Lazarev

1. 1
DIAGNOSTICAREA KARMEI
Cartea a sasea
,
TREPTE CATRE
DIVINITATE
Editura
DHARANA
Bucure~ti
~
tJ
,,
I
I
I
!
I
J.
i .
! I
I I
/
'"
I
I
I!
,I
,J
~
-

2. ,,inainte de lectura acestei carti ar fi bine sa liisap
deoparte orice supiirare pe Dumnezeu, pe parinp, pe
lumea inconjuratoare, pe dumneavoastrii in~ivii ~ipe
destin"
S. N. Lazarev
,.
I
,
---
I
I
!.
,1

3. Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale
LAZAREV, SERGHEJ NICOLAEVIC
Diagnosticarea karmei: Trepte dUre divinitate I Serghei Nikolaevici
Lazarev ; trad.:Viorica Odainic ~i Dorin Onofrei. - Bucu~ti :
Dharana, ZOOI
p. ; em. - (Diagnosticarea karmei; 6)
ISBN 973-85007-7-x
l. Odainic. Viorica (trad.)
II. Onofrei, Dorin (trOO.)
159.961
JlA3APEB C. H.
):HarHoeTHKa KaPMbI.
KHHra meeTa..CryneHH K GOJICeCTBeHHoMY.
CaHKT-fieTepGypr 2000
Copyright @ 1999 by S. N. Lazarev
Copyright @ 2000 by ROVIMED TRADING S.R.L.
Toate drepturile rezervate pentru Romania ~i Republica Moldova.
Multipliearea ~i/ sau distribuirea prezentului volum sau a unor
fragmente din acesta prin orice mijloace (prezente sau viitoare) este
interzisa tarn aeeeptul seris ROVIMED TRADING S.R.L.
Drepturile de distributie In sWinatate apartin In exclusivitate.
Copyright @ 2000 by ROVIMED TRADING S.R.L.
Editura DHARANA Bueuresti
Departament distributie: Tel: 01-337 24 24;
Fax: 01-6446377
e-mail: busuioe@pcnet.ro
Redactor: Dorin Onofrei
Coperta colectiei: Mihai Marinescu
Ilustralie coperta I : Andrei Rublev - Fragment icoan! sec. XV
Tehnoredactare : Marian lrimia -Editura Kannat Press
Tel: 044-110139, 095-Q74395 e-mail: mi@fx.ro
i
Serghei Nikolaevici Lazarev
DIAGNOSTICAREA KARMEI
TREPTE
CATRE
DIVINITATE
Traducere din limba rosa
VIORICAODAINIC ~i DORIN ONOFREI
Editura
.
DHARANA
Bucure~ti
~
..-J
1---'~.
I
I
I
!.
A
. I
.:............. -

4. 1
INTRODUCERE
In 1997, cand am terminat de scris cea de-a patra carte,
eram convins ca procesul descrierii valorilor umane a ajuns la
final. Cu cat ma orientez mai bine in tot ceea ce se cheama
fericire umana, cu atat imi este mai u~orsa identific valorile pe
care am inceput sa Ie divinizez, de care am inceput sa depind,
ca, in fine, sa inlatur aceasta dependentii. Clasificarea era pe
deplin incheiata. A~adar, gata cu cramponarile. De acum
inainte pot asigura atat propria-mi sanatate cat ~i pe cea a
copiilor mei. Cu alte cuvinte, puteam pune punct cercetiirilor
mele in domeniul karmei. Oricine putea fi vindecat. Era
suficient sa se cerceteze cat mai amanunit ce lIimpiedica sa
scape de relaia de dependentii ~i sa se stabileasca modalitatea
optima de aciune care sa-I ajute sa-~i schimbe caracterul.
A~adar, am terminat cu partea teoretica, ramanea doar cea
practica. Simeam ca interesul meu faa de acest subiect incepe
sa scada. in primul rand, totul era deja limpede, in al doilea
rand, nu banuisem niciodata ca procesul de gandire poate
provoca dezgust ~i chiar suferintii fizica. Eram domic sa simt,
~
7
,~ , ,.. ..-J
I.
I
, ,
-

5. sa revin din nou la pictura. Ceva mai tarziu intentionam sa ma
ocup de problema imbatranirii.
In to!i ace~ti ani a trebuit sa lucrez neintrerupt la propria
mea armonizare, de aceea caracterul ~i starea fizica mi s-au
schimbat mult. Totu~i n-am constatat 0 revigorare, 0 intinerire
a organismului. Lucrurile au evoluat mai curand in directia
opusa. Cu cat ma concentram mai mult asupra procesului
mental, asupra in!elegerii ~i a generalizarii, cu atat resimteam
mai dureros orice stres ~i cu atat mai activ se desta~urau
procesele de imbatranire. Am hotarat sa ma retrag din
activitatea de cercetator ~i vindecator, pentru a ma ocupa
indeaproape de propria-mi persoana, deoarece, pana atunci, nu
dispusesem de timpul necesar pentru aceasta. Intregul lant al
valorilor umane fusese redus la cateva verigi. Valorile
materiale alcatuiau prima veriga; in ceea ce Ie prive~te, totul
este clar. Apoi urmau straturile ce tin de valorile spirituale.
Toate valorile spirituale se imparteau in doua ramuri. De 0
parte se situau rela(iile interumane. Dependenta de ele dadea
na~tere geloziei. De cealalta parte se aflau aptitudinile ~i
intelectul. Dependenta de ele genera trufia. Sa zicem ca
descopar la pacient 0 puternica dependenta de planul spiritual,
mai exact, de acea zona care tine de relatii. Atunci ii explic ca,
pentru a inlatura aceasta dependenta, nu i se cere decat sa-~i
gaseasca un alt punct de sprijin. Psihologia moderna ii reco-
manda individului sa-~i largeasca sfera de interese. In acest fel,
e~ecul suferit intr-un anumit domeniu provoaca mai putine
traume, individul putiindu-~i indrepta interesul spre alte zone.
Totu~i aceasta schema functioneazil doar la un nivel
superficial, cum este cazul contlictelor, supararilor, tradarilor.
8 :'1
1 ~
l-
.""'"
~ ~ ", .
.
-
Cand insa se ajunge la ~ocuri puternice, cum ar fi, de exemplu,
.
moartea persoanei iubite, aceia~i psihologi ~i psihoterapeuti se
arata a fi ei in~i~i depa~iti de situatie. $i doar intoarcerea la
Dumnezeu ii scoate din impasul tara nici 0 sperantil. Cu cat
este mai puternica in noi necesitatea iubirii Divine, cu atat mai
mica ne este dependenta de iubirea umana ~i distrugerea sau
zdruncinarea acesteia nu se mai transforma pentru noi intr-o
tragedie. In viziunea mea, omul are in total doua functii de
bazil: perpetuarea speciei ~i autoconservarea. Ele se inscriu in
tema relatiilor. Pe de alta parte, necesitatea individului de a se
dezvolta, de a-~i largi posibilitatile ~i de a stapani lumea
inconjuratoare ne trimite la tema aptitudinilor ~i a intelectului.
Toate acestea sunt absolut necesare vietii. Atunci insa cand
devin un scop in sine, ele dau na~tere dependentei, apoi
agresivitatii, ca, in final, totul sa se dezintegreze ~i sa se
prabu~easca. A~adar, valorile umane alcatuiesc un ansamblu al
materialului ~ispiritualului.
Imi propusesem sa obtin 0 eliberare cat mai rapida de
valorile matel'iale ~ispirituale. Cu cat ma concentram mai mult
asupra acestui obiectiv, cu atat mai mult se accelera scurgerea
timpului ~i, la 0 anum ita etapa a acestei accelerari, am obser-
vat cum dependenta de valoarea "X" se converte~te in depen-
denta de valoarea "Y". Spre exemplu, omul aparent obsedat de
bani, pragmatic ~i materialist este, in realitate, motivat de un
teribil idealism launtric, iar intensificarea ulterioara a depen-
dentei de aspectele spirituale i-ar putea fi fatala. Apoi am
constatat ca individul care ~i-a invins gelozia i~i deplaseaza, in
subcon~tient, punctul de sprijin pe aptitudini ~i intelect, ~i
nicidecum pe iubirea de Dumnezeu, astfel incat in locul
9
.~
I.
;1'
, ,
~ --

6. geloziei iese la suprafatii trufia. La un moment dat am realizat
ca, pe langa aceste trepte ~i straturi ale umanului, mai existii ~i
altele, mult mai ample ~i mai profunde, pentru ca, In cele din
urma, sa descopar acest nou filon reprezentat de categoria
idealurilor, spiritualitatii, nobletii. Ele alcatuiau un strat mult
mai subtil ~i mai amplu, care se situa la baza relatiilor ~i a
aptitudinilor. Dependenta de acest strat provoca, de obicei, fie
0 dependentii de relatii, fie una de aptitudini. insa, atunci ciind
dependenta era deosebit de puternica, gelozia ~i trufia izbuc-
neau simultan. Aceasta noua tema a spiritualitiitii, nobletii,
idealurilor ~i sperantelor era, In acel~i timp, ~i tema con-
tactu!ui cu viitorul. Cu cat este mai ridicat nivelul spiritual al
individului, cu cat este mai nobil ~i mai elevat, cu cat mai mult
viseazii, cu atat mai mari Ii sunt posibilitiitile de a stiipani
viitorul care i se dezvaluie. Trecutul este material, pe cand
viitorul este spiritual. Cu cat mai mult viitor este cuprins In
sutletul nostru, cu atilt mai pline ne sunt prezentul ~i trecutul.
La un individ, aptitudinile ~i intelectul se manifesta cu atilt mai
activ, cu cat el este mai nobil ~i mai spiritualizat. Se poate
lntilmpla ca aceste calitiiti sa se manifeste abia la nepotii lui.
Aceea~i corelatie existii ~i lntre gradul de spiritualizare ~i
relatii, acestea devenind mai variate ~i mai armonioase. Tot ce
avem ne vine din viitor ~i se materializeazii In prezent, de
aceea gradul spiritualiziirii noastre interioare da masura posibi-
litatilor noastre In prezent. Cu cat mai muM spiritualizare ~i
noblete sala~luie~te In sutletul omului, cu atat mai mare va fi
tezaurul, nu numai spiritual, ci ~i material, atlat In posesia
urma~ilor lui. Astfel, chiar ~i In cazulln care copiii ~i nepotii
lnceteazii a mai fi spirituali ~i nobili, rezervele lor interioare Ie
10
1
~
.~
~ "-'---"~-'~""-'--
, ,....
vor permite, 0 perioada oarecare, sa continue 0 viatii spirituala.
Atunci de ce se lntampla de atiltea ori ca urm~ii sa renunte
la spiritualitate ~i noblete? Fiindca divinizarea viitorului da
na~tere dependentei de el, fapt ce duce la pierderea acestui
viitor. Dar, cu un viitor lnchis, pe om 11pa~te primejdia unei
boli incurabi!e sau moartea. A~adar, cu cat este mai elevata
spiritual itatea, cu atat mai puternica este tentatia de a i se
lnchina ~ide a depinde de ea.
Prirnele simptome ale dependentei se manifesta prin
aparitia unui sentiment de frica pentru propriul viitor ~i pentru
viitorul persoanelor apropiate, proiectele ~i visurile devin 0
adevarata obsesie. Apoi neacceptarea dureroasa a tluctuatiilor
viitorului, cand proiectele ~i sperantele nu se realizeazii, iar
tablou! imaginar al lumii nu se suprapune cu realitatea, scoate
la iveala incapacitatea de a accepta prabu~irea idealurilor ~i
destramarea planurilor ~i a sperantelor. Tradarea ~inedreptatea
venite din partea semenilor ~i a societatii sunt un indiciu al
puternicei dependente de viitor. Drept urmare, este grav afec-
tata sanatatea, iar destinul poate e~ua complet.
De fiecare datii cand examinam persoane bolnave de cancer
sau afectate de sterilitate, constatam invariabil ca dependenta
lor de idealuri ~i de viitor depa~ea de mai multe ori pragul
fata!.
A~adar, planul material tine de trecut, eel spiritual - de
viitor, iar rntre ele vom a~eza, deo parte, relatiile umane ~i, de
cealalta parte, aptitudinile ~i intelectu!. E important sa retraim,
episod cu episod, lntreaga viata, acceptilnd umilirea tuturor
acestor valori ca pe 0 modalitate de purificare. Trebuie sa ne
eliberiim de regretele pentru trecut ~i de temerile pentru viitor.
11
i
,4
,
-

7. II cunoa~tem pe Dumnezeu prin sentimentul de iubire, care nu
depinde de nimic. In acel~i timp, orice forma de agresivitate
fatAde iubire ne Indeparteazil de Dumnezeu ~i ne cufunda, ~i
mai mult, In cele umane. De aceea, primul ucrn care se cere
lacut, atunci cand ne analizam retrospectiv viata, este sa
inlaturam orice manifestare de agresivitate la adresa iubirii,
care se putea exprima printr-un refuz al vietii, prin nemul-
tumire de sine ~i de propria soartJi, prin blamarea semenilor ~i
suparari legate de ei. Aceasta schema, conceputa pentru a-i
ajuta pe oameni, functiona irepro~abil, astfellncat acele neno-
roeiri ~i tragedii, care se abiiteau asupra lor, acele situatii
complicate, pe care speciali~tii se cazneau sa Ie solutioneze ani
in ~ir, i~i gaseau rezolvarea, u~or ~i tiresc, in doar cateva ore.
lata, spre exemplu, cazul unei paciente, care imi povestea:
- Vadcum tiului meu i se intiimpla lucruri teribile ~i nu
sunt in stare sa fac nimic ca sa-I ajut. A avut 0 iubita, dar, cu
putin timp in urma, s-a despartit de ea. A suportat foarte greu
aceasta ruptura. In momentul de fatA, toate proiectele ~i
sperantele legate de serviciu, de afaceri ~i de viata personala i
s-au dus de rapa. A pierdut absolut orice control asupra situ-
atiei. Mai mult chiar, tiul meu este maestru In arte martiale ~i
iata ca, in ultimele luni, a fost atacat de cateva ori in plina
strada, dar n-a fost in stare nici macar sa se apere cum trebuie,
de parca era legat, nu alta. EI simte ca a ajuns Intr-un punct
mort ~is-a apucat de bautura. Luneca tot mai mult in prapastie,
iar eu sunt incapabila sa-I ajut cu ceva.
lmi sunt suticiente doar cateva secunde pentru a vedea In
plan subtil intreaga situatie.
- Va sta In puteri sa-i schimbati in numai ciiteva ore
12
7
~
. -""
destinul, Ii spun doamnei.
Toate necazurile enumerate de dumneavoastra pot disparea
ca un fum. Vise cere insa sa lucrati serios cu propriul
dumneavoastra suflet. Fiul dumneavoastra s-a a~at de
idealuri. Inchiderea viitorului depa~e~te la el de 5 ori pragul
fatal. In mare masura aceasta este consecinta propriei dumnea-
voastra atitudini fatAde viata, caci nu v-ati lasat calauzita de
iubirea Divina, ei de idealuri, spiritualitate ~i noblete. Ii
dispretuiati pe oamenii saraci cu duhul, adica pe cei lipsiti de
aptitudini ~i pe cei nerozi, pe indivizii lara scrupule ~i pe cei
necinstiti. lar atunci cand va erau calcate in picioare idealurile,
cand erati tradata sau victima a unei atitudini nedrepte,
simteati dorinta de a va pune capiit vietii. Pentru a Ie asigura
viitorilor copii 0 cantitate cat mai mare de iubire Divina, este
necesar ca, inainte de concepere, femeia sa se de~eze de
toate cele umane. Dar, cu cat mai putemica este ata~area de
valorile umane, cu atiit mai dureroasa este aceasta ruptura.
Deta~area se poate produce prin intermediul unor nedreptati
venite din partea oamenilor sau, daca nu suntem in stare sa Ie
acceptam, prin intermediul bolilor, nenorocirilor ori chiar al
mortii. Daca nu ne dam seama ca jignirea venita din partea
altei persoane este, de fapt, 0 favoare oferita de Dumnezeu,
problemele urmeaza sa tie transferate deja copiilor no~tri, care
vor fi supu~i tratamentului prin boli ~i nenorociri. A~adar,
retraiti-va de la capat intreaga viatA ~i patrundeti-va de
sentimentul ca cele mai stinte valori spirituale nu inseamna
nimic in comparatie cu iubirea fatA de Dumnezeu. Acceptati
orice umilire sau nedreptate ca pe 0 ~ansa de a va salva
copilul, ca pe 0 posibilitate de a realiza 0 schimbare launtrica
13
.'" -'_.w ~ .~
I
I
I
!.
fi
............... -

8. prin indepartarea de uman ~i prin aspiratia catre Divin. ~i
trebuie sa va rugati nu numai pentru fiu, ci ~i pentru nepoti. in
plan subtil vi'id0 pata intunecata lipiti'ide fiul dumneavoastra.
Este viitorul lui copil. Dar, pentru ca sortii sa-i fie favorabili,
sufletullui trebuie sa se purifice. in acest moment, purificarea
se realizeazi'i prin umilirea idealurilor ~i a spiritualitatii la tati'il
lui. Daca yeti reu~i sa acceptati de bunavoie purificarea
retroactiva a sufletului pentru ca, transformandu-va dumnea-
voastra in~iva, sa obtineti armonizarea Jauntrica a fiului ~i a
nepotilor, procedura de purificare fortati'i va deveni inutila. Cu
cat mai putin depinde sufletul nostru de valorile umane, cu atiit
mai putin necesari'i ii este purificarea data sub forma de
necazuri ~i nenorociri. lar cand parintii reu~esc sa-~i schimbe
realmente atitudinea falii de trecut ~i prezent, ei pot asista la 0
transformare nu mai putin reala a prezentului ~i a viitorului,
atat in propria lor soartA,cat ~iin cea a urma~ilor.
Nu ma mai mir deloc cand, in doar cateva ore, firea ~i
soarta copilului se schimbi'i. imi amintesc cum 0 avertizasem
in repetate randuri pe 0 cuno~tinlii de-a mea ca fiul ei cel mai
mare poate muri. Ea a inceput Sa se roage, sa lucreze la
desavar~irea propriei persoane, insa nimic nu se schimba.
- ~tii, imi spunea ea, am incercat sa-I familiarizez cumva
cu toate astea. Dar, imediat ce-i puneam caseta video cu
conferinlele tale, el 0 ~tergea din camera, lipand in gura mare,
iar cand incercam sa-i citesc cartile tale, el refuza in ruptul
capului sa asculte.
- Nu vreau sa fii suparata pe mine maitiirziu, i-am zis, dar
fiul tau are tot mai puline ~anse sa supravietuiasca.
lar la intrebarea muta din ochii ei am ri'ispuns:
14
1
~
. _..-----
- Ori incepi realmente sa te schimbi ~i-ti convingi pro-
priul suflet ca Divinul este mai important decat umanul ~i ca
orice fericire umana nu este decat 0 modalitate de a acumula
iubire pentru Dumnezeu, ori copilul tau se va imbolnavi ~i va
muri, ~iasta in timpul cel mai apropiat.
Un timp oarecare, ea n-a schitat nici 0 mi~care, apoi a zis:
- Bine, am sa incerc.
Seara, ea m-a sunat, dar la inceput nu a putut scoate nici un
cuvant, vocea ii era gatuiti'i de lacrimi. Am crezut ca s-a
intiimplat cine ~tie ce nenorocire.
- ~tii, spunea ea plangand, cu 0 jumatate de ora in urma,
fiul meu s-a apropiat de mine cu cartea ta in mana ~i m-a rugat
sa-i citesc din ea.
- Atunci de ce plangi? - m-am mirat eu.
- Fiindca ma simt fericita.
A~adar, cercetarile meIe au inceput Sa se contureze. Cu
toate acestea, multe dintre afectiunile grave se vindecau ane-
voie. Sincer sa fiu, nu inlelegeam de ceo 0 explicatie accep-
tabila in cazul pacienlilor gray bolnavi ar putea fi urmatoarea:
in vietile precedente, amploarea agresivitalii falii de iubire ~i
amploarea nesocotirii legilor supreme a atins cote uria~e. De
aceea schimbarile de caracter se produceau foarte lent. 0 a
doua cauzii 0 constituia, dupa cat se pare, faptul ci'i,pe langa
nivelul idealurilor ~ial spiritualitatii, mai existau ~i altele, mult
mai profunde ~i mai ample. Mai tiirziu, dupa ce am analizat in
repetate riinduri zeci ~i sute de variante posibile, am ajuns la
concluzia ca dupa idealuri urmeazi'i nivelul vointei, iar dupa
acesta cel al vielii ins~i.
A~adar, lantul valorilor umane se prezenta in felul urmator.
15
..". '._~-- ".~.. ..-J
I
I
f
!.
IfI
.............. -

9. ~
~
" -mA..00; ';00~ P""~ 0-"'- "" I.
~=:"l--'
niveluri ale iubirii umane ci la urmatoarele, mult mai ample. '
Pornind de la sistem, nu mi-a ramas dedit sa-mi pun intr-o '
ordine perfecta sufletul. Ca sa fiu sincer, nu incercam senti- ,
mentul satisfactiei depline. Totu~i ~edintele mele cu pacientii I.
continuau sa-mi furnizeze, cu fiecare caz mai complicat, noi
date pentru meditatie, precum ~i posibilitatea de a merge mai
departe cu cercetarile. Apropo, prietenii m-au intrebat odat'i:
- Dar sufletul omului poate fi divinizat?
- Sincer vorbind, nu ~iu, Ie-am raspuns. Totu~i, daca e sa
judecam logic, cea mai mare parte din sufletul nostru, mai
exact, cea care nu dainuie ve~nic, se afla in spatiu ~itimp, deci
poate deveni obiect de divinizare.
Sistemu meu insa nu continea notiunea in cauzii, astfel
incat nu-mi ramanea decat sa ridic din umeri.
Mai remarcam in cercetiirile mele ~i prezenta unui alt
aspect ciudat. EI era legat de viitor. In mod inexplicabil, para-
metrul viitorului se arata a fi instabil. in principiu, daca a fost
deja inlaturata dependenta de viaii, destin fericit ~i voinii, cu
atat mai mult n-ar fi trebuit sa existe cramponari de viitor
(adica de principii, visuri, idealuri) ~ide celelalte verigi (relatii
sau aptitudini), tara a mai vorbi de valorile materiale. Cu toate
acestea, ma confruntam periodic cu cazuri problematice, cand
toti parametrii pacientului erau normali, cu exceptia para-
metrului viitorului. A~adar, mai exista ~ialtceva in legatura cu
tema viitorului, ceva ce 0 alimenta intr-ascuns. Daca nu voi fi
in stare sa inteleg de unde provine destabilizarea acestui
parametru, inseamna ca nu voi reu~i sa vad nici alte cauze
profunde care pot sta la originea afectiunii ~i, in cazuri grave,
La inceput veneau valorile materiale, dupa ele - relatiile ~i
aptitudinile, apoi - spiritualitatea, nobletea, idealurile, iar ceva
mai incolo - vointa, destinul ~i viata. Daca ma eliberez de
ata~area de viaii, atunci, ca intr-o reactie in lant mi se
diminueazii ~i dependenta de celelalte valori: de vointii, de
idealuri etc. Prin urrnare, rugaciunea poate fi forrnulatii astfel:
- Doamne, intreaga mea viaii ~i orice fericire umana este
0 modalitate de a acumula iubire pentru Tine.
Det~area periodica de toate bucuriile vietii diminueazii, de
asemenea, dependenta de cele umane ~i conf~ rugaciunii 0
mai mare greutate. Deci pot fi calculati parametrii a~iirii de
fiecare valoare in parte, dar cele mai importante raman viata,
soarta, vointa. De ele depind toate celelalte valori. Am.inteles
ca diagnosticul care mi-a fost stabilit in 1991 ~i pregatirea
pentru moarte nu au fost intamplatoare.
in noiembrie '91 m-am intalnit cu viitorul redactor ~i editor
al primei mele carti, pe care am finalizat-o in iunie 1993. Era
necesar ca textul sa fie pur, intrucat in carte se vorbea despre
Divin, iar informatia pe care 0 ofeream era de mare forta ~i
gravitate. Astfel incat trairea experientei de plecare din viaii,
despiirtirea de tot ce mi-a fost drag ~i, in ultima instanii, de
viata ins~i mi-au perrnis sa-mi pun in ordine ~i sa-mi purific
sufletul.
A~adar, ciclul valorilor umane a fost descris, iar sistemul
putea fi considerat finalizat. in concluzie, cauzele oricarei
afectiuni puteau fi inlaturate, daca se obtinea eliberarea de .
intregul lant al dependentelor de valorile umane. lubirea
umana poate avea diferite grade de amploare. Ceea ce ni se
cere este sa invaiim sa ne piistriim iubirea de Dumnezeu mai
16 17
/
~i
..:............
.~
,
....

10. ma pot dovedi neputincios. Eram con~tient de acest lucru, dar,
oricat am incercat sa sondez terenul, n-am reu~it sa giisesc
vreo explicatie pentru aceste situatii. ~i, ca sa fiu sincer,
ajunsesem deja la capatul puterilor. Caci toate variatiile pe
care Ie vad in deformarea structurilor de camp nu inseamna, in
sine, nimic. Importantii este sintetizarea informatiei ~i arti.-
cularea ei intr-un sistem coerent. Acest lucru cere foarte multii
energie subtila. in cazul dat, popularitatea mea ~i sporirea
bunastarii materiale ma expuneau unui pericol din ce in ce mai
mare. Nu banuisem inainte cata energie iti rapesc cumpa-
raturile, treburile gospodariei etc. Toate acestea necesitii un
control permanent al situatiei. Nu mai lucrasem niciodatii piina
atunci intr-un asemenea regim. Era, evident, 0 suprasolicitare.
De fapt, chiar ~i cartile, fiecare in parte, au fost scrise cu
intentia de a indrepta situatii de acest gen. Prima carte a aparut
ca 0 con~tientizare a faptului ca felulin care triiim ~i atitudinea
noastra unii fata de altii sunt absolut gre~ite. Caci nimeni nu
~tia cu exactitate care este sensu I vietii, care este originea
bolilor, in ce fel comportamentul piirintilor se rasfriinge asupra
sanatatii ~i a destinului copiilor. Acum acest subiect a devenit
0 moda ~i au aparut 0 multime de autori care il abordeazii. Pe
atunci insa era yorba de ceva nou, de 0 descoperire. Ciind am
terminat de scris prima carte, am realizat brusc ca sursa
principala a bolii trebuie cautata altundeva deciit in divinizarea
laturii materiale a vietii. 0 cauza mult mai serioasa 0 putea
constitui tendinta de a face din familie ~i din relatiile cu
persoanele apropiate, pe de 0 parte, ~idin aptitudini ~i intelect,
pc de alta parte, scopul ~isensu I vietii.
A~adar, in prima carte scrisesem ca sursa principala a
18
~
1
~
.~
, -~.-"-..""".~","."I~.
bolilor este inchinarea la cele pamiinte~ti, ml!teriale. Oar s-a
dovedit ca problema de capatiii a lumii moderne 0 constituie,
de fapt, divinizarea laturii spirituale a vietii. ~i, fiindca prima
mea carte (precum, de altfel, ~i urmatoarele) s-a bazat pe pro-
priile meIe cercetiiri ~i pe concluzii confirmate de nenumarate
ori in practica, efectul ei asupra cititorilor s-a dovedit a fi
foarte puternic. Actiunea cea mai importanta a fost insa
impulsul desprinderii de cele materiale. lar prin cea de-a doua
carte am incereat sa echilibrez mecanismulinvingerii valorilor
umane. in alte circumstante a~ fi scris fiecare carte in 5-7 ani.
Eram insa con~tient de faptul ca 0 informatie neechilibrata
putea fi periculoasa, ~iacest lucru ma indemna sa-mi continuu
cautarile febrile.
Oupa t~rminarea celei de-a doua carti intentionam sa fac 0
pauza de ciitiva ani. Oar, la un moment dat, am realizat ca mai
exista ~i un alt aspect, foarte important, care permitea
explicarea multor probleme. Era yorba de divinizarea iubirii
pentru 0 altii persoana. Capacitatea de a pastra iubirea de
Oumnezeu ~ide a nu cauta vinovati, atunci ciind este umilit cel
mai inalt nivel al fericirii umane -iubirea umana -reprezintii
capacitatea de a ignora atractia umanului.
~i iata-ma lucriind deja cu pacienti care mi-au citit toate
cele trei carti. Constat insa la ace~tia un lucru ciudat: de~i
restul parametrilor au fost stabiIizati la cote normale, depen-
denta de aspectele spirituale superioare ~i de con~tiintii depa-
~e~te cu mult pragul critic, ceea ce duce frecvent la aparitia
sterilitiitii ~i a holilor canceroase. A~adar, informatia s-a
dovedit a fi incompletii ~i, in anumite puncte esentiale, sis-
temul meu nu Ie putea veni in ajutor suferinzilor. Atunci s-a
19
i
I
f
!
A'
..............

11. conturat subiectul pentru cea de-a patra carte. De obicei,
inainte de a ma a~eza sa scriu 0 carte ~i dupa finalizarea ei ma
confrunt cu necazuri de proportii. Cu cat mai pretioasa este
informatia pe care vreau s-o ofer, cu atiit mai puternice sunt
zdruncinarile la care sunt supus, pentru a se putea obtine 0
armonizare interioara a cartii. Caci, aidoma unui prunc, cartea
poarta in sine informatia despre autor. A~a cum parintii
raspund ~i ispa~esc pentru copiii lor, atunci cand nu reu~esc sa
Ie educe corect simturile, tot ~a ~i eu dau socoteala pentru
fiecare carte scrisa.
Fiindca dupa terminarea celei de-a patra carti n-am fost
supus unor purificari insemnate, am inteles ca acum, de bine,
de rau, lucrurile au intrat pe un fiiga~ normal. Deci ma puteam
odihni ~i ma puteam ocupa ~ide altceva. Cu toate acestea, mai
ofeream, din cand in cand, consultatii, lucrul cu pacientii
ramanand sursa mea principala de informatii. in plus, tineam
sa ma conving pe viu de eficienta noHor descoperiri.
inaintand incet ~i chinuitor, confruntiind datele ~i diagnos-
ticand, am ajuns la concluzia ca tema viitorului, a principii lor
~i idealurilor are dedesubt un alt strat amplu, care este mult
mai subtil. EI ne trimite la notiunile de moralitate, iubire
umana, la conceptia religioasa ~i, in mod paradoxal, la pro-
cesele de imbiitranire. in cele din urma, am ajuns sa inteleg ca
acest strat reprezinta de fapt sufletul omului.
N-am sa povestesc aici pe larg despre felul cum am ajuns la
acest nivel. Pe acest subiect s-ar putea scrie 0 intreaga carte.
Ma voi limita doar la 0 descriere aproximativa ~i sumara a
drumului parcurs. Mi-am dat seama ca in cartile scrise pana
acum am redus toate valorile umane la doua aspecte: material
20
(
~
J
,- .."-""--".''''~''
~i spiritual. Mai exist,! insa ~i un al treilea concept valorile
1ufl
sufletului. Am constatat ca toate valorile umane se reduc, in
ultima instan(ii, la insa~i notiunea de om, adicii la trup, spirit ~i
suflet. Astfel, divinizarea persoanei iubite creeaza 0 depen-
denta de suflet, spirit ~i trup, care, la randul ei, determina
cramponarea de toate celelalte valori umane. De aceea, per-
soana iubitii nu trebuie perceputa ca .? sursa de fericire. Se
cuvine sa vedem in ea un aliat, care ne ajuta sa ne apropiem de
Dumnezeu ~i sa acumulam iubire Divina. Cu cat mai puternica
este dependenta de fiinta iubita, cu atat mai numeroase sunt
pretentiile noastre fata de ea. Prin urmare, cu cat mai iertatori
~i mai toleranti suntem cu persoana iubita, cu atat mai putin
ata~ati yom fi de idealuri ~i moralitate, de aptitudini ~i relatii,
precum ~ide valorile materiale.
Aveam de-a face cu 0 informatie noua ~i n-o puteam
dezvalui decM dupa ce aplicarea ei practica ~iefectele benefice
asupra pacientilor i-ar fi demonstrat veridicitatea.
A~adar, trebuia sa-mi revin ~isa-mi continuu cercetarile.
lata ciiteva cazuri reprezentative pentru felul in care lucram
cu noua informatie.
M-am intalnit la Moscova cu 0 cuno~tinta care mi-a
povestit 0 intiimplare ciudata:
- Ma intorceam cu ma~ina de la vila. Pe ~osea nici tipenie
de om, a~a incat am inceput sa accelerez. Deodata, ca din
senin, vad cum zboara in parbriz un pietroi zdravan, direct
spre capul meu. Doar printr-un miracol am reu~it sa virez putin
la dreapta. Geamul a fost facut zob, dar eu am reu~it sa scap
teafar. Poti sa-mi explici ce-a fost asta?
Timp de ciiteva secunde stau cu ochii inchi~i. reconstituind
21
I
I
I
L
,1
............... ---

12. Intreaga situatie, apoi Ii zic:
- Ai 0 amantiitanara de care e~tiindragostit.Te simti insa
complexat din cauza diferentei de varsta. Dar, cu cat mai
multe griji ili faei, cu atat mai intens ~i mai rapid se deruleaza
programul de autodistrugere. In prima faza, programul este
blocat in regiunea capului. La tine insa el s-a declan~at cu 0
viteza atat de mare, incat, in loc de rinita alergica sau migrene,
te-ai ales cu pericolul unui traumatism cranian gray.
El ma prive~te uluit.
- Este absolut adevarat tot ce spui. Dar de ce a fost nevoie
de 0 avertizare atat de dura, cat pe-aei sa ma trimita pe lumea
cealalta?
- Fiindca in campul vostru apare un copil comun. Mo-
mentan, n-a~ putea sa-Ii spun daca el va veni pe lume acum
sau in urmatoarea viala, dar in clipa de falii are loc formarea
lui la nivelul campului. lar un comportament gre~it, mai cu
seama pe plan emolional, este periculos pentru el.
EI tot nu-~i poate stapani mirarea:
- Nu pot sa inleleg, cum de-ai reu~it sa-ti dai seama ~i sa
vezi toate lucrurile astea?
- Nimic mistic la mijloc, i-am raspuns, programul de
autodistrugere se apropie la tine de 500 de unitali. EI apare in
legatura cu 0 feme ie, dar alta decat sOliata. In plus, e~ti mereu
linta propriului dispret ~i asta se leaga de tema sufletului, la
care am ajuns nu demult, mai precis, de acea parte a ei care
line de batranele. lata toata mistica!
- ~i cum sa ma comport de acum incolo?
- Cand e yorba de dragoste, uita de varsta ei ~i de felul
cum arata ea. Vreau sa zic ca trebuie, desigur, sa te ingrije~ti ~i
22
1 ~
de propriul tau exterior, dar sa te la~i stapiinit de tot felul de
complexe, ca e~ti sarac, sau urat, sau batran, este inadmisibil.
Alt caz I-am avut cu 0 pacienta din Israel.
- ~tili, sotul meu se poartiiuneori ca un posedat, de parca
intra undemonin el. IIpot ajuta cu ceva?
- Sigur ca da, i-am zis eu. Ati incercat vreodatii senti-
mente de disprel ~i de dezaprobare falii de evreii ortodoc~i?
Ea ~i-a mi~cat abia perceptibil umarul:
- Nu, niciodatii.
Ridic din umeri:
- Va mai intreb 0 data: a existat sau nu vreo nemullumire?
Femeia cade pe ganduri.
- Cum sa va spun, 0 atitudine critica a existat intotdeauna,
mi-a raspuns ea, cat despre sotul meu, el nu este credincios.
- In viala anterioara, sotul dumneavoastra a fost credin-
cios ortodox, am inceput sa-i explic eu, religia i-a permis sa
atinga un nivel moral ~i spiritual inalt, iar dumneavoastra ati
inceput sa divinizali, la el ~i la dumneavoastra, manifestiirile
superioare ale sufletului uman. In ce masura divinizam ceva la
persoana iubita, in aceea~i masura ea urmeaza sa piarda lucrul
respectiv. Ce este un om sarac la punga ~tim cu totii. Sarac la
trup zicem ca este infirmul sau cel cu 0 constitulie astenica.
Sarac cu duhul este individullimitat, prost ~i incapabil. Sarac
la suflet este ticalosul, nemernicul sau uciga~ul, sau cel ce
refuza sa creada in Dumnezeu, sau, cum ii zicem noi,
posedatul de diavol.
Cu cat mai mult va inchinati sufletului uman, cu atat mai
mutt ~i-I pierde sotul dumneavoastra. Dezvoltarea sufletului
23
.~ .,-..I~" .~
I
/
!.
;1'
,
............... --

13. nostru este, Intr-o masura foarte mare, conditionata de
preceptele ~i de conceptia despre lume date de religie. De
aceea blamarea oricarei religii sau a practicantilor unui cult
religios intensifica ata~area de suflet, ce ne atrage, noua ~i
apropiatilor no~tri, tot felul de nenorociri. Prin urmare, de la
dumneavoastra se cere sa va revedeti de la capat Intreaga vialii,
InlMurand toate pretentiile launtrice pe care le-ati avut falii de
vreo religie. Rugati-va Sa vi se ierte intoleranta falii de cei ce
v-au jignit sentimentele religioase. Nu se cuvine sa facem din
respectarea preceptelor religioase un scop In vialii. Ca ~i toate
celelalte lueruri, ele ne sunt date ca mijloace de acumulare a
iubirii de Dumnezeu. Nu este Intiimplator ca Moise a spart
tablitele din piatra pe care fusesera sapate cele zece porunci.
Daca yeti reu~i sa Invingeti tendinta de a diviniza tot ce tine de
religie, precum ~imanifestiirile superioare ale propriului suflet,
dadi veli reu~i sa va sustrageti dependentei de aceste valori,
sOlul dumneavoastra I~i va recapata din nou sufletul.
Imi amintesc de un alt caz curios. 0 femeie tiinara a venit la
mine cu 0 singura problema:
- Nu mai vreau nimic, a zis ea, parea mi-au disparut toate
sentimentele. M-am abrutizat complet, pe toatii linia.
- Sentimentele sunt legate de suflet, i-am zis, daca aveti
senzatia ca va pierdeli sufletul, atunci, probabil, v-ali cram-
ponat rau de tot de el. lar cauza este urmiitoarea: n-ati Incetat
niciodatii sa blamati societatea ~istatuI.
- De ce atunci n-am fost afectatii de vreo boala? De ce
trebuie sa surar In felul acesta?
- Daca v-ati fi suparat pe cineva de 0 manierii dura,
24
nelmpacatii, orientata cu precizie, atunci ~i programul de auto-
distrugere soar fi Intors tintind cu precizie. Gelozia v-ar fi
provocat 0 congestie cerebrala sau probleme cu pancreasul,
izbucnirea de ura 'i-ar fi afectat vederea, supararea Indelung
rumegata - inima ~i plamanii, obi~nuinta de a critica ~i de a
dezaproba de pe pozitiile logicii - ficatul. Supararea dumnea-
voastra Insa a fost Indreptatii Impotriva unor grupuri mari de
oameni ~i chiar Impotriva lumii Intregi. De aceea, programul
de autodistrugere s-a extins pe 0 scara uria~a, blocandu-va,
Incetul eu Incetul, nu numai trupul ~i spiritul, ci ~i sufletul.
Daca dorili sa traiti din nou bucuria sentimentelor, eliberati-va
retroactiv de orice resentiment falii de lume In general, falii de
stat ~ifata de grupuri de oameni.
'p -
1
.' ,..-,...
!.
,1

14. CUM LE PUTEM ACORDA
SPRIJIN PSIHOLOGIC
ELEVILOR DIN
CLASELE SUPERIOARE
Pentru inceput, sa trecem in revistii acele probleme care pot
aparea in fata elevilor din clasele superioare.
Pentru a putea solutiona 0 anum ita problema, trebuie sa
~tim cum sa stiipiinim situatia. Cu ciit mai puternicii este
dependenta individului de situatie, cu atiit mai reduse ii sunt
posibilitiitile de a se realiza ~i de a-~i rezolva chestiunile de
importan(ii vitalii. Elevul din cursul superior nu s-a desprins
incii din mediul familial, deci ii este necesarii ~i abilitatea de a
solutiona acele probleme de comunicare care apar in familie.
In pragul absolvirii, tinerii ~i tinerele se pregiitesc pentru 0
activitate independentii sau pentru 0 continuare a studiilor.
A~adar, gama posibilitiitilor se diversificii mult, dar, in acela~i
timp, cresc ~i responsabilitatile. Prima iubire, stabilirea unor
relatii profunde cu persoane de sex opus, toate acestea, privite
sub aspect emotional, sunt triiite la cote mult mai inalte deciit
26
'~
i ~
.~
in perioada de adolescentii. Multi dintre tineri vor fi chemati
sa-~i satisfacii stagiul militar in armatii, unde volumul
solicitiirilor fizice ~i psihice II dep~e~te cu mult pecel cu care
s-au obi~nuit in viata civilii. A~dar, sintetiziind multitudinea
problemelor care stau in fata elevilor din cursul superior,
putem spune cii semnificatia schimbiirilor la care sunt supu~i
ace~tia este urmiitoarea: primii pa~i fiicuti in viata indepen-
dentii presupun deopotrivii posibilitiiti mult mai mari, dar ~i
solicitari psihice pe miisura. Capacitatea tiiniirului de a se
realiza in viitor depinde de felul in care el percepe lumea
inconjuriitoare ~i reactioneazii la ea, de echilibrul siiu emo-
tional. Prin urmare, este necesar sa clarificiim care este con-
ditia principalii pentru formarea unei reactii corecte la lumea
inconjuratoare, cum trebuie sii fim, pentru a nu depinde de
situatie ~i pentru a avea posibilitatea de a depii~i problemele ~i
a ne atinge obiectivele propuse?
Sa apeliim la cercetiirile asupra sensibilitiitii ca atare. Care
este natura emotiilor? Ce sunt simturile noastre?
Este sau nu sensibilitatea 0 particularitate exclusivii a
organismelor vii? Existii. zeci de teorii asupra originii
sensibilitiitii ~i tentative de a-i explica natura. Sa ne formiim
acum 0 noua idee despre natura sensibilitiitii, pomind de la
cele mai importante descoperiri fiicute de savanti in ultimele
secole.
In ultim,ii ciitiva ani, omenirea a fost pusa in fata unei grave
probleme de etica ~tiintificii. Este yorba de clonarea omului ~i,
in general, a oricarei fiinte vii. Voi reaminti cum a fost
descoperit mecanismul clonarii. La 0 celulii obi~nuita, spirala
geneticii dublii nu se separii. Acest proces poate avea loc doar
}'
,
!
27
IIiio. -

15. in celulele sexuale. Cromozomul din celula sexuaJa are posi-
bilitatea de a se divide. Savantii au separat cromozomii din
celula sexuala ~i au introdus in locullu; un cromozom luat de
la 0 celula obi~nuita. Lichidul intracelular a fragmentat cro-
mozomul, determinandu-I sa functioneze in regim de
inmultire. Prin urmare, orice celula din organism poate
produce un nou organism. Inainte se credea cii toate procesele
care au loc in celula sunt conditionate de programul stocat in
codul genetic al acesteia. Felul in care a actionat lichidul
intracelular asupra cromozomului dovede~te insa existenta
unui program de inmultire pe langa informatia genetica.
Savantii n-au reu~it deocamdata sa explice rostul acestui
mecamsm.
Mai departe. La inceputul secolului a fost descoperit a~a-
numitul paradox Einstein-Podolski-Rosen. lata despre ce este
yorba. S-a constatat ca doi fotoni care pornesc din acela~i
punct pastreaza 0 anumita legatura reciproca. Actionand
asupra unuia dintre ei,. constatam ca reactioneazii ~i celalalt.
Altfel spus, se produce 0 conditionare energetica reciproca in
spatiu ~i timp. Paradoxul propriu-zis consta in faptul ca
aceasta conexiune este instantanee. Viteza acestui impuls
poate depa~i de mii ~i milioane de ori viteza luminii. Singura
explicatie posibila la care au ajuns savantii este urmatoarea:
viteza infinita de interactiune a celor 2 fotoni se poate explica
printr-un singur lucru: departiindu-se unul de celalalt in plan
fizic, ei i~i piistreazii unitatea in plan subtil, informational,
unde notiunea de spatiu ~i timp dispare sau, mai bine zis, se
transforma intr-un punct, adica in ceva cu totul diferit.
Urmatoarea descoperire. Atunci cand un obiect cosmic se
28
1
~
.~
. -".,~ ~
~
apropie de noi, liniile spectrului se deplaseaza spre zona
violeta. Cand obiectul se indeparteazii, liniile spectrale se
deplaseazii spre zona ro~ie a spectrului. In )930, astronomul
Doppler a descoperit efectul deplasarii spectrale ro~ii. S-a
constatat ca, observat de pe pamant, orice obiect cosmic se
indeparteaza de noi cu 0 viteza mare. Totodata, nu exista un
punct ,qi;ntralde la care Universul incepe sa se dilate. Dilatarea
este uniforma in toate punctele acestuia. Curios lucru, cu
cateva decenii inainte de aceasta descoperire, poetul american
Walt Whitman a scris un poem, care se rezuma la urinatoarele
idei:
"Privesc prin geam ~i viid cerul, vad stele Ie ~i Galaxiile,
care 0 iau la fuga, risipindu-se ~i departiindu-se tot mai mult ~i
mai nmlt de mine".
Acel~i Walt Whitman a zis odata:
"A~a cum sunt, intreg, nu ma cuprinde spatiul dintre
pantofi ~ipalarie".
Toata viata lui, el a fost un reporter de mana a doua, care
nu compusese niciodata versuri. ~i iata ca a venit 0 zi, in care
el a devenit poet, poet genial. Aceasta metamorfozii el 0
descrie astfel:
"Intr-o buna zi m-am intins pe iarba, mi-am desfiicut
bratele ~i am privit cerul. ~i dintr-o data m-am patruns de
sentimentul ca sensu I existentei intregului Univers este
iubirea" .
In acest fel, prin intermediul simturilor noastre, noi putem
primi informatii despre procesele care au loc in Univers,
despre evenimentele trecute ~iviitoare.
Vom ma; reveni la acest subiect.
29
rf
-

16. r
incepiind cu anii "30, Universul a capatat pentru savanti 0
inTati~arecomplet diferitii. in locul tabloului static ~i imuabil
aJ lumii a aparut modelul Universului in mi~care, al Univer-
sului care pulseaza. Oamenii de ~tiinra au ajuns la concluzia ca
Universul s-a nascut dintr-un punct. Acest proces a capatat
denumirea de Big-Bang, "marea explozie".
Oar acest model ii era deja c~moscut omenirii cu ciiteva mii
de ani in urma, fiind reprezentat in filozofia indiana veche.
A~adar, inainte de aparitia Universului, spatul, timpul ~i
materia erau comprimate intr-un singur punct, posediind 0
natura complet diferita.
Fiecare noua descoperire din ultima suta de ani a discreditat
mitul despre imuabilitatea reprezentiirilor noastre asupra lumii.
Pe la inceputul secolului, fizicienii erau de parere ca descrierea
tabloului fizic al lumii este, in principiu, incheiatii ~i poate fi
completatii door cu detalii minore. Aparitia mai tiirziu a fizicii
cuantice a dat peste cap intreaga imagine a lumii. S-a
descoperit ca orice particula este, in acel~i timp, ~i 0 unda. lar
in 1906, cu ciitiva ani ,nainte de descoperirea teoriei rela-
tivitiitii, Minkowski a ~uns la concluzia ca spatiul, timpul ~i
materia alcatuiesc un continuum unitar ~i, intrucat formeaza un
intreg, ele pot trece ~i se pot transforma unul in celiUalt.
Ciiteva decenii mai tiirziu a fost descoperitii notiunea de
particula virtuala. Vidul da na~ere unor particule, care existii
ciiteva miliardimi de secunda, dupa care se intore inapoi in
nefiinra. Fizicienii ~i-au schimbat punctul de vedere asupra
materiei, substantei. A aparut 0 altii definitie a substantei. Ceea
ce numeam mai inainte materie s-a dovedit a fi spatiu
structurat intr-un anumit fel.
30
1
~
.. . l""-
Oar sa revenim la sensibilitate. Cum poate fi raportata ea la I"
originea Universului ~i la procesele care au loc aici? Emotia
oricarei fiinte vii reprezintii un program care se reveleaza in
timp ~i spatiu. Cu ciit este mai mare amploarea emotiilor, cu
atiit mai mari sunt posibilitiitile de care dispune obiectul de a
schimba evenimentele din jur ~i de a se adapta lumii incon-
juratoare. Fiecare situatie concretii ia n~tere dintr-un punct,
dintr-un germen, desr~uriindu-se apai in timp ~i spatiu. ~i
indiferent de scara la care evolueaza, ea i~i pastreaza unitatea
originara. Cu alte cuvinte, pentru fiecare evenimentexistii
ceva asemeni unui embrion, in care este depozitat programul
evolutiei ulterioare. Pentru a dirija un eveniment oarecare, 0
situatie, trebuie mai intiii sa Ie modelam.
Modelarea poate fi realizata pe doua cdi. Prima - con-
fruntarea evenimentelor, care au loe in planul fizic exterior, ~i
generalizarea lor treptata, comprimarea intr-un singur punct
informational. Cu alte cuvinte, rostul giindirii abstracte al
sintetiziirii este de a intoarce evenimentul, dilatat in timp ~i
spatiu, la punctul initial. A doua cale de cuno~tere este cea
senzoriala. Ea reprezinta 0 interactiune nemijlocitii cu ger-
menuI informational primordial. in cazul dat, con~tiinta,
analiza, aprecierea nu joaca nici un rol, dimpotriva, ele pot fi 0
piedica in calea cunoa~terii. A~adar, in fiecare dintre noi au Joe
in permanenta doua procese opuse. Ratiunea, con~tiinta com-
prima spatiul, timpul ~i materia, tinzand sa Ie reduca la un
punct. Simturile, la riindul lor, dau n~ere spatiului, timpului
~i materiei, dilatiindu-Ie tot mai mult. Proeesul de pulsare se
constatii la toate obiectele din Univers. Intruciit Universul este
holografic nu numai in spatiu, ci ~i in timp, rezultii cd in
~
I
I
!
If
. I
31

17. fiecare secunda este incifrat intreg procesul de aparitie ~i
disparitie a Universului.
A~adar, cu cat mai ample ~i mai profunde sunt simturile
noastre, cu amt mai vasta este intinderea de spatiu ~i timp pe
care 0 cuprind acestea. Densitatea informationala a sentimen-
tului poate cre~te ~i poate ajunge, in ultima instant1, Sa
cuprindii ca amploare intregul Univers. Daca fiecare particula
este deopotriva ~i 0 uncia, altfe spus, spatiu, atunci putem
afirma ca orice obiect din Univers are 0 natura ondulatorie.
Prin urmare, orice obiect ocupa ca volum, in plan subtil,
intregul Univers. Astfel, toate obiectele din Univers, deose-
bindu-se in mod esential unul de celalalt in exterior, sunt
indisolubillegate intre ele in plan ondulatoriu, alcatuind un tot
unitar absolut in planul informational primordial.
Rezulta cii fiecare obiect contine 0 informatie completil
asupra intregului Univers ~i asupra evenimentelor care au loc
in el. intrucat omul este, totodati, ~i 0 structura de camp,
spatiala, ocupand, in plan subtil, intregul Univers, putem
presupune cii principalele programe informationale (dupa ni-
velul informational primordial unitar) sunt stocate, in primul
rand, in structurile lui de camp ~i, abia dupa aceea, in
structurile lui fizice.
Existii mii ~i mii de miirturii care dovedesc ca sensibilitatea
omului ~i interactiunea lui informationala cu lumea incon-
juriitoare continua ~i dupa incetarea functiilor fiziologice,
adica in timpul mortii clinice. <:;apacitatea de a vedea,
semnalata la indivizi care au orbit, sau comunicarea, atunci
cand s-a produs 0 dezintegrare a functiilor creierului etc.,
dovedesc ca sensibilitatea ~i emotiile noastre sunt, prin natura
32
1
lor, mai intai de toate, ni~te structuri de camp. Prin urmare, pe
langa genotipul fizic, al cromozomilor materiali, trebuie sa
mai existe ~i un genotip al structurilor de camp. Doar in felul
acesta poate fi explicata posibilitatea clonarii, cand lichidul
intracelular indepline~te un anum it program, ai carui exponenti
materiali nu sunt prezen(i. Or, daca existil un genotip al
campului ~i 0 sensibilitate la nivelul campului, atunci putem
admite posibilitatea perpetuarii personalita(ii umane dupa
distrugerea completa a inveli~ului fizic. A~adar, mitul despre
sufletele celor mor(i devine 0 realitate. Vorbim despre am-
ploarea emotiilor umane, care cuprinde ~i dirijeazil un anumit
volum de spa(iu ~itimp.
Dintre toate emotiile, cea mai ampla este sentimentul de
iubire. EI este in cea mai mica masura legat de inmmplarile de
moment ~i are 0 dependen(il minima fa(il de lumea incon-
jllratoare. Cu cat mai inaltil este sensibilitatea omului, cu atat
mai amplu ii este sentimentul de iubire ~icu atiit mai mare este
volumlll de spatiu ~i timp pe care-I modeleazil ~i stapane~te,
dirijandu-I. $i, respectiv, cu amt mai mare poate fi amploarea
posibilitiitilor lui intelectuale ~ispirituale.
Agresivitatea este 0 forma de aparare. Ea apare atunci cand
fiinta vie nu este in stare sa controleze situa(ia in care a fost
antrenata. Prin urmare, cu cat este mai mare amploarea iubirii
in sufletul omului, cu atat mai pu(ine emotii agresive ii sunt
necesare pentru a dirija situatia. Daca, in plan subtil, orice
obiect ocupa tot Universul, rezulta ca trebuie sa existe un
sentiment de iubire absolut, care sa cuprinda ca amploare
intregul Univers ~i sa dea na~tere la tot ce este in Univers.
Fiecare obiect din Univers poartii in sine acest sentiment ca pe
~
..-J
." "-T"'"
I
33
~ -

18. I
"..
un program absolut. Prin urmare, atat natura vie, cat ~i cea
moarta poseda sensibilitate. De vreme ce natura moarta are
sensibilitate, rezulta ca putem admite la ea prezenta unor
anumite forme de con~tiintA, intelegand desigur ca amt
sensibilitatea, cat ~i con~tiinta se manifesta, la obiectele
inanimate, la nivelul campului.
Universul s-a nascut dintr-un punct ~i, in pofida noilor
forme de spatiu ~i timp, care se nasc permanent, el i~i
pastreaza caracterul unitar. Cu cat fiecare om i~i va mari
posibilitatile de a pastra ~i de a spori sentimentul de iubire, cu
atat mai putin acest sentiment va depinde de circumstantele
exterioare, cu atat mai apropiat va fi omul de cuno~terea
primordiala, ~i cu amt mai mult vor spori posibilitatile lui de a
stapani lumea inconjuratoare ~ide a se dezvolta armonios.
Elevii din cursul superior se pregatesc pentru 0 noua viatA,
care va evolua la 0 scara mult mai larga decat cea de pana
acum. Pe cat de bine vor reu~i ei sa modeleze evenimentele, sa
Ie inteleaga, pe atat de bine vor izbuti sa Ie dirijeze. Adaptarea
lor va decurge mult mai u~or dacii profesorul ii va ajuta in
dezvoltarea metodei de cunoa~tere con~tient-senzoriala.
Cunoa~terea se realizeaza, in primul rand, pe cale senzo-
rialii, emotionala. In miisura in care profesorul va reu~i sa-i
convingii pe elevi cii buniitatea sufleteascii ~i sentimentul
iubirii sunt principalele conditii de adaptare la viata incon-
juriitoare, in acea masurii vor izbuti tinerii Sa depa~eascii in
viitor situatiile dureroase ~i dificile. 0 conceptie eronatii
despre lume da na~tere unui caracter gre~it. Un caracter gre~it
duce la actiuni gre~ite. Actiunile gre~ite provoacii boli, neno-
rociri ~ideterminii inchiderea perspectivelor ~ia posibilitatilor.
34
1
Conceptia despre lume poate fi rezumata la cateva principii
de baza:
in ce consta sensul vielii?
Ce este fericirea?
Cum safii fericit?
Cum sa te comporli corect in societate ~i infamilie?
Cum sa oblii mai multe in viala?
Cum sa devii mai bun?
Cand adolescentul identifica sensuI vietii cu valorile
materiale, sfera lui emotional a se ingusteaza, la fel ~i posi-
bilitatile de cuno~tere. EI are din start 0 adaptabilitate scazuta
la lumea inconjuratoare ~i, la orice situatie ie~ita din comun,
raspunde cu ganduri ~iactiuni agresive.
Cand elevul din cursul superior vede scopul ~i sensul vietii
in dezvoltarea aptitudinilor ~i a intelectului, spectrul lui
emotional devine mult mai larg. De aceea, posibilitatile de a se
dezvolta ~i de a se adapta la lumea inconjuratoare, precum ~i
nivelul fericirii se situeazii la el cu 0 treapta mai sus. Pierzand
pentru moment in fata celui dinmi, el, rara indoiala, va obtine
mai multe in viitor.
Cu toate acestea, intelectul uman, aptitudinile, logica,
indiferent de anvergura lor, sunt legate de stiipanirea ~i
dirijarea unui volum redus de spatiu ~itimp. De aceea, in cazul
unor procese ample, capacitatea de adaptare a acestui individ
nu poate fi mare ~i el este condamnat sii incerce, fatii de
oameni ~i fatA de lumea inconjuriitoare, emotii agresive de
lungii durata, care decurg lent ~i inexpresiv. Respectiv si
amploarea actiunilor agresive este mai mare, iar consecintele
acestora sunt ~i mai grave. Astfel de persoane se pot alege cu
35
~
.~ '_e- ,..p". .
-
I
I
!.
;f

19. afectiuni cronice incurabile ~i cu 0 serie neintreruptA de
necazuri ~i nenorociri. Orice emotie agresiva se va desfii~ura
dupa aceea in spatiu ~itimp ca un program de distrugere ~i de
nimicire a lumii inconjuratoare. Cu cat se mentine mai mult
emotia agresiva, cu atAt mai mare ii este amploarea in timp ~i
spatiu ~i cu atilt mai sporita ii este densitatea informationala.
Ajungand la saturatie, programul trece de la obiectul fizic la
structura lui de camp.
Unitatea existentil la nivelul campului face ca programul de
distrugere, adica emotia agresiva indreptata impotriva unei alte
persoane, sa se intoarca cu 1800 ~i sa inceapa sa-~i distruga
propria sursa, cu alte cuvinte, supararea indelung dospita, ura,
blamarea, dorinta de razbunare se transforma, mai devreme
sau mai tiirziu, intr-un program de autodistrugere, intr-o
anihilare fizica lentil sau rapida.
A~adar, 0 conceptie despre lume care se axeaza pe valorile
materiale sau spirituale poarta in sine inca din f~ germenii
agresivitAtii ~iai viitoarelor probleme.
Chiar ~i atunci cand individul i~i propune ca scop principal
aspectele spirituale cele mai elevate. cum sunt idealurile,
moralitatea, etica, iubirea pentru aproape sau pentru 0
comunitate de oameni, cunoa~terea emotionala a Universului ii
ramane limitata, deci presupune agresivitate.
in masura in care tanarul va intelege ca scopul ~i sensuI .
vietii constau, in primul rand, in atingerea acelui nivel de
iubire din care a luat na~tere Universul, celelalte obiective
secundare se vor putea conecta la scopul principal, iar
capacitatea lui de adaptare ~i de cunoa~tere a lumii va putea
atinge cote maxirne.
36
1
Cu cat mai ample sunt emotiile iubirii, cu atilt mai sporitA
este densitatea informationala a acesteia ~i cu atilt mai subtil
este planul la care accede iubirea, apropiindu-se tot mai mult
de planul informalional primordial.
A~adar, dupa distrugerea inveli~ului fizic al omului, sen-
timentul iubirii continua sa existe. Spre deosebire de aceasta,
valorile materiale ~i spirituale se pierd 0 data cu imbatriinirea
~i moartea. De aceea, dorinta de a face din acumularea
valorilor materiale sau spirituale scopul suprem al vietii poartil
in sine, de la bun inceput, premisele unor traume psihice ~iale
unui stres imposibil de dep~it.
in concluzie, dinamica valorilor noastre materiale ~i
spirituale, cum sunt bunastarea materiala, aptitudinile, coe-
ficientul intelectual, potenlialul spiritual ~iabilitatea de a dirija
lumea inconjuratoare, este conditionata de proporliile sensi-
bilitAlii noastre ~i, in primul rand, de capacitatea noastra de a
simli iubirea.
Cu cat este mai mare dependenta iubirii de aspectele
materiale ~ispirituale, de situaliile de moment, cu atilt este mai
redus volumul de spaliu ~i timp pe care ea 11poate cuprinde,
indepartiindu-se, in consecinli, tot mai mult de cauza pri-
mordiala. Dimpotriva, cand omul se axeaza pe iubire ~i
blandete ~i nicidecum pe emotiile negative, eliberandu-se
treptat de dependenta falil de lumea inconjuratoare, el se
apropie de cauza primordiala, capatand astfel posibilitatea de a
se dezvolta armonios. Prin urmare, cel ce inabu~a iubirea din
considerente materiale sau din cauza principiilor ~i idealurilor,
sau chiar dintr-un scrupul moral ~i etic, subordoneaza formele
strategice de cunoa~tere a lumii celor tactice. De aceea, mai
~
.~
.".--"'.-- '_"'A"
!.
;f
37
............. -

20. I
r-
devreme sau mai tarziu, el va e~ua.
A~adar, sentimentul de iubire, care ne umple
reprezintii 0 valoare in sine ~i reprimarea lui nu
justificatii prin nimic.
Individul razbunator ~i susceptibil incearca sa stiipaneasca
lumea inconjuratoare pornind de la propriile sale principii, de
la etica ~i moralitatea sa. Amploarea emotiilor lui se restrange,
iar adaptarea la mediu scade. In consecinli, urmeaza un nou
val de emotii agresive. Insa, daca va renunta con~tient la
dorinta de a se razbuna, de a condamna ~i de a se supara, el va
constata ca posibilitiitile lui de cuno~tere ~i de stapiinire a
mediului inconjurator devin tot mai mari.
A~adar, in masura in care elevul din cursul superior tinde
sa cultive bunatatea sutleteasca ~i se concentreaza asupra
sporirii sentimentului de iubire, vor spori ~i posibilitatile lui de
a controla situatia ~i de a dep~i dificultatile cu care se
confrunta, indiferent de anvergura activitatilor sale ulterioare.
sutletul,
poate fi
1
SITUATIA DE STRES IN
,
VIATA ADOLESCENTULUI.
DEFINITIE ~I TlPOLOGIE
Parintele conceptului de ,,sIres", Hans Selye, afirmase
candva: "Stresul Inseamna moarte". Insa, dupa mai multi ani
de investigatii, el a ajuf!s la 0 definitie total opusa celei dintiii:
"Stresul Inseamna viata".. Prin urmare, nu mecanismul
stresului ca atare prezinta un pericol, ci atitudinea gre~ita fata
de ceea ce numim noi stres. Daca un eveniment oarecare
ameninta sa ne puna In pericol, apare 0 stare de stres, care
elibereaza rezervele interioare ale organismului, ajutandu-I sa
supravietuiasca. Mai Intai de toate, stresullndeamna la actiuni
energice, la transformari exterioare sau launtrice. Actiunile
energice Intreprinse In plan exterior ne ajuta sa supravietuim
pentru moment. Ele reprezinta conditia unei supravietuiri
tactice. Schimbarile launtrice Insa lucreaza In contul
Supravieluirii strategice, de perspectiva.
Studiind coloniile de microorganisme, biologii au observat
un fenomen interesant. Intr-o colonie, mutanlii constituie In
39
~
.¥-..
- .." .~. . ....
;i

21. medie 2-3% din numarul total. Oe regula, ei prezinta 0
capacitate vitala scazuta. Mai Inainte, ei erau considerati 0
abatere de la programul genetic al comunitiitii. Oar, atunci
cand conditiile devin pregnant nefavorabile, numarul mutan-
tilor cre~te pana la 30%. Apar specimene care manifesta
capacitiiti complet diferite de ale celorlalte microorganisme.
Jar cu ajutorullor colonia reu~e~tesa supravietuiasca.
Acela~i mecanism poate fi aplicat destul de simplu ~i
omului. 0 destabilizare periodica a planului exterior ~i launtric
este necesara pentru adaptarea la mediul Inconjurator. Cer-
cetarile antropologilor arata ca, In lipsa schimbarilor negative,
care se produc periodic pe intinsul planetei, omul n-ar fi
evoluat. Dadi olnul ar inceta sa se hraneasca, ar muri, tnSa,
abtinandu-se periodic de la mancare, el I~i prelunge~te durata
medie de viata. A~adar, stresul este necesar nu numai
adaptarii individului la mediul Inconjurator, ci ~i evolutiei lui.
Ramane de vazut doar cand stresul este periculos ~i cand este
benefic.
Exista 3 tipuri de stres. Stresul ca situatie neplacuta In
prezent. Stresul ca neacceptare sau regretare a trecutului.
Stresul ca teama de viitor. Sa analiziim primul tip de stres.
in evul mediul, Invatatul Ibn-Sina a efectuat urmiitorul
experiment. EI a legat 0 oaie sanatoasa ~i bine hranita la 0
distanta de 5 metri de un lup. Peste trei zile, oaia a pierit.
AI~exemplu. Oaia fata un mielut mort. Organismul Ii este
infectat ~i nimic n-o mai poate salva. Atunci i se aduce un miel
nou-nascut de la 0 alta oaie. Ea Incepe sa-I hraneasca, se pune
pe picioare ~isupravietuie~te.
AI treilea exemplu. 0 turma de maimute este speriata de
40
1
urletul sirenei, declan~at brusc. Cuprinse de panic!, ele 0 rup
la fuga. insa una dintre maimute este legatii ~i imobilizata.
A~adar, ea nu poate nici sa fuga, nici sa faca vreo mi~care.
Orept urmare, maimu(a sufera un infarct.
Ce s-a intamplat in primul caz?
Stresul elibereazii potentialul de apiirare ~itrece organismul
pe un regim fOr(at. insa, cand stresul dureazii prea mult, se
produce 0 epuizare energetica nervoasa, care poate duce la
boala sau moarte. Prin urmare, capacitatea de a ne deconecta
la timp Intr-o stare de stres ne permite sa ne piistriim sanatatea
~i forteIe 1recesare dezvoltiirii ulterioare. Oricat ar piirea de
ciudat, omul trece prin asemenea situatii mereu, atat doar ca
lupul, ca sa zic a~a, se afla la 0 distantii ceva mai mare.
Fiecare dintre noi trece prin situatii care amenintii direct
sau indirect viata, sanatatea, cariera, bunastarea noastrii. Oaca
yom schimba periodic ritrnul vietii, al situatiei in care ne
aflam, stresul va Inceta sa mai fie continuu, devenind dozat, ~i
din periculos se va transforma in benefic. Cei care sunt
pasionati de mar~uri turistice, de plimbari in sanulnaturii, de
sport Invatii, In primul rand, cum sa se deconecteze de la
starile de stres, de la evenimentele neplacute, legate de familie
~i de locul de munca. Cu alte cuvinte, stresul poate fi dirijat,
transformand veninuJ in medicament.
Sa presupunem 0 altii situatie: lupul este legat ~i imobilizat,
iar oaia este pusa deasupra lui sau este chiar legatii de el.
Stresul va trece mult mai repede ~ioaia va supravietui, caci
lupul va fi pentru ea nu doar un simbol al mortii, ci ~i 0 fiintii
vie, cu blana, miros, mi~cari. La inceput, stresul va fi atat de
puternic, Incat cuno~tinta i se va deconecta sau I~i va incetini
~
.~
. ., .. ."v~- ~ .~..
;I
,
41
~ -

22. activitatea. Pe urma insa atitudinea fata de sursa de pericol se
va schimba. Prin urmare, se poate realiza 0 schimbare de
atitudine fata de stres §i 0 discreditare a importantei lui.
,
Daca omul §i-a format 0 atitudine unilaterala fata de stres,
socotind ca trebuie sa evadeze sau sa-I anihileze cu orice pret,
0 atare abordare a situatiei poate genera probleme.
Imaginati-va ca aveti la serviciu un coleg care va este
nespus de antipatic. Nu va puteti da demisia, dar nici nu-i mai
puteti suporta prezenta. Daca aceasta situatie va continua mult,
ea risca sa va afecteze sanatatea §i starea psihica. Sa pre-
supunem acum ca v-ati decis sa abordati problegia in felul
urmator: stabiliti ce anume va displace la acest om, apoi va
apropiati §i intrati cu el in vorba. Incercati sa aflati cat mai
multe despre el §i despre familia lui. Continuati in felul acesta
pana dnd veti simti ca in sufletul dumneavoastra ia na§tere un
sentiment cald. Inchipuiti-va cum era el mic copi!. Ce nu i-au
putut oferi parintii? Imediat ce acest sentiment de caldura
sufleteasca va deveni stabil, stresul va disparea. Prin urmare,
pastrarea bunatatii suflete§ti, capacitatea de a intreziiri la orice
individ §i calitiiti pozitive ne ajuta sa ne schimbam atitudinea
fata de stres §i sa-I diminuam.
Dar sa presupunem ca lucrurile au evoluat altfel: incercarea
dumneavoastra de a stabili un contact cu persoana respectiva a
determinat-o sa reactioneze brutal §i chiar sa va injure. Atunci,
oricat ar parea de ciudat, veti constata ca sufletul va este
cuprins de un sentiment de blandete §i de seninatate, astfel
incat, a doua zi, veti putea trece deja cu mai mult calm pe
langa ea. De ce s-a intamplat a§a? Explicatia este urmatoarea:
v-ati transferat pretentiile de la nivelul de profunzime la cel de
42
"
i
suprafala. Cu alte cuvinte, ati incercat sa stiipaniti situatia de
stres. La fel §i in cazul oii ingrozite: daca aceasta ar fi behait
mereu, ar fi putut ramane in viala. 0 permanentii apreciere
negativa a situatiei poate duce la aparitia unor afectiuni grave
§i la scaderea potentialului creator. Altfel spus, omul poate
vedea lupul chiar §i acolo unde acesta nu exista. in concluzie
.
,
rigiditatea in aprecieri, fie ca este vorba de oameni sau de
lumea inconjuratoare, fixarea pe aspectele negative ale vietii
se pot solda cu 0 stare de stres permanenta la nivelul sub-
con§tientului, iar mai mrziu cu afectiuni fizice §i cu dimi-
nuarea capacitiitilor spirituale.
Sa trecem la cea de-a doua situatie. Organismul animalelor
este slabit dupa 0 na§tere dificila. EI este infectat cu toxine §i
istovit de sarcina. Se produce 0 destabilizare, nu atilt a planului
exterior, cat a starii lui interioare. Organismul viu reprezintii,
de fapt, 0 colonie de celule, in care au loc permanent procese
distructive §i modificari, insa aceste modificari sunt tinute sub
control, fiind grupate dupa anumite functii. Atunci cand
proportiile destabilizarii depii§esc capacitatea acestor functii,
organismul se imbolnave§te sau moare. In cazul dat, oaia era
sortitii pieirii, caci nivelul modificiirilor care s-au produs in
organismul ei a depa§it limitele admisibile, sau, folosind
terminologia noastra, a depii§it normele admisibile. Oii i se
aduce un mielut abia filtat, ceea ce determina 0 poten(are
bruscii a mecanismului iubirii §i a afectiunii pentru 0 altii tiinta
vie. Drept urmare, proportiile stresului devin surmontabile. De
aici tragem concluzia ca rezervele suflete§ti de blandete
interioara, de iubire §i caldura determina capacitatea noastra de
a invinge stresu!.
f
.~
. - '""M-.'- ~.
!.
/
,
43
~ -

23. Persoanele inraite, inveninate, care au mereu tendinta de
a-~i inabu~i sentimentele calde, prietenoase, W mic~oreazA
posibilitatile de adaptare ~i de cuno~tere a lumii incon-
jurntoare. Mai devreme ori mai mrziu, agresivitatea interioara,
reprimarea iubirii ~i bunatatii suflete~ti Ie va afecta nu numai
sanatatea fizica, ci ~i pe cea psihica, diminuandu-Ie aptitu-
dinile ~i potentialul creator. in lagarele de concentrare, unde
oamenii erau supu~i unui stres permanent, primii care piereau
erau criminal ii, dar ~i oamenii inraiti ~i disperati. Ultimii
mureau aristocratii ~i credincio~ii, adica acei oameni, pentru
care bunatatea sufleteasca, pastrarea rezervelor interioare de
iubire constituiau un principiu de bazA.
In decursul mai multor ani, oamenii de ~tiinta americani
s-au zbatut sa elucideze cauzele durerilor acute in zona abdo-
menului la copiii mici de numai cativa ani. Au fost examinate
cateva mii de cazuri. S-a constatat ca, in perioada sarcinii ~iin
cea premergatoare ei, viitorii parinti au manifestat nervozitate
~i ingrijorare excesiva. Cu alte cuvinte, emotiile negative,
stresul pe care nu au putut sa-I dep~easca parintii in intervalul
de timp mai sus mentionat se transmit copiilor lor, ampli-
ficandu-se la ace~tia.
Cercetarile intreprinse de autorul lucrarii de fata au
demonstrat pe baza a sute de exemple ca pana ~i starile de
stres din copilarie ~i adolescentii, care n-au fost dep~ite, pot
influenta negativ caracterul, sanatatea ~i soarta urma~ilor. A
fost descoperit un nou mecanism de autoreglare: daca indi-
vidul se concentreaza asupra sentimentelor de iubire ~i
blandete, retraind imaginar de zeci de ori toate situatiile de
stres, atat in sufletul lui, cat ~i in eel al copilului se produc
44
~
schimbari benefice de profunzime. Aplicand acest mecanism,
parintii i~i pot ajuta copiii, sporindu-Ie considerabil capacitatea
de depa~ire a situatiilor de stres. ~i nu numai atal. Am asistat
de multe ori la vindeearea copiilor bolnavi fizic sau psihic,
drept urmare a efortului de armonizare interioara fiicut de
parintii lor.
in cazul unui stres de nedep~it, boala functioneazA ca un
adjuvant. Afectiunea fizica sau psihica destabilizeazA echi-
librul organismului. Un anumit tip de stres elimina alt tip de
Sires. Deei se produce 0 inlocuire a unui tip de stres cu altul.
Pe fondul bolii, orice stres dispare, fiind dep~it de mai mull.
A~adar, capacitatea de a invinge orice stres, sporirea bunatatii
suflete~ti, disponibilitatea de a oferi celor din jur caldura
sufleteasca - prin vorbe, comportament, grija fata de ei - toate
acestea, acumulandu-se in subcon~tient, ne modeleazii carac-
terul, ajut8ndu-ne ulterior sa scapam de multe boli.
Sa trecem la eel de-al treilea caz. Fiinta vie se deosebe~te
de obieetul inanimat prin reactia pe care 0 are fata de mediul
inconjurator. Orice schimbare a mediului inconjurator ne pro-
voaca emotii, fie pozitive, fie negative. A~adar, rasuna urletul
sirenei. Acesta destabilizeaza starea psihica a maimutei,
amenintiind ~i cu 0 destabilizare in plan fizic. Pentru a piistra
starea de confort interior, maimutele 0 iau la fuga. insa, daca
maimuta nu poate face nici 0 mi~care, stresul continuu ii
provoacii emotii de frica, urn ~i dorinta de a evada din viatii.
Aceste emotii agresive, negative au provocat infarctul.
Cum stau lucrurile intr-un mediu uman?
Sa presupunem ca doi indivizi au fost jigniti pe nedrepl.
Primul i~i expune obieetiile, incercand sii modifice starea
~
.~
. .. .".'
fA~
;f
45
~ ----

24. lucrurilor. Cu cat mai numeroase Ii vor fi tentative Ie ~i cu cat
mai energic va cauta el sa stabileasca motivele celor
Intiimplate, cu atat mai putine emotii negative se vor isca In
sufletul lui. Celalalt nu face decat sa se supere, refuzand sa
actioneze, cu alte cuvinte, Incremene~te In aceasta stare. in
consecinta, el se poate alege cu 0 afectiune fizica. A~adar,
depa~irea stresului depinde de cat de energici suntem, de
capacitatea noastra de a transforma emotia negativa In actiune.
Cercetarile de ultima ora ale oamenilor de ~tiinta americani In
problema longevitiitii au aratat ca exista doi factori care se
Intrunesc la indivizii cu 0 durata exceptionala a vietii:
bunatatea sufleteasca ~i activitatea intensa. Tocmai acestea
sunt calitatile necesare depa~irii cu succes a starilor de sIres.
Emotia agresiva, supararea este 0 Incercare de autoaparare.
E ca 0 dorinta de a anihila obiectul stresului. Daca individul va
fi Invatat cum sa se apere, supararea ~i urmarile unui sIres
nedep~it Ii vor afecta Intr-o miisura mai mica sufletul. Sa
presupunem ca, Incercand sii-mi cumpar un apartament, am
fost tras pe sfoara. Daca nu voi ~ti cum sa actionez, ma voi
umple de necaz ~i ura. Dar daca ma familiarizez cu legislatia,
consult un jurist, apelez la prieteni, ca sa aflu cum se
procedeazii Inasemenea cazuri, apararea mea se transforma
Intr-un sistem de actiuni judicioase. Ea Inceteazii sa mai fie 0
emotie agresiva periculoasa. Mai exista ~i un alt aspect
important. Dad voi lua In calcul din timp toate variantele
dezagreabile posibile, atunci, chiar ~i In cazul aparitiei unei
situatii neprevazute, voi reu~i sa dep~esc mult mai u~or starea
de stres. A~adar, una dintre premisele depa~irii stresului este
pregatirea pentru el!
46
1
f
.~
Vom fi pregati!i din timp sa Infruntam 0 situa!ie de stres ~i
sa 0 ~~pa~im, dadl 0 yom include In existenta noastra ca pe 0
condl!le necesara dezvoltiirii.
Atunci cand, la Paris, solda!ii lui Petru I, Infierbanta!i dupa
0 'baie de aburi, s-au aruncat In apa prin sparturile Tacute In
ghea!ii, parizienii au crezut ca ei vor sa se sinucida. Pe fondul
unei stari suflete~ti de seniniitate ~i bucurie, apa rece ca gheata,
aparent periculoasa, actiona ca un leac. in Rusia, 0 tradi!ie
bll1e statornicita interzice certurile~i Injuraturile In sauna,
Dac~ ~mul vine sa faca baie de aburi Intr-o dispozi!ie proasta,
Irasclbtla, el se poate Imbolnavi:'
Cu un secol In urma, naufragia!ii nu supravietuiau mai mult
de cateva zile, iar autopsia ulterioara ariita ca ei au murit de
foame. Astiizi, cand oamenii au aflat ca abstinenta alimentara
poate fi benefica ~i ca existii metode speciale p~ntru !inerea
unel cure de foame, s-a constatat ca 20, 40, 50, 70 de zile de
abstinen!ii nu provoaca 0 epuizare excesiva. S-a' remarcat
u~l11atorullucru: daca, In timpul curei de foame, omul Incepe
sa se enerveze sau sa se Ingrijoreze, cura trebuie Intrerupta
neintarziat, Intruciit ea devine daunatoare sanatatii.
Incapacitatea de a depa~i 0 stare de stres are un efect de
rezonan!ii asupra tuturor celorlalte situa!ii de stres. Multe
p~rsoane, ciocnindu-se de 0 situatie insurmontabilii ~i Ineer-
cand emo!ii agresive (iar, pentru adaptarea noastra la mediu
acestea sunt du~manul numarul unu), Tara sa-~i dea maca;
seama de acest lucru, Incep sa manifeste emo!ii similare In
orice altii situa!ie.
Astfel, dacii cineva, de piIda, ~i-ajudecat aspru parin!ii, va
mal1lfesta acee~i atitudine ~i fa!ii de alti oameni. Deseori
L
;f
47
............... -

25. I
r
sursa de stres 0 reprezin!! conceptia noastra despre lume. Oaca
ne aflam mereu in cautare de vinovati, fiira indoiala ca yom fi
cople~iti tot timpul de emotii agresive, fapt ce ne va diminua
adaptabilitatea. in epoca abolirii cultului personali!!tii,
oamenii au capatat acces la adevarul despre evenimentele
dramatice din trecut. intreaga tara se afla intr-o stare de stres.
Orept reactie, s-a incercat aruncarea tuturor vinilor asupra unui
singur conducator al statului: Stalin. Au izbucnit emotiile
agresive, dispretul, blamarea, ura. Mai tArziu, aceas!! stare de
stres, care nu a putut fi dep~itA, a atras dupa sine urmari
negative. insa cei mai putin miopi dintre istorici afirmau ca
Stalin nu poam nici 0 vina. Caci, spre exemplu, unul dintre
liderii posibili, Trotki, fusese un om mult mai crud. lar Stalin,
dupa cum s-a dovedit, nu s-a abatut intru nimic de la
principiile elaborate de Lenin. Atunci a pomit un val de
invinuiri la adresa lui Lenin. Informatia despre acesta s-a
dovedit a fi ~i mai ~ocanta. Apoi s-a constatat ca Lenin, in
principiu, a actionat in conformitate cu programul trasat de
Marx ~i Engels in operele lor. Abia in zilele noastre, multi
incep sa inteleaga ca nu imperfectiunea unui individ sau a unui
grup anum it de oameni este responsabiJa de nenorocirile prin
care a trecut (ara. Cauza rezida in imperfectiunea doctrinei
comuniste insa~i, deci ~i a reprezentarilor noastre despre lume
~ioameni.
"Nu exista oameni, exista idei " - spuneau vechii indieni.
A~adar, 0 conceptie coree!! despre lumea inconjuratoare ~i
impulsul sustinut de a cunoa~te lumea constituie premisele
depa~irii starilor de stres care se produc la scara mare.
Studierea inceputurilor filozofiei ~i religiei ne ajuta sa
48
~
~_.~.-. ~ ..."..~
. _..~.
invingem tendinta receptarii unilaterale a lumii ~ia situaliilor.
Ceea ce credem acum ca ar fi daunator, maine se poate dovedi
benefic. 0 atare abordare ne ajuta sa punem capat emoliilor
negative ~i sa pastram in orice situalie blandelea sufleteascii.,
atat de necesara dep~irii starilor de stres.
Omul se deosebe~te de animal prin capacitatea sa de a
giindi abstract. Memoria ne permite ca, analizii!ld eveni-
mentele trecutului ~i urmarile lor prezente, sa facem gene-
raliziiri, care ne dezvolta conceptia despre lume ~i sporesc
adaptabilitatea noastra la ea. Imaginatia ne permite sa
modelam viitorul. Cu cat mai activ lucreazii imaginatia
noastra, cu cat cream mai multe modele imaginare. cu aliit mai
bine ne orien!!m in timpul prezent ~i cu atat suntem mai
pregatili pentru viitor. Oar stresul poate fi generat nu numai de
intamplarile prezente. Uneori, el se poate ascunde ~i in spateIe
trecutului sau in viitor.
in cazul in care trecem printr-o situalie neplacutii in
prezent, putem totu~i sa incercam s-o modificam sau sa ne
schimbam atitudinea fata de ea. insii, daca aceastii situatie
apartine trecutului, ne este deja imposibil sii mai schimbam
ceva ~i atunci nu ne ramane altceva decat sa revenim asupra
atitudinii noastre fata de ea. Dacii ne menlinem emotiile,
stiiruind in dorinla de a schimba situatia, ~i regretam trecutul,
neacceptandu-I, apare 0 suprasolicitare psihica. Atunci ciind
omul munce~te mult timp in conditii de suprasolicitare fizicii
sau psihicii, beneficiind totodatii de foarte puline emolii
pozitive, stresul rezultat se poate dovedi imposibil de depa~it,
putand duce la urmari grave. Fixarea unui obiectiv imposibil
de realizat ~i dorinta aprigii de a-I atinge due la distrugere
49
-
;f

26. fizica sau spirituala. Suprasolicitarile psihice sunt mult mai
periculoase dedit cele fizice. De~i se acumuleaz! pe
neobservate, efectele lor sunt resimtite 0 perioada mult mai
indelungata de timp ~i se pot prelungi pentru ani ~izeci de ani
de zile.
Pana la Sigmund Freud se credea ca emotiile dispar tara
urma, atunci cand dispare factorul care Ie-a provocat.
Cercetarile efectuate de Freud, lung ~i de altii au aratat ca
emotiile umane au 0 structura complex! cu mai multe niveluri.
Exista emotii de suprafat!, care reactioneaz! la evenimentele
din jurul nostru, ~i existii emotii de profunzime, a caror
existent! n~i macar nu 0 banuim, de~i importanta lor poate fi
mult mai mare decat a celor de suprafat!. Freud a descoperit
ca emotiile noastre au 0 inertie colosala. Disparand la
suprafata, ele continua sa existe ani in ~ir in subcon~tientul
nostru. Inertia emotiilor este necesara functionarii meca-
nismului memoriei. lar tara 0 memorie dezvoltatii este
imposibil mecanismul gandirii. La baza gandirii sta meca-
nismul compararii a doua sau mai multe marimi in spatiu ~i
timp. Cand nu suntem in stare sa evaluam situatia, sa 0
analiziim ~i sa 0 comparam, are loc franarea proeesului de
gandire.
Psihologii din Uniunea Sovietica au efectuat urmatorul
experiment. Mainile unui voluntar au fost cufundate in ghips,
care a fost lasat sa se intiireasca, apoi prin fata lui au trecut
prietenii ~i rudeIe. Omul n-a fost in stare sa-i recunoasca. S-a
constatat ca procesul de recuno~tere, de sintetizare, adica
procesul gandirii, este indisolubillegat de proeesul emotional.
Cand are loe procesul recunoa~terii, degeteIe mainilor omului
50
4
f
.~
. -, n'~"'-
_..~- ~.
tresar de parca ar pipai fetele celor apropiati sau orice alt
obiect pe care 11 prive~e el. Aceste concluzii, ca ~i ideea
acestui experiment, au aparut dupa ce a fost observat
urmatorul fenomen.
in timpul celui de-al Doilea Ruboi Mondial, in spitalele
din spatele frontuIui erau adu~i geni~ii raniti. De regula,
ace~tia i~i pierdeau in urma exploziei mainile ~i vederea. De~i
starea lor psihica era normal!, iar creierul nu Ie era afectat de
traumatisme, dupa cateva zile la geni~ii raniti erau semnalate
tulburari ale vorbirii. Aceste tulburari erau destul de per-
sistente. Dar, daca pacientului i se modela din oasele radiale
un fel de cle~te, cu ajutorul cilruia sa poata simula mi~carile
din degete ~i pipai obiectele, vorbirea i se restabilea destul de
repede.
Din cele expuse mai sus se poate trage urmatoarea
concluzie: mecanismul de baz! al memoriei se afla in
sentimentele ~i emotiile noastre. Memoria rationala nu se
poate dezvolta tara 0 memorie emotionala. Toate emotiile
noastre sunt legate de lumea inconjuratoare, permi(iindu-ne
adaptarea la ea. in ultima instanta, ele se rezuma la emotiile
care stau la baza instinctelor noastre. Amploarea acestor
emotii depa~e~te cu mult 0 singura viat!. Ele se transmit din
generatie in generatie, iar volumul de spatiu ~i timp pe care 11
cuprind depa~e~te cu mult amploarea emotiilor de moment.
Fara astfel de emotii de amploare ~ide foarte lunga duratii este
imposibila adaptarea, atat de necesara, la mediul inconjurator,
caci procesele momentane sunt 0 reflectare a proceselor de
lunga durata. Prin urmare, pentru ca orice entitate vie sa se
poata adapta, este necesar ca straturile care stau la baza
;f
51
~ ---

27. memoriei emotionale sa reactioneze la Intregul Univers.
Trebuie sa existe. 0 emotie prin intermediul careia orice
entitate vie poate sa primeasca informatiaprivitoare la toate
procesele care au loc In Univers. De la aparitia tuturor
forme lor vii ~i pana In prezent, aceasta emotie trebuie sa fie
continua, iar activarea ei maxima trebuie sa aiba loc In
momentul constituirii structurilor informationale ~i fizice ale
entitatii vii. Aceasta emotie nu poate fi alta decat sentimentul
iubirii.
in viata oricarui organism viu existii doua perioade de
manifestare a acestei emotii. Prima, cand are loc formarea
structurilor informationale ale viitoarei entitati, ~ia doua, cand
se formeazii structurile fizice ale acesteia. La animale, peri-
oadele respective poarta denumirea de jocuri nuptiale, urmate
apoi de Imperechere. Cu dit omul resimte mai profund iubirea,
cu cat 0 cultiva ~i 0 pastreazii mai mult, marindu-i inertia, cu
atiit mai mari Ii sunt posibilitiitile de a cunoa~te ~i de a se
dezvolta In aceasta lume.
Cu alte cuvinte, sentirnentul iubirii poate fi numit prin-
cipala sursa informationala pentru toate fiintele din Univers.
Evenimentele se produc pe toate planurile: In Univers, In
Metagalaxie, in galaxia noastra, dar ~iinjurul nostru, pe 0 razii
de numai ciitiva metri. i;)i toate sun!, in egala miisura,
importante. Se deosebesc doar prin intervalele de timp diferite.
Pentru a-~i asigura supravietuirea inveli~ului fizic sau pentru
a-~i apiira teritoriul vital, fiinta vie este pusa periodic in
situatia de a se comporta agresiv. Oamenii de ~tiin(ii au
constatat un fapt paradoxa. Dintre toate emotiile instinctuale,
cele agresive se potolesc cel mai greu. De aici, psihologii au
52
,~
1 ~
.~
tras concluzia ca, la om ~i la celelalte fiinte vii, principalul
instinct este cel al agresiunii. in realitate, agresivitatea este 0
modalitate de adaptare prin procese rapide, de scurta duratii. in
masura In care omul se axeazii pe un astfel de mecanism, el i~i
blocheazii accesul la adaptarea strategica. Cu alte cuvinte,
priviti din perspectiva unei ample desfii~uriiri temporale,
indivizii care manifestii un grad sporit de agresivitate ~i lipsa
de bunavoin(ii sunt neviabili. Atunci cand persistii prea mult
timp, emoti ile agresive Incep sa disloce ~i sa distruga
sentimentul iubirii. in felul acesta, se produce 0 Intrernpere a
contactului cu procesele informationale din Univers, iar acest
lucrn duce la boala ~i la moarte. Cu alte cuvinte, daca
sentimentul de bliindete ~i iubire trebuie sa aiba 0 inertie
maxima, sentimentul de iritare, agresivitatea, comportamentul
dur trebuie sa aiba 0 inertie cat mai mica. Atunci ~i adaptarea
la lumea Inconjuratoare decurge In mod firesc.
Sa revenim la trecut. Daca individul apreciazii negativ
situatia care se deruleaza In prezent, avem de-a face cu 0
emotie agresiva de scurta durata, ciici orice apreciere negativii
conecteazii mecanismul agresivitatii. Aprecierea critica agre-
siva a unei situatii de moment reprezinta un pericol, totu~i unul
nu prea mare. Dacii apreciem negativ un grup de oameni,
statui sau Intreaga omenire, chiar ~i 0 scurta conectare a
mecanismului agresivitatii poate fi periculoasa pentru
siinatatea psihica ~i fizica. insa, daca apreciem emotional
negativ evenimentele trecutului, adica dispre(uim, condam-
niim, regretam, agresivitatea fata de iubire cre~te de sute ~i mii
de ori. Respectiv scad ~i posibilitiitile noastre de adaptare ~i
atunci orice stres devine imposibil de depa~it.
I
I
!.
;1'
53
.:............. ...-

28. I
r
De aceea emotiile negative legate de evenimentele tre-
cutului, in cazul in care nu ne schimbam atitudinea fat1i de
respectivele situatii, poate sa ne diminueze considerabil
capacitatea de adaptare in prezent. Sentimentele de frica,
neincredere provoaca stresul care de regula este legat de
evenimentele ~i situatiile din viitor. Influenteaza oare aceste
emotii starea noastra fizica ~i psihica?
Sa luam ~i sa analizam separat sentimentul fricii. De
regula, acest sentiment este legat de amenintarea directa a
vietii, adica, ea tine de procesele rapide ~i de scurt1i durata.
Leopardul se napuste~te asupra maimutei ca s-o s~ie ~i s-o
devoreze. La maimuta apare sentimentul fricii. Aceasta este
indisolubil legata de sentimentul urii ~i de dorinta de a nimici
leopardul. In principiu, orice sentiment de frica ascunde in sine
ura ~i dorinta de a nimici obiectul care a provocat frica. De
aceea, ingrijorarea sporitA, teama de viitor sunt sentimente
agresive instantanee, care au crescut in proportii de 1000 de
ori. Individul care se teme de viitor se distruge pe sine nu mai
putin activ dedit cel care regreta ~i blestema propriul trecut.
A~adar, una dintre conditiile principale pentru de~irea
stresului 0 reprezint1i atitudinea corect1i, din punct de vedere
emotional, fata de lumea inconjuratoare, fat1i de evenimentele
trecutului ~i ale viitorului.
Organismul elevului din cursuI superior se pregate~te
pentru 0 schimbare deplina a ritmului de viat1i. Este posibila
despartirea de parinti, in vederea continuarii studiilor intr-o
institutie de invat1imant superior sau a satisfacerii serviciului
militar. EI i~i ia ramas bun de la mediul ~colar. Regimului
destul de calm ~i de masurat al vietii de ~colar ii ia locul
54
1
~
. -"
schimbarea brusca a situatiei la facultate sau la locul de
munca. Majoritatea tinerilor urmeaza sa faca armata, unde
suprasolicitarile fizice ~i morale sunt inevitabile. La ace~i
varstA de 15 - 18 ani are loc, de obicei, ~i prima intiilnire cu
dragostea. Elevul din cursul superior se pregate~te pentru 0
viata de sine st1itAtoare,el va trebui sa-~i apere ~i sa-~i sustina
propriile interese, sa depuna efort pentru a-~i atinge scopul
propus, iar, in unele cazuri, el va trebui sa faca fat1i ~i
conflictelor.
Primii care-i pot veni in ajutor in aceast1i perioada sunt
parinti i. Daca parintii adopt1i 0 pozitie corect1i, ajutiindu-~i
copilul, dezvoltand nu numai relatii parinte~ti, ci ~i de prie-
tenie, apropiindu-se de el ca de un egal, atunci, in orice situatie
de stres, acesta Ie va simti sprijinul, ceea ce-i va .intAri sistemul
nervos ~i-i va largi posibilitatile. Insa, daca p1irintii incearca sa
inabu~e cu asprime orice Ii se pare gre~it in comportamentul
copilului, crezand ca in felul acesta instituie ordinea, ei nu fac
dedit sa-i aduca acestuia un prejudiciu, caci ii restrang
considerabil capacitatea de adaptare, oferindu-i doar un singur
model de comportarnent, care, in acceptiunea lor, este corect.
Pedagogia inseamna efort permanent, picatura cu picatura,
nicidecum 0 galeat1idintr-o data. Cand parintele cauta sa inte-
leaga care sunt, de fapt, necesit1itile copilului, aceasta com-
pasiune ~i participare efectiva (care nu exclude catu~i de putin
critica actiunilor gre~ite) se dovede~te a fi cu mul! mai salutar1i
dedit orice predica rostita pe un ton moralizator. Cand
piirintele nu dore~te sa inteleaga ce i se intiimpla copilului,
multumindu-se doar sa ridice intre ei doi un zid de exigente,
el iI cufunda pe acesta intr-o stare de sires greu de depa~it.
55
" '''.''A'' - .. ,
;I

29. Copilul ineeteaza sa mai fie ghidat de sentimentul de iubire ~i
prietenie falii de parinti, dimpotriva, elcauta un punet de
sprijin doar in sine insu~i. Acest lueru du.ce Ie egoism ~i la
eruzime falii de eeilalti oameni. Cand parintele line sa-~i
demonstreze in toate situatiile superioritate a fata de eopil, el ii
suprima aeestuia eea mai eficienta dintre posibilitalile de
invingere a starii de stres, care consta in rnentinerea bliindetii
~i a iubirii in sutlet. Umilirea copilului, afi~area propriei supe-
rioritati nu sunt nici proeedee pedagogi~, nici metode de
educatie, ele nu reprezinta altceva decat 0()axare gre~ita pe
propria foqa, inteligenta ~i importanta. Cu cat copilul este mai
protejat launtric fata de stres, avand 0 mar:e inertie a iubirii ~i
blandetii, cu atiit este mai greu de dirij at. Nu-i mai poti
porunci, trebuie deja sa tratezi cu el ca de 18 egalla egal. Multi
parinti vor sa vada in propriul lor copil no un prieten, caruia
trebuie sa-i arati consideratie, ci un sclav obligat sa depinda de
ei. in loe de iubire ~i blandete, ei se aleg eu senzalia propriei
superioritati ~i importante. ~i atunci tot pr~sul educational se
rezuma exclusiv la intarirea dependentei copilului fata de
parinti, precum ~i la dorinta de a face din el copia exacta a
propriei personalitati. Oar, pentru a se ob~:ine acest lucru, in
sufletul lui trebuie distrus obstacolul cel TImi mare, care este
sentimentul iubirii ~i al bliindelii. Fiecare parinte simte dorinta
de a-I face pe copil Sa depinda de el. in masura in care va
rezista acestei tentatii, tara a-i fi tearna Sa apara in oehii
copilului, in anumite momente, slab ~i vu I nerabil, el va reu~i
sa-i cultive copilului, in loe de frica ~i i nveninare, iubire ~i
blandele, care-I vor ajuta mai tiirziu sa tina piept incercarilor ~i
sa oblina cat mai multe in vialii.
56
i
f
.~
CONTROLUL ASUPRA
SITUATIEI
,
;f
in ultima vreme mi se intiimpla ceva ciudat: imi este
zadarnicita orice tentativii de a dirija mersul evenimentelor.
Dupa 0 scurta analiza mi-am dat seama cii acest lucru nu
poate fi decat salutar pentru mine. Caci, imediat ce ma
angajam in eeva, dorinta de a tine intreaga situalie sub control
cre~tea ca 0 avalan~ii. Urma neintarziat 0 explozie de iritare,
iscata din orice fleac. Pacientii imi miirturiseau deseori dorinta
venita ca din senin de a lovi sau chiar de a baga cutitul in
cineva (daca se intiimpla sa-I tinii in mana in acel moment).
Am trecut ~i eu prin asemenea stari. Acum inteleg cii este
yorba de dorinla exageratii de a-i dirija pe allii ~i de a nimici
pe oricine nu se supune. Atund cand te axezi pe propria ta
voinlii ~i dorinlii, uili de vointa Divina. latii de ce in budism
una dintre eonditiile obligatorii pentru obtinerea iluminarii este
renuntarea la dorinte. Prin urmare, eeea ee se cuvine sa
dezvoltiim in noi este capacitatea de a ne simti secundari ~i
57
~

30. r
,
vulnerabili, ~i nu puterea de a stApani lumea. Le explic adesea
pacientilor mei ca dorinta de a dirija mersul evenimentelor in
planul exterior stimuleazi'i dezvoltarea ~i largirea posibi-
litatilor, pe cand dorinta de a conduce lumea in plan subtil,
launtric provoaca boli ~imoarte.
Discutam nu demult cu 0 cuno~tintii despre problemele cu
care se confrunta un amic de-al nostru comun.
- I-a crescut nivelul trufiei, a fost parerea mea, i s-a creat
impresia ca Ie este superior celorlalti. Aceasta va duce, mai
devreme sau mai tiirziu, la un e~ec pe toatA linia. Pentru
acuratetea eXperimentului, propun sa alcatuim 0 listAde patru
persoane, inclusiv noi doi, ~i sa Ie examinam pe rand nivelul
trufiei.
- Primul, am zis, la acesta, totul pare sa fie in regula.
La al doilea era evident un nivel sporit al trufiei.
- AI treilea ? - m-a intrebat amicul meu.
- La acesta se anuntii un deznodamant fatal, am zis.
Nivelul trufiei nu-i Iasa nici 0 ~sa de supravieluire.
L-am examinat ~i pe al patrulea. Parametrul trufiei se afla,
de bine, de rau, la cote acceptabile. Numarul doi era amicul
nostru comun care avea 0 multime de probleme. tar numarul
trei m-am dovedit a fi chiar eu. [mediat am in(eles cum stau
lucrurile. Incepusem sa abordez in subcon~tient palierele care
tineau de alte lumi ~i care erau mult mai ample. Un an intreg
m-am tot rugat, pentru a ma elibera de cramponarile de
spiritualitate, aparute in unna contactului cu patru lumi.
Uneori, in timpul diagnosticarii se strecurau programe de
nivelurile 7 - J3, cu toate ci nu era yorba decat de 0 diagnos-
ticare superficiala, de 0 citire a infonnatiei de la aceste
58
1
niveluri, ~i nicidecum de 0 interactiune. Pe cand, in cazul
interactiunii nemijlocite, energetice, e~ti antrenat intr-un
proces asemanator celui in care, in loe de 0 rubia, te alegi cu
un milion. Nici nu realizezi ca nivelul trufiei tale a explodat,
transfonnandu-se imediat intr-un program de autodistrugere.
Omul nu reu~e~te sa controleze dorinta de a-i strivi pe
ceilalli sau de a se nimici pe sine. Mai tiirziu el i~i pune capat
zilelor sau se stinge de vreo boala grea, tara a mai apuca sa
deslu~easca motivele celor intamplate. Mi-am dat seama ca am
la dispozitie putin timp. Unica ie~ire din situatie este sa fug, sa
ma tiirasc in continuare spre Divin, simtindu-i tot mai mult
prezenta in propriul meu suflet.
Daca voi invata sa renunt pana la capat la detinerea oricarui
control asupra situatiei, daca ma voi lepiida de dorinle,
proiecte ~i sperante, voi ca~tiga timp suplimentar ~i voi reu~i
sa supravietuiesc.
~
. ~ ,¥-- ,.¥ ~
;1
i

31. r .
ERORI DE
DIAGNOSTICARE
La 27 noiembrie ma trezesc lent ~i privesc prin geam.
Astiizi e timp frumos, sunt 10° sub zero. Crengile copacilor ~i
peretii caselor sunt ro~ii de lumina soarelui. la~i am un acces
de tuse. Am lacut guturai ~ibron~ita intr-o forma severa indata
dupa lansarea celui de-al cincilea volurn. Nu m-am simtit rau
niciodata inaintea vreunei prelegeri, de aceasta data insa, cu 0
ora inainte de lansarea care a avut loc la 21 noiembrie, mi s-a
lacut rau, sa-mi vina grealii, nu alta. Totul plutea. Simteam ca
amploarea informatiei pe care vreau s-o ofer depa~~te
posibilitatile mele de mentinere a situatiei sub control.
- Toate sunt in voia Domnului, ma gandesc 'eu, daca are
sa mi se mai dea vreun semn, am sa contramandez lansarea
cartii.
Dar, inainte de inceputul prelegerii, totul pare a se domoli.
La sfii~itul prezentarii insa vocea mi-e deja ragu~it8, iar a
doua zi ma simt bolnav. Ceva s-a umit din loe la prima
conferinlii, s-au pus in mi~care straturi importante. Derulez din
60
.~
. ~
nou tot mersul prelegerii ~iimi amintesc momentele - cheie de
la care a lnceput totul. AI treisprezecelea nivel de desta-
bilizare. In cazul meu, aceasta tema este in desla~urare de
multa vreme ~i programul de autodistrugere se accelereaza.
Problemele legate de vedere ~i de sistemul urogenital se
amplifica, iar eu, ca ~i pana acum, nu pot face nimic. Imi vin
In minte frazeJe pe care Ie-am rostit la conferinlii.
- Dacii v-ajignit 0 persoana apropiata, iubita, iar dumnea-
voastra incercati falii de ea sentimente de gelozie, ura sau
dispret, toate acestea se transforma, cu timpul, intr-un program
de autodistrugere ~i sunt blocate in zona capului. Daca traiti
lntr-o societate cople~ita de probleme, identificarea vinovatilor
este un lucru mai dificil. Nemultumirea nu izbucne~te, ci moc-
ne~te mereu; in acest caz, programul de autodistrugere este
stopat la nivelul intestinelor. Daca insa constantele noastre se
naruie nu din cauza unei anumite persoane sau a unui grup de
persoane, ci din cauza modificarii energeticii Pamantului sau a
Soarelui, programul de autodistrugere care a izbucnit este
blocat in zona I-ei chakre, adica prin dereglarea functiilor
sistemului urogenital. san ale rectului, prin tumori sau leziuni
In aceasta zona, prin impotenta sau sterilitate.
Cu alte "cuvinte, omul nu banuie~te ca a lnceput
destabilizarea valorilor lui spirituale de profunzime. far
organismul poate provoca in subcon~tient 0 explozie de
agresivitate, de nemultumire, apoi programul de autodistrugere
Ii va nimici I-a chakra, care adaposte~te principalul centru de
dirijare informationala.
Un fapt interesant: iertarea, adica pastrarea iubirii, sau
iritarea, ca agresiune impotriva iubirii, se declan~eazii inde-
61
~
'''-1'''''' ~
I
L
I

32. pendent de vointa ~icon~tiinta noastra, dar sunt determinate de
experienta noastra anterioara. Ai reu~it sa ierti persoana iubitii,
care te-a ofensat - vei reu~i sa pastrezi iubirea ~i sa supra-
vietuie~ti In pofida influentelor destabilizatoare care acti-
onem la cea mai mare adancime. Daca ai fost gelos, ai urat ~i
ai dispretuit, agresivitatea ~i, mai apoi, programul de auto-
distrugere te ucid In mod automat, iar tu nici nu banuie~ti
macar lucrul acesta. "Energetica noastra coincide tot mai putin
cu energetica Pamantului ~i a Soarelui, explic eu, iar revenirea
la armonie se va produce prin destabilizarea valorilor umane
~i, respectiv, prin cre~terea cantitatii de iubire la scara Intregii
omeniri,"
Azi omenirea poate pastra iubirea Divina In conditiiJe
osciliirii valorilor de pana la al cincilea nivel, adica a valorilor
care cuprind cinci lumi. In viitorul cel mai apropiat, structurile
spirituale pot fi destabilizate pana la al treisprezecelea nivel,
adica pana la un nivel care dep~e~te de trei ori posibilitiitile
noastre. In aceastii Imprejurare este posibil sa nu survina
catastrofe cu caracter global. Pur ~i simplu va fi blocatii functia
de reproducere ~ifemeile vor Inceta sa aduca pe lume copii.
Este adevarat ca programul de autodistrugere poate ie~i la
suprafa(ii, inclusiv prin catastrofe ~i riizboaie. In acest caz vor
supravietui cei care au Invatat sa pastreze iubirea In conditiile
unei destabiliziiri de proportii.
De pilda: e~ecul total pe linia destinului, prabu~irea
financiarii au drept rezultat oscilatii pana la al treisprezecelea
nivel. Jignirea primei iubiri, 0 Indragostire nefericitii provoaca
destabilizare pana la nivelurile nouiisprezece -douiizeci ~iunu.
Sa prezentiim toate acestea Intr-un limbaj simplu. Un tiinar
62
~
~ ~
s-a Indragostit pentru prima oara ~i a Incercat un sentiment de
iubire de proportii uria~e fata de 0 fata. Drept raspuns, aceasta
I-a tradat, I-ajignit ~ia plecat cu altul. in pofida umilirii iubirii
umane, el a reu~it s-o pastreze pe cea Divina, In primul rand,
fiindca avea mai multa iubire Divina, atoate-iertatoare, absolut
independenta, decat iubire umana, dependenta, timorata ~i
susceptibila. Acest tiinar va putea supravietui cataclismelor
viitoare, sociale ~i planetare. Daca Insa cineva a cedat de la
prima iubire, va ceda In acela~i mod In orice situatie viitoare,
Taraa banui macar lucrul acesta.
Dat fiind specificul muncii mele, eu analizez structurile
subtile In care sunt ascunse evenimentele viitoare. Mie mi se
Intampla acum ceea ce Ii se poate Intiimpla altora In viitor.
Oscilarea celor treisprezece niveluri ale mele are loe chiar
acum. Se amplifica programul de autodistrugere, iar eu nu pot
face nimic. Comit erori de diagnosticare, atunci ciind sunt
interesat de rezultate. Cu cat sunt mai interesat, cu atat mai
mici sunt ~ansele de a obtine informatia exacta ~i esentiala. In
cel mai bun caz Imi parvine informatie de mana a treia,
nelnsemnata. De aceea, atunci cand am un necaz sau 0
nenorocire mare, nu vad ~i nu Inteleg nimic. Am un singur
obiectiv: sa pastrez iubirea ~i sa nu caut vinovati. Capacitatea
mea de a vedea informatia esentiala ~i de a Incadra totul Intr-
un sistem depinde tocmai de masura In care izbutesc sa faca
fata acestei Incercari.
Mai Inainte credeam ca metoda ~i conceptia mea ma vor
face invulnerabil. Apoi am Inteles ca dorinta de a fi invul-
nerabil reprezenta pentru mine principalul pericol. Credeam ca
iau informatia, s-a dovedit Insa ca Imi este oferita. Am fost pus
63
~~~.
-
,..." ,._* .~
;f
~ -

33. In fata ciitorva situatii. Eram absolut lipsit de aparare, nimic nu
functiona, totul s-a prabu~it. Din nou trebuia sa ma agat de
sentimentul iubirii - singura constanta, iar prin intermediul ei
mi se restabileau capacitatea de a vedea, de a analiza ~i
Intregul meu sistem.
~i iata-ma iar~i Intins In pat ~i privind cerul matinal.
Hlrlitul din pieptul meu nu mai contene~te. ~tiu ca bron~ita
aceasta poate trece In doua zile, Tara vreun medicament,
problema Insa nu va disparea. Nu pot ajunge la 0 Intelegere
clara a fenomenului destabiliziirii de la primul pana la al
treisprezecelea nivel. El este legat de trufie, de un destin
fericit. Este yorba ~i de lipsa dorintei de vialii, manifestata
atunci cand totul se prabu~ea, transmisa copiilor ~i nepotilor.
Dar eu am trecut deja de atatea ori prin toate situatiile dificile
ale vietii Inlaturand nemultumirea, pastrand iubirea. Atunci de
. ,
ce au intervenit acestea din nou cu 0 asemenea fortii? In
ultimele doua zile am Incercat de cateva sute de ori sa analizez
ce se Intampla, dar tot n-am obtinut 0 claritate deplina.
Deocamdata, una dintre principalele cauze este maturizarea
copiilor mei ~iproblemele lor viitoare, pe care soarputea sa nu
fie In stare sa Ie depa~easca. Fiica mea tu~e~te de mai bine de
doua luni. Acest fapt se afla In legatura cu sup1irariledin viitor
falii de barbati. Pentru mine, situatia este extrem de simplii.
- Vei avea suparari legate de alti oameni, Ii spun, nu
rell~e~ti sa Ie faci fata de pe acum. Aceasta Ii poate lovi pe
copii tai, de aici ~i tllsea, adica stoparea supararii pana la
aparitia ei. Poarta-te corect, schimba-te. TlIsea trebllie sa
treaca.
Dar aceasta, din cine ~tie ce motive, nu trece. Probabil, eu
64
')
i ~
..-J
sunt totu~i cauza.
Imi amintesc de anul 1971, cand mi se prabu~isera toate
planurile ~isperantele de a avea 0 cariera reu~ita. Socoteam ca
am acceptat acest lucru cu un calm desavar~it. Se pare Insa ca
suparari pe toata lumea ~i lipsa dorintei de vialii au existat, ~i
Inca Intr-un grad destul de Inalt. Nu ~tiu de ce, acele emotii
profunde Incep acum sa iasa la suprafalii cu 0 vitezii ~i 0
amploare ameninliitoare. Incepe 0 perioada foarte periculoasa.
Cativa ani In urma, Intr-o buna zi, am zis In gluma:
- Odinioara, noi Ii dispretuiam ~i Ii uram pe cei care ne
ofensau ~i ne Injoseau, acum Invaliim sa-i iertam pe cei care
ne-au calcat In picioare sentimentele cele mai sfinte. Va veni
odata ~i vremea cand Yom visa sa ne jigneasca cineva, dar
lucrul acesta nu se va Intiimpla. Atunci Yom plati pentru lipsa
noastra de perfectiune, cu boli ~i moarte. Pentru mine, dupa cat
se pare, a ~i venit vremea aceea.
Fara motive vizibi Ie, eu Incep sa ma dezintegrez. Neca-
zurile care s-au abatut, In ultimul timp, ca 0 avalan~a asupra
mea, In mod evident, nu sunt de ajuns ca sa ma aduca la
normal.
Imi amintesc discutia cu un contactor. Privind concentrat
drept Inaintea sa, el spunea:
- Am fost proprietarul unei firme cu capital mix!. Capi-
talul fix se afla In Occident, pentru a facilita activitatea. Cred
ca va dati seama, statui rus s-a comportat ~i se comportii ca un
escroc ordinar. Ei bine, eu nu numai ca am condus aceasta
firma, ci am ~i format oameni de afaceri serio~i. Fiecare dintre
ei ruleazii mari sume de bani. ~i, deodata, Incep sa se ocupe de
mine baietii a~tia din Cosmos. Ei mi-au interzis In general sa
I
I
I.
,1
65
......