Pentru recăpătarea increderii oamenilor in democraţie si in respectul pentru votul lor, va rog sa analizati cu maxima atentie si sa faceti asa cum este mai bine pentru romani si pentru consolidarea democratiei in tara noastra. (Ştiu că sistemele de vot electronice sunt mult mai eficiente însă, din păcate, acestea pot fi uşor fraudate. Costurile pentru un buletin de vot înseriat şi securizat sunt justificate de recăpătarea încrederii românilor în democraţie. Iar românii au mare nevoie de o astfel de încredere!)

1. Scrisoare deschisa catre premierul Guvernului Romaniei
Stimate domnule prim ministru Victor Ponta,
Vă scriu pentru a vă ruga să analizaţi în regim de urgenţă propunerea constructivă, de
mai jos, cu referire la corectitudinea alegerilor care urmează să aibă loc în acest an. Aceasta
pentru că, vă amintiţi, aţi afirmat cândva că “o maşinărie de furat voturi ar fi mers mai
bine decât o alta”! Iar un nou scrutin asupra căruia ar pluti suspiciunea de fraudare ar fi
catastrofal pentru democraţia românească. Buletinele de vot actuale, care pot fi tipărite de
către oricine şi procedura de vot netransparentă au făcut şi fac în continuare, posibilă
fraudarea alegerilor.
De aceea, pentru a evita ca şi la alegerile din această toamnă să avem fraude, am
depus, azi, 14 august, la Senat, un proiect de lege. Lege care să elimine posibilităţile de
fraudare a alegerilor pentru ca, la alegerile din noiembrie, să putem avea alegeri corecte,
cinstite şi fără niciun fel de suspiciuni. Sunt absolut sigur că şi domnia voastră vă doriţi astfel
de alegeri.
Deoarece proiectul se referă la aspecte care ţin de tehnică electorală (un buletin de vot
extrem de greu de falsificat şi o procedură sigură de vot) propunerile formulate pot fi mult
mai uşor promovate prin Hotarare de Guvern care sa aplice legea alegerilor prezidentiale.
Tine doar de vointa politica si de optiunea Dvs în calitate de Prim ministru şi de
competitor electoral.
In ultimii ani, aproape fara exceptie, politicienii, inclusiv dumneavoastră, s-au plans
de fraudarea alegerilor in Romania.Alegerile prezidentiale din 2009 si referendumul din 2012
sunt ultimele mari exemple in acest sens.
De aceea, pentru recăpătarea increderii oamenilor in democraţie si in respectul pentru
votul lor, va rog sa analizati cu maxima atentie si sa faceti asa cum este mai bine pentru
romani si pentru consolidarea democratiei in tara noastra. (Ştiu că sistemele de vot electronice
sunt mult mai eficiente însă, din păcate, acestea pot fi uşor fraudate. Costurile pentru un
buletin de vot înseriat şi securizat sunt justificate de recăpătarea încrederii românilor în
democraţie. Iar românii au mare nevoie de o astfel de încredere!)
Puteti face astfel dovada ca doriti să promovati alegeri corecte, cinstite, nefraudate sau
în care frauda să fie diminuată la maxim.
Sa va dea Dumnezeu gandul cel bun !
Anexez proiectul de lege depus la Senat
Va multumesc !
Bucuresti, 14 august, 2014 Cu stima !
Ioan Ghise, senator independent.

2. Expunere de motive la
LEGEA
privind buletinul de vot şi procedura de vot în vederea
prevenirii şi combaterii fraudei electorale
Ţinând seama de lungul şir de acuze reciproce, pe care şi le-au adus partidele cu
privire la fraudarea de-a lungul timpului a alegerilor şi de suspiciunile privind
incorectitudinea desfăşurării alegerilor, în special în străinătate;
Constatând că la fiecare proces electoral desfăşurat în ultimii douăzeci de ani au
existat încălcări ale Legii electorale, tentative de fraude şi fraude, multe nedepistate iar altele,
deşi depistate, rămase nesancţionate;
Luând act de voinţa declarată a tuturor liderilor şi partidelor pentru alegeri corecte;
Pornind de la „Codul bunelor practici în materie electorală” adoptate de Comisia
Europeană pentru Democraţie prin Drept;
În vederea materializării principiului potrivit căruia „statul trebuie să sancţioneze
orice fraudă electorală”;
Cunoscând faptul că oricât de bună ar fi o lege electorală ea poate fi încălcată dacă
tehnica şi procedura de aplicare nu sunt corecte şi riguroase;
Având în vedere:
- necesitatea egalităţii şanselor candidaţilor şi asigurarea dreptului de vot al tuturor
cetăţenilor
- libertatea alegătorilor de a-şi forma o opinie fără influenţe de natura cadourilor,
atenţiilor ori mitei electorale.
- obligativitatea ca autorităţile de stat să aibă o atitudine neutră în ceea ce priveşte
implicarea lor în campania electorală şi separarea netă între partide şi stat, care să
nu permită utilizarea de către partidele aflate la guvernare a resurselor publice în
interese de partid
- modul determinant în care acurateţea listelor electorale trebuie să servească un
scrutin corect
- necesitatea recredibilizării procesului electoral în conştiinţa cetăţenilor
- necesitatea imperativă de înlăturare a posibilităţilor de fraudare a alegerilor şi de
eliminare a oricăror suspiciuni privind incorectitudinea procesului electoral
- principiul libertăţii mass-media şi accesul acesteia la fazele procesului electoral şi
la susţinerea candidaţilor în mod nediscriminator iar reflectarea alegerilor să fie
obiectivă şi neutră în special în media publică,
asigurarea corectitudinii alegerilor reprezintă cel mai important moment în vaţa
unei naţiuni şi aceasta trebuie să vizeze cel puţin următoarele aspecte:
 Buletinele de vot trebuie astfel realizate încât să nu poată fi falsificate ori
înlocuite cu altele.
 Să asigure secretul votului în sensul că nu trebuie să fie posibil să se facă o
legătură între alegător şi buletinul de vot,

3.  Pe tot parcursul procesului de vot să existe transparenţă astfel încât
cetăţenii, presa scrisă si mijloacele audiovizuale să aibă acces la toate fazele
procesului.
 Să existe proceduri care să împiedice deturnarea voinţei electoratului şi
contracararea celor peste 25 de metode, identificate până acum, de fraudare a
alegerilor.
Pentru falsificarea unei bancnote, care are efect limitat în plan economico-financiar,
(până la descoperirea falsului, bancnota circula de un număr de ori) falsificatorul prins este
condamnat! Falsificarea voturilor sau alegerilor înseamnă deturnarea voinţei
electoratului şi poate avea consecinţe dezastruoase asupra întregii ţări pentru lungi
perioade de timp. De aceea se impune un buletin de vot şi o procedură de vot, riguroase
şi sigure, care să permită prevenirea fraudelor electorale de orice fel, depistarea sigură a
acestora şi sancţionarea lor severă, în condiţiile legii.
Votul electronic nu poate fi folosit în această etapă din cel puţin următoarele
considerente:
-alegerile pot fi uşor fraudate prin manipularea softului. Dată fiind miza extrem de
importantă a procesului electoral, precum şi ca urmare a faptului că, până acum, la fiecare
alegeri au fost constatate fraude şi acuze de fraudare a votului, opinăm că există forţe
interesate în fraudarea alegerilor iar acestea vor face totul pentru a le frauda. De aceea
sistemul electronic, într-o ţară săracă şi în care sunt cumpărători şi vânzători de voturi,
sistemele electronice de vot NU SUNT SIGURE. De altfel este de notorietate faptul că
sisteme informaţionale dintre cele mai performante, respectiv chiar ale NASA, Pentagon,
bănci, etc au fost penetrate.
-în plus, votul electronic de tipul „prêt à voter” permite alegătorului să rămână cu un
cupon cu care să verifice dacă votul său a fost luat în considerare sau nu. Acest cupon însă
reprezintă, şi acesta este cel mai periculos aspect, posibilitatea de a demonstra altora cum a
votat. Aceasta înseamnă că, practic, acest tip de vot poate fi utilizat ca un mijloc de traficare a
votului, respectiv un fel de perfecţionare a procedeului de fraudare cunoscut sub numele de
„votul suveică”.
-la nivelul electoratului există o mare masă de electori care nu s-ar descurca şi care ar
necesita asistenţă, fapt ce ar duce la influenţarea votului.
În ceea ce priveşte votul prin corespondenţă, noi, iniţiatorii acestui proiect de lege am
propus intezicerea acestuia din următoarele motive:
 Nu poate exista certitudinea votului secret şi onest, adică în concordanţă cu
voinţa şi convingerea alegătorului, aflat în ţară sau în străinătate. Oricând, un
emisar, reprezentând anumite interese, se poate prezenta la alegător, ori la mai
mulţi alegători, oferindu-le sume de bani ori alte avantaje. Iar alegătorul va
vota, în prezenţa acestui emisar, aşa cum emisarul îi va cere.
 Potrivit punctului 4. alin a. din Codul bunelor practici în materie electorală
„Pentru fiecare persoană cu drept de vot, secretul votului nu este numai un
drept dar şi o obligaţie, a cărei nerespectare trebuie să fie sancţionată prin
anularea oricărui buletin de vot al cărui conţinut a fost divulgat.” Ori votul prin
corespondenţă nu poate oferi certitudinea îndeplinirii obligaţiei fiecărui
alegător de a asigura secretul votului.
 Dată fiind miza alegerilor şi pornind de la practici recente privind coruperea
unor alegători din străinătate, procedura votului prin corespondenţă ar

4. reprezenta o fisură majoră a procesului electoral şi, de aceea, trebuie total
înlăturată.
 În Raportul explicativ, adoptat de Comisia de la Veneţia în cadrul celei de-a
52-a sesiuni plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002) se subliniază „3.2.3. 38.
„…votarea prin corespondenţă poate fi folosită mult într-o ţară şi interzisă
în alta pentru a evita pericolul unor eventuale falsificări electorale.” Şi,
acest pericol, pentru România, este real. În numele şi în spatele unui principiu
frumos, acela ca şi cetăţenii aflaţi în străinătate să-şi poată exercita dreptul la
vot, practic, se pot face mari ilegalităţi şi se poate deturna voinţa electoratului.
 Pe de altă parte nu este moral ca viaţa şi destinele cetăţenlor rămaşi în România
să fie determinate de semeni de-ai lor care trăiesc în democraţii consolidate şi
au nivelul de trai cu totul altul decât cel din România şi care nu cunosc
realităţile concrete din ţară, putând fi uşor manipulabili, votul prin
corespondenţă reprezentând o modalitate perfectă de deturnare a voinţei
acestora.
 În procesul electoral, practic, se aleg persoane care într-un fel s-au altul vor
gestiona bugetul constituit din taxele şi impozitele pe care cei rămaşi în ţară le
plătesc. Numai în mică măsură, ori deloc, le plătesc cei care se află în afara
ţării. Din acest motiv este imoral ca unii să plătească taxe şi impozite şi alţii să
decidă gestionarea lor. Este şi mai imoral ca acest fapt să se întâmple prin
utilizarea unei proceduri, votul prin corespondenţă, nesigure şi uşor traficabile.
Faţă de cele de mai sus propunem spre dezbatere şi aprobare în procedură de
urgenţă prezentul proiect de lege care ţine de aspectele tehnice ale desfăşurării scrutinului:

5. LEGE
privind buletinul de vot şi procedura de vot în vederea
prevenirii şi combaterii fraudei electorale
Art. 1. Buletinul de vot
a. Buletinul de vot pentru toate tipurile de alegeri - locale, generale, (parţiale sau totale) a
celor prezidenţiale şi pentru referendum, - se va realiza în condiţii de imprimare şi
având elemente de siguranţă ca la imprimarea bancnotelor.
b. Hârtia pe care va fi imprimat buletinul de vot trebuie să fie hârtie filigran cu elemente
de siguranţă tipice.
c. Buletinul de vot va avea o hologramă de conformitate, astfel încât, în plus, să facă
dificilă şi să împiedice falsificarea buletinului de vot.
d. Fiecare buletin de vot va fi imprimat cu o serie corespunzătoare judeţelor ţării
respectiv municipiului Bucureşti şi un număr unic având şase cifre, cu regim special.
Numărul va fi scris şi cu ajutorul unui cod de bare care să permită scanarea. Acest
număr este necesar, după deschiderea urnelor, pentru a verifica dacă există buletine
multiple situaţie în care se vor analiza toate aceste buletine şi se vor identifica
buletinele false prin compararea cu elementele de siguranţă prevăzute de către
tipografie.
e. Seria şi numărul buletinului de vot vor fi imprimate şi pe cotorul care va rămâne în
registrul de buletine după detaşarea buletinului de vot.
f. Seria şi numărul unic al buletinului vor fi plasate pe colţul buletinului astfel încât prin
îndoirea şi lipirea acestui colţ să fie acoperit numărul unic al buletinului. După
îndoirea şi lipirea colţului, buletinul va fi semnat de către doi membri ai Comisiei de
votare şi ştampilat cu ştampila Secţiei de vot. Prin îndoirea colţului şi acoperirea
numărului unic al buletinului se asigură secretul votului. Adică nu se poate face
corespondenţa între un buletin de vot şi alegător, pentru a se identifica astfel modul
cum a votat.
g. Pe verso, colţul va fi negru astfel încât, după îndoire, să nu se poată vedea numărul
unic.
h. În anexă este prezentată macheta buletinului de vot.
i. Buletinele de vot vor fi imprimate la o tipografie din afara ţării care va realiza
buletinele cu toate elementele de siguranţă necesare, ca la bancnote, pentru a
împiedica falsificarea buletinelor. Livrarea buletineor de vot se va face sub forma unor
registre. (similar modului cum se livrează diplomele de studii) Buletinele de vot se
detaşează, iar în registru va rămâne cotorul. În caz de dublură sau suspiciune privind
veridicitatea unui buletin se va putea examina zona de detaşare atât la buletinul de vot
cât şi la cotor.
j. Buletinele de vot vor fi imprimate într-un număr mai mare cu maxim 1% decât
numărul alegătorilor pentru a putea fi înlocuite în cazul în care alegătorul greşeşte şi
solicită un alt buletin de vot. Înlocuirea unui buletin de vot pentru un alegător se va

6. face o singură dată. Buletinele de vot neutilizate la închiderea votului se anulează prin
aplicarea unei ştampile cu amprenta „ANULAT”
Art. 2 Procedura de vot:
1. Buletinele tipărite şi transportate în condiţii de siguranţă maximă (cum se transportă
bancnotele) sunt aduse la fiecare secţie de vot şi predate pe bază de proces verbal.
2. La fiecare secţie de vot buletinele de vot sunt verificate, se înregistrează într-un proces
verbal, seria şi numerele buletinelor primite, „de la nr…. până la nr…”se îndoaie
colţul fiecărui buletin de vot şi se lipeşte prin umezirea lipiciului cu care buletinul este
prevăzut şi menţinerea apăsat câteva secunde a părţii care se lipeşte.
3. Colţul lipit se semnează de către preşedintele secţiei de votare şi de către un membru
al Comisiei şi se ştampilează astfel încât o parte a amprentei ştampilei să rămână
imprimată pe colţul îndoit iar cealaltă parte pe faţa buletinului de vot. Buletinele astfel
pregătite se amestecă şi apoi se aşază în teancuri în vederea înmânării câte unui singur
buletin de vot, alegătorului care îndeplineşte condiţiile pentru a-şi exercita dreptul de
vot şi care se prezintă în acest scop la secţia de votare.
4. Buletinul de vot este ştampilat pe verso cu ştampila de control a secţiei de votare.
5. Când se prezintă un alegător, după legitimare şi bifarea în lista de alegători, acesta
primeşte un buletin de vot cu colţul îndoit lipit, ştampilat, şi semnat pe colţul îndoit.
6. Alegătorului i se va aduce la cunoştinţă că nu are voie cu aparate de fotografiat sau
telefoane mobile în cabina de vot. Obligatoriu, acestea vor fi lăsate la Comisie în
perioada cât se va afla în cabina de vot.
7. Alegătorul preia buletinul de vot şi ştampila şi intră în cabina de vot.
8. În cabina de vot ştampilează căsuţa corespunzătoare voinţei şi opţiunii sale.
9. Împătureşte buletinul de vot astfel încât să se vadă pe verso ştampila de control.
10. Introduce în urna transparentă buletinul de vot. În întregul proces de vot nu vor fi
admise decât urne transparente şi sigilate.
11. Înapoiază ştampila şi primeşte documentul de identitate cu menţiunea „Votat”
12. Pleacă din secţia de votare.
13. Procedura se repetă pentru fiecare alegător în parte până la ora închiderii secţiei de
votare.
14. Pe toată durata votării presa scrisă şi audiovizuală va avea acces în orice secţie de
votare în limita a maxim trei reprezentanţi ai unui organism de presă simultan.
Reprezentanţii presei vor avea o legitimaţie specială cu menţiunea „Acreditat pentru
scrutinul din data de….” O persoană astfel acreditată are dreptul să intre în oricare
secţie de vot din ţară sau din străinătate.

7. 15. Secţiile de vot vor fi amenajate pe teritoriul României iar în afara ţării numai acolo
unde sunt comunităţi semnificative ale diasporei româneşti care se înscriu pe listele
electorale şi care sunt transmise cu cel puţin două luni înainte Autorităţii Electorale
Permanente. Secţiile de vot din afara ţării trebuie organizate după aceleşi reguli ca şi
secţiile din ţară. Organizarea secţiilor de votare din afara ţării va fi făcută de către un
organism neutru, respectiv de către Autoritatea Electorală Permanentă. Şi în secţiile de
votare din afara ţării este obligatorie participarea reprezentanţilor partidelor care au
înscrise candidaturi în cel puţin 30% din circumscripţiile electorale. Lipsa acestor
reprezentanţi din cadrul Comisiei electorale din secţiile din afara ţării conduce la
anularea alegerilor din aceste secţii.
16. Toţi alegătorii din ţară care doresc să-şi exercite dreptul de vot trebuie să se prezinte
exclusiv la secţiile de votare unde îşi au domiciliul. Alegătorii din afara ţării vor putea
vota exclusiv la secţiile la care s-au înscris. Înscrierea alegătorilor în aceste secţii se va
face cu minim 70 de zile înaintea alegerilor.
17. Toate listele electorale vor fi publice atât în format imprimat cât şi pe internet.
Publicarea listelor electorale va fi făcută cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data
alegerilor pentru a exista posibilitatea depistării eventualelor erori şi corectării
acestora.
18. La secţiile de votare, prezenţa observatorilor acreditaţi de către candidaţi va fi
permisă necondiţionat atât în timpul votării cât şi în timpul numărării voturilor ;
19. Secţiile de vot vor fi prevăzute cu camere de luat vederi (web-cam) conectate la
internet în fiecare încăpere unde sunt cabine de vot, urne de vot şi unde se numără
voturile.
20. Secţiile de vot vor fi prevăzute cu scanere pentru scanarea codului de bare al
buletinelor de vot, în vederea transmiterii acestora la unul ori mai multe servere pentru
verificarea existenţei posibilelor voturi multiple. (Scanerele pot fi folosite şi pentru
eventuala numărare a opţiunilor de vot în situaţia în care acestea sunt proiectate pentru
a fi compatibile cu o astfel de procedură. Varianta oficială a rezultatelor votului din
fiecare secţie de votare este varianta numărării manuale a opţiunilor de vot.
21. Nu se admite votul prin corespondenţă.
22. După încheierea votării se strâng toate ştampilele, tuşierele şi buletinele de vot rămase
neutilizate şi se depozitează într-un dulap transparent care se închide şi se sigilează .
Dulapul va rămâne sub pază până la predarea buletinelor de vot către Arhivele
Naţionale ale României.
23. Se desigilează urnele de vot şi se depun buletinele de vot pe masa de numărare.
24. Se dezlipeşte colţul îndoit al buletinelor de vot extrase din urna de vot.
25. Se scanează codul de bare al fiecărui buletin de vot în vederea depistării buletinelor
multiple. (se verifică numărul unic al buletinului de vot) Dacă apar buletine de vot
multiple acestea se verifică din punctul de vedere al elementelor de siguranţă, se

8. expertizează, se confruntă cu cotorul buletinului, în vederea identificării buletinului
original iar cele care se stabilesc de către comisia electorală a secţiei ca fiind false se
anulează. Verificarea se va face conform procedurii indicate de către tipografia care a
imprimat buletinele.
26. Se numără şi se centralizează opţiunile de vot.
27. Se întocmeşte şi se semnează procesul verbal tipizat, imprimat în aceleaşi condiţii de
siguranţă ca şi buletinul de vot, privind rezultatul votului din secţie. Imediat după
semnare, procesul verbal se scanează şi se afişează pe internet în cadrul unui program
informatic astfel încât să poată fi consultat de către oricine este interesat, prin
racordarea la internet.
Listele electorale de la fiecare secţie de vot, pe care alegătorii au semnat că au votat,
vor fi scanate (fără câmpul cu adresa alegătorilor) şi copiate. O copie a acestor liste se
afişează la secţia de vot. O copie scanată se postează în termen de maxim o oră de la
ora încheierii votului.
28. Se transmit originalele proceselor verbale la Biroul Electoral.
29. Se centralizează datele şi se comunică rezultatele votului.
30. În cazul în care sunt contestaţii se aplică procedura din legea electorală.
31. După soluţionarea contestaţiilor se comunică rezultatul final al votului..
32. Buletinele de vot utilizate se îndosariază şi se arhivează, la Arhivele Naţionale ale
României, până la alegerile următoare. Persoanele care au suspiciune pot face pe
cheltuiala lor controlarea în arhivă şi renumărarea votului.
33. Se interzice oferirea de bani, cadouri de orice fel sau alte foloase în scopul
determinării persoanelor de a vota într-un fel sau altul.
Art 3. Sancţiuni
Încălcarea prevederilor prezentei legi se sancţionează după cum urmează:
1. Falsificarea unuia sau mai multor buletne de vot se pedepseşte cu închisoare de la 5 la
10 ani. Pentru săvârşirea faptei împreună cu alte persoane, sancţiunea se majorează cu
3 ani. Tentativa se pedepseşte.
2. Falsificarea procesului verbal de consemnare a rezultatelor alegerilor ori modificarea
rezultatelor alegerilor după ce acestea au fost stabilite de către Comisiile electorale se
sancţionează cu închisoare de la 5 la 10 ani. Pentru săvârşirea faptei împreună cu alte
persoane, sancţiunea se majorează cu 3 ani. Tentativa se pedepseşte.
3. Fapta unei persoane de a da bani sau alte foloase unui alegător în scopul determinării
acesteia de a vota un anumit candidat sau partid constituie infracţiune şi se
sancţionează cu închisoarea de la 3 la 5 ani.
4. Fapta unei persoane de a primi bani sau alte foloase în schimbul votului reprezintă
infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 5 ani.
5. Încălcarea cu vinovăţie a prevederilor articolului 2 alin. 1; 2; 3; 4 şi 5 cu privire la
exercitarea atribuţiilor persoaneleor implicate în procesul electoral, constituie
contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 300 la 1000 lei.
6. Încălcarea de către alegători a art. 2 alin. 6 se sncţionează cu confiscarea aparatelor şi
amendă de 500 lei.

9. 7. Încălcarea articolului 2 alin 14 privind interzicerea accesului persoanelor acreditate în
cadrul secţiei de votare se sancţionează cu amendă penală de 2000 lei sau 6 luni
închisoare.
8. Încălcarea articolelor 19; 22; 27; 28; 29 şi 32 se sancţionează cu amendă
contravenţională de 2000 lei.
Art. 4. Dispoziţii finale.
1. Prezenta lege complează Legea electorală şi Legea referendumului.
2. Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării ei în
Monitorul Oficial al României.
3. Prin intrarea în vigoare a acestei legi se abrogă prevederile contrare din actele
normative care reglementează domeniul.