Vital signs

1. Măsurare/ monitorizare
funcţii vitale

2. Tensiunea Arterială (TA)
 Presiunea cu care sângele circulă prin artere şi pe
care o exercită asupra pereţilor arterelor
reprezintă tensiunea arterială (TA)
 TA variază în funcţie de varstă, sex, ora din
timpul zilei/ noptii şi gradul de activitate/ stress
al pac.

3. Tensiunea Arterială (TA)
 Indicatii:
 La toţi pacienţii din urgenta/ pre-spital
 Exceptie - pac.cu leziuni/ acuze minore (abraziuni,
escoriatii, plagi superficiale)
 Metode:
 Măsurare non-invazivă: cu tensiometru, examen
Echo Doppler
 Măsurare invazivă: prin cateterizarea arterei radiale
(rar utilizata in pre-spital)

4. Tensiunea Arterială (TA)

5. Tensiunea Arterială (TA)
măsurare automată
 Se selecteaza modul AUTO de masurare a TA
(nonivasive blood pressure =NBP)
 Se seteaza intervalul de repetare a masuratorii (min)

6. Tensiunea Arterială (TA)
Contraindicatii de aplicare a mansetei
tensiometrului pe braţ:
 Fistulă arterio-venoasă pe membrul respectiv
 Mastectomie/ Limfadenopatie axilară homolaterală
 Limfedem al membrului
 Arsuri circulare/ fracturi ale bratului respectiv
In aceste cazuri, manseta se aplica pe bratul
contralateral/ pe antebrat/ pe gamba

7. Tensiunea Arterială (TA)
contraindicatii ?

8. Tensiunea Arterială (TA)
 Valori normale TA Sistolica/ TA Diastolica:
 Adulti: 115-140 / 70-90 mmHg
 Copii: 91-110 / 60-65 mmHg
 Nou-născuţi: 65-80 / 40-50 mmHg
 TA > val.normale = hipertensiune arteriala
(HTA)
 TA < val.normale =hipotensiune arteriala
(hipo-TA)

9. Erori la măsurarea TA
 TA fals scăzută:
 manşetă prea lată, apăsare excesivă a stetoscopului,
dezumflare rapidă a manşetei
 Masurarea pe bratul paralizat
 TA fals crescută:
 manşetă prea îngustă, dezumflare f.lentă a mansetei,
membru superior nesprijinit
 anxietate, durere, efort fizic, fumat

10. Diferenţa de TAS între braţe
 Diferenţe de 9-12 mmHg între braţe pot fi
normale (interpretate în context clinic)
 Diferenţe > 15-20 mmHg - sugestive pt.:
 disecţie de aortă; coarctaţie de aortă proximal de
a.subclavie stg.
 ateroscleroză focală avansată, afecţiuni vasculare
localizate pe un braţ

11. Pulsoximetria
Masoara:
 oxigenarea sangelui periferic → SpO2 (=saturaţie
periferica în O2 %) -Monitorizare non-invazivă, rapidă şi
ieftină
 pulsul periferic → P
Indicată la pac.cu tulburari resp./ hemodinamice/ coma
• Semnalizează rapid hipoxia şi/ sau reducerea perfuziei
periferice (=puls periferic filiform/ imperceptibil)
• Pulsoximetrele actuale - f.precise când SpO2 = 80 – 100%;
precizia scade la SpO2 < 80%

12. Pulsoximetria
Pulsoximetrul se
aplică:
 pe patul unghial,
pe lobul urechii, pe
septul nazal,
 pe artera temporală
– rar la adult
 pe mână/ picior - la
sugar

13. Pulsoximetria
 Valori normale:
 SpO2 =97 –100% la pac.FARA boala pulmonara cr.
 SpO2 =88 -92% la pac.cu boala pulmon.cr. (BPOC)
 SpO2< 95%→ hipoxie; DAR pac.cu BPOC
tolerează BINE aceste valori!
 SpO2< 90%→ hipoxie relativ severă = semn de
alarmă!

14. Pulsoximetria
valoarea SpO2 ?

15. Pulsoximetria - erori
 Mişcarea extremităţii cu pulsoximetru → se
recom.aplicarea senzorului în alte locuri (lobul urechii,
degete de la picioare)
■ Tegumente hiperpigmentate ↓ precizia măsurării
SpO2→ se recom.plasarea senzorului în zone mai puţin
pigmentate (deget 5, lobul urechii)
■ Unghii lăcuite/ false det.semnal redus →se indică
îndepărtarea lacului/ unghiilor artificiale
■ Surse de lumină intensă (lampa chirurgicală, lămpi de
încălzire) produc interferenţe → se recom.acoperirea
senzorului cu material negru/ opac

16. Pulsoximetria - erori
 Anemie severa (Hb < 5 mg/dl) →↓ precizia
măsurării SpO2
 hipoTA (+ vasoconstricţie periferică)/
hipotermia→ măsurare dificila a SpO2
 Intoxicatia cu CO→carboxiHb→ det.valori fals
normale ale SpO2

18. Pulsoximetria – erori
evaluaţi monitorul şi pacientul

19. ET CO2
capnografie continua →
pt.obtinerea normocapniei
(ET CO2 = 35-45 mmHg)

20. ADJUVANŢI AI CĂII AERIENE
OXIGENOTERAPIE
DISPOZITIV CONC. DE O2
Canulă nazală
(2 – 6 L/ min.)
24 – 44 %
Mască facială
(6 – 10 L/min.)
40 – 60 %
Mască facială cu rezervor
(8 – 12 L/min)
60 – 98 %
Mască Venturi 28 – 60 %

21. Canula nazală (ochelari nazali)
flux de O2…?

22. Masca facială simplă & cu rezervor
flux de O2…?

23. Masca Venturi/ Piese Venturi

24. Masca Venturi/ Piese Venturi
flux de O2…?

25. ADJUVANŢI SIMPLI AI CĂII
AERIENE
• Cale orofaringiană= pipa
Guedel
 Contraindicata la pacienţii
conştienţi/ cu reflex de
varsatura prezent (poate
determina apariţia
vărsăturilor →aspiratie)

29. VENTILAŢIA ARTIFICIALĂ
CU MASCA SI BALON
Balon de ventilaţie (Ruben/ Ambu bag)
 Fără rezervor sau cu rezervor
 Se ataşează la masca facială (tehnica 1sau 2 pers.)
 Conectare la sursa de O2 →îmbogăţire cu O2 a aerului
insuflat:
• fără rezervor cu O2 5-6 L/min→ FiO2 50%
• cu rezervor cu O2 8-10 L/min→ FiO2 90%
 Se poate atasa la:
 mască laringiană / I-gel/ combitub
 sonda de intubaţie

31. VENTILAŢIA ARTIFICIALĂ
CU MASCA SI BALON
Poate fi efectuată de:
 1 persoana
• Tehnica “C & E” de mentinere a măștii faciale si
hiperextensiei capului
• Dificil de a menţine masca etanş pe faţa pacientului si
hiperextensia capului
 Risc de hipoventilaţie sau
 Risc de insuflaţie gastrică –se poate preveni prin asocierea
presiunii cricoidiene (Manevra Sellick) efectuată de a 2-a pers.

34. VENTILAŢIA ARTIFICIALĂ
CU MASCA SI BALON
Poate fi efectuată de:
 2 persoane
• mai eficientă (de preferat)
• I pers. menţine etanş masca facială şi hiperextensia
capului (cu ambele mâini), a 2-a pers. ventilează cu
balonul.

36. Ventilatie artificiala
corect…?