
şedinţele solemne, cu discursurile de recepţiune, cu analele pentru elaborate decât să
le facem toate aceste fără maturitatea ştiinţifică ce singură le dă raţiunea de a fi” (Titu
Maiorescu despre formă fără fond)
14. Trăsăturile junimismului
• Înclinaţia spre filosofie;
• Spiritul oratoric (carcterizat prin rigurozitate şi laconism);
• Clasicismul;
• Ironia ( junimistii aveau convingerea că nu se poate construi
nimic pe o bază nouă fără a distruge mai întâi, cu ajutorul
ironiei, prejudecăţilor şi ideilor greşite);
• Spiritul critic: Membrii au adoptat atitudinea care nu admitea
nimic decât sub rezerva argumentaţiei temeinice. Aceasta este
cea mai importantă trăsătură. Prin aceasta ortografia limbii
române trebuia să fie fonetică, alfabetul chiliric trebuie respins,
stricarea limbii prin agramatisme trebuie urmărită, combatută si
ridicularizată ş.a.
15. Ion Luca Caragiale
• n. 1 februarie 1852, sat Haimanale,
judeţul Prahova astăzi I. L.
Caragiale, judeţul Dâmboviţa- d. 9
iunie 1912, Berlin;
• A fost dramaturg, nuvelist,
pamfletar, poet, scriitor, director de
teatru, comentator politic şi ziarist
român, de origine greacă;
• În „Comediile d-lui I. L. Caragiale”
criticul arată că arta devine morală
prin propria sa valoare estetică şi
nicidecum prin ideile morale pe
care le conţine.
16. Mihai Eminescu şi teoria formelor fără fond
• n. 15 ianuarie 1850, Botoşani sau
Ipoteşti- d. 15 iunie 1889, Bucureşti
• A fost: poet, prozator şi jurnalist
român
• „se poate realiza un adevărat progres,
pe care nu-l vedem şi nu-l aprobăm
decât în dezvoltarea treptată şi
continuă a muncii fizice şi
intelectuale. Căci cine zice
«progres» nu-l poate admite decât
cu legile lui naturale, cu
continuitatea lui treptată“
17. Câteva importanţe ale criticismului junimist
• Junimea şi Convorbiri literare au avut un rol decisiv în cultura şi literatura
română
• spiritul junimist a făcut să triumfe ideea conform căreia, în evaluarea
operei de artă, este imperios necesar să primeze valoarea estetică,
indiferent de ideea tematică
• Însemnatatea Junimii nu stă însă în noutatea formulei, ci în solidaritatea
intelectuala a unui grup de individualitaţi şi în omogenitatea atitudinii
faţă de problemele culturale şi sociale ale statului nostru, în prestigiul
talentului, prin care, ieşind în lumea teoriilor abstracte, junimismul a
lucrat ca un reactiv împotriva liberalismului
• Burse pentru studii în străinătate de care au beneficiat Mihai Eminescu,
Ioan Slavici, Alexandru D. Xenopol, Gheorghe Panu, G. Dan
Teodorescu.
• Orientarea literaturii spre specificul naţional
• Tipărirea de manuale şcolare, cărţi de ştiinţă şi literatură şi, mai ales,
ediţii ştiinţifice cu note explicative şi index.
