SlideShare uma empresa Scribd logo
1 de 14
Cultura de ardei.




Cultura de ardei in tara noastra ocupa un loc important avand numeroase intrebuintari.
Ardeiul se poate consuma atat in stare proaspata cat si la pregatirea numeroaselor
mancaruri ,cat si prelucrate sub forma de conserve sau pentru boiaua de ardei.Ardeiul
este cosumat pentru vitaminele utilizate de organismul uman.




Exista mai multe tipuri de ardei: ardei tip gogosar, ardei tip capia, ardei gras, ardei iute,
ardei boia etc.Ardeiul se poate cultiva atat in spatii protejate (sere si solarii) cat si in
camp.
Ardeiul este o planta pretentioasa fata de factorii de vegetatie.




Temperatura minima de germinare a semintelor este de 14-15 grade Celsius,iar cea
optima fiind de 25-28 grade Celsius.La temperatura minima, germinarea are loc dupa 18-
20 de zile,iar la temperature optima in 9-11 zile. Plantele cresc si fructifica la temperature
de 22-25 grade Celsius, iar la temperature mai mici de 15 grade cresterea inceteaza.




Ardeiul are pretentii mari fata de lumina, pentru fructificare are nevoie minim de 8000
de lucsi, in lipsa luminii se prelungeste perioada de vegetatie dar scade fructificarea.
Cerintele ardeiului fata de apa sunt ridicate, insuficienta apei duce la avortarea unui
numare, fructele in aceste conditii cresc incet sunt diforme si lipsite de
turgescenta.Consumul de apa al plantelor difera in functie de faza de vegetatie.




Solurile cele mai potrivite pentru ardei sunt cele mai usoare, nisipo-lutoase, aluviale, cu
reactive neutra sau usor acida.
Ardeiul are pretentii ridicate fata de aer, in mod deosebit in sere, in perioada fructificarii,
cand plantele cer aer proaspat, de asemenea este sensibil la curentii reci de aer.




                      Tehnologia culturii ardeiului in camp.




Pregatirea terenului incepe toamna cu administrarea a 40-50 tone gunoi de grajd pe
hectar, 300 kg/ha superfosfat si 100 kg/ha sulfat de potasiu. Primavara se aplica 150-200
kg/ha azotat de amoniu. Foarte bune premergatoare pentru cultura de ardei sunt lucerna,
trifoiul, mazarea, fasolea, dar se poate cultiva si dupa radacinioase, bulboase si
bostanoase.
Inaintea ardeiului primavera se pot face culturi anticipate de salata, spanac, ridichi de
luna, ceapa verde etc.




Erbicidarea se realizeaza preemergent cu erbicide specifice cum ar fi: Dual Gold 960 EC
in concentratie de 1,2 L/ha, Fusilade Forte se aplica postemergent la monocotiledonate
anuale in concentratie de 0,8 L/hasi la monocotiledonate perene in concentratie de 1,0-1,3
L/ha, Pantera 40 EC se aplica postemergent in concentratie de 1,5 L/ha pentru buruieni
monocotiledonate perene, Stomp 330 EC se aplica preemergent pentru buruieni
monocotiledonate si unele dicotiledonate anuale in concentratie de 5,0 L/ha.
Ardeiul este cultivat prin producerea prealabila a rasadurilor. Rasadurile sunt produse in
spatii incalzite (sere si solarii).In prima faza este semanat ardeiul gras pentru cultura
timpurie in perioada 20-25 februarie, urmeaza ardeiul gras pentru culturile obisnuite de
vara intre 25 februarie-15 martie,apoi ardeiul lung si gogosari pentru culturile tarzii in
perioada 5-20 martie.




Pentru producerea rasadurilor necesare plantarii unui hectar se folosesc 1,2-1,5 kg
samanta.Se seamana mai rar, in randuri la distante de 8-10 cm, si la 2-3 cm pe
rand,rezultand 400-500 fire pe m2 si nu se mai repica.Pentru culturile timpurii de ardei
gras se recomanda repicatul in cuburi nutritive de 7x7x7 cm sau pe strat nutritive la 7x5
cm.
Imediat dupa semanat stratul se stropeste cu Previcur Energy in concentratie de 0,15
%.Pentru grabirea rasaririi temperature se mentine la 22-25 grade Celsius ziua si 18-20
grade Celsius noaptea. Pana la plantare se fac aerisiri, tratamente fitosanitare la interval
de 5-6 zile cu solutie de Dithane M-45 in concentratie de 0,2 % in alternanta cu Previcur
Energy in concentratie de 0,15 % pentru a preveni caderea rasadurilor.Dupa 10-15 zile de
la repicare se pot utiliza ingrasaminte foliare cum ar fi Cropmax in cantitate de 1 litru pe
hectar.
Varsta rasadurilor este de 60-65 de zile, la ardei gras, lung si gogosar cele mai bune
rezultate s-au obtinut cu un rasad cu varsta de 65 de zile.
Rasadurile se calesc inanite de plantare cu cateva zile, printr-o aerisire mai puternica
ziua si noaptea, iar cu cateva ore inante de scoaterea rasadului se uda abundent.




Plantarea incepe cand in sol se realizeaza temperatura de 15 grade Celsius, se planteaza
mai intai ardeiul gras timpuriu, in perioada 25 aprilie-5 mai, apoi ardeiul gras, gogosar si
lung in perioada de 5-20 mai.
Se pot utiliza mai multe scheme de plantat. Pe stratul inaltat se planteaza doua randuri la
70 cm,intre plante pe rand distantele difera cu varietatea: ardeiul gras se lasa pe rand 15-
20 cm, realizand o densitate de 65-88.000 de plante pe hectar; la ardeiul gogosar
distantele pe rand sunt de 20-25 cm, densitatea fiind cuprinsa intre 54.000-65.000 plante
pe hectar; la ardeiul lung distant pe rand este de 15 cm,realizand o densitate de 88.000 de
plante pe hectar, la ardeiul iute distanta pe rand este de 10 cm.
Lucrarile de ingrijire se realizeaza astfel incat sa fie intrunite toate conditiile pentru
cresterea viguroasa a plantelor. La 4-5 zile de plantare se face completarea golurilor, se
aplica 3-4 prasile mecanice intre randuri si 2 prasile manual pe rand.Odata cu prasilele
mecanice se realizeaza un musuroit usor.
Pentru asigurarea prinderii plantelor se face o udare dupa plantare, dupa care nu se uda
circa doua saptamani pentru a favoriza o inradacinare mai profunda.Pana la fructificare se
uda la interval de 7-10 zile cu norme de 250-300 m3 pe hectar, umiditatea din sol trebuie
sa fie constanta de 80-85% din capacitatea de camp.Se evita udatul pe cat posibil in
timpul infloririi massive.In mod obisnuit se aplica 10-12 udari, norma de irigare ajungand
la 3500-4200 m3 pe hectar.
In timpul perioadei de vegetatie se pot aplica 2-3 fertilizari cu ingrasaminte chimice.
Prima ingrasare se aplica la 12-15 zile de la plantare cu 80-100 kg/ha azotat de amoniu,
100 kg/ha superfosfat si 5- kg/ha sare potasica.In perioada de inflorire maxima se
administreaza 100-150 kg/ha superfosfat si 70-80 kg/ha sare potasica, in perioada de
crestere maxima a fructelor se administreaza 100 kg/ha azotat de amoniu, 250 kg/ha
superfosfat si 70 kg/ha sare potasica.
Pe suprafete mici se face copilitul si carnirea plantelor, in scopul obtinerii unor fructe
mari, mai timpurii, sau pentru a asigura ajungerea la maturitate de consum a unui numar
mare de fructe pana la venirea brumelor de toamna.




Recoltarea la ardei gras se face la maturitatea tehnica, la ardeiul iute si lung atat la
maturitate tehnica cat si




la cea fiziologica, iar la ardeiul gogosar si de boia numai la maturitatea fiziologica.
La ardei gras recoltarea poate incepe in prima decada a lunii iulie si continua pana in
prima decada a lunii octombrie.La ardei lung si gogosar recoltarea incepe in a doua
decada a lunii august si se continua pana la caderea brumelor. Recoltarea se realizeaza
manual, prin taierea pedunculului dupa care se trece la valorificarea lui.




           Tehnologia culturii ardeiului in spatii protejate solarii.
In spatii protejate se cultiva in mod obisnuit ardei gras dar se pot obtine rezultate bune si
din cultura ardeiului lung si iute.




Pregatirea terenului se incepe din toamna cu defrisarea culturii anterioare.Se strang si se
scot din solar toate resturile vegetale, spalierul etc.
Fertilizarea de baza se face cu 50-70 t/ha gunoi de grajd descompus, aplicat odata la 2-3
ani, cu 300-500 kg/ha superfosfat si 150-200 kg/ha sulfat de potasiu.
Mobilizarea solului se face la 28-30 cm.O data la 3-4 ani este bine sa se faca subsolajul
la adancimea de 40-50 cm.
Pentru dezinfectarea solului se poate folosi Nemathorin 10 G SAU Nemagold care
actioneaza asupra nematozilor din genul Globodera, Heterodera, Meloidogyne,
Radopholus.Tot pentru sterilizarea solului un produs foarte bun este Basamid Granule cu
efect nematocid, insecticid, erbicid si fungicid.
Basamid Granule are efect asupra multor agenti patogeni cum ar fi: mana de sol a
tomatelor (Phytophtora parasitica ) in doza de 3-5 kg/100 mp, caderea
rasadurilor(Pythium debaryanum) in doza de 3-5 kg/100 mp, mana salatei (Bremia
lactucae) in doza de 3-5 kg/100 mp, putregaiul bazei tulpinii (Didymella licopersici) in
doza de 3-5 kg/100 mp,rizoctonia la legume(Rhizoctonia solani) in doza de 3-5 kg/100
mp,si nematozi cum ar fi nematod al plantelor de sera (Meloydogine sp.) in doza de 3-5
kg/100 mp, nematod al plantelor de sera (Heterodera sp.) in doza de 3-5 kg/100 mp,
nematod al plantelor de sera (Dithylenchus sp.) in doza de 3-5 kg/100 mp. Basamid
granule se aplica la suprafata solului si se incorporeaza in sol.
0
Timpul de pauza intre ultimul tratament si semanat sau plantat se asigura un timp de
pauza de 10-30 zile in functie de o temperatura solului, cu cat este mai scazuta (minim 6
C) cu atat timpul de asteptare este mai lung (peste 30 de zile).
Daca solul este infestat cu burueni se pot aplica erbicide.
Erbicidarea se realizeaza preemergent cu erbicide specifice cum ar fi: Dual Gold 960 EC
in concentratie de 1,2 L/ha, Fusilade Forte se aplica postemergent la monocotiledonate
anuale in concentratie de 0,8 L/hasi la monocotiledonate perene in concentratie de 1,0-1,3
L/ha,Pantera 40 EC se aplica postemergent in concentratie de 1,5 L/ha pentru buruieni
monocotiledonate perene, Stomp 330 EC se aplica preemergent pentru buruieni
monocotiledonate si unele dicotiledonate anuale in concentratie de 5,0 L/ha.
Rasadurile se produc in spatii incalzite.Semanatul are loc in perioada 1-5 februarie in
rasadnite si 10-15 februarie in sere. Se folosesc 800 g seminte pentru producerea
rasadurilor necesare plantarii unui hectar.Repicarea este obligatorie in ghivece nutritive
de 7x7x7 cm.La plantare rasadurile trebuie sa aibe 60 de zile.
Pentru a proteja rasadurile de atacul fungilor Oomycetes (Pythium, Phytophtora si alte
ciupeci care produc mana) se poate utiliza Previcur Energy in concentratie de 0,15 %.
Tratamentele se fac preventiv pe sol, cu incorporare in sol sau prin stropiri foliare.
Daca se utilizeaza la patul germinativ, la repicare si plantarea in ghivece se utilizeaza in
concentratie de 0,25 % 2-4 litri sol/mp.
Daca se utilizeaza prin incorporare se foloseste in cantitate de 20-200 litri sol/mp.La
plantutele pentru transplantare se utilizeaza inainte de transplantare cu 8 zile in
concentratie de 0,15 % 6-10 litri sol/mp.




Plantarea rasadurilor se face atunci cand temperatura solului se mentine pe adancimea
de 10 cm, la nivelul de 14-15 grade celsius, calendaristic intre 1 si 10 aprilie.Schema de
plantare este de 60 + 40/30-35 cm, asigurandu-se densitati de 60.000-65.000 pl/ha.
Dupa plantare, se uda local fiecare planta cu 0,5-1 l apa,pentru a nu raci solul.In timpul
vegetatiei numarul udarilor poate ajunge la 18-20.
Se face completarea golurilor daca este necesar si se mentine solul afanat prin 4-5
prasile.Se poate face mulcirea cu folie de polietilena.
Imediat dupa plantare solarul se tine inchis pentru acumulare de caldura, aerisirea se face
numai intre orele 10 si 16, si cand temperatura din solar depaseste 27 grade Celsius.




Recoltarea incepe in prima decada a lunii iunie si se poate prelungi pana in prima decada
a lunii octombrie.




                               Cultura ardeiului in sere.
In sere mai mult sunt cultivate ardeiul gras si ardeiul iute.Acest sitem de cultura ofera
productiile cele mai timpurii si valorificarea la preturi ridicate. Se cultiva mai mult in
ciclul I, cu doua variante: scurt intre 1-10 februarie -10-15 iulie, si prelungit in intervalul
1 februarie-5 martie,pana la jumatatea lunii octombrie.Se paote cultiva si in ciclul II in
perioada 5 iulie-30 noiembrie
Rasadurile sunt produse in sere inmultitor dupa tehnologia bine cunoscuta.La plantare
rasadurile trebuie sa aiba bobocii florali bine dezvoltati, acest lucru se realizeaza in
functie de intensitatea luminii intr-un timp variabil.
In rasadnite se fac tratmente cu Previcur Energy in concentratie de 0,1%,aceste
tratamente se efectueaza pentru a preveni si combate ciupercile fitopatogene care pot
aparea din sol. O astfel de boala este caderea plantutelor, agentul patogen fiind ciuperca
din genul Pythium sau Rhizoctonia solani care provoaca putrezirea plantutelor din
rasad.
Caderea plantutelor este o boala extreme de periculoasa pentru rasaduri poate sa apara la
orice cultura. Boala apare la colet (zona dintre radacina si tulpina) spre radacina si spre
tulpina.Odata instalata boala este foarte greu de combatut, plantulele atacate sunt distruse
(sunt verzi dar radacina si o zona din colet precum si tulpina este putrezita si macerate.
Pentru realizarea ciclului I se seamana intre 15 octombrie-15 noiembrie rasadul avand la
plantare varsta de 50-60 de zile. Norma de samanta utilizata este de 0,5-0,6 kg samanta
pentru un hectar de cultura.Pentru repicat se folosesc ghivece cu volum de un litru.
Pentru a realiza o densitate de 24.000 plante pe hectar se planteaza in 4 randuri la distante
de 80 cm, iar pe rand la 52 cm. Cand se amenajeaza biloane,se planteaza 3 randuri pe
travee, la distanta de 100 cm, iar pe rand 39 cm, realizand aceeasi densitate de 24.000 de
plante pe hectar.
Completarea golurilor se poate face pe o perioada mai lunga de timp, pentru a realiza
culturi incheiate.




Solul se mentine afanat prin aplicarea a 2-3 prasile intre randuri.La 40-50 de zile de
plantare,dupa ultimul prasit,se poate facemulcirea cu paie sau cu folie de polietilena.
Pentru folosirea la maximum a luminii natural, in perioada noiembrie-martie, geamurile
se mentin ontr-o stare perfect curate.




Temperatura se mentine constanta la nivel de 22-24 grade Celsius timp de 8-10 zile de
la plantare, in vederea inei bune inradacinari in functie de luminozitatea si faza de
vegetatie. Noaptea temperatura aerului se duce la 17-18 grade Celsius, in zilele cu nori la
18-20 grade Celsius, iar in zilele insorite la 20-24 grade Celsius.




Dupa udarea abundenta de la plantare pentru asigurarea prinderii, udarile se reiau in
momentul in care umiditatea solului coboara sub 70 % din capacitatea de camp.La
inceput sunt aplicate udari dese cu norme mici de apa 200-250 m3/ha, se incerca
mentinerea umiditatii pana la recoltare la 70-80 % din capacitatea de camp.Temperatura
apei de udat se situeaza inte 24-26 grade Celsius.
Aerisirea serei se limiteaza in perioada noiembrie-februarie la deschiderea ferestrelor
periodic, in timpul zilei, iar uneori chiar noaptea pentru a se produce improspatarea
atmosferei prin schimbul cu mediul exterior, dar numai cand climatul permite. Cand
plantele sunt mici se evita risipa de caldura, dar dupa 1 aprilie aerisirea se face zilnic.
Plantele au o crestere vegetativa foarte puternica de aceea este necesara sustinerea pe
sfori, care se leaga la baza acestora si de sarmele de sustinere de la nivelul doliei.Legarea
plantelor incepe incepe la 20-30 de zile de la plantare.Pentru a favoriza ramificarea
plantelor si cresterea vegetative, se indeparteaza primul buton floral.
Dirijarea plantelor prin taieri este foarte complexa.Rezultate foarte bune s-au obtinut
prin dirijarea randurilor din margine cu doua brate, orientat linear, pe directia acestora, iar
plantele din randul de mijloc conduse cu 4 brate in “ V” ,doua fiind dirijate spre stanga si
doua spre dreapta.In acest mod plantele sunt bine aerisite, spatial heliofil este mai bine
repartizat,circulatia printer randuri este mai usoara.Pe bratele retinute se formeaza lastari
purtatori de rod, dupa formarea a 1-2 fructe, lastarii se ciupesc, lastari fara, strili, se
indeparteaza.
Numarul fructelor lasate pe planta se echilibreaza in functie de vigoarea plantelor si
factorii de vegetatie.
La ciclul I la inceput se lasa un numar mai mic de fructe pe planta, apoi pe masura ce
intensitatea luminii creste, se vor lasa mai multe fructe.
La ciclul II taierile trebuie conduse pornind de la faptul ca lumina are intensitate mai
mare la plantare si descreste catre sfarsitul ciclului.Se lasa o incarcatura mai mare de
fructe la inceput, lastarii sterili se indeparteaza. Se face defolierea de la baza si se
indeparteaza pe parcurs fructele diforme, cu circa 40 de zile inaintea desfiintarii
culturii,plantele se carnesc prin suprimarea varfului vegetative la plantele principale.
In cazul ciclului I prelungit, in a doua jumatate a lunii iunie, se face receparea plantelor,
prin taierea tulpinilor la 10-15 cm deasupra ramificatiilor de la baza.Plantele vor emite
lastari noi din care se vor alege 3-4 bine dezvoltati, ce se palizeaza, devenind brate de
rod.In continuare se aplica taierile si lucrarile ca in prima parte a vegetatiei.
Recoltarea se face esalonat in functie de ciclul de cultura.In ciclul I scurt recoltarea
incepe in aprilie si se continua pana in 15 iulie.In ciclul I prelungit recoltarea se
esaloneaza intre 1 mai si 15-20 septembrie,iar la ciclul II intre 1 noiembrie si 30
noiembrie.




   Descrierea si combaterea bolilor in cultura de ardei.
Descrierea si combaterea fainarii la ardei (Leveillula taurica).
Fainarea la ardei apare mai ales in spatii protejate (sere si solarii) dar poate sa apara si in
camp liber.
Simptome.
Pe frunzele mature cauzeaza pete galbene-pale, cu margini difuze,cu puf alb cenusiu de
conidiofori si conidia pe fata inferioara.Atacul intens duce la uscarea pematura a
frunzelor.
Ciuperca se transmite de la un an la altul, prin miceliu si resturi vegetale infectate.Mai
ataca si tomatele si vinetele.
Combaterea se poate realiza cu fungicide cum ar fi Tilt 250 EC, in concentratie de 0,02
% (4 ml in 20 l apa pe 200 mp),Thiovit Jet 80 WG 4 kg/ha,Ortiva 250 EC, in concentratie
de 0,075 % (0,75 l/ha),Topas 100 EC in concentratie de 0,035 %.Aceste substante au
efect daca se aplica in momentul aparitiei simptomelor de boala.Dar se pot aplica si
preventiv la avertizare.

Descrierea si combaterea alternariozei la ardei (Alternaria capsici-
annui).
Simptome.
Produce leziuni alungite, adancite in tesut, pe care le inmoaie.La suprafata petelor
formeaza puful catifelat, la care depreciaza puterea de geminare.
Agentul patogen este favorizat de nivelul ridicat al temperaturii, frecventa atacului pe
fructele expuse la arsita fiind mai ridicata.
Combaterea altenariozei la ardei se poate efectua cu tratamente cu fungicide cum ar
fi:Ortiva 250 EC in concentratie de 0,075 % (0,75 l/ha).

Ofilirea vasculara (Fusarioza) (Fusarium oxysporum).
Boala este cauzata de ciupercile din genul Fusarium spp si Verticilium spp.Boala poate
sa apara si la alte culturi cum ar fi: castraveti, ardei, tomate, vinete, varza, telina.
Ofilirea vasculara apare atat in sere si solarii cat si in camp liber in anii cu precipitatii
abundente. Plantele atacate se ofilesc, se vestejesc treptat, ofilirea apare cand plantele
infloresc sau fructifica. In urma atacului plantele raman mici, se coc devreme, iar
semintele din interiorul fructelor sunt brune sau galbene. Daca temperaturile sunt foarte
ridicate ofilirea apare brusc si plantele pier rapid.
Aparitia bolii este favorizata de temperaturile ridicate 27-28 grade Celsius, de umiditatea
mare a solului si un pH de 5-5,6 care este usor acid.
In afara de a ceste factori la aparitia bolii mai poate contribui si lezarea plantelor ce apar
fie in timpul repicatului fie datorita diverselor daunatori.
In combaterea aparitiei bolii se pot utiliza urmatoarele masuri: rotatia culturilor,
cultivarea plantelor cu rezistenta la Fusarium si Verticilium, plantele care sunt uscate si
nu isi revin pe timpul noptii sunt indepartate si arse, folosirea moderata a ingrasamintelor
chimice care acidifica solul (azotat de amoniu, superfosfat).
Combaterea chimica se poate realiza prin tratamente cu fungicide cum ar fi: Topsin 500
SC in concentratie de 0,1 % prin udari la radacina sau Topsin M 70 in concentratie de
0,05 %-0,1 % la fel prin udarea la daracina.
Descrierea si combaterea putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea).
Perioada de aparitie a putregaiului cenusiu (Botrytis cinerea) se poate pune calendaristic
in lunile august-septembrie. Atacul se manifesta in sere, solarii, iar in anii cu precipitatii
abundente si in camp. Infestarea apare pe fructe sub forma de pete umede de culoare
bruna, de forme si marimi variabile. In conditii de umiditate mare apare pe suprafata lor
un puf cenusiu. Asemenea infectii pot avea loc prin rani la tulpini si lastari, iar ramurile
se ofilesc.
Combaterea chimica a putregaiului cenusiu se face cu fungicide, la aparitia primelor
simptome se vor aplica tratamente cu: Rovral 500 SC in concentratie de 0,1 % (1,0 l/ha),
Teldor 500 SC in concentratie de 0,08% (0,8 l/ha).




 Descrierea si combaterea daunatorilor care pot aparea
                  in cultura de ardei.
Descrierea si combaterea la musculita alba de sera (Trialeuroides
paporariorum).
Musculita alba este un vector important de transmitere pentru mai multe virusuri ale
plantelor, iar dejectiile ei, care contin multe glucide, favorizeaza aparitia unor ciuperci
patogene precum Alternaria sau Fusarium.
Musculita alba este o insecta mica, culoarea corpului este alb-galbuie si este acoperit cu o
secretie alba de consistenta ceroasa.Aripile sunt albe si cand sunt deschise au
dimensiunea de pana la 5 mm. Adultii au ochii de culoare neagra. Se inmulteste foarte
rapid, are 3-4 generatii pe an in aer liber, iar in sere pana la 12 generatii. Femele depun
intre 100-500 oua, pe partea inferioara a frunzelor, grupate inelar.Incubatia oualor
dureaza intre 10-14 zile, la o temperatura constanta de 20-23 grade Celsius. Larvele sunt
de culoare galbui, ovale, cu ochii rosii, care se transforma in pupariu, dupa 10 zile. In
stadiul de pupariu insecta traieste 12 zile, perioada dupa care apare musculita adulta, si
ciclul se reia.
Combaterea musculitei albe de sera este destul de dificila.Se intampla ca generatiile se
suprapun si pe aceeasi planta pot exista oua, larve, pupe si adulti, ce a ce duce la eficienta
scaderii insecticidelor.
Combaterea chimica a musculitei albe de sera se realizeaza prin tratamente cu
insecticide cum ar fi: Decis Mega 50 EC in concentratie de 0,025% (0,25 l/ha), Actara 25
WG in concentratie de 0,02 % (0,2 kg/ha), Confidor Energy in concentratie de 0,13 %
(1,3 l/ha), Mospilan 20 SG in concentratie de 0,025 % (1,5 g in 6,0 l apa).
Descrierea si combaterea la paianjenul rosu comun (acarianul)
(Tetranycus urticae).
Masculul are culoare galbena verzui-deschis, iar in stadiul de adult are culoare bruna.
Femela este la inceput de culoare galbena roz si in final devine portocalie. Corpul are o
forma elipsoidala la femela si piriform la mascul. Are 5-6 generatii pe an. Ouale depuse
de femele sunt rotunde de culoare albicioasa sau galbuie si au un continut aproape
transparent.Odata ce embrionul incepe sa se dezvolte, continutul oului devine tulbure, iar
ouale se ingalbenesc.La o temperatura de 15 grade Celsius embrionulul se dezvolta in
decursul a 15 zile, iar la o temperatura de 30 grade Сelsius dezvoltarea embrionului se
relizeaza in doar in 2-3 zile.Din ouale fecundate ies femele, din cele nefecundate
masculi.Paiajenul rosu se hraneste cu continutul celulelor plantei.
Prezenta paianjenului este semnalata de petele mici de culoare alba de pe frunze (mai
ales cele de pe partea inferioara a frunzei) si a unei panze de paianjen tesute in jurul
plantei sau a anumitor parti ale plantei. In cazul unei contaminari masive, frunzele se
inalbesc din cauza leziunilor multiple. Planta este in totalitate acoperita cu o panza de
paianjen, iar pe extremitatile frunzelor si a mugurilor de floare se acumuleaza o masa de
trupuri miscatoare.
Acarianul rosu comun ierneaza in stadiu de adult sub resturile vegetale.Acarienii
colonizeaza partea inferioara a frunzelor, frunzele atacate se recunosc prin aparitia unor
pete de culorare galbui care corespund intepaturilor facute de paianjen.La un atac
puternic frunzele atacate se usuca si cad.
Combaterea chimica se realizeaza cu insecto-acaricide cum ar fi: Vertimec 1,8 % in
concentratie de 0,1 % (1,0 l/ha), Milbecnock EC in concentratie de 0,075 % (10 ml in 13
l/apa), Omite 570 EW in concentratie de 0,1 % (10 ml in 10 l/apa),Nissorun 10 WP in
concentratie de 0,04 % (5 g in 12 l/apa).

Descrierea si combaterea la paduchele verde (Myzodes persicae).
Femelele depun ouale toamna, la baza mugurilor sau in crapaturile scoartei ramurilor
speciilor samburoase, dar si in gradinile de legume si in sere. Este o specie migratoare.
Paduchii formeaza colonii masive pe partea inferioara a frunzelor, se hranesc prin sugerea
sevei plantelor. Datorita acetui fapt frunzele se necrozeaza si se rasucesc, formand
pseudocecidii. Plantele atacate sufera si se debiliteaza, ducand la scaderea productiei.
Femelele au corpul globulos, oval, verde-deschis sau verde-inchis.Antenele sunt
negre.Picioarele sunt galben-deschis, mai scurte, aproximativ 1/3 din lungimea
corniculelor. Femelele aripate au capul si toracele negre, iar abdomenul verde galbui sau
roscat. Pe partea dorsala prezinta o pata mare de culoare neagra cu 1-2 dungi transversale
si 4 pete laterale. Antenele sunt negre, picioarele sunt galben-deschis cu tarsele negre.
Corniculele sunt brune; coada este aproape 2/3 din lungimea cornicolelor.
Combaterea chimica la paduchele verde se realizeaza prin stropiri cu insecticide cum ar
fi: Decis Mega 50 EC in concentratie de 0,02 % (0,2 l/ha), Faster 10 CE in concentratie
de 0,03 % (2 ml in 6,6 l/apa), Confidor Energy in concentratie de 0,06% (0,6 l/ha),
Mospilan 20 SG in concentratie de 0,0125 % ( 1,5 g in 12 l/apa).

Descrierea si combaterea paianjenului lat (acarian)
(Polyphagotarsonemus latus).
Pajanjenul lat este un daunator polifag care ataca un numar important de plante
legumicole (ardei gras, tomate, vinete fasole), avand preferinta pentru tomate si ardei
gras.
In conditii optime, acest daunator poate avea intre 18 si 20 de generatii pe an, si se
dezvolta numai in spatiile protejate (sere si solarii).Raspandirea acarianulul lat in cultura
are loc prin migratie, atunci cand plantele se ating intre ele, sau prin intermediul afidelor
inaripate sau al musculitei albe de sera.
Simptomele atacului sunt reprezentate de aparitia unor decolorari galben verzui ale
frunzelor, depigmentarea, brunificatrea si rasucirea acestora. Plantele atacate stagneaza in
crestere iar cu timpul se usuca.
Adultii si larvele colonizeaza toate organele plantei (lastari, boboci florali, fructe),
indeosebi partea inferioara a frunzelor, unde se hranesc prin inteparea si sugerea sucului
celular.
Prevenirea apariritiei paianjenului lat se poate realiza prin: mentinerea unei bune stari
de igiena fitosanitara in sere si solarii, folositi pentru infiintarea culturii doar rasaduri
neinfestate cu acarieni, eliminati din cultura si distrugeti imediat plantele la care se
observa simptome ale infestarii cu acarieni.
Combaterea chimica se poate realiza prin tratamente cu: Omite 570 EW in concentratie
de 0,1 % (10 ml in 10 l apa), Vertimec 1,8 EC in concentratie de 0,1 % (10 ml in 10 l
apa).

Descrierea si combaterea nematodului galicol (Meloidogyne incognita).
Nematodul galicol al radacinilor este un daunator polifag periculos care ataca culturilor
legumicole din sere si solarii. Produce pagube in culturile de tomate, vinete, ardei si mai
rar la castarveti si salata. Dezvoltarea acestui nematod are loc in conditii de temperatura
ridicata, motiv pentru care in tara noastra nu se poate dezvolta in camp deschis, ci doar in
spatii protejate. Ierneaza in interiorul radacinilor diferitelor plante sau chiar direct in sol.
Aparitia galelor pe radacini poate fi observata dupa 3-4 saptamani, dar infestarea
plantelor se face imediat dupa plantarea rasadurilor. Simptomele aparitiei bolii sunt
reprezentate de ofilirea frunzelor si stagnarea in crestere, urmata de uscarea plantei de la
varf spre baza.
Prevenirea aparitiei nematodului galicol se poate realize prin: cultivarea soiurilor si
hibrizilor rezistenti la atacul nematodului, folosirea de rasaduri neinfestate cu nematozi,
indepartarea din cultura si distrugerea plantelor infestate, dezinsectia solului din sere si
solarii.
Combaterea chimica se poate realiza prin utilizarea substantelor Nemathorin 10 G in
cantitate de 15 kg/ha, Basamid Granule in cantitate de 3-5 kg/ 100 mp.
Basamid Granule se aplica la temperaturi mai mari de 6 grade Celsius si cand solul este
umed. Se recomanda sa se pastreze umiditatea solului inainte, in timpul si dupa aplicarea
produsului la aproximativ 60% din capacitatea de camp.

Mais conteúdo relacionado

Mais procurados (20)

Calendarul legumicultorului
Calendarul legumicultoruluiCalendarul legumicultorului
Calendarul legumicultorului
 
Particularitati cultivare tomate
Particularitati cultivare tomateParticularitati cultivare tomate
Particularitati cultivare tomate
 
Solar
Solar Solar
Solar
 
Infiintarea culturilor de verdeturi in solarii
Infiintarea culturilor de verdeturi in solariiInfiintarea culturilor de verdeturi in solarii
Infiintarea culturilor de verdeturi in solarii
 
Tehnologia culturii castravetelui
Tehnologia culturii castraveteluiTehnologia culturii castravetelui
Tehnologia culturii castravetelui
 
Cresterea zmeurei
Cresterea zmeureiCresterea zmeurei
Cresterea zmeurei
 
Cultura pepene verde
Cultura pepene verdeCultura pepene verde
Cultura pepene verde
 
Cultura zmeur
Cultura zmeurCultura zmeur
Cultura zmeur
 
Tehnologii de plantare pomi fructiferi
Tehnologii de  plantare pomi fructiferiTehnologii de  plantare pomi fructiferi
Tehnologii de plantare pomi fructiferi
 
Arbusti fructiferi
Arbusti fructiferiArbusti fructiferi
Arbusti fructiferi
 
Cultura rosiilor in sere si solarii
Cultura rosiilor in sere si solariiCultura rosiilor in sere si solarii
Cultura rosiilor in sere si solarii
 
Infiintarea si intretinerea culturilor de legume
Infiintarea si intretinerea culturilor de legumeInfiintarea si intretinerea culturilor de legume
Infiintarea si intretinerea culturilor de legume
 
Cultivare capsun
Cultivare capsunCultivare capsun
Cultivare capsun
 
Cultura legumelor in solarii
Cultura legumelor in solariiCultura legumelor in solarii
Cultura legumelor in solarii
 
Graul
GraulGraul
Graul
 
Porumbul
Porumbul Porumbul
Porumbul
 
Cultivarea arbustilor fructiferi
Cultivarea arbustilor fructiferiCultivarea arbustilor fructiferi
Cultivarea arbustilor fructiferi
 
Substante nutritive pentru pamant
Substante nutritive pentru pamantSubstante nutritive pentru pamant
Substante nutritive pentru pamant
 
Floarea soarelui
Floarea soareluiFloarea soarelui
Floarea soarelui
 
Dafin
DafinDafin
Dafin
 

Destaque

En2013 simulare en matematica brasov 2013
En2013 simulare en matematica brasov 2013En2013 simulare en matematica brasov 2013
En2013 simulare en matematica brasov 2013Gherghescu Gabriel
 
En2013 evaluare nationala 2013 braila
En2013  evaluare nationala 2013   brailaEn2013  evaluare nationala 2013   braila
En2013 evaluare nationala 2013 brailaGherghescu Gabriel
 
En2013 s i m u l a r e evaluare nationala 2013 dambovita
En2013 s i m u l a r e  evaluare nationala 2013   dambovitaEn2013 s i m u l a r e  evaluare nationala 2013   dambovita
En2013 s i m u l a r e evaluare nationala 2013 dambovitaGherghescu Gabriel
 
En2013 simulare en matematica gorj 2013
En2013 simulare en matematica gorj 2013En2013 simulare en matematica gorj 2013
En2013 simulare en matematica gorj 2013Gherghescu Gabriel
 
En2013 simulare en la matematica, bistrita nasaud
En2013 simulare en la matematica, bistrita nasaudEn2013 simulare en la matematica, bistrita nasaud
En2013 simulare en la matematica, bistrita nasaudGherghescu Gabriel
 
Aspecte privind tehnologia de cultură la tomate
Aspecte privind tehnologia de cultură la tomateAspecte privind tehnologia de cultură la tomate
Aspecte privind tehnologia de cultură la tomateGherghescu Gabriel
 

Destaque (9)

Ph simulare en-aprilie-final
Ph   simulare en-aprilie-finalPh   simulare en-aprilie-final
Ph simulare en-aprilie-final
 
En2013 simulare en matematica brasov 2013
En2013 simulare en matematica brasov 2013En2013 simulare en matematica brasov 2013
En2013 simulare en matematica brasov 2013
 
En sim-ii-barem-buc
En sim-ii-barem-bucEn sim-ii-barem-buc
En sim-ii-barem-buc
 
En2013 evaluare nationala 2013 braila
En2013  evaluare nationala 2013   brailaEn2013  evaluare nationala 2013   braila
En2013 evaluare nationala 2013 braila
 
En2013 s i m u l a r e evaluare nationala 2013 dambovita
En2013 s i m u l a r e  evaluare nationala 2013   dambovitaEn2013 s i m u l a r e  evaluare nationala 2013   dambovita
En2013 s i m u l a r e evaluare nationala 2013 dambovita
 
En2013 simulare en matematica gorj 2013
En2013 simulare en matematica gorj 2013En2013 simulare en matematica gorj 2013
En2013 simulare en matematica gorj 2013
 
En2013 simulare en la matematica, bistrita nasaud
En2013 simulare en la matematica, bistrita nasaudEn2013 simulare en la matematica, bistrita nasaud
En2013 simulare en la matematica, bistrita nasaud
 
Aspecte privind tehnologia de cultură la tomate
Aspecte privind tehnologia de cultură la tomateAspecte privind tehnologia de cultură la tomate
Aspecte privind tehnologia de cultură la tomate
 
5781 20688-1-pb
5781 20688-1-pb5781 20688-1-pb
5781 20688-1-pb
 

Semelhante a Ardei gras cultura

Semelhante a Ardei gras cultura (20)

Mihai
MihaiMihai
Mihai
 
Cultivarea arbustilor fructiferi
Cultivarea arbustilor fructiferiCultivarea arbustilor fructiferi
Cultivarea arbustilor fructiferi
 
Tehnologia culturii patrunjelului de frunze si de radacina
Tehnologia culturii patrunjelului de frunze si de radacinaTehnologia culturii patrunjelului de frunze si de radacina
Tehnologia culturii patrunjelului de frunze si de radacina
 
Tehnologie cultivare usturoi
Tehnologie cultivare usturoiTehnologie cultivare usturoi
Tehnologie cultivare usturoi
 
Cultura fortata ceapa usturoi
Cultura fortata ceapa usturoiCultura fortata ceapa usturoi
Cultura fortata ceapa usturoi
 
Salata verde
Salata verdeSalata verde
Salata verde
 
Semanatul si repicatul
Semanatul si repicatulSemanatul si repicatul
Semanatul si repicatul
 
Infiintarea culturilor de verdeturi in solarii
Infiintarea culturilor de verdeturi in solariiInfiintarea culturilor de verdeturi in solarii
Infiintarea culturilor de verdeturi in solarii
 
Lucrari de infiintarea culturii de capsun
Lucrari de infiintarea culturii de capsunLucrari de infiintarea culturii de capsun
Lucrari de infiintarea culturii de capsun
 
Cultura ridichii de luna
Cultura ridichii de lunaCultura ridichii de luna
Cultura ridichii de luna
 
Legumu cum infiintam culturile
Legumu  cum infiintam culturileLegumu  cum infiintam culturile
Legumu cum infiintam culturile
 
Ceapa verde din seminte ierbicide si alte info
Ceapa verde  din seminte ierbicide si alte infoCeapa verde  din seminte ierbicide si alte info
Ceapa verde din seminte ierbicide si alte info
 
Tea
TeaTea
Tea
 
Cultura fasolei de gradina
Cultura fasolei de gradinaCultura fasolei de gradina
Cultura fasolei de gradina
 
Rosii
RosiiRosii
Rosii
 
Sfecla
SfeclaSfecla
Sfecla
 
Ingraseminte naturale
Ingraseminte naturaleIngraseminte naturale
Ingraseminte naturale
 
Ceapa verde
Ceapa verdeCeapa verde
Ceapa verde
 
Tehnologia de cultura a capşunului
Tehnologia de cultura a capşunuluiTehnologia de cultura a capşunului
Tehnologia de cultura a capşunului
 
Producerea de rasaduri
Producerea de rasaduriProducerea de rasaduri
Producerea de rasaduri
 

Mais de Gherghescu Gabriel

Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)Gherghescu Gabriel
 
9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)Gherghescu Gabriel
 
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)Gherghescu Gabriel
 
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)Gherghescu Gabriel
 
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)Gherghescu Gabriel
 
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliuAlgebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliuGherghescu Gabriel
 
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si teste cu rezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si  teste cu rezolvari in detaliuAlgebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si  teste cu rezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si teste cu rezolvari in detaliuGherghescu Gabriel
 
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996Gherghescu Gabriel
 
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi Gherghescu Gabriel
 
Montare carlig remorcare audi a4 b5
Montare carlig remorcare audi a4 b5Montare carlig remorcare audi a4 b5
Montare carlig remorcare audi a4 b5Gherghescu Gabriel
 
A3 electrical AUDI A3 1997 2000 1.8 20V 4ADR
A3 electrical AUDI A3  1997 2000 1.8 20V 4ADRA3 electrical AUDI A3  1997 2000 1.8 20V 4ADR
A3 electrical AUDI A3 1997 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRSiguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDISiguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDIGherghescu Gabriel
 
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRMotor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGeneral AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRCompart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRAir flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 

Mais de Gherghescu Gabriel (20)

Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)
 
9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
 
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
 
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
 
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
 
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliuAlgebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
 
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si teste cu rezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si  teste cu rezolvari in detaliuAlgebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si  teste cu rezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si teste cu rezolvari in detaliu
 
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
 
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
 
Montare carlig remorcare audi a4 b5
Montare carlig remorcare audi a4 b5Montare carlig remorcare audi a4 b5
Montare carlig remorcare audi a4 b5
 
Cutie sigurante audi
Cutie sigurante audiCutie sigurante audi
Cutie sigurante audi
 
A3 1997 AUDI maintenance
A3 1997 AUDI maintenanceA3 1997 AUDI maintenance
A3 1997 AUDI maintenance
 
A3 electrical AUDI A3 1997 2000 1.8 20V 4ADR
A3 electrical AUDI A3  1997 2000 1.8 20V 4ADRA3 electrical AUDI A3  1997 2000 1.8 20V 4ADR
A3 electrical AUDI A3 1997 2000 1.8 20V 4ADR
 
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRSiguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDISiguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
 
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRMotor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGeneral AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRCompart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
Audi a6 adr
Audi a6 adrAudi a6 adr
Audi a6 adr
 
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRAir flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 

Ardei gras cultura

  • 1. Cultura de ardei. Cultura de ardei in tara noastra ocupa un loc important avand numeroase intrebuintari. Ardeiul se poate consuma atat in stare proaspata cat si la pregatirea numeroaselor mancaruri ,cat si prelucrate sub forma de conserve sau pentru boiaua de ardei.Ardeiul este cosumat pentru vitaminele utilizate de organismul uman. Exista mai multe tipuri de ardei: ardei tip gogosar, ardei tip capia, ardei gras, ardei iute, ardei boia etc.Ardeiul se poate cultiva atat in spatii protejate (sere si solarii) cat si in camp. Ardeiul este o planta pretentioasa fata de factorii de vegetatie. Temperatura minima de germinare a semintelor este de 14-15 grade Celsius,iar cea optima fiind de 25-28 grade Celsius.La temperatura minima, germinarea are loc dupa 18- 20 de zile,iar la temperature optima in 9-11 zile. Plantele cresc si fructifica la temperature de 22-25 grade Celsius, iar la temperature mai mici de 15 grade cresterea inceteaza. Ardeiul are pretentii mari fata de lumina, pentru fructificare are nevoie minim de 8000 de lucsi, in lipsa luminii se prelungeste perioada de vegetatie dar scade fructificarea. Cerintele ardeiului fata de apa sunt ridicate, insuficienta apei duce la avortarea unui
  • 2. numare, fructele in aceste conditii cresc incet sunt diforme si lipsite de turgescenta.Consumul de apa al plantelor difera in functie de faza de vegetatie. Solurile cele mai potrivite pentru ardei sunt cele mai usoare, nisipo-lutoase, aluviale, cu reactive neutra sau usor acida. Ardeiul are pretentii ridicate fata de aer, in mod deosebit in sere, in perioada fructificarii, cand plantele cer aer proaspat, de asemenea este sensibil la curentii reci de aer. Tehnologia culturii ardeiului in camp. Pregatirea terenului incepe toamna cu administrarea a 40-50 tone gunoi de grajd pe hectar, 300 kg/ha superfosfat si 100 kg/ha sulfat de potasiu. Primavara se aplica 150-200 kg/ha azotat de amoniu. Foarte bune premergatoare pentru cultura de ardei sunt lucerna, trifoiul, mazarea, fasolea, dar se poate cultiva si dupa radacinioase, bulboase si bostanoase. Inaintea ardeiului primavera se pot face culturi anticipate de salata, spanac, ridichi de luna, ceapa verde etc. Erbicidarea se realizeaza preemergent cu erbicide specifice cum ar fi: Dual Gold 960 EC in concentratie de 1,2 L/ha, Fusilade Forte se aplica postemergent la monocotiledonate anuale in concentratie de 0,8 L/hasi la monocotiledonate perene in concentratie de 1,0-1,3
  • 3. L/ha, Pantera 40 EC se aplica postemergent in concentratie de 1,5 L/ha pentru buruieni monocotiledonate perene, Stomp 330 EC se aplica preemergent pentru buruieni monocotiledonate si unele dicotiledonate anuale in concentratie de 5,0 L/ha. Ardeiul este cultivat prin producerea prealabila a rasadurilor. Rasadurile sunt produse in spatii incalzite (sere si solarii).In prima faza este semanat ardeiul gras pentru cultura timpurie in perioada 20-25 februarie, urmeaza ardeiul gras pentru culturile obisnuite de vara intre 25 februarie-15 martie,apoi ardeiul lung si gogosari pentru culturile tarzii in perioada 5-20 martie. Pentru producerea rasadurilor necesare plantarii unui hectar se folosesc 1,2-1,5 kg samanta.Se seamana mai rar, in randuri la distante de 8-10 cm, si la 2-3 cm pe rand,rezultand 400-500 fire pe m2 si nu se mai repica.Pentru culturile timpurii de ardei gras se recomanda repicatul in cuburi nutritive de 7x7x7 cm sau pe strat nutritive la 7x5 cm. Imediat dupa semanat stratul se stropeste cu Previcur Energy in concentratie de 0,15 %.Pentru grabirea rasaririi temperature se mentine la 22-25 grade Celsius ziua si 18-20 grade Celsius noaptea. Pana la plantare se fac aerisiri, tratamente fitosanitare la interval de 5-6 zile cu solutie de Dithane M-45 in concentratie de 0,2 % in alternanta cu Previcur Energy in concentratie de 0,15 % pentru a preveni caderea rasadurilor.Dupa 10-15 zile de la repicare se pot utiliza ingrasaminte foliare cum ar fi Cropmax in cantitate de 1 litru pe hectar. Varsta rasadurilor este de 60-65 de zile, la ardei gras, lung si gogosar cele mai bune rezultate s-au obtinut cu un rasad cu varsta de 65 de zile. Rasadurile se calesc inanite de plantare cu cateva zile, printr-o aerisire mai puternica ziua si noaptea, iar cu cateva ore inante de scoaterea rasadului se uda abundent. Plantarea incepe cand in sol se realizeaza temperatura de 15 grade Celsius, se planteaza mai intai ardeiul gras timpuriu, in perioada 25 aprilie-5 mai, apoi ardeiul gras, gogosar si lung in perioada de 5-20 mai. Se pot utiliza mai multe scheme de plantat. Pe stratul inaltat se planteaza doua randuri la 70 cm,intre plante pe rand distantele difera cu varietatea: ardeiul gras se lasa pe rand 15- 20 cm, realizand o densitate de 65-88.000 de plante pe hectar; la ardeiul gogosar
  • 4. distantele pe rand sunt de 20-25 cm, densitatea fiind cuprinsa intre 54.000-65.000 plante pe hectar; la ardeiul lung distant pe rand este de 15 cm,realizand o densitate de 88.000 de plante pe hectar, la ardeiul iute distanta pe rand este de 10 cm. Lucrarile de ingrijire se realizeaza astfel incat sa fie intrunite toate conditiile pentru cresterea viguroasa a plantelor. La 4-5 zile de plantare se face completarea golurilor, se aplica 3-4 prasile mecanice intre randuri si 2 prasile manual pe rand.Odata cu prasilele mecanice se realizeaza un musuroit usor. Pentru asigurarea prinderii plantelor se face o udare dupa plantare, dupa care nu se uda circa doua saptamani pentru a favoriza o inradacinare mai profunda.Pana la fructificare se uda la interval de 7-10 zile cu norme de 250-300 m3 pe hectar, umiditatea din sol trebuie sa fie constanta de 80-85% din capacitatea de camp.Se evita udatul pe cat posibil in timpul infloririi massive.In mod obisnuit se aplica 10-12 udari, norma de irigare ajungand la 3500-4200 m3 pe hectar. In timpul perioadei de vegetatie se pot aplica 2-3 fertilizari cu ingrasaminte chimice. Prima ingrasare se aplica la 12-15 zile de la plantare cu 80-100 kg/ha azotat de amoniu, 100 kg/ha superfosfat si 5- kg/ha sare potasica.In perioada de inflorire maxima se administreaza 100-150 kg/ha superfosfat si 70-80 kg/ha sare potasica, in perioada de crestere maxima a fructelor se administreaza 100 kg/ha azotat de amoniu, 250 kg/ha superfosfat si 70 kg/ha sare potasica. Pe suprafete mici se face copilitul si carnirea plantelor, in scopul obtinerii unor fructe mari, mai timpurii, sau pentru a asigura ajungerea la maturitate de consum a unui numar mare de fructe pana la venirea brumelor de toamna. Recoltarea la ardei gras se face la maturitatea tehnica, la ardeiul iute si lung atat la maturitate tehnica cat si la cea fiziologica, iar la ardeiul gogosar si de boia numai la maturitatea fiziologica. La ardei gras recoltarea poate incepe in prima decada a lunii iulie si continua pana in prima decada a lunii octombrie.La ardei lung si gogosar recoltarea incepe in a doua decada a lunii august si se continua pana la caderea brumelor. Recoltarea se realizeaza
  • 5. manual, prin taierea pedunculului dupa care se trece la valorificarea lui. Tehnologia culturii ardeiului in spatii protejate solarii. In spatii protejate se cultiva in mod obisnuit ardei gras dar se pot obtine rezultate bune si din cultura ardeiului lung si iute. Pregatirea terenului se incepe din toamna cu defrisarea culturii anterioare.Se strang si se scot din solar toate resturile vegetale, spalierul etc. Fertilizarea de baza se face cu 50-70 t/ha gunoi de grajd descompus, aplicat odata la 2-3 ani, cu 300-500 kg/ha superfosfat si 150-200 kg/ha sulfat de potasiu. Mobilizarea solului se face la 28-30 cm.O data la 3-4 ani este bine sa se faca subsolajul la adancimea de 40-50 cm. Pentru dezinfectarea solului se poate folosi Nemathorin 10 G SAU Nemagold care actioneaza asupra nematozilor din genul Globodera, Heterodera, Meloidogyne, Radopholus.Tot pentru sterilizarea solului un produs foarte bun este Basamid Granule cu efect nematocid, insecticid, erbicid si fungicid. Basamid Granule are efect asupra multor agenti patogeni cum ar fi: mana de sol a tomatelor (Phytophtora parasitica ) in doza de 3-5 kg/100 mp, caderea rasadurilor(Pythium debaryanum) in doza de 3-5 kg/100 mp, mana salatei (Bremia lactucae) in doza de 3-5 kg/100 mp, putregaiul bazei tulpinii (Didymella licopersici) in doza de 3-5 kg/100 mp,rizoctonia la legume(Rhizoctonia solani) in doza de 3-5 kg/100 mp,si nematozi cum ar fi nematod al plantelor de sera (Meloydogine sp.) in doza de 3-5 kg/100 mp, nematod al plantelor de sera (Heterodera sp.) in doza de 3-5 kg/100 mp, nematod al plantelor de sera (Dithylenchus sp.) in doza de 3-5 kg/100 mp. Basamid granule se aplica la suprafata solului si se incorporeaza in sol. 0
  • 6. Timpul de pauza intre ultimul tratament si semanat sau plantat se asigura un timp de pauza de 10-30 zile in functie de o temperatura solului, cu cat este mai scazuta (minim 6 C) cu atat timpul de asteptare este mai lung (peste 30 de zile). Daca solul este infestat cu burueni se pot aplica erbicide. Erbicidarea se realizeaza preemergent cu erbicide specifice cum ar fi: Dual Gold 960 EC in concentratie de 1,2 L/ha, Fusilade Forte se aplica postemergent la monocotiledonate anuale in concentratie de 0,8 L/hasi la monocotiledonate perene in concentratie de 1,0-1,3 L/ha,Pantera 40 EC se aplica postemergent in concentratie de 1,5 L/ha pentru buruieni monocotiledonate perene, Stomp 330 EC se aplica preemergent pentru buruieni monocotiledonate si unele dicotiledonate anuale in concentratie de 5,0 L/ha. Rasadurile se produc in spatii incalzite.Semanatul are loc in perioada 1-5 februarie in rasadnite si 10-15 februarie in sere. Se folosesc 800 g seminte pentru producerea rasadurilor necesare plantarii unui hectar.Repicarea este obligatorie in ghivece nutritive de 7x7x7 cm.La plantare rasadurile trebuie sa aibe 60 de zile. Pentru a proteja rasadurile de atacul fungilor Oomycetes (Pythium, Phytophtora si alte ciupeci care produc mana) se poate utiliza Previcur Energy in concentratie de 0,15 %. Tratamentele se fac preventiv pe sol, cu incorporare in sol sau prin stropiri foliare. Daca se utilizeaza la patul germinativ, la repicare si plantarea in ghivece se utilizeaza in concentratie de 0,25 % 2-4 litri sol/mp. Daca se utilizeaza prin incorporare se foloseste in cantitate de 20-200 litri sol/mp.La plantutele pentru transplantare se utilizeaza inainte de transplantare cu 8 zile in concentratie de 0,15 % 6-10 litri sol/mp. Plantarea rasadurilor se face atunci cand temperatura solului se mentine pe adancimea de 10 cm, la nivelul de 14-15 grade celsius, calendaristic intre 1 si 10 aprilie.Schema de plantare este de 60 + 40/30-35 cm, asigurandu-se densitati de 60.000-65.000 pl/ha. Dupa plantare, se uda local fiecare planta cu 0,5-1 l apa,pentru a nu raci solul.In timpul vegetatiei numarul udarilor poate ajunge la 18-20.
  • 7. Se face completarea golurilor daca este necesar si se mentine solul afanat prin 4-5 prasile.Se poate face mulcirea cu folie de polietilena. Imediat dupa plantare solarul se tine inchis pentru acumulare de caldura, aerisirea se face numai intre orele 10 si 16, si cand temperatura din solar depaseste 27 grade Celsius. Recoltarea incepe in prima decada a lunii iunie si se poate prelungi pana in prima decada a lunii octombrie. Cultura ardeiului in sere. In sere mai mult sunt cultivate ardeiul gras si ardeiul iute.Acest sitem de cultura ofera productiile cele mai timpurii si valorificarea la preturi ridicate. Se cultiva mai mult in ciclul I, cu doua variante: scurt intre 1-10 februarie -10-15 iulie, si prelungit in intervalul 1 februarie-5 martie,pana la jumatatea lunii octombrie.Se paote cultiva si in ciclul II in perioada 5 iulie-30 noiembrie Rasadurile sunt produse in sere inmultitor dupa tehnologia bine cunoscuta.La plantare rasadurile trebuie sa aiba bobocii florali bine dezvoltati, acest lucru se realizeaza in functie de intensitatea luminii intr-un timp variabil. In rasadnite se fac tratmente cu Previcur Energy in concentratie de 0,1%,aceste tratamente se efectueaza pentru a preveni si combate ciupercile fitopatogene care pot aparea din sol. O astfel de boala este caderea plantutelor, agentul patogen fiind ciuperca din genul Pythium sau Rhizoctonia solani care provoaca putrezirea plantutelor din rasad. Caderea plantutelor este o boala extreme de periculoasa pentru rasaduri poate sa apara la orice cultura. Boala apare la colet (zona dintre radacina si tulpina) spre radacina si spre tulpina.Odata instalata boala este foarte greu de combatut, plantulele atacate sunt distruse (sunt verzi dar radacina si o zona din colet precum si tulpina este putrezita si macerate. Pentru realizarea ciclului I se seamana intre 15 octombrie-15 noiembrie rasadul avand la plantare varsta de 50-60 de zile. Norma de samanta utilizata este de 0,5-0,6 kg samanta pentru un hectar de cultura.Pentru repicat se folosesc ghivece cu volum de un litru.
  • 8. Pentru a realiza o densitate de 24.000 plante pe hectar se planteaza in 4 randuri la distante de 80 cm, iar pe rand la 52 cm. Cand se amenajeaza biloane,se planteaza 3 randuri pe travee, la distanta de 100 cm, iar pe rand 39 cm, realizand aceeasi densitate de 24.000 de plante pe hectar. Completarea golurilor se poate face pe o perioada mai lunga de timp, pentru a realiza culturi incheiate. Solul se mentine afanat prin aplicarea a 2-3 prasile intre randuri.La 40-50 de zile de plantare,dupa ultimul prasit,se poate facemulcirea cu paie sau cu folie de polietilena. Pentru folosirea la maximum a luminii natural, in perioada noiembrie-martie, geamurile se mentin ontr-o stare perfect curate. Temperatura se mentine constanta la nivel de 22-24 grade Celsius timp de 8-10 zile de la plantare, in vederea inei bune inradacinari in functie de luminozitatea si faza de vegetatie. Noaptea temperatura aerului se duce la 17-18 grade Celsius, in zilele cu nori la 18-20 grade Celsius, iar in zilele insorite la 20-24 grade Celsius. Dupa udarea abundenta de la plantare pentru asigurarea prinderii, udarile se reiau in momentul in care umiditatea solului coboara sub 70 % din capacitatea de camp.La inceput sunt aplicate udari dese cu norme mici de apa 200-250 m3/ha, se incerca mentinerea umiditatii pana la recoltare la 70-80 % din capacitatea de camp.Temperatura apei de udat se situeaza inte 24-26 grade Celsius. Aerisirea serei se limiteaza in perioada noiembrie-februarie la deschiderea ferestrelor periodic, in timpul zilei, iar uneori chiar noaptea pentru a se produce improspatarea atmosferei prin schimbul cu mediul exterior, dar numai cand climatul permite. Cand plantele sunt mici se evita risipa de caldura, dar dupa 1 aprilie aerisirea se face zilnic. Plantele au o crestere vegetativa foarte puternica de aceea este necesara sustinerea pe sfori, care se leaga la baza acestora si de sarmele de sustinere de la nivelul doliei.Legarea plantelor incepe incepe la 20-30 de zile de la plantare.Pentru a favoriza ramificarea
  • 9. plantelor si cresterea vegetative, se indeparteaza primul buton floral. Dirijarea plantelor prin taieri este foarte complexa.Rezultate foarte bune s-au obtinut prin dirijarea randurilor din margine cu doua brate, orientat linear, pe directia acestora, iar plantele din randul de mijloc conduse cu 4 brate in “ V” ,doua fiind dirijate spre stanga si doua spre dreapta.In acest mod plantele sunt bine aerisite, spatial heliofil este mai bine repartizat,circulatia printer randuri este mai usoara.Pe bratele retinute se formeaza lastari purtatori de rod, dupa formarea a 1-2 fructe, lastarii se ciupesc, lastari fara, strili, se indeparteaza. Numarul fructelor lasate pe planta se echilibreaza in functie de vigoarea plantelor si factorii de vegetatie. La ciclul I la inceput se lasa un numar mai mic de fructe pe planta, apoi pe masura ce intensitatea luminii creste, se vor lasa mai multe fructe. La ciclul II taierile trebuie conduse pornind de la faptul ca lumina are intensitate mai mare la plantare si descreste catre sfarsitul ciclului.Se lasa o incarcatura mai mare de fructe la inceput, lastarii sterili se indeparteaza. Se face defolierea de la baza si se indeparteaza pe parcurs fructele diforme, cu circa 40 de zile inaintea desfiintarii culturii,plantele se carnesc prin suprimarea varfului vegetative la plantele principale. In cazul ciclului I prelungit, in a doua jumatate a lunii iunie, se face receparea plantelor, prin taierea tulpinilor la 10-15 cm deasupra ramificatiilor de la baza.Plantele vor emite lastari noi din care se vor alege 3-4 bine dezvoltati, ce se palizeaza, devenind brate de rod.In continuare se aplica taierile si lucrarile ca in prima parte a vegetatiei. Recoltarea se face esalonat in functie de ciclul de cultura.In ciclul I scurt recoltarea incepe in aprilie si se continua pana in 15 iulie.In ciclul I prelungit recoltarea se esaloneaza intre 1 mai si 15-20 septembrie,iar la ciclul II intre 1 noiembrie si 30 noiembrie. Descrierea si combaterea bolilor in cultura de ardei. Descrierea si combaterea fainarii la ardei (Leveillula taurica). Fainarea la ardei apare mai ales in spatii protejate (sere si solarii) dar poate sa apara si in camp liber. Simptome. Pe frunzele mature cauzeaza pete galbene-pale, cu margini difuze,cu puf alb cenusiu de conidiofori si conidia pe fata inferioara.Atacul intens duce la uscarea pematura a frunzelor. Ciuperca se transmite de la un an la altul, prin miceliu si resturi vegetale infectate.Mai
  • 10. ataca si tomatele si vinetele. Combaterea se poate realiza cu fungicide cum ar fi Tilt 250 EC, in concentratie de 0,02 % (4 ml in 20 l apa pe 200 mp),Thiovit Jet 80 WG 4 kg/ha,Ortiva 250 EC, in concentratie de 0,075 % (0,75 l/ha),Topas 100 EC in concentratie de 0,035 %.Aceste substante au efect daca se aplica in momentul aparitiei simptomelor de boala.Dar se pot aplica si preventiv la avertizare. Descrierea si combaterea alternariozei la ardei (Alternaria capsici- annui). Simptome. Produce leziuni alungite, adancite in tesut, pe care le inmoaie.La suprafata petelor formeaza puful catifelat, la care depreciaza puterea de geminare. Agentul patogen este favorizat de nivelul ridicat al temperaturii, frecventa atacului pe fructele expuse la arsita fiind mai ridicata. Combaterea altenariozei la ardei se poate efectua cu tratamente cu fungicide cum ar fi:Ortiva 250 EC in concentratie de 0,075 % (0,75 l/ha). Ofilirea vasculara (Fusarioza) (Fusarium oxysporum). Boala este cauzata de ciupercile din genul Fusarium spp si Verticilium spp.Boala poate sa apara si la alte culturi cum ar fi: castraveti, ardei, tomate, vinete, varza, telina. Ofilirea vasculara apare atat in sere si solarii cat si in camp liber in anii cu precipitatii abundente. Plantele atacate se ofilesc, se vestejesc treptat, ofilirea apare cand plantele infloresc sau fructifica. In urma atacului plantele raman mici, se coc devreme, iar semintele din interiorul fructelor sunt brune sau galbene. Daca temperaturile sunt foarte ridicate ofilirea apare brusc si plantele pier rapid. Aparitia bolii este favorizata de temperaturile ridicate 27-28 grade Celsius, de umiditatea mare a solului si un pH de 5-5,6 care este usor acid. In afara de a ceste factori la aparitia bolii mai poate contribui si lezarea plantelor ce apar fie in timpul repicatului fie datorita diverselor daunatori. In combaterea aparitiei bolii se pot utiliza urmatoarele masuri: rotatia culturilor, cultivarea plantelor cu rezistenta la Fusarium si Verticilium, plantele care sunt uscate si nu isi revin pe timpul noptii sunt indepartate si arse, folosirea moderata a ingrasamintelor chimice care acidifica solul (azotat de amoniu, superfosfat). Combaterea chimica se poate realiza prin tratamente cu fungicide cum ar fi: Topsin 500 SC in concentratie de 0,1 % prin udari la radacina sau Topsin M 70 in concentratie de 0,05 %-0,1 % la fel prin udarea la daracina.
  • 11. Descrierea si combaterea putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea). Perioada de aparitie a putregaiului cenusiu (Botrytis cinerea) se poate pune calendaristic in lunile august-septembrie. Atacul se manifesta in sere, solarii, iar in anii cu precipitatii abundente si in camp. Infestarea apare pe fructe sub forma de pete umede de culoare bruna, de forme si marimi variabile. In conditii de umiditate mare apare pe suprafata lor un puf cenusiu. Asemenea infectii pot avea loc prin rani la tulpini si lastari, iar ramurile se ofilesc. Combaterea chimica a putregaiului cenusiu se face cu fungicide, la aparitia primelor simptome se vor aplica tratamente cu: Rovral 500 SC in concentratie de 0,1 % (1,0 l/ha), Teldor 500 SC in concentratie de 0,08% (0,8 l/ha). Descrierea si combaterea daunatorilor care pot aparea in cultura de ardei. Descrierea si combaterea la musculita alba de sera (Trialeuroides paporariorum). Musculita alba este un vector important de transmitere pentru mai multe virusuri ale plantelor, iar dejectiile ei, care contin multe glucide, favorizeaza aparitia unor ciuperci patogene precum Alternaria sau Fusarium. Musculita alba este o insecta mica, culoarea corpului este alb-galbuie si este acoperit cu o secretie alba de consistenta ceroasa.Aripile sunt albe si cand sunt deschise au dimensiunea de pana la 5 mm. Adultii au ochii de culoare neagra. Se inmulteste foarte rapid, are 3-4 generatii pe an in aer liber, iar in sere pana la 12 generatii. Femele depun intre 100-500 oua, pe partea inferioara a frunzelor, grupate inelar.Incubatia oualor dureaza intre 10-14 zile, la o temperatura constanta de 20-23 grade Celsius. Larvele sunt de culoare galbui, ovale, cu ochii rosii, care se transforma in pupariu, dupa 10 zile. In stadiul de pupariu insecta traieste 12 zile, perioada dupa care apare musculita adulta, si ciclul se reia. Combaterea musculitei albe de sera este destul de dificila.Se intampla ca generatiile se suprapun si pe aceeasi planta pot exista oua, larve, pupe si adulti, ce a ce duce la eficienta scaderii insecticidelor. Combaterea chimica a musculitei albe de sera se realizeaza prin tratamente cu insecticide cum ar fi: Decis Mega 50 EC in concentratie de 0,025% (0,25 l/ha), Actara 25 WG in concentratie de 0,02 % (0,2 kg/ha), Confidor Energy in concentratie de 0,13 % (1,3 l/ha), Mospilan 20 SG in concentratie de 0,025 % (1,5 g in 6,0 l apa).
  • 12. Descrierea si combaterea la paianjenul rosu comun (acarianul) (Tetranycus urticae). Masculul are culoare galbena verzui-deschis, iar in stadiul de adult are culoare bruna. Femela este la inceput de culoare galbena roz si in final devine portocalie. Corpul are o forma elipsoidala la femela si piriform la mascul. Are 5-6 generatii pe an. Ouale depuse de femele sunt rotunde de culoare albicioasa sau galbuie si au un continut aproape transparent.Odata ce embrionul incepe sa se dezvolte, continutul oului devine tulbure, iar ouale se ingalbenesc.La o temperatura de 15 grade Celsius embrionulul se dezvolta in decursul a 15 zile, iar la o temperatura de 30 grade Сelsius dezvoltarea embrionului se relizeaza in doar in 2-3 zile.Din ouale fecundate ies femele, din cele nefecundate masculi.Paiajenul rosu se hraneste cu continutul celulelor plantei. Prezenta paianjenului este semnalata de petele mici de culoare alba de pe frunze (mai ales cele de pe partea inferioara a frunzei) si a unei panze de paianjen tesute in jurul plantei sau a anumitor parti ale plantei. In cazul unei contaminari masive, frunzele se inalbesc din cauza leziunilor multiple. Planta este in totalitate acoperita cu o panza de paianjen, iar pe extremitatile frunzelor si a mugurilor de floare se acumuleaza o masa de trupuri miscatoare. Acarianul rosu comun ierneaza in stadiu de adult sub resturile vegetale.Acarienii colonizeaza partea inferioara a frunzelor, frunzele atacate se recunosc prin aparitia unor pete de culorare galbui care corespund intepaturilor facute de paianjen.La un atac puternic frunzele atacate se usuca si cad. Combaterea chimica se realizeaza cu insecto-acaricide cum ar fi: Vertimec 1,8 % in concentratie de 0,1 % (1,0 l/ha), Milbecnock EC in concentratie de 0,075 % (10 ml in 13 l/apa), Omite 570 EW in concentratie de 0,1 % (10 ml in 10 l/apa),Nissorun 10 WP in concentratie de 0,04 % (5 g in 12 l/apa). Descrierea si combaterea la paduchele verde (Myzodes persicae). Femelele depun ouale toamna, la baza mugurilor sau in crapaturile scoartei ramurilor speciilor samburoase, dar si in gradinile de legume si in sere. Este o specie migratoare. Paduchii formeaza colonii masive pe partea inferioara a frunzelor, se hranesc prin sugerea sevei plantelor. Datorita acetui fapt frunzele se necrozeaza si se rasucesc, formand pseudocecidii. Plantele atacate sufera si se debiliteaza, ducand la scaderea productiei. Femelele au corpul globulos, oval, verde-deschis sau verde-inchis.Antenele sunt negre.Picioarele sunt galben-deschis, mai scurte, aproximativ 1/3 din lungimea corniculelor. Femelele aripate au capul si toracele negre, iar abdomenul verde galbui sau roscat. Pe partea dorsala prezinta o pata mare de culoare neagra cu 1-2 dungi transversale si 4 pete laterale. Antenele sunt negre, picioarele sunt galben-deschis cu tarsele negre. Corniculele sunt brune; coada este aproape 2/3 din lungimea cornicolelor. Combaterea chimica la paduchele verde se realizeaza prin stropiri cu insecticide cum ar fi: Decis Mega 50 EC in concentratie de 0,02 % (0,2 l/ha), Faster 10 CE in concentratie
  • 13. de 0,03 % (2 ml in 6,6 l/apa), Confidor Energy in concentratie de 0,06% (0,6 l/ha), Mospilan 20 SG in concentratie de 0,0125 % ( 1,5 g in 12 l/apa). Descrierea si combaterea paianjenului lat (acarian) (Polyphagotarsonemus latus). Pajanjenul lat este un daunator polifag care ataca un numar important de plante legumicole (ardei gras, tomate, vinete fasole), avand preferinta pentru tomate si ardei gras. In conditii optime, acest daunator poate avea intre 18 si 20 de generatii pe an, si se dezvolta numai in spatiile protejate (sere si solarii).Raspandirea acarianulul lat in cultura are loc prin migratie, atunci cand plantele se ating intre ele, sau prin intermediul afidelor inaripate sau al musculitei albe de sera. Simptomele atacului sunt reprezentate de aparitia unor decolorari galben verzui ale frunzelor, depigmentarea, brunificatrea si rasucirea acestora. Plantele atacate stagneaza in crestere iar cu timpul se usuca. Adultii si larvele colonizeaza toate organele plantei (lastari, boboci florali, fructe), indeosebi partea inferioara a frunzelor, unde se hranesc prin inteparea si sugerea sucului celular. Prevenirea apariritiei paianjenului lat se poate realiza prin: mentinerea unei bune stari de igiena fitosanitara in sere si solarii, folositi pentru infiintarea culturii doar rasaduri neinfestate cu acarieni, eliminati din cultura si distrugeti imediat plantele la care se observa simptome ale infestarii cu acarieni. Combaterea chimica se poate realiza prin tratamente cu: Omite 570 EW in concentratie de 0,1 % (10 ml in 10 l apa), Vertimec 1,8 EC in concentratie de 0,1 % (10 ml in 10 l apa). Descrierea si combaterea nematodului galicol (Meloidogyne incognita). Nematodul galicol al radacinilor este un daunator polifag periculos care ataca culturilor legumicole din sere si solarii. Produce pagube in culturile de tomate, vinete, ardei si mai rar la castarveti si salata. Dezvoltarea acestui nematod are loc in conditii de temperatura ridicata, motiv pentru care in tara noastra nu se poate dezvolta in camp deschis, ci doar in spatii protejate. Ierneaza in interiorul radacinilor diferitelor plante sau chiar direct in sol. Aparitia galelor pe radacini poate fi observata dupa 3-4 saptamani, dar infestarea plantelor se face imediat dupa plantarea rasadurilor. Simptomele aparitiei bolii sunt reprezentate de ofilirea frunzelor si stagnarea in crestere, urmata de uscarea plantei de la varf spre baza. Prevenirea aparitiei nematodului galicol se poate realize prin: cultivarea soiurilor si hibrizilor rezistenti la atacul nematodului, folosirea de rasaduri neinfestate cu nematozi, indepartarea din cultura si distrugerea plantelor infestate, dezinsectia solului din sere si solarii.
  • 14. Combaterea chimica se poate realiza prin utilizarea substantelor Nemathorin 10 G in cantitate de 15 kg/ha, Basamid Granule in cantitate de 3-5 kg/ 100 mp. Basamid Granule se aplica la temperaturi mai mari de 6 grade Celsius si cand solul este umed. Se recomanda sa se pastreze umiditatea solului inainte, in timpul si dupa aplicarea produsului la aproximativ 60% din capacitatea de camp.