Bacteriologi Moldova

1. NATURA ȘI
IMPORTANȚA
MICROORGANISMELOR
1
Trăim într-o lumea a
microorganismelor de la
naștere până la
moarte.

2. PARTICULARITĂȚILE
MICROORGANISMELOR:
• Dimensiuni foarte mici: µm, nm,
mm;
• Organizare celulară;
• Organisme vii legate de sisteme
biologice;
• Strategia de supraviețuire;
schimbările bilaterale rapide
organism – mediu și o capacitate
mare de multiplicare.
2

3. ORGANIZARE CELULARĂ
PRO=înainte, primordial ≤ KARION=NUCLEU ≥ EU= adevărat, normal
3

4. VIRUSURILE nm
VIRUSOLOGIE4

5. BACTERII µm
BACTERIOLOGIE

6. MICOLOGIE
LEVURI, FUNGI µm
6

7. OUĂLE DE HELMINȚI
PROTOZOARE
µm,mm
7

8. 8
PROCARIOTA
• Cele mai numeroase
organisme de pe
Pământ.
• Includ toate
bacteriile existente.
• Primele fosile
datează cu 2,5
miliarde de ani în
urmă.

9. 9
ARCHAEBACTERIA
S-au găsit în medii dure, guri
vulcanice, izvoare termale submarine
acide, apa salină.

10. ANTIBIOTICELE - PARTE A
ECOLOGIEI NATURALE A
PLANETEI
”Faptul că genele
pentru rezistență la
antibiotice sunt
atât de vechi și de
răspândite înseamnă
că nu există o
soluție ușoară la
problema
rezistenței la
antibiotice.”
Martin Blaser
• Analiza unei probe de
ADN, găsită în
permafrostul din
Yucon (strat
necontaminat cu
adâncimea de 6 m),
arată că bacteria cu
proveniența de 30 000
de ani era rezistentă
la antibiotice.
10

11. 11
Eubacteria
Numite ca adevăratele bacterii, fiind
cele mai numeroase, Includ și
cianobacterii fotosintetice.

12. EVOLUȚIA
MICROBIOLOGIEI
Conceptul de contagiune
 Vechiul testament –
contagiozitatea leprei
 Thucidide (465-395 a.Ch.)-
contagium animatum-epidemii
 Marcus Terentius Varo (116-27
a.Ch.) - animalia minuta-malaria
 Hippocrate (460-377 î.Ch.) -
teoria miasmelor (aer otrăvit)
 Girolamo Fracastoro ( 1478-
1553) – ipoteza contagiunii prin
“germeni vii si invizibili”, obiecte
la distanță.
•

13. PRIMA PERIOADĂ –
MORFOLOGICĂ
•Primele descrieri
efectuate „animale
minuscule vii", pe care
le-a văzut cu ajutorul
microscopului său
rudimentar în apă,
diferite infuzii, fecale,
tartru dentar.
13
Antonio Van
Leeuwenhoek
(1632—1723)
În 1695 el editează prima sa lucrare
„Tainele naturii descoperite de Antoniu
Van Leeuwenhoek".

14. PERIOADA A DOUA –
FIZIOLOGICĂ
• L. Pasteur a stabilit un nou tip
(anaerob) de respirație;
• Procese de putrefacție desăvârșite
de bacterii;
• Realizări importante în natura
enzimatică a fermentării alcoolice,
lactice și butirice.
• Descoperă streptococul (1879),
stafilococul (1880), Clostridium
septicum (1887), agentul cauzator
al holerei găinilor.
• Pune bazele științifice ale
vaccinării anti: cărbunos, rabic,
holera găinilor.
Louis Pasteur
(1822 – 1895)

15. PERIOADA A DOUA –
FIZIOLOGICĂ
15
Robert Koch
(1843 – 1910)
• Demonstrează condițiile
necesare pentru infecție.
• Descoperă bacilul tuberculozei
(1882).
• A introdus în practica de
laborator mediile nutritive solide
(cartoful, gelatina, serul coagu-
lat, geloza peptonată), coloranţii
de anilină, sistemul de imersiune,
condensorul Abbe,
microfotografierea.

16. PERIOADA A DOUA
– FIZIOLOGICĂ
• Evidența virusurilor
filtrabile (mozaicul
tutunului), punând
astfel bazele
virusologiei
Dimitrie Ivanovski
(1867-1920)
• Chirurg
englez, aplică
antiseptica
pentru prima
dată în
chirurgie
(fenol 1-5).
Joseph Lister
(1827-1912)

17. PERIOADA IMUNOLOGICĂ
•Descoperirea celulelor
fagocite, creând astfel
primele noțiuni de
imunologie (imunitate
celulara).17
Alexandre Yersin
1863 – 1943
Ilya Ilyich
Mechnikov
(1845 - 1916)
• Roux și Yersin în
anul 1888 au pus în
evidență la unele
bacterii prezența de
exotoxine.
Pierre Paul Émile Roux
1853 - 1933

18. PERIOADA
IMUNOLOGICĂ
•A descoperit penicilina,
primul antibiotic de
biosinteză (natural),
dezvăluind era unor noi
antibiotice.
18
Paul Ehrlich
1749 - 1823
Alexander Fleming
(1881 - 1955)
• A preparat
primii
compuși
arsenicali
utilizați cu
succes în
tratamentul
sifilisului.

19. ETAPA CONTEMPORANĂ
•Acumulările teoretice si
practice din domeniile fizicii
nucleare, ale biologiei
celulare si moleculare, ale
tehnicilor informaționale, au
condus la îmbunătățirea
logisticii microbiologiei si,
implicit, la dezvoltarea
rapida a microbiologiei ca
știință de mare amplitudine.19

20. MICROBIOLOGIA ÎN
MOLDOVA
• Institutul de Microbiologie al Academiei de
Științe a Moldovei este fondat în anul 1992.
• Scopul principal al cercetărilor științifice
efectuate constă în obținerea şi elaborarea
biotehnologiilor avansate necesare în
dezvoltarea economiei.
• Cercetătorii care activează în incinta
Institutului, Director academician, doctor
habilitat în ştiinţe biologice, profesor
universitar Valeriu Rudic, doctori în ştiinţe
biologice conferențiar cercetător L.Onofraş,
L. Usatâi, A. Ciloci și alții . 20

21. MICROBIOLOGIA ÎN ROMANIA
• Victor Babeș
(1854 – 1926)
• Fondatorul
microbiologiei
romanești
Ion Cantacuzino
(1863 – 1934)
Creatorul
Institutului de
Microbiologie

22. STILUL DE VIAȚĂ Al
MICROORGANISMELOR
• Bacteriile reprezintă un minimum
vital, organisme simple, structural
organizate, autonome și invarianță
ce caracterizează ființele vii.
• F. Jakob
22
Stil parazitar fag
- bacterie
Stil liber cu rol
benefic

23. IMPORTANȚA
MICROORGANISMELOR
• Biocenoza umană constă din 1014 ≈ 2Kg din
greutate corporală.
• Realizează procesele de digestie, asimilare a
nutrimentelor, sinteza vitaminelor.
• Sunt antagoniști a microflorei tranzitorii din
organismul uman.
23

24. EFECTE BENEFICE
• Mențin echilibrul celor PPP = populație,
folosirea resurselor energetice (power
usage), poluare.
• Realizează reacții chimice complexe în
reciclarea și circuit a substanțelor în natură,
fotosinteză și formarea lanțului trofic.
• Bio remedierea: reducerea poluanților cu
restaurarea și echilibrarea mediului.
24

25. DIVERSE DOMENII
INDUSTRIALE
• În industria
farmaceutică utili în
producerea glicerinei,
enzimelor, alcooli,
numeroase
medicamente, fiind ca
metodă simplă și mai
ieftină decât prin
sinteza chimica.
• Sunt implicate în
industria alimentară:
brânzeturi,
panificare, băuturi,
etc,.

26. EFECTELE DĂUNĂTOARE
• Alimentele sunt ușor alterate de
microorganisme, aducând la
intoxicații cu produșii acestora.
• Alterează medicamentele,
degradează conductele, țevile si
instalațiile din industria de
medicamente.
• Adaptabilitatea și supraviețuirea
microorganismelor sunt atât de
progresive, încât ele ocupă cu
ușurință habituale noi, cum ar fi:
calculatoare, combustibil lichid,
picturi, minerale, metal, plastic,
hârtie și îmbrăcăminte. 26

27. CARACTERUL CONFLICTUAL AL
MICROORGANISMELOR
• Microorganismele determină boli
infecțioase, uneori sub forma de
epidemii la om, animale si plante.
• OMS estimează că, pe plan
mondial, peste 20 de milioane de
persoane mor anual de boli
infecțioase ce pot fi prevenite.
• În ciuda progreselor
extraordinare în cunoașterea și
tratarea bolilor infecțioase, lumea
încă e devansată de ele.
27

28. MICROBII SE PARE CĂ ÎNCĂ AU
ULTIMUL CUVÂNT
Louis Pasteur
28

29. Microorganismele sunt
implicate în viața noastră
zilnică atât în sensul modern
cât și într-unul mult mai larg,
de perspectivă.
29

30. • Reducerea infecțiilor și protecția
imunității prezintă IMUNIZAREA
30

31. Absolvirea unui curs de
MICROBIOLOGIE implică însușirea
unui punct de vedere modificat
asupra lumii și a proprii persoane și
o mai profundă înțelegere asupra
rolurilor complexe pe care le au
microorganismele în fiecare aspect
al rezistenței.
31
Vă urăm,
mult succes!