SlideShare uma empresa Scribd logo
1 de 4
Educaţie plastică şi metodică

Cursul 9

Nuanţe şi tonuri
A. Nuanţa poate fi definită ca fiind culoarea obţinută (sau culorile obţinute) prin
amestecul a două sau mai multe culori care păstrează calitatea aceleia din ele a cărei
tonalitate domină. Cu primele nuanţe de culori ne-am întâlnit la cercul culorilor, şi anume
culorile compuse de gradul II, (terţiare sau nuanţe), adică: GVe,GO,RO,RVi,AVe,AVi.
Observăm că în cazurile de mai sus amestecul s-a realizat mereu între o culoare
primară (G,R,A) şi una binară (O,Ve,Vi). Ştiind că o culoare binară este obţinută din
amestecul a două primare (ex: G+R=O, A+G=Ve), putem adăuga în amestec, de exemplu
de G+O, unde oranjul e de fapt obţinut din R+G, mai mult galben şi atunci oţinem
galben/oranj(o nuanţă de galben); sau putem pune mai mult roşu şi obţinem un
oranj/gălbui(o nuanţă de oranj); sau putem pune atât roşu încât să treacă de oranj spre
roşu /oranj (adică o nuanţă de roşu). Deducem că acea culoare care domină ca tonalitate în
amestec, va oţine o nuanţă a sa. Aşa se întâmplă şi cu amestecul de trei culori, sau atunci
când mai intervin şi culorile neutre, adică acromatice(alb, negru, cenuşiu). Se obţin, astfel
o mulţime de nuanţe pentru fiecare culoare în parte.
Trecerea gradată a negrului spre alb printr-o scară valorică de cenuşiuri, este
socotită de unii specialişti a fi nuanţe de griuri, nuanţe asa zise acromatice.
Amestecul altor culori şi nuanţe de culori cu fiecare din aceste cenuşiuri dau alte
griuri, care sunt şi ele considerate a fi nuanţe.

Nuanţe de griuri acromatice

Nuanţe de griuri cromatice

1
Educaţie plastică şi metodică

Cursul 9

Nuanţe ale amestecului de culori collaterale

Nuanţe ale amestecului de culori cu roşu şi cu galben

B. Tonurile cromatice se obţin prin amestecul culorilor, ale nuanţelor şi ale
griurilor cromatice cu alb (în cazul tonurilor deschise) sau cu negru (în cazul tonurilor
închise).
a. Tonuri deschise.
Amestecul culorilor şi a nuanţelor cu alb dau tonuri deschise de culori, de nuanţe, de griuri
cromatice.

2
Educaţie plastică şi metodică

Cursul 9

Obtinerea de tonuri gradate deschise prin amestec cu alb

Culorile luminoase; precum galbenul şi oranjul, se dechid mai rapid, datorită
apropierii tonalităţii lor de cea a albului; pe când culorile mai întunecoase, precum
albastrul şi violetul o fac mai greu.
Prin deschiderea culorilor reci cu alb, aceste tonalităţi mai deschise ale lor, primesc o
oarecare căldură.
b. Tonuri închise.
Culorile, nuanţele, griurile cromatice, amestecate cu negrul dau tonuri închise de culoare,
de nuanţe, de griuri cromatice:

3
Educaţie plastică şi metodică

Cursul 9

Culorile luminoase precum galbenul, oranjul se închid mai greu, pe când cele mai
întunecoase precum albastrul, violetul se închid rapid, fiind mai aproape de tonalitatea
negrului.
Culorile calde se răcesc, odată cu amestecul cu negrul.

4

Mais conteúdo relacionado

Mais procurados

Toleranta l t tudr arghezi-2014
Toleranta l t tudr arghezi-2014Toleranta l t tudr arghezi-2014
Toleranta l t tudr arghezi-2014
seven_leonardo2012
 
Curs de comunicare
Curs de comunicareCurs de comunicare
Curs de comunicare
Amalia Georgiana Trita
 
Stilul baroc si rococo
Stilul baroc si rococoStilul baroc si rococo
Stilul baroc si rococo
Cristilam
 
Cromatica
CromaticaCromatica
Cromatica
viviana
 
1 comunicarea eficienta
1 comunicarea eficienta1 comunicarea eficienta
1 comunicarea eficienta
bmihaela69
 
Unirea Basarabiei cu România 27 martie 1918
Unirea Basarabiei cu România 27 martie 1918Unirea Basarabiei cu România 27 martie 1918
Unirea Basarabiei cu România 27 martie 1918
Dumitru Maros
 

Mais procurados (20)

Prezentare 8 martie
Prezentare 8 martiePrezentare 8 martie
Prezentare 8 martie
 
Cum arata toleranta
Cum arata tolerantaCum arata toleranta
Cum arata toleranta
 
Metodica activitatilor matematice_in_gradinita (1)
Metodica activitatilor matematice_in_gradinita (1)Metodica activitatilor matematice_in_gradinita (1)
Metodica activitatilor matematice_in_gradinita (1)
 
Amidon
AmidonAmidon
Amidon
 
Toleranta l t tudr arghezi-2014
Toleranta l t tudr arghezi-2014Toleranta l t tudr arghezi-2014
Toleranta l t tudr arghezi-2014
 
Curs de comunicare
Curs de comunicareCurs de comunicare
Curs de comunicare
 
Stilul baroc si rococo
Stilul baroc si rococoStilul baroc si rococo
Stilul baroc si rococo
 
Dansuri traditionale romanesti
Dansuri traditionale romanestiDansuri traditionale romanesti
Dansuri traditionale romanesti
 
Relatii interpersonale - 1
Relatii interpersonale - 1Relatii interpersonale - 1
Relatii interpersonale - 1
 
Cromatica
CromaticaCromatica
Cromatica
 
Analizatorul cutanat
Analizatorul cutanat Analizatorul cutanat
Analizatorul cutanat
 
1 comunicarea eficienta
1 comunicarea eficienta1 comunicarea eficienta
1 comunicarea eficienta
 
Poligoane
PoligoanePoligoane
Poligoane
 
Iluminism
IluminismIluminism
Iluminism
 
Sedinta cu parintii
Sedinta cu parintiiSedinta cu parintii
Sedinta cu parintii
 
Proiect didactic
Proiect didacticProiect didactic
Proiect didactic
 
Jocul logico matematic
Jocul logico  matematicJocul logico  matematic
Jocul logico matematic
 
Unirea Basarabiei cu România 27 martie 1918
Unirea Basarabiei cu România 27 martie 1918Unirea Basarabiei cu România 27 martie 1918
Unirea Basarabiei cu România 27 martie 1918
 
Paralelismul in spatiu
Paralelismul in spatiuParalelismul in spatiu
Paralelismul in spatiu
 
Bunatate
BunatateBunatate
Bunatate
 

Curs 9 nuante si tonuri cromatice

  • 1. Educaţie plastică şi metodică Cursul 9 Nuanţe şi tonuri A. Nuanţa poate fi definită ca fiind culoarea obţinută (sau culorile obţinute) prin amestecul a două sau mai multe culori care păstrează calitatea aceleia din ele a cărei tonalitate domină. Cu primele nuanţe de culori ne-am întâlnit la cercul culorilor, şi anume culorile compuse de gradul II, (terţiare sau nuanţe), adică: GVe,GO,RO,RVi,AVe,AVi. Observăm că în cazurile de mai sus amestecul s-a realizat mereu între o culoare primară (G,R,A) şi una binară (O,Ve,Vi). Ştiind că o culoare binară este obţinută din amestecul a două primare (ex: G+R=O, A+G=Ve), putem adăuga în amestec, de exemplu de G+O, unde oranjul e de fapt obţinut din R+G, mai mult galben şi atunci oţinem galben/oranj(o nuanţă de galben); sau putem pune mai mult roşu şi obţinem un oranj/gălbui(o nuanţă de oranj); sau putem pune atât roşu încât să treacă de oranj spre roşu /oranj (adică o nuanţă de roşu). Deducem că acea culoare care domină ca tonalitate în amestec, va oţine o nuanţă a sa. Aşa se întâmplă şi cu amestecul de trei culori, sau atunci când mai intervin şi culorile neutre, adică acromatice(alb, negru, cenuşiu). Se obţin, astfel o mulţime de nuanţe pentru fiecare culoare în parte. Trecerea gradată a negrului spre alb printr-o scară valorică de cenuşiuri, este socotită de unii specialişti a fi nuanţe de griuri, nuanţe asa zise acromatice. Amestecul altor culori şi nuanţe de culori cu fiecare din aceste cenuşiuri dau alte griuri, care sunt şi ele considerate a fi nuanţe. Nuanţe de griuri acromatice Nuanţe de griuri cromatice 1
  • 2. Educaţie plastică şi metodică Cursul 9 Nuanţe ale amestecului de culori collaterale Nuanţe ale amestecului de culori cu roşu şi cu galben B. Tonurile cromatice se obţin prin amestecul culorilor, ale nuanţelor şi ale griurilor cromatice cu alb (în cazul tonurilor deschise) sau cu negru (în cazul tonurilor închise). a. Tonuri deschise. Amestecul culorilor şi a nuanţelor cu alb dau tonuri deschise de culori, de nuanţe, de griuri cromatice. 2
  • 3. Educaţie plastică şi metodică Cursul 9 Obtinerea de tonuri gradate deschise prin amestec cu alb Culorile luminoase; precum galbenul şi oranjul, se dechid mai rapid, datorită apropierii tonalităţii lor de cea a albului; pe când culorile mai întunecoase, precum albastrul şi violetul o fac mai greu. Prin deschiderea culorilor reci cu alb, aceste tonalităţi mai deschise ale lor, primesc o oarecare căldură. b. Tonuri închise. Culorile, nuanţele, griurile cromatice, amestecate cu negrul dau tonuri închise de culoare, de nuanţe, de griuri cromatice: 3
  • 4. Educaţie plastică şi metodică Cursul 9 Culorile luminoase precum galbenul, oranjul se închid mai greu, pe când cele mai întunecoase precum albastrul, violetul se închid rapid, fiind mai aproape de tonalitatea negrului. Culorile calde se răcesc, odată cu amestecul cu negrul. 4