1. Formele Și metodele de activitate a
administraȚiei publice
Fistican Mariana

2. 1) Notiunea si formele de activitate ale administratiei publice
2) Clasificarea si caracteristica formelor de activitate a administratiei publice
3) Metoda convingerii in domeniul administratiei publice
4) Metoda constrangerii in domeniul administratiei publice

3. Noțiunea si formele de activitate ale administrației
publice
Dupa regimul juridic aplicabil, diferentiem doua categorii de
forme concrete de activitate ale organelor administratiei publice:
1. forme carora li se aplica regimul administrativ de putere.
2. forme carora nu li se aplica regimul administrativ de putere.
Faptul administrativ presupune
prima categorie de forme si
cuprinde:
1. actul administrativ.
2. contractul administrativ.
3. operatiunea administrativa.
Cea de-a doua categorie de forme cuprinde:
acte juridice efectuate de organele administratiei
1. publice in virtutea capacitatii juridice civile.
2. operatiunile tehnico-administrative .
3. operatiunile direct productive.

4. Administratia este una din institutiile
publice care compun statul si este
formata, la randul ei, din alte institutii
si organisme permanente, cum ar fi:
Banca Centrala,Politia, Administratiile
Financiare, etc., adica totalitatea
puterilor de guvernamantasupra unui
teritoriu, fara dreptul de a dispune de
acesta. Astfel ca, notiunea
de„administratie publica” se poate
intelege facand conexiunea intre cele
mentionateanterior cu adjectivul
„public, -a” care arata apartenenta
unei colectivitati sauprovenienta de la o
colectivitate. Guvernul, ministerele,
consiliile locale, primariidiferitelor
localitati, s.a. sunt organe de stat
competente sa ia masuri si sa
emitadispozitii cu caracter obligatoriu;
ele sunt autoritati ale administratiei
publice insadifera prin competenta
teritoriala care poate fi extinsa pe
intreg teritoriu nationalsau pe teritoriul
unitatii administrative unde au fost
alese.
Pentru a intelege mai bine notiunea de
administratie publica si raporturile
stabilitede aceasta cu celelalte puteri din
stat in special raportul dintre administratia
publicasi executiv vom analiza titlul III din C
onstitutie din perspectiva principiului
separatiei si echilibrulul puterilor. Lui John
Locke, filosof si jurist englez, ii
revinemeritul de a fi cercetat pentru prima
data, mai metodic si intr-o lumina
noua,principiul separatiei puterilor.In
lucrarea sa, “Essay on civil guvernment”,
Locke sustinea existenta a trei puteri
:legislativa – trebuie sa apartina
parlamentului si era considerata putere
supremadeoarece dicta reguli de conduita g
eneral obligatorii, executiva –
limitata laaplicarea legilor si la rezolvarea
unor cazuri care nu puteau fi prevazute si
determinate prin lege, urma sa fie incredint
ata monarhului, federativa – eraincredintata
tot regelui si avea in competenta sa dreptul
de a declara razboi, de
aface pace si de a incheia tratate.
Elaborarea acestei teorii apartine, insa, lui
Montesquieu, care in lucrarea “Despre
spiritul legilor”, afirma ca libertatea
esteposibila numai daca cele trei puteri ale
statului sunt independente.“Atunci cand in
mainile aceleiasi persoane sau aceluiasi
corp de dregatori, puterealegislativa este
intrunita cu puterea executiva, nu exista
libertate, deoarece se poatenaste teama ca
acelasi monarh sau acelasi senat sa faca
legi tiranice pe care sa leaplice in mod
tiranic”.In Constitutia Romaniei, Titlul III
este consacrat autoritatilor publice si el
are o
structura care determina concluzia ca, desi
Constitutia nu consacra „expresisverbis” pr
incipiul separatiei puterilor in stat, aspect
pe nedrept criticat uneori, dinsubstanta
reglementarilor sale deducem o consacrare
implicita a acestui principiu.

5. Prin activitatea administratiei publice intelegem, acele activitati materiale
efectuate de functionarii publici de-a lungul procesului administrativ. Acestea
au semnificatia unor operatiuni de birou. Activitatea administratiei publice
prezinta totusi o anumita semnificatie din punct de vedere juridic si consta in
urmatoarele aspecte:
operatiunile administrative
si materiale intervin in
legatura cu emiterea si
executarea actelor juridice
ale organelor administratiei
publice;
operatiunile administrative si
materiale constituie, uneori,
conditia aplicarii unor norme
juridice (ex.: plata pe care o
datoreaza beneficiarul unei
prestatii de serviciu pe care a
facut-o un organ al administratiei
publice, sau raspunderea civila a
unui organ al administratiei, in
cazul unei efectuari gresite a unei
astfel de operatiuni.
operatiunile
administrative si
materiale pot constitui
conditia de validare a
unui act juridic
administrativ.

6. METODE SITEHNICI UTILIZATE IN MANAGEMENTUL PUBLIC
Desfasurarea activitatii in institutiile publice presupune utilizarea unui ansamblu
de metode si tehnici care sa permita realizarea obiectivelor stabilite la toate
nivelurile administratiei.
Metodele de management reprezinta ansamblul de mijloace si procedee cu
ajutorul carora managementul influenteaza actiunea elementelor sistemului
condus in vederea realizarii obiectivelor stabilite. Utilizarea metodelor moderne
de management a fost impusa de cresterea complexitatii sistemelor conduse si a
devenit posibila datorita realizarilor teoretice si operationale obtinute de stiinta
managementului.

7. Metoda convingerii
In tarile democratice in care organele de stat apara si promoveaza
interesele cetatenilor si actioneaza cu consecventa pentru cresterea
bunastarii materiale si spirituale a membrilor societatii este folosita
metoda convingerii.
In statele in care se foloseste cu precadere metoda convingerii,
deciziile administrative, actele organelor statului sunt respectate si
executate de bunavoie de catre functionarii publici si de membrii
societatii, constienti fiind ca prin aceasta actioneaza in propriul lor
interes.
Consecinta fireasca a unei astfel de situatii o constituie faptul ca,
in statele democratice, principala si cea mai frecvent folosita
metoda de executare a actelor organelor de stat este metoda
convingerii.
Convingerea in legatura cu necesitatea adoptarii sau aplicarii unei
decizii administrative presupune un proces de informare a
cetatenilor si functionarilor publici direct si/sau indirect implicati
sau interesati de continutul unor acte normative. Rol important in
acest sens au presa scrisa, radioul si televiziunea.

8. Metoda constrangerii
Se aplica in mod expres in statele totalitare, care au fost
transformate in instrumente de dominare de catre o minoritate
sociala privilegiata supra majoritatii societatii, lipsita de
drepturi si asuprita. In statele nedemocratice, metoda
constrangerii este principala metoda de asigurare a executarii
deciziilor administrative, a actelor organelor statului, in general.
De aceea, metoda constrangerii este modalitatea de actiune cel
mai frecvent utilizata pentru executarea actelor organelor de sta
in regimurile totalitare.

9. 1) Gh. Boboş – “Teoria generală a statului şi
dreptului”, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1983
2) Antonie Iorgovan şi Valentina Gilescu- “Drept
administrativ şi ştiinţa administraţiei”
Tipografia Universităţii Bucureşti, 1986
3) Ioan Alexandru- “Tratat de administraţie
publică”, Editura Universul Juridic, Bucureşti,
2008
4) R. Viorescu – “Drept administrativ şi
administraţie publică” Suceava: Editura
Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava,
2006
5) V. Gureu –” Drept administrative: Note de
curs”, Tipogr.”Print-Caro”, Chisinau, 2016
6) https://dreptmd.wordpress.com/teze-de-an-
licenta/sistemul-administrativ-din-republica-
moldova/, accesat 25.11.2017, ora 15:20