1. Structura rasială a populației
Terrei

2. Rasele –
concept
 grupuri umane, formate în procesul
de diferenţiere a subspeciei Homo
sapiens sapiens,
 grupuri care prezintă o serie de
trăsături somatice şi fiziologice
comune şi caracteristice, variabile
totuşi în cadrul unor limite
determinate, aşa cum sunt
culoarea pielii, aspectul
învelişului pilos, raportul
dintre dimensiunile diferitelor
părţi ale corpului, forma
craniului, forma nasului şi a
buzelor etc

3. Rasa – concept controversat - globalizare
 În termeni generali,
rasa poate fi definită ca
fiind o subpopulaţie ai
cărei membri au în
comun particularităţi
fizice ereditare, ce îi
diferenţiază de alte grupe
umane.
 Din punct de vedere
antropologic, rasa este
un grup uman de
dimensiuni variabil,
istoriceşte constituit şi
care se deosebeşte printr-
o serie de trăsături psiho-
somatice şi de natură
fiziologică specifice
(culoarea pielii, a părului,
forma craniului, nasului şi
buzelor etc.).

4. Diferențierile rasiale
 datează din Paleolitic, respectiv dintr-o perioadă
cuprinsă între 100.000 şi 11.000 ani în urmă
 au apărut ca rezultat al dispersiei treptate a grupelor
umane din aria de antropogeneză pe întreaga
suprafaţă a planetei şi, respectiv, a evoluţiei
ulterioare relativ izolate a acestora, în condiţii de
mediu diferenţiate.
 Toate rasele actuale s-au format prin diferenţiere
dintr-un singur trunchi comun

5. Cauzele diferențierilor rasiale
 Direcţia genetică se
referă la anumite
trăsături fizice moştenite.
 restul diferenţierilor
rasiale sunt considerate a
fi rezultatul adaptării
grupelor umane la
condiţii specifice de
mediu, studiile genetice
sugerând, de exemplu,
existenţa unor relaţii
între culoarea pielii şi
radiaţia solară sau între
temperatură şi statură.

6. DE REȚINUT!!!!!!!!!
 Rasa nu are nici o legătură cu naţionalitatea, limba
sau religia, ci reprezintă o moştenire biologică,
semnificând caracteristicile fizice cu care omul se
naşte.

7. Caracteristici ale rasei
 culoarea pielii şi a părului,
 statura,
 forma nasului,
 forma şi culoarea ochilor,
 grupa de sânge.
 capacitatea intelectuală sau creativă - se pare
că toate rasele se nasc cu acelaşi potenţial,
nici un studiu nedovedind până a cum
superioritatea sau inferioritatea unei rase.

8. Trei rase umane ????
 Europoidă
 Mongoloidă
 Negroidă

9. Opinii
 Cei mai mulţi
antropologi opinează
pentru susţinerea a trei
rase mari:
 ecuatorială
(melanodermă),
 mongoloidă şi
 europoidă (caucazoidă).
 Antropologii ruşi iau în
consideraţie patru rase
 negroidă (care-i include
şi pe khoisanoizi),
 australoidă,
 mongoloidă şi
 europoidă.

10. Cinci rase umane mari
 rasa khoisanoidă,
 rasa negroidă,
 rasa australoidă,
 rasa europoidă şi
 rasa mongoloidă.

11. Dinamica structurii rasiale a populaţiei mondiale
Rasa umană 1980 2010
Rasa europoidă 43,4 43,0
Rasa mongoloidă 19,1 19,0
Rasa negroidă 6,7 7,0
Rasa australoidă 0,3 0,3
Rasele mixte 31,3 30,7
Sursa: Шувалов Е., География населения, Москва, 1985; http://resurs2.ru/chislennost-naseleniya-
mira-na-2011god/

12. http://ro.wikipedia.org/wiki/Rasa_mongoloid%C4%83#mediaviewer/File:Meyers_b11_s0476a.jpg

13. Rasa khoisanoidă
 cea mai veche rasă
 a acoperit teritoriul Africii Centrale, Estice şi
Australe.
 individualizarea genetică a acestei rase - anul 100
000 î.Ch., adică la relativ puţin timp după apariţia
subspeciei noastre.
 Populaţiile care aparţin acestui grup sunt mai greu
acceptate ca o rasă distinctă de unii specialişti, în
parte datorită spaţiului restrâns pe care-l ocupă în
prezent şi a efectivului redus (cca. 450.000 de
indivizi).

14. Rasa khoisanoidă
 odată cu înaintarea populaţiilor negroide (bantu),
khoisanoizii s-au refugiat spre sud-vestul
continentului, în regiunile inospitaliere ale
desertului Kalahari, unde sunt reprezentaţi de două
etnii – hottentoţii şi boschimanii.
 Totuşi, mici enclave din vechea arie de repartiţie s-au
mai menţinut şi în Africa de Est (Tanzania).

15. Rasa khoisanoidă
 talia mică (cca. 1,5 m),
 culoarea închisă a pielii, nu
însă excesiv (de nuanţă
maronie-gălbuie),
 accentuarea celor două
curburi ale coloanei
vertebrale,
 steatopigia (depuneri de
ţesut adipos în regiunea
fesier şi pe coapse, mai
frecvent la femei – probabil
o adaptare la lungi
perioade de alimentaţie
insuficientă).
HOTENTOȚI

16. Rasa khoisanoidă
Au trăsături comune cu
rasa negroidă –
 nasul este lat,
 buzele sunt groase,
 părul capului este scurt şi
creţ, crescând în
smocuri.
Au trăsături comune şi cu
rasa mongoloidă –
 faţa plată,
 pomeţii obrajilor relativ
proeminenţi.
 Gradul de metişare este
destul de înalt, doar 1/10
dintre ei păstrând intacte
particularităţile care îi
deosebesc de negrii
africani.

17. BOSCHIMANI

19. Rasa negroidă – 3 subrase
 dinamism exploziv care îi
asigură o pondere tot mai
mare din populaţia Globului
(de la 5.3% în 1920 la cca. 9.0
% în prezent).
 S-au format probabil în nord-
estul şi nordul Africii.
 În ceea ce priveşte structura
sangvină, o proporţie mare
din negroizi posedă o
hemoglobină anormală –
S, care pare să joace rolul de
mijloc de apărare împotriva
microorganismelor care
provoacă malaria
 statură medie sau înaltă,
 culoare închisă, neagră a pielii
(adaptare la insolaţia
puternică),
 păr ondulat, creţ,
 buze groase,
 nas lat turtit,
 maxilare bine dezvoltate şi
proeminente,
 învelişul pilos al feţei şi al
corpului foarte slab dezvoltat..

20. A. Subrasa negrilor africani propriu-ziși
 majoritatea în cadrul rasei
 trăsăturile clasice ale rasei: culoarea închisă a pielii (cu
nuanţe de la brun până la negru închis), craniul
dolicocefal (deşi există şi indivizi mezocefali) ş.a.
 Înălţimea medie şi raportul dintre părţile corpului sunt
variabile – sunt grupuri de negri africani (de exemplu, în
Africa Australă, în Nigeria ş.a.), de talie medie (1,6 – 1,65
m) şi cu o constituţie masivă, dar şi altele (de exemplu,
niloţii), de talie înaltă (1,82 m la bărbaţi), de constituţie
zveltă, cu bazinul îngust, o proporţie mare a membrelor
inferioare în totalul înălţimii şi cu articulaţii foarte
mobile, dovedind o adaptare la o viaţă foarte mobilă, de
vânători şi păstori.

21. A. Subrasa negrilor africani propriu-ziși
 Sub presiunea valurilor
succesive de europoizi,
venite dinspre Mediterana
şi Orientul Apropiat, negrii
africani propriu-zişi s-au
răspândit spre sud, în
regiuni locuite iniţial de
pigmei şi khoisanoizi, astfel
ajungând să populeze cea
mai mare parte a Africii
Subsahariene (Africa de
Vest, Centrală, de Est şi de
Sud), deşi unele grupuri au
rămas şi în partea central-
estică a Saharei (tibbu).
Tibbu, Chad

22. A. Subrasa negrilor africani propriu-ziși
 Ulterior, ca urmare a comerţului cu sclavi,
reprezentanţii acestei subrase au fost transportaţi
dincolo de Atlantic şi au ajuns astăzi remarcabil de
numeroşi în diferite regiuni din America, cunoscute,
în mod tradiţional, pentru plantaţiile de trestie de
zahăr şi bumbac (insulele Antile, Haiti, Jamaica,
Trinidad ş.a., litoralul Braziliei, sud-estul S.U.A.,
statele din istmul central-american etc.).

23. B. Subrasa pigmeilor (a negrililor)
 Pigmeii sunt mult mai
puţin numeroşi decât negrii
africani propriu-zişi şi a
reducerii, prin defrişare, a
suprafeţei pădurii
ecuatoriale în care trăiesc
 talia foarte mică (1,41 m),
 nuanţe ale culorii pielii
ceva mai deschise decât la
negrii africani propriu-zişi
 un înveliş pilos puţin mai
bogat decât al acestora,
 dimensiuni proporţionale
relativ mari ale capului şi
braţelor faţă de restul
corpului.
 cea mai înaltă rată a
metabolismului bazal din
toţi locuitorii Globului.

26. B. Subrasa pigmeilor (a negrililor)
 Din punctul de vedere al genului de viaţă, pigmeii se
află în faza finală a celui bazat pe vânat şi cules,
începând să preia de la negrii africani propriu-zişi,
care îi înconjoară, creşterea animalelor (păsări de
curte) şi chiar cultura plantelor.

27. B. Subrasa pigmeilor (a negrililor)
 Trăind în enclave, se împart în pigmeii vestici
(diseminaţi în pădurea ecuatorială din Camerun,
Gabon, Guineea Ecuatorială, R. Congo, nord-vestul
R.D. Congo şi R. Centrafricană), pigmeii nordici (din
pădurea Ituri, situată în nord-estul R.D. Congo) şi
pigmeii sudici (denumiţi şi „olarii de la lacul Kiwu”,
de pe teritoriul statelor Ruanda şi Burundi).

28. C. Subrasa negritoșilor
 are o origine enigmatică,
 negritoşii desprinzându-se
cândva, în trecut, din masa
rasei negroide şi fiind
cuprinşi într-o migraţie
complexă spre Asia de Sud,
Asia de Sud-Est şi nord-
vestul Oceaniei.
 Pe lângă faptul că respectă
trăsăturile generale ale
rasei, negritoşii au o talie
foarte mică, situată între
aceea a pigmeilor şi aceea a
khoisanoizilor (1,45 – 1,46
m), însă corpul este
proporţionat, buzele sunt
mai puţin groase decât la
negrii africani propriu-zişi,
iar tendinţele de
prognatism lipsesc cu
desăvârşire.

29. Grupurile izolate de negritoşi
 arhipelagul Andamanelor, din nord-estul Oceanului
Indian (andamanii),
 în zona centrală, greu accesibilă, a peninsulei
Malakka (semangii),
 în munţii din insula Luzon (aeta) şi în alte insule din
arhipelagul Filipinelor (Palawan, Mindoro),
 în Noua Guinee (bere, peshegem ş. A.) precum şi în
ins. Espiritu Santo, din arhipelagul Vanuatu.

31. NEGRITOȘI

32. Tip rasial mixt
 un singur tip rasial mixt khoisanoido-negroid –
 Damara de munte (circa 0,17 milioane persoane),
care trăieşte în zonele mai înalte ale Namibiei şi
prezintă trăsături tranzitorii între cele două rase din
care provine.

34. Rasa mongoloidă
 s-a format probabil în aria nord-
estică a Orientului Apropiat, de
unde au înaintat, prin Asia
Centrală, spre Siberia, înaintare
în paralel cu care s-a produs
depigmentarea pielii şi
accentuarea altor caractere
rasiale.
 trăsăturile rasiale proprii,
părul capului este lung, negru şi
drept, cu firul gros şi rezistent
(calviţia la bărbaţi fiind foarte
rară, spre deosebire de
europoizi), talia este medie,
craniul este preponderent
brahicefal iar nasul este de lăţime
mijlocie, până la îngust
 culoarea pielii oscilează destul de
mult, ca şi la europoizi, mergând
de la cafeniu la alb, uneori cu o
uşoară tentă gălbuie care a dat
denumirea tradiţională a rasei;
 ca şi la negroizi, irisul este, de
regulă, negru, mai rar căprui.
 Brida oculară (epicanthusul),
comună cu khoisanoizii, este mai
pronunţată ca la aceştia, fapt care
a fost interpretat ca o adaptare la
viaţa într-un climat arid şi cu
vânturi puternice, încărcate cu
praf şi nisip;
 slaba dezvoltare a sistemului
pilos al feţei şi corpului.

35. Rasa mongoloidă – 2 subrase
 Subrasa asiatică.
 (circa 1 213 milioane de
persoane) şi populează
cea mai mare parte a
Asiei Estice şi Nordice,
precum şi partea de
nord- est a Asiei
Centrale, mai recent
pătrunzând şi în
extremul nord al
Americii.
 Subrasa americană
(amerindiană) este
formată astăzi din circa
47 milioane persoane.
Amerindienii au
colonizat aproape
întregul continent
american, cu excepţia
zonei arctice, venind în
valuri succesive din Asia
de Nord-Est.

36. A. Subrasa asiatică – 3 tipuri
1. Tipul continental
 (circa 14,3 milioane de
persoane) este reprezentat
de mongoli, de
popoarele din sudul,
centrul, nordul şi nord-
vestul Siberiei (tuvinii,
iakuţii, evencii ş.a.),
precum şi din lungul
litoralului Oceanului
Arctic, în nord-estul
Europei.
 Se distinge prin faţa
deosebit de plată şi
statura mijlocie, uneori
chiar sub aceea mijlocie
(1,61 m, la nenţi).

37. MONGOLI

38. IAKUȚI

39. Subrasa asiatică – 3 tipuri
2. Tipul paleoasiatic
(arctic) este cel mai puţin
numeros din cadrul subrasei
(circa 0,17 milioane de
persoane) şi este
reprezentat de popoarele
din extremitatea nord-estică
a Asiei (ciukcii, coriacii ş.a.),
precum şi de cei din zona
arctică a Americii de Nord
(eschimoşii şi aleuţii).
 Se remarcă prin statura
mică (1,57 m, la
eschimoşi) şi prin
adaptări la temperaturi
scăzute (depunerea de
rezerve de ţesut adipos,
nas mai îngust şi înveliş
pilos puţin mai bogat
decât la ceilalţi
mongoloizi), precum şi la
insolaţia redusă (culoarea
cea mai deschisă a pielii,
dintre toţi mongoloizii).

40. ESKIMOȘII

41. Subrasa asiatică – 3 tipuri
 Tipul estic (pacific)
domină numeric, de la
mare distanţă, întreaga
rasă mongoloidă (circa 1
198,3 milioane de
persoane), fiind răspândit
în regiunile central-estice
şi nord-estice ale R. P.
Chineze, ca şi în peninsula
Coreea.
 Se apropie cel mai mult de
trăsăturile antropologice
mediane ale
mongoloizilor, totuşi, deşi
brahicefalia domină,
apare şi o anumită
frecvenţă a craniilor
mezocefale, iar talia este
mai înaltă decât la primele
două tipuri.

42. CHINEZI și COREENI

44. B. Subrasa amerindiană
 talia este foarte variabilă,
oscilând de la o statură
înaltă (1,75 m, în medie,
la bărbaţi, în sudul
Patagoniei) la una medie
sau chiar sub medie (la
amerindienii din nord-
vestul Americii de Sud şi
Istmul Central-
American).
 Ca şi la mongoloizii
asiatici, culoarea pielii
oscilează foarte mult, de
la un ten măsliniu, în
nordui Americii de sud şi
în America centrală, la
un ten aproape alb, în
cele două extremităţi,
nordică şi sudică, ale
Americii.

45. B. Subrasa amerindiană
 Amerindienii prezintă
însă şi unele deosebiri
faţă de mongoloizii
asiatici – brida oculară
este de multe ori absentă
(la 50-70 % din indivizi)
sau este slab exprimată,
nasul este mai
proeminent (mai ales în
America de Nord), iar
părul este uneori
ondulat.

47. Tip rasial mixt
între negroizi şi mongoloizi = zambos, apărută prin
mixtarea unor sclavi africani aduşi în mod forţat în
America (în special, în America Latină) cu unii
amerindieni. Numărul acestor metişi nu este cunoscut,
zambos fiind incluşi, în mod curent, în numărul
mulatrilor.

48. ZAMBOS

49. ZAMBOS

50. Rasa australoidă
o rasă destul de veche, apărută
probabil în sudul Peninsulei
Arabice, de unde s-a răspândit
pe un spaţiu foarte larg, în Asia
de Sud şi Sud-Est. Extremul
Orient şi Australia, după cum
am văzut – probabil şi în
America. Acest traseu a
corespuns unei migraţii care,
pornită din Africa, a urmărit
coastele peninsulelor din sudul
Asiei, iar prin intermediul
punţii constituite de
arhipelagul indonezian în
timpul ultimei glaciaţii au ajuns
în urmă cu circa 40 000 de ani,
poate chiar mai devreme, în
Australia.
 Australoizii au unele trăsături
comune cu europoizii (învelişul
pilos al feţei şi al corpului
foarte bine dezvoltat, părul
capului lung şi ondulat), dar şi
altele care îi apropie de negroizi
(pielea de culoare închisă,
nasul lat şi buzele relativ
groase)

51. Rasa australoidă – 2 subrase
1. Subrasa veddoidă, cu circa
10,2 milioane de membri, se
caracterizează prin talia
mijlocie spre mică (1,55 – 1,6
m, la bărbaţi, o dezvoltare
mai moderată a învelişului
pilos al corpului, în
comparaţie cu australienii,
un nas de lăţime mijlocie,
prezenţa unor uşoare arcade
supraorbitare ş.a.).
 Această subrasă a ocupat
iniţial un areal compact, în
Asia de Sud şi Sud-Est, ca
şi în ghirlandele insulare
din Extremul Orient, dar
astăzi s-a restrâns la
enclave izolate, distribuite
în peninsula Deccan din
India (santalii, munda,
bhilii), în insula Sri Lanka,
în peninsula Malakka
(senoii), în insula Sulawesi
(touta), şi în insula
Kalimantan (kawami).

52. Rasa australoidă – 2 subrase
2. Subrasa australiană, cu circa
0,23 milioane de persoane, are o
talie mijlocie (1,68 m) şi se
distinge prin nasul lat, cu o
vizibilă adâncitură la rădăcină, o
frecventă tendinţă de
prognatism şi o dezvoltare
foarte puternică a învelişului
pilos al feţei şi corpului. În
trecut, membrii acestei subrase
au populat întreaga suprafaţă a
continentului australian, dar
ulterior au fost refulaţi de
coloniştii europeni spre
regiunile mai izolate, din centrul
şi nord-estul acestuia.

53. SANTALII – subrasa veddoidă

54. BHILI
VEDDOIDĂ din Sri
Lanka

55. Tip rasial de tranziție
 tip rasial de tranziţie
între negroizi şi
australoizi, tipul
papuaso-melanezian, cu
circa 9 milioane de
persoane, prezent în
Noua Guinee, insulele
vecine şi în Melanezia
(Vanuatu, Solomon, Fiji,
Noua Caledonie etc.).
 Papuaşii au comun cu
negroizii părul creţ, dar
mai bogat (trăsătură
australoidă), prezintă şi
alte trăsături australoide
(învelişul pilos relativ
bogat, adâncitura de la
baza nasului), dar au şi o
trăsătură proprie – nasul
proeminent, cu profil
acvilin.

59. Tipri rasiale mixte între mongoloizi și
australoizi
 Tipul ainoid. Membrii acestui tip
rasial au populat în trecut întregul
arhipelag japonez, insulele Kurile,
precum şi o parte din insula
Sahalin şi din peninsula
Kamceatka, dar au fost refulaţi
treptat de japonezi şi de ruşi, astăzi
limitându-se la unele enclave
izolate din insula Hokkaido, unde
numărul lor se apreciază astăzi la
nu mai mult de 21 000 de
persoane. Originea lor este
subiectul unor controverse sporite
de caracteristicile lor rasiale. Nu
este exclus ca primul val de
populaţii care au traversat
Behringul spre Americi să fi fost de
factură australoidă, înrudiţi cu
ainoizii.

60. Tip rasial mixt
 Tipul japonez. S-a format prin
mixtarea complexă a unui strat mai
vechi, ainoid, cu un strat de
mongoloizi sudici, veniţi din Asia
de Sud-Est, şi cu un ultim strat, de
mongoloizi continentali, veniţi
dinspre vest, în secolele VII – V
(purtătorii culturii yayoi). Aceştia
din urmă au reprezentat elementul
rasial cel mai important, asigurând
dominanţa netă a trăsăturilor
mongoloide, în timp ce
particularităţile australoide sunt
slab evidenţiate (brida oculară ceva
mai puţin marcată, nasul mai
proeminent, uneori acvilin, părul
capului uneori ondulat). Acest tip
rasial cuprinde circa 128,2
milioane de persoane.

61. Tip rasial mixt format între negroizi, australoizi
și mongoloizi
S-a format în Madagascar, prin
mixtarea negroizilor africani cu
mongoloizii sudici originari din
Insulinda, care au traversat Oceanul
Indian în secolul al X-lea d.Ch.
Trăsăturile negroide sunt dominante
(pielea de culoare închisă, totuşi puţin
mai deschisă ca la negrii africani
propriu-zişi, părul creţ), urmând cele
australoide (lungimea mai mare a
părului capului faţă de negroizi şi
mongoloizi) şi cele mongoloide (o
uşoară bridă oculară). Numărul
malgaşilor este de circa 18,5 milioane
de persoane

62. Rasa europoidă / leucodermă
 nuanţele deschise ale pielii (oscilând de la culoarea
albă la culoarea măslinie, de regulă, depigmentarea
avansând odată cu latitudinea),
 părul capului ondulat sau drept, mai rar creţ, dar
necrescând vreodată în smocuri,
 un înveliş pilos foarte bine dezvoltat al corpului şi al
feţei, un nas subţire şi proeminent, pomeţi ai
obrajilor slab exprimaţi, buze subţiri sau de grosime
mijlocie, culoarea diferenţiată a ochilor (cenuşiu,
albastru, căprui, negru etc.)

63. Rasa europoidă – 3 subrase
 Subrasa sudică este, de la
mare distanţă, cea mai
numeroasă, expansiunea
teritorială facând-o să
locuiască nu numai în zona
iniţială (Asia Mică, nordul
Orientului Apropiat,
Caucaz), dar şi în Europa
mediteraneană, Africa de
Nord, Peninsula Arabică,
Iran, Afganistan, o parte
din Asia Centrală, Pakistan,
nord-vestul Indiei, iar mai
recent – în America Latină
ş.a.
 Ca trăsături rasiale se
disting prin pielea de
culoare măslinie, părul
negru,, irisul negru sau
căprui, mai rar de culoare
deschisă. Numărul
membrilor subrasei se
apreciază la 1 579 milioane
de persoane.

64. Tipul armenoid
Tipul armenoid (anatolian),
frecvent în Asia Mică şi
Caucaz. Se remarcă prin nasul
proeminent, acvilin şi statura
mijlocie.

65. Tipul pamiro-ferghanian
 Tipul pamiro-
ferghanian, din Iran şi
Asia Centrală
(Tadjikistan), cu
trăsături foarte apropiate
de cele medii ale
subrasei.

66. Tipul indo-afgan
 Tipul indo-afgan, foarte
numeros ca membri,
dominant în Afganistan,
Pakistan şi nord-vestul
Indiei, cu nuanţe mai
închise ale pielii faţă de
ceilalţi europoizi. Ca şi
cel anterior, prezintă
unele asemănări cu tipul
armenoid dar se disting
printr-un vizibil aport
australoid.

67. Tipul dinaric și mediteranean
 Tipul dinaric (balcano-),
întâlnit în centrul şi nordul
Peninsulei Balcanice. Se
distinge prin statura înaltă
(1,78 m – media la 20 de
ani a bărbaţilor din
Muntenegru), un schelet
masiv, predominarea
brahicefaliei şi aplatizarea
zonei occipitale a craniului.
Este frecvent şi în aria
nordică a Carpaţilor
Româneşti.
 Tipul mediteranean, foarte
răspândit în Europa de
Sud, sudul României,
Africa de Nord, Asia de
Sud-Vest şi America
Latină. Statura este
mijlocie, iar scheletul mai
gracil ca la dinarici;
predomină craniile
dolicocefale. In nordul
Africii acest tip este numit
şi hamit, deosebindu-se
printr-un aport negroid, iar
în Orientul Apropiat este
numit semit, distingându-
se prin nasul uşor coroiat.