t

1. CAPITOLUL II
STICLA FOLOSITĂ CA AMBALAJ ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ
1. Avantajele şi dezavantajele folosirii sticlei ca material de ambalaj.
Sticla este un material plastic anorganic mult utilizat pentru confecţionarea de
ambalaje destinate produselor alimentare lichide şi păstoase.Studiind
avantajele şi dezavantajele folosirii sticlei ca ambalaj în industria alimentară
vom ajunge la concluzia că este un material bun pentu folosirea ei în acest
scop.
1.1. Avantaje
-insolubile în apă;
-rezistă la acţiunea acizilor şi a bazelor;
-inertă chimic în contact cu produsele alimentare;
-impermeabilă la gaze,vapori,lichide şi arome;
-nu are miros şi nu reţine mirosurile;
-este rigidă (îşi menţine forma iniţială);
-este transparentă (permite controlul vizual al produsului);
-este igienică(se spală uşor );
-este refolosibilă (se poate refolosi după spălare );
-poate fi obţinută în forme din cele mai diverse şi culori variate care
permit alegerea culorii convenabile, asigurării protecţiei împotriva radiaţiilor
dăunătoare.
1.2. Dezavantaje.
-fragilitate : crapă sub acţiunea şocurilor mecanice sau termice;
-greutate relativ mare ;
-depozitare dificilă ;
-îmbătrînire sub acţiunea agenţilor atmosferici(formare de depuneri
albicioase),regenerarea se produce prin clătire cu soluţie de HCl,1-2%.
2. Ambalaje de sticlă
2.1. Butelii de sticlă
2.1.1. Capacitatea buteliilor de sticlă
Buteliile de sticlă sînt recipiente cu secţiune transversală a corpului
cilindrică sau de altă formă, cu capacitatea de 25-10000 ml (STAS 5845/6-
74).Pentru produsele alimentere

2. 27
se utilizează butelii din sticlă calcosodică cu capacitatea între 100 şi
2000ml (STAS 11598-88) prevăzute cu accesorii de închidere, marcare şi
sigilare.(STAS 5845/9-86).
Pentru o capacitate dată dimensiunile buteliilor influenţează asupra
perpendicularităţii şi stabilităţii lor. O butelie anormală în ceea ce priveşte
perpendicularitatea nu are stabilitate suficientă şi produce o funcţionare
anormală la masinile de îmbuteliat şi închis.Perpendicularitatea se exprimă prin
devierea buteliei faţă de axa verticală; devierea este diametrul cercului descris
de axa buteliei pe planul orizontal aflat la înălţimea ei , atunci cînd butelia se
roteşte în jurul axei verticale cu 360.Această deviere depinde de înălţimea
buteliei.De exemplu pentru butelia cu înălţimea de 230 mm , devierea admisă
este de 4 mm.
Stabilitatea buteliei influenţează asupra vitezeinâ admise pentru
transportoarele cu plăci care leagă utilajele secţiei de îmbuteliere şi deci asupra
productivităţii secţiei.Coeficientul de stabilitate este raportul dintre înălţimea şi
diametrul buteliei;pentru a avea o stabilitate bună, acest coeficient nu trebuie să
depăşească 3,0 – 3,2.
TIP,DESTINAŢIE CAPACITATE NOMINALĂ (ml)
100 125 250 330 350 500 700 750 1000 2000
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Euro
Novile Uz
Novisima general
Farmet obişnuit



Sos picant 
Sirop 
Sucuri,băuturi răcoritoare,apă  
Lapte şi derivatele lui   
Băuturi alcoolice şi lichioruri      
Rein
Bordeaux
Prahova
 


Sampanie 
Caramel Bere
Ulei comestibil

2.1.2. Accesorii de închidere,marcare şi sigilare pentru butelii de sticlă.
a) Accesorii pentru închidere :
- dop – formă geometrică regulată (cilindrică,tronconică ) cu sau fără
filet exterior.Închidere etanşă prin introducere totală sau parţială în
orificiul de umplere – golire.
- buşon – formă cilindrică cu filet interior.Închidere etanşă prin
înfiletare pe orificiul de umplere golire.
- capsulă coroană – capsulă din tablă de oţel cu marginea ondulată.
- capsulă – formă concavă circulară cu marginile răsfrînte.Închidere
etansă prin strîngere pe buza orificiului de umplere – golire.

3. 28
- capsulă cu limbă de rupere (tip Alba ) – capsulă din tablă de aluminiu
cu marginea răsfrîntă, cu prelungire ce facilitează deschiderea.
- capsulă cu inel de siguranţă (tip Piferproof ) – capsulă din tablă de
aluminiu cu parte cilindrică filetată prin roluire pe gîtul buteliei
profilat corespunzător şi o margine răsfrîntă, predecupată,detasabilă
la defiletare.
b) Accesorii pentru marcare
- etichetă de corp – material imprimat aplicat pe corp;conţine date
pentru identificarea produsului : denumire,cantitate,producător,data
ambalării,termen de valabilitate.
- etichetă de spate – aplicată pe corpul buteliei,opusă etichetei de corp;
conţine informaţii speciale (caracterizare,mod de folosire).
- etichetă de umăr – aplicată pe umărul buteliei deasupra etichetei de
corp;conţine marca produsului şi date speciale.
- eticheta de gît - banderolă aplicată pe materialul de închidere în
scopul sigilării.
c) Accesorii pentru sigilare :
- capişon plisat – accesoriu de hîrtie sau folie de metal moi pentru
butelii închise cu dop,formă de disc,plisat radial,fixat prin eticheta de
gît.
- capişon termocontractabil – accesoriu din folie termocontractabilă;
fixare prin termocontractare.
- capişon metalic – accesoriu din metale moi, obţinut pri
extrudare;fixare prin roluire.
2.1.3. Rezistenţa buteliilor
În acest capitol se prezintă rezistenţa la socuri mecanice,socuri termice şi
presiune internă.
a) Socurile mecanice apar pe întregul traseu de transport,la alimentarea şi
la scoaterea din maşina de spălat,la închidere,la manipulare în depozit.
b)Socul termic ce apare la spălarea buteliilor atinge maxim 35o
C.
c)Presiunea internă apare la pasteurizarea buteliilor închise,umplute cu
băuturi cu conţinut de dioxid de carbon sau a băuturilor umplute cu sucuri de
fructe.Metoda de pasteurizare în butelie constă în menţinerea buteliilor
umplute şi capsulate în temperaturi cuprinse între 58o
C şi 70o
C ,timp de
aproximativ o jumătate de oră.În timpul pasteurizării,în spaţiul gol din gîtul
sticlei se degajă CO2 care se dilată din cauza căldurii.Astfel în sticlă apare o
presiune interioară care ,potrivit ecuaţiei lui Van der Vaals pentru gaze reale:
(+a ) (V-b)=RT
V2

4. 29
este:
=RT – a
V-b V2
În care :
- este presiunea în Pa;
-R constanta gazului (CO2) în J/KmolW;
-T temperatura absolută a gazului în K;
-V volumul gazului în m3
/kmol.
Din relaţia lui  rezultă că presiunea interioară depunde de temperatură,
golul existent deasupra lichidului îmbuteliat,capacitatea sticlei,gradul de
saturaţie al lichidului cu gaz (bere).
Presiunea internă depinde de aceşti factori astfel:
-presiunea creşte proporţional cu temperatura,dacă volumul gazului din
gîtul sticlei rămîne constant;
-presiunea scade dacă temperatura rămîne constantă,iar volumul gazului
creşte ( conţinutul de lichid din sticlă scade );
-pentru acelaşi volum al golului presiunea creşte dacă gradul de saturaţie
creşte.
În cele arătate înainte nu s-a luat în considerare dilatarea lichidului,
deoarece creşterea de presiune datorită dilatării lichidului este neglijabilă,în
comparaţie cu creşterea presiunii datorită dilatării gazului din gîtul sticlei.
Caron stabileşte pentru presiunea internă o relaţie valabilă în domeniul
temperaturii de pasteurizare cuprins intre 62 o
C şi 680
C:
P= 9,81 104
t-A
B-t
în care:
-t este temperatura (între 62o
C-68O
C )în o
C;
-A este constanta ce depinde de capacitatea buteliei;
-B este constanta ce depinde de golulu existent deasupra lichidului şi
gradul de saturaţie cu CO2;
Valorile constantei A
Volumul buteliei 345 520 670 775 1040
Constanta A 0 0 10 13 20
Valorile constantei B
Volumul golului existent
deasupra lichidului (%) 2,0 2,5 3,0 3,5 4,0 4,5 5,0
Saturaţie slabă 78 84 89 93 96 98 99
Saturaţie normală 75,5 77,5 80,5 84,5 89,5 95,5 102,5
2.1.4.Închiderea buteliilor
a) Închiderea buteliilor cu dop de plută

5. 30
Dopurile de plută sunt uşoare,elastice şi au o compresibilitate
remarcabilă.Se utilizează la închiderea buteliilor de sticlă umplute cu
vin.Dopurile utilizate în acest scop au forma cilindrică.Închiderea cu dopuri de
plută este înlocuită din ce în ce mai mult cu alte sisteme de închidere.În afară
de dopuri din plută se mai confecţionează inele de garnitură pentru unele tipuri
de capsule metalice.
Dopurile de plută se utilizează în general pentru buteliile umplute cu vin.
b)Închiderea buteliilor cu capsule metalice (conservă)
Sticlele destinate inchiderii cu capsule metalice(tip conservă) trebuie să
aibă o buză superioară.Capsulele sunt confecţionate din tablă
decupată,lăcuită,tablă cositorită, sau tablă de aluminiu cu grosimea de 0,27-
0,33 mm.
Se poate face letografierea exterioară. În interiorul capsulei care are înălţimea
de 6,3-7,1 mm se găseşte o garnitură cu diametrul de 26,7-0,2 mm care atunci
cînd este confecţionată din plută aglomerată are grosimea de 3-0,3mm iar cînd
este confecţionată din plută are grosimea de 2,5-0,1 mm.Pentru conservare de
lungă durată discul de plută trebuie prevăzut cu o rondelă de acetat de celuloză,
policrom de vinilin,polietilenă sau aluminiu numită spot. Pluta poate fi
înlocuită cu materiale plastice; în interiorul capului se toarnă o soluţie de
capalimer,care este uscată apoi în cuptor.Pentrui aceasta se utilizează capsule
cu înălţimea de 5,6-6,4 mm.
c)Închiderea buteliilor cu capsule de rupere din aluminiu.
Capsulele de rupere din aluminiu se pot aplica buteliilor cu diametrul de
26,7  0,2 mm,avînd profilul buteliilor cu capsule coroană.Aceste capsule au la
partea cilindrică o limbă de rupere folosită la deschiderea buteliei.
De asemenea capsulele de rupere se pot aplica buteliilor cu diametrul gurii
44,50,3 mm,pentru lapte pasteurizat şi 380,4 mm pentru produse
lactate.Capsulele pentru aceste butelii nu au limba de rupere. Capsulele pentru
buteliile cu diametrul gurii de 26,70,2 mm pot fi fără garnitură sau cu
garnitură de plută, plută aglomerată sau rondele de plută acoperite cu spat din
diferite materiale plastice,cu scopul de a izola produsul îmbuteliat de
plută,pentru a putea asigura închiderea buteliei,după ruperea capului pînă la
consumarea totală a lichidului îmbuteliat,garnitura plată este înlocuită cu
diferite obsturatoare din material plastic.Capsulele buteliilor pentru produse
lactate nu au garnitură.
Capsulele de rupere se decupează din bandă de aluminiu (aluminiu-magneziu
sau aluminiu-mangan).Banda de aluminiu are grosimea de 0,05-0,08 mm
pentru recipientele de produse lactate şi 0,1-0,22 mm pentru celelalte lichide.
d) Închiderea buteliilor cu capsule VIC

6. 31
Capsula VIC este confecţionată din aluminiu sau aliaj de aluminiu şi este
folosită la închiderea buteliilor care conţin lichide sub presiune (apă
minerală,gazoasă,bere,etc.)
Ea are partea laterală netedă,fără pliuri ca la capsula
coroană.Etanşietatea este asigurată de o garnitură inelară din material cu
aceeaşi compoziţie ca la cutiile metalice.
Interiorul capsulei poate fi lăsat neprotejat (capsule pentru buteliile de bere)
sau poate fi lăcuit sau dublat cu o peliculă din material plastic(polietilenă
palipropilenă,copolimeri pe bază de clorură de viniliden-clorură de vinilin în
care predomină clorura de viniliden).
Capsularea se face la maşinile de închis care folosesc capsule coroană cu
condiţia de amodifica şi adapta capul de închidere la acest model particular de
capsulă.
Deschiderea buteliilor cu capsulă VIC se face folosind decapsulatoarele
tradiţionale folosite la capsula coroană. Se pot închide cu capsule VIC buteliile
al căror profil al gurii este adaptat pentru capsule coroană (diametrul 26,70,2
mm).
e) Inchiderea buteliilor cu capsule filetate
Capsula filetată se utilizează în cazul îmbutelierii lichidelor care nu se
consumă integral dupa prima deschidere şi care necesită reînchiderea pînă la
consumarea completă (coniac,rom etc ).Aceste capsule sunt de două tipuri: fie
prefiletate,adică cu filetul înainte de a fi utilizate,fie cu filetul format prin
mulare pe gîtul sticlei în timpul capsulării. Capsulele filetate au o mare
varietate de formare (capsule care asigură sau nu invialabilitatea) şi diametre
(între 13 şi 100 mm).
Dintre capsulele la care filetul se formează în momentul închiderii se
cunosc trei tipuri: RO, BICAP şi PILFER PROF : varianta S cu gît scurt şi
varianta L cu gît lung.
Capsulele prezintă o parte care trebuie ruptă pentru deschidere, garantînd
astfel invialabilitatea recipientului.
Din categoria capsulelor filetate la care filetul se formează în momentul
închiderii fac parte şi capsulele STELCAP şi SUPALUCAP. Acestea se fabrică
din folie de aluminiu cu grosimea de 0,25 mm. Partea superioară este mulată
pe gîtul cu filet al buteliei sub zona filetată pe o lungime mai mare ca la
capsulele anterioare. Din această cauză dupa deschiderea buteliilor închise cu
capsule STELCAP sau SUPALUCAP partea inferioară a capacului rămîne
solidară cu gîtul sticlei.
f) Închiderea buteliilor cu dop mecanic.
După o perioadă de repaos, utilizarea dopurilor mecanice s-a accentuat
în ultimii ani mai ales dupa ce în Germania au aparut cîteva brevete de
instalaţii automate de îmbuteliere şi închidere a acestor tipuri de butelii.

7. 32
2.2. Borcane de sticlă
Pentru ambalarea produselor alimentare se folosesc borcane din sticlă cu
capacitate nominală (STAS 11599/88 ) prezentate în tabelul următor.
TIP Capacitate nominală,ml
1 2
Pentru copii
Borcane pentru Borcane T
produse obişnuite GEX
alimentare B
conservate A
prin 3l
sterilizare Borcane 0,5l
120
190
198
345
420
820
3000
500
1000
330
Borcane pentru miere 180
Borcane pentru iaurt 200
Borcane pentru bomboane (tip culcat) 4500
F 1000
G 2000
H 3000
Borcane pentru 5000
uz casnic 10000
15000
Poligonal 5000
Pentru ambalarea produselor alimentare conservate prin sterilizare se
folosesc borcane de sticla (STAS 12498-86)produse în 3 categorii
:obişnuite,înalte şi triunghiulare. Acestea prezintă două variante pentru sistemul
de închidere: varianta l pentru gura tip Omnia şi varianta ll pentru gura tip –off.
Notarea acestor borcane se face indicînd categoria,tipul,varianta gurii,diametrul
nominal al gurii şi capacitatea nominală.
2.2.1Borcane cu închidere Omnia.
În sistemul de închidere Omnia se folosesc capace din tablă de
aluminiu.Operaţia de închidere consta in ataşarea capacului la gîtul borcanului
prin presarea acestuia la anumite intervale de periferie şi ermetizarea datorată
depresiunii ce se creează în interiorul recipientului.Ogarnitură de cauciuc
asigură etanşietatea inchiderii.Crearea depresiunii în interiorul recipientului şi
în consecinţă ermetizarea lui se realizează astfel:
a)Pentru produsele care nu se sterilizează
În cazul umplerii la rece depresiunea se realizează prin:

8. 33
- introducerea de abur în spaţiul dintre produs şi capac eliminindu-se astfel
aerul existent,iar prin condensarea aburului se creeaza depresiunea
necesară fixării capacului la borcan:
- trecerea borcanelor închise printr-o cameră în care se creează depresiune:
În cazul umplerii la cald, depresierea se relizează prin încalzirea aerului
existent între produs şi capac,dilatarea şi deci eliminarea parţială a lui,iar după
răcire se creează depresiunea interioară suficientă pentru a asigura fixarea
capacului la borcan; depresiunea realizată este funcţie de temperatura
conţinutului în momentul închiderii şi de mărimea spaţiului liber din recipient
(deasupra produsului)
Se recomandă ca pentru fiecare 10 C diferenţă între temperatura
produsului şi cea de sterilizare să se lase cel puţin 0,6% din volumul
recipientului ca spaţiu liber.În cazul umplerii la rece se lasă un spaţiu liber de
cel puţin 6 % din volumul recipientului.
b)Pentru produsele care se sterilizează,depresiunea se realizează chiar în
timpul operaţiei de sterilizare cînd datorită presiunii ridicate din interiorul
recipientului capacul cedează şi gazele ies afară; după răcire datorită
depresiunii care se crează capacul este lipit de borcan. Rezultă că elementul
esenţial al unei bune închideri este planeitatea părtii superioare a gîtului cu care
vine în contact inelul de cauciuc.
Capacele sunt lăcuite pe ambele părţi. Inelul de cauciuc are grosimea de
1  0,1 mm şi se obţine prin turnarea emulsiei de cauciuc urmată de uscare (în
3 zone de temperaturi: 60,65 şi 70o
C,cînd se realizează şi vulcanizarea sa )
2.2.2.Borcane cu închidere Twist off
Acest sistem de închidere se recomandă pentru conservarea produselor
care nu se consumă integral la deschiderea recipientului
(gem,dulceaţă,sosuri,miere de albine etc.) Gîtul borcanului se execută in doua
variante care permit ca fixarea capacului să se facă printr-o rotire cu 74o
respectiv 48o
.
Capacele sunt confecţionate din tablă cositorită electrolitic,lăcuită pe
ambele feţe.La marginea bordurii capacul are 4-6 proeminente care au rolul de
a se fixa pe filet.Etanşarea este realizată de o garnitură de cauciuc care este
lipită pa partea interioară a capacului.
Capacele sunt confecţionate din tablă de aluminiu cu grosimi între 0,18-
0,22 mm.Au pe partea laterală proeminente care au rolul de a-l intării şi de a
favoriza formarea filetului, iar la interior sunt prevăzute cu inele de etanşare.
2.2.3 Borcane cu închidere white-cap.
Profilul borcanelor este asemănător cu cel folosit la borcanele cu
închidere Onmia.Capacul este confecţionat din tablă cositorită şi este prevăzut
cu o bordură oblică la care se fixează prin rolare un inel de cauciuc.Prin

9. 34
presarea capacului pe gîtul borcanului inelul de cauciuc etanşează închiderea
pe partea laterală a profilului.
2.2.4 Alte tipuri de borcane
În industria conservelor din alte ţări se folosesc tipuri de borcane cu
sisteme de închidere diferite toate avînd drept scop asigurarea unei etanşietăţi
cît mai bune.Cîteva dintre aceste sisteme sunt prezentate mai jos.Capacele Puf-
off au ogarnitură laterală de cauciuc butil. Fixarea capacului este asigurată prin
depresiune realizată în spaţiul dintre produs şi capac. Acest sistem de
închidere, suportînd temperaturi înalte de sterilizare se poate folosi la
închiderea borcanelor conţinînd conserve pentru copii.

10. 35
11
CAPITOLUL 3
STICLĂRIA ŞI APARATURA DE LABORATOR
Pentru fabricarea sticlăriei şi aparaturii de laborator sticla este materialul
principal şi cel mai important. Sticla folosită este în general o sticlă specială
care trebuie să se caracterizeze printr-o bună restanţă termică, mecanică şi
chimică.Deci trebuie să reziste la şocuri termice, la temperaturi mari, la loviri,
la acţiune corozivă a compuşilor chimici folosiţi in laboratoare.
Sticle cu barasilicaţi este folosită frecvent la fabricarea sticlăriei şi
aparaturii de laborator. Aceasta este constituită în principal din siliciu şi
anhidridă barică. Ea este caracterizată de un coeficient de dilatare scăzut şi are
o bună rezistenţă termică şi chimică.
În acest capitol se va prezenta prin intermediul imaginilor o parte din
marea varietate a sticlăriei şi aparaturii de laborator structurată pe mai multe
grupe în funcţie de tipul şi domeniul de utilizare al acestora; adaptoare,
aparatură analitică aparatură biochimică,aparatură carmatografică,
condensatoare, evaporatoare,filtre,baloane,debimetre.

11. 36
36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58
0
6 1 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80
1.Adaptoare
1.Adaptoare