yghj

1. A EZĂRILE RURALEȘ

4. Satele cu vetre de formă regulată prezintă un
contur al vetrelor identic sau similar unor
poligoane regulate. Ele sunt de dată mai recentă
i se înscriu în ac iunile de ocupare dirijată aș ț
spa iului. Se mai numesc iț ș sate geometrice

5. Sate cu vetre de formă neregulată – prezintă un contur poligonal
neregulat al vetrelor. Sunt i cele mai numeroase.ș

6. Sate cu formă regulată
• Liniare
(dreptunghiulare)
• De formă pătrată
• Circulare
• Triunghiulare

7. Satele dreptunghiulare (lineare)
• Condi ionate de relief, de re eaua hidrografică, de căileț ț
de comunica ie etc.ț
Sat cu
vatra de
formă
liniară

8. Sate cu vetre de formă pătrată
• Sunt de regulă anticipate ca urmare a proceselor de
colonizare ori de regrupare după interven ii antropice deț
anvergură (exemplu, amenajări hidroenergetice etc.)

9. Sate cu vetre de formă circulară

10. Sate de formă semicirculară
• Se întâlnesc i în sectoarele de vale, cu meandre bineș
dezvoltate ori în sectoarele centrale ale dolinelor din arii
carstice

11. • Pentru popula ia oseatică centrul Universului este fluviulț
Enisei, considerat ca apă sfântă.
• De asupra Pământului, spre direc ia sud, se află raiul, iarț
sub pământ, spre nord, se află iadul.
• Apa sfântă (fluviul Enisei) izvoră te din ”rai” i curge spreș ș
mijlocul Pământului – ”iad”.
• De la o asemenea viziune cosmografică rezultă forma
dreptunghiulară a a ezărilor pe care ace tia le edificăș ș

12. • Pentru indienii Pueblo din New Mexico,
Pământul este central i principalulș
component al Cosmosului.
• Soarele, Luna i stelele sunt accesorii aleș
Pământului.
• Rolul lor este acela de a face posibilă
locuirea oamenilor pe pământ. În viziunea
lor, Pământul are formă pătrată i seș
recunosc punctele cardinale

14. Etnocentrismul tradi ional chinez cuț
privire asupra lumii (sec. 15 î. Ch.)
• Lumea sub formă de
pătrate, dezvoltate
spre exterior, pătratul
din mijloc constituind
centrul imperial

15. • Indienii Yurok din nordul Californiei î i imagineazăș
”Lumea” sub formă de cerc, în centrul căruia curge râul
bogat în pe te care constituie i ”cale de transport”. Laș ș
marginea ”Lumii” se desfă oară sub formă circulară,ș
imensitatea oceanului.

16. A ezările de peș
valea Gail din
Karinthia
(Austria)
Pe conurile de
dejec ie, bineț
dezvoltate i bogateș
în resurse de apă, se
dezvoltă adesea
a ezări de formăș
triunghiulară.
Afluen ii de peț
stânga au generat un
irag de conuri deș
dejec ie, ocupateț
majoritar de sate,
care feresc sectorul
de luncă
supraumectat i peș
alocuri mlă tinosș

17. Vetre de formă triunghiulară
• Sectoarele de
confluen ă genereazăț
frecvent vetre de
formă
triunghiulară,a ezărileș
beneficiind de un bun
poten ial hidrologic,ț
dar i de expuneriș
frecvente la inunda ii.ț
Acelea i forme deș
vetre sunt generate de
intersec iile deț
drumuri

18. După desfă urarea internă a vetrelorș
deosebim sate mononucleare iș
polinucleare

20. Localizarea a ezărilor ruraleș
• Prezen a resurselor de apă;ț
• Materialele pentru construc ie;ț
• Terenul arabil;
• Terenul pentru pă unat;ș
• Resursele de energie termică
• Comunica ia lesnicioasă;ț
• Apărarea
• Evitarea riscurilor naturale (prăbu iri, alunecări de teren,ș
inunda ii etc.)ț

21. TIPURI DE A EZĂRIȘ
RURALE PE REGIUNI
GEOGRAFICE I PE ĂRIȘ Ț

22. Unele vetre de sat mai dezvoltate s-au transformat mai târziu în târguri, cetăţi şi...
Cetatea de la Grâdistea Muncelului - Sarmizegetusa,
centru politic si militar al dacilor
Amfiteatrul - Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica
Sarmizecetusa – capitala Daciei romane
Târg
Sâtca Doamnei
Ruinele cetăţii de la Deva

23. A ezările rurale din Europaș
• Forme de a ezare încă din perioada paleoliticăș
• Adăposturi naturale, pe teri, groteș
• Activitatea de pescar a omului preistoric stabilit pe litoral
• Spa iul oicumenic a fost lărgit sistematic prin interven ieț ț
antropică atât în altitudine, cât i în latitudine în specialș
prin defri ări i lucrări de ordin hidrotehnic.ș ș
• Diversitate mare a a ezărilorș

24. Europa de Nord
• Regiuni de fiorduri iș
în regiunile nordice
locuite de laponi –
a ezări dispersateș
• Regiuni de păduri iș
lacuri – varianta cătun

25. Norvegia
• Re ea de a ezări rurale formate din ferme, gospodăriiț ș
izolate
• Limba norvegiană nu posedă un cuvânt care să
denumească satul
• Fermele norvegiene sunt construite din lemn i suntș
formate din mai multe construc ii specializate (peste 20ț
construc ii) pentru locuin ă, provizii, cre terea animalelorț ț ș
sau pescuit

26. A ezările norvegieneș
• Se grupează mai strâns în lungul fiordurilor i pe terasaș
râurilor
• Dispersie pronun atăț
• A ezările formează noduri de concentrare în ariaș
a ezărilor în irate în lungul litoraluluiș ș
• Cel mai mare grad de dispersie – insulele Lofoten, i înș
general, în zona insulară, unde ocupa iaț
de bază este pescuitul.

27. A ezările norvegieneș
• Altitudinea – plafonul superior este de 600 metri
• Muntenii norvegieni locuiesc tot în a ezări izolate,ș
denumite goards
Insulele
Lofoten

29. Finlanda
• A ezările finlandeze sunt rezultatul populării ce s-aș
desfă urat într-o perioadă lungă timp, dinspre litoral spreș
interior
• Cele mai vechi a ezări – în zona litorală, pe insuleș
• Interiorul a fost ocupat sub forma unor fâ ii, condi ionateș ț
de râurile mai importante i de lacuriș
• În procesul de umanizare, valurile morenice au avut un
mare rol, fiindcă au u urat pătrunderea în zonele umede,ș
mocirloase

30. Finlanda
• Pe litoral a ezările rurale cunosc fenomenul deș
aglomerare, iar din punct de vedere func ional se îmbinăț
func ia piscicolă cu cea forestieră. În zona centrală peț
lângă exploatarea forestieră i cre terea animalelor aparș ș
i a ezări rurale cu teritorii ocupate cu culturi, în special,ș ș
cereale secară, grâu de primăvară

31. Finlanda
• Ac iunea de despădurire a condi ionat apari ia a ezărilorț ț ț ș
dispersate
• A ezările aglomerate, de pe litoral, au la bază ob tiileș ș
ărăne tiț ș
• Pădurile i pescuitul erau cuprinse în activită i de ob teș ț ș
• Gospodării izolate, fie în grupări sub formă de cătune

32. Celelalte state din nord-vestul Europei
• Gospodăria dispersată
• Satul
• Satul-târg – a ezarea de tip burg – se men ine înș ț
categoria ruralului doar prin numărul redus de popula ieț

33. A ezările rurale din ările nordiceș ț

35. Un tip aparte – a ezările dinș
Laponia
• Extremită ile nordice ale Norvegiei, Suediei i Finlandeiț ș
• Cca 40.000 persoane
• Activitatea de bază: cre terea renilorș
• Două tipuri de a ezări: semipermanente i permanenteș ș
• A ezări semipermanenteș : bordeie sau construc ii dinț
bârne de înăl ime mică cu formă poligonală, ocupând deț
regulă depresiunile ferite de curen ii reci. Sunt populateț
pe timpul iernii, când turmele de reni sunt aduse pentru
iernat spre sud.
• Pe durata verii când popula ia se deplasează cu turmeleț
de reni spre nord se utilizează ca adăpost cortul de formă
conică, demontabil denumit în limba laponilor ”goati”

38. A ezările rurale din Laponiaș
• A ezările permanenteș – situate majoritar în extremitatea
sudică a Laponiei.
• Au un profil mai complex – cre terea renilor, me te uguriș ș ș
i tot mai frecvent cultivarea pământuluiș
• Pe traseele de pendulare a turmelor de reni au fost
înfiin ate puncte de adăpostț

39. A ezările rurale din Europa de Vest iș ș
Centrală
• Mare varietate
• Procesul de populare a început prin ocuparea spa iilorț
liber poienite natural i a câmpiilor aluviale cu soluri fertile.ș
• Apoi, a început procesul de populare prin defri ări iș ș
asanări a inuturilor împădurite i mlă tinoase de câmpieț ș ș

40. • Distribu ia: pe fâ ii litorale ori din delte situate pu inț ș ț
deasupra nivelului mării (în zona de poldere a Olandei
sub nivelul mării) până la peste 2000 metri.
• Forma administrativă de organizare a ruralului – comuna.
• Popula ia medie pe comunăț :
- 1200 locuitori în Fran a;ț
- 11.000 locuitori în Olanda
- 3500 locuitori în Belgia
- 2300 locuitori în Germania
• Suprafa a medie pe comunăț :
- 3200 ha Olanda
- Între 1000 i 1500 ha în Fran a, Belgia i Germaniaș ț ș

42. • Comunele cele mai mari: poldere olandeze, regiuni cu
profil pomi-viticol-cerealier de la poalele Alpilor, Pirineilor,
Vosgilor
• Comunele cele mai mici: în regiunile montane i de podiș ș
• Organizarea administrativă în comune mai mici nu este
avantajoasă
• În Fran a popula ia minimă pe comună este de 800ț ț
locuitori

43. După structură
• Sat aglomerat
• Sat răsfirat
• Sat risipit

45. • GERMANIA
• Haufendorf (sat
aglomerat) – răspândit la
est de Elba, cu
extensiune în arealele
de loess din nordul
Poloniei i Ucrainei.ș
Forma a fost preluată de
la slavi
• Waldhufendorf (satul
pădure) – Turingia,
Pădurea Boemiei iș
Pădurea Neagră.
• Rundling (sat de formă
circulară)

47. A ezare ruralăș
din Regatul
Unit

48. Regiunea mediteraneană

49. Montopolli di Sabina

56. A ezările rurale din Rusiaș

65. A ezările rurale din sudul zoneiș
agricole
• Structură aglomerată
• Structură dispersată

66. A ezări aglomerateș
• Sate tadjice – ki lakuriș
• Sate uzbece – ki lakuri –ș case de lut a ezate de-a lungulș
unor uli e înguste. În centrul ki lakului se află moscheeaț ș
i un iaz –ș hauz – pe malul căruia sunt planta i copaciț
• Lângă hauz – ceaihanaua – locul preferat de petrecere a
timpului liber al bărba ilorț
• Se mai păstrează rămă i e de a ezări cu gospodăriiș ț ș
izolate, denumite hauli sau kurgancea înconjurate de
ziduri din lut
• Turkmenia – gospodăriile se grupează în jurul unui punct
fortificat, denumit kala

71. A ezări dispersateș
• Iurta mongolă

73. A ezările rurale din Asiaș – Asia de Vest
• De la ărmul Mării Ro ii, a Mării Mediterane i Mării Negreț ș ș
până în Iran i Afghanistanș
• Climat predominant uscat i cu extinse spa iiș ț
semide ertice sau de ertice.ș ș
• O bună parte din popula ie este nomadăț
• A ezări aglomerateș
• A ezări dispersateș

74. Asia de Vest
• Sate de tip aglomerat – în arealele cu agricultură intensivă
• Cel mai răspândite – în Turcia i în tot arealul ocupat deș
Imperiul Otoman – ciflik

75. Ciflyk – aglomerare strânsă, cu străzi
înguste şi întortocheate. Profil agricol,
specializată în culturi de câmp, cu irigaţii, şi
în pomicultură.
Are la origine un sâmbure format de
gospodăria marelui proprietar

76. Aşezările rurale din Asia de Sud-Vest
• Tipul de aşezare aglomerată, cu străzi întortocheate este
şi în Iran, în partea sudică a Munţilor Elburs, cunoscut sub
denumirea de kere, şi în regiunea Horasan, în
Afghanistan, satul locuit de duranii sedentari

77. Satul Palangan din provincia Kurdistan

82. Asia de Vest
• Yemen – a ezări dispersate construite din piatră. Caseleș
sunt cu etaj i turnuri, iar parterul este destinatș
adăpostului animalelor
• Israel – tip de a ezareș kibutz – a ezare rurală modernăș
cu dotări diversificate i cu o zonare anticipată a vetreiș
(sector pentru locuit, etc.)

83. KIBBUTZ – Înal imile Golanț

84. Israel – a ezare de tip kibutzș

86. Asia de Sud-Est continentală
• Răspândirea geografică i structura a ezărilor au fostș ș
influen ate de sistemul de cultură al solului i deț ș
caracterul social al proprietă ii, fizionomia a ezăriiț ș
imprimată de către puterile coloniale
• Vietnam
- În Sud – mari proprietă i de tip fermă care au determinatț
o dispersie a a ezărilorș
- În Nord – a ezări aglomerateș
- Cea mai pronun ată dispersie apare în regiunile cu culturiț
mixte, arboricultură i cultura orezului.ș

87. Asia de Sud-Est musonică iș
insulară
• Popula ie sedentarăț
• Cultura solului
• Pescuit
• Produc ie artizanalăț
• Excesul de umiditate iș
tipul de cultură
imprimă a ezărilor oș
anumită specificitate
• Locuin ele suntț
constituite din
materiale vegetale iș
adesea plasate pe
piloni

88. Asia de Sud-Est musonică iș
insulară
• Domină a ezările dispersate, apropiate de terenul agricol.ș
• Din cauza densită ii demografice mari se practică oț
agricultură intensivă de tip tradi ional (versan i, terase iț ț ș
culturi irigate cu două sau chiar trei recolte pe an) cu
a ezări de tip cătun situate pe locul de culturăș
• Frecven a mai mare a locuin elor pe piloni este motivatăț ț
de:
- Economia de teren arabil;
- Apărare contra unor animale i insecte dăunătoareș
- Umiditatea ridicată a solului

89. Asia de Est insulară
• Mare varietate
• De la a ezări aglomerate din regiunile de câmpie până laș
cele dispersate din insula Jawa în zonele de cultură a
orezului
• Satul liniar în lungul râurilor (Kampong) cu case pe piloni
de formă dreptunghiulară
• Sat liniar cu acoperi ul în două ape (Sumatra)ș
• Satul liniar de drum (Filipine)
• Satul din zonele de culturi terasate
• Noua Guinee – sate palafite cu case dreptunghiulare
total suspendate. Legătura între case se face cu barca

92. Bali

93. A ezare rurală din insula Jawaș

94. Instinctul de apărare (idei mistice)
• Sate cu scopuri de apărare
• Vetre plasate pe promontorii, popine sau alte locuri
izolate, greu de atacat
• Vetrele se găsesc la distan ă fa ă de câmpul de culturăț ț
• Insulele Solomon – satele sunt înconjurate de garduri
masive
• Adesea localită ile sunt marcate de specificul na ionalț ț
• Filipine – imigran ii au dus la extinderea satului micț
chinezesc
• Golful Manila – satul pe bărci, organizat de către un grup
etnic denumit togoli, recunoscu i ca locuitori ai apelorț

95. Solomon

96. A ezările din R.P. China i peninsulaș ș
Coreea
• Accentul pe elemente culturale proprii (conservatorismul
chinez)
• Răspândirea geografică depinde de tipul de economie iș
condi iile geograficeț
• Densită i cele mai mari – regiunea de câmpie, în ariileț
depresionare i de contactș
• Podi ul Tibet i Mongolia interioară – densită ile maiș ș ț
reduse

97. A ezări rurale în Chinaș
• Reforma agrară din anul 1952 a dus la formarea de noi
a ezări ruraleș
• Teritoriul rural a fost organizat din punct de vedere
administrativ în comune populare (peste 75.000 comune)
• Unei comune îi apar in 30-50 de sateț
• Comuna dispune de dotări corespunzătoare - coli, unită iș ț
comerciale, sanitare
• Satele chineze se împart în două tipuri:
- Satul cijuan (li)
- Satul sian

99. China
• Satul cijuan – este cel mai frecvent i cuprinde locuitoriș
înrudi i între ei.ț
• Satul sian – a ezări concentrate care au atât func iiș ț
comerciale, cât i administrativeș
• Sian – dispun de o pia ă care formează centrul a ezării.ț ș

100. Nepal
• La altitudini înalte – satele şerpaşilor – populaţie
specialiyată în transporturi transhimalayene
• Se află de asupra limitei superioare a pădurilor şi sunt de
două categorii:
- Sat tipic de şerpaşi – Kumjung, cel mai mare de pe
masivul Everest
- Sat comercial - Jumbesi

101. Kumjung

102. Kumjung

103. Kumjung

104. Panboche, 4000 metri

106. Jumbesi

107. Nepal

108. Nepal

109. Filipine

110. A ezările ruraleș
din India
1. Sate concentrate
înconjurate cu zid
(Assamul de nord-est,
Rajahstanul de vest iș
Mysore de sud);

111. 2. Sate deschise cu
cătune deta ate,ș
caracteristice Câmpiei
Gangelui
3. Sate liniare
(predomină în
regiunea Pradesh)
4. Sate risipite cu case
izolate

112. Se mai întâlnesc i sateș
organizate pe principii
tribale cum este cazul
celor din bazinul inferior al
Gangelui, plasate în
scopuri de apărare, pe
două nivele altitudinale (la
nivelul superior –
locuin ele, iar la cel inferiorț
– terenul de cultură).

113. A ezările rurale din Indiaș
• Nord – casele din piatră, lemn iș
• luturi
• Sud:
- Piatră în regiunile de dealuri
- Case din lemn pe coasta Malabar
- Case din paie în zona Godawari
- Case de cărămidă în zona Madras
Numeroase sate grupează activită i artizanale (covoare),ț
esături din bumbac, prese de uleiț

114. India
• De regulă, satele tradi ionale indiene au vetrele divizateț
pe principii de avu ie (sistem castă)ț
• Casta celor avu i mai pu in numeroasă concentreazăț ț
aproximativ 20% din terenul agricol al satului
• Casta mijlocie de ine cca. 75-80% din terenț
• Casta săracilor nu dispune nici măcar de 5% din terenul
arabil al a ezării ruraleș
• În cadrul acesteia din urmă lipsesc dotările de interesul
public, trupul de vatră fiind amplasat la periferia localită iiț
rurale

115. În Pakistan domină satele mici cu construc ii din piatră i lutț ș
INDIA

116. A ezările rurale din Africaș
• Satele mai pu in diversificateț
• Satele berbere – organizate pe ob tii săte ti, vetre cuș ș
structuri aglomerate, cu case construite din piatră i lipiteș
de stânci
• Acoperi ul unei case reprezintă curtea celei de deasupraș
(unele popula ii din estul Turciei i nordul Irakului)ț ș
• În mijlocul satului, se înal ă de regulă un turn care serveaț
drept refugiu în cazul năvălirii unor vecini războinici

117. Africa
• Popula ia arabo-berberă locuie te în sate mari, lineare deț ș
drum
• Cre terea animalelor (ovine i caprine)ș ș
• Me te uguri, esutul de covoare, prelucrarea pieilor etc.ș ș ț

119. Egipt – felahii
• Sate mici dispersate în înăl imile din preajma Niluluiț
• Case din chirpici, fără etaj i cu acoperi ul dreptș ș

120. Sudan
• Cre terea animalelorș
• Locuin e duble: de vară i de iarnăț ș
• În anotimpul secetos, popula ia se deplasează cu turmeleț
spre zonele cu umiditate mai ridicată
• Colibe construite din trestie, cu acoperi conic din paie,ș
a ezate în formă de cercș
• În anotimpul ploios se practică i cultura plantelor - satș
nylot specific Sudanului, regiunilor împădurite din Congo,
Zair i Tanzaniaș

121. Camerunul de Vest
• Bamileke – via a tribalăț
• Domină cultura cafelei
• Satul are desfă urare în pantă, structurată pe categoriiș
sociale
• În partea superioară a versantului este centru satului
format din colibe dreptunghiulare pe piloni, în care
locuie te căpetenia tribuluiș
• Pe pantă – colibele pentru provizii i servitori cu amenajăriș
unde se in adunărileț
• În partea de jos a versantului – colibele rudelor
• Această grupare a a ezării pe linia de pantă este expresiaș
puterii tribale

122. A ezările de pigmeiș
• Păduri ecuatoriale
• Vânatul – bărba iiț
• Culesul – femeile i copiiiș
• Nu sunt a ezări în sensul propriu al cuvântului, ci maiș
degrabă tabere
• Când toate plantele comestibile din jurul taberei au fost
culese i sălbătăciunile ucise, pigmeii părăsesc tabăra iș ș
se mută în altă parte, însă nu depă esc hotarele unuiș
teritoriu bine delimitat

123. Congo i Zair, Tanzaniaș
• A ezări rurale – 2000-3000 locuitoriș
• Terenul agricol – proprietate ob tească sau particularăș
• În lungul râurilor, forma liniară

124. A ezări rurale miniereș
• Numeroase ări ale Africiiț
• Exploatarea minereurilor neferoase i feroase, precum iș ș
a petrolului
• Sahara Algeriană, Nigeria, Camerun, provincia Shaaba
din Zair

125. Africa de Sud
• A ezări rurale tradi ionaleș ț
• A ezări fondate de coloni tiș ș

126. Africa de Sud
• Triburi crescătoare de animale – bantu, hotento i –ț
a ezare tradi ională – kraalș ț
• Este alcătuit din trei cercuri concentrice
• Exterior – gard înalt din trestie
• Urmează colibele, dispuse circular cu cupola acoperită cu
paie
• Alt gard
• Partea centrală - arcul de adăpostit viteleț
• O altă variantă a satului de tip kraal – sub formă de
potcoavă

130. A ezări întemeiate de coloni tiș ș
• Miniere
• De pe planta iiț
• De tip fermă
A ezări miniereș
- Aglomerări de barăci închise dispuse liniar sau poligonal –
compounds – sunt în proprietatea societă ilor miniereț

131. A ezări rurale din America de Nordș
• A ezări rurale ale bă tina ilor – în continuu regresș ș ș
• A ezări ale popula iei imigrante – în continuă expansiuneș ț
• Popula ia bă tina ă a Americii de Nord:ț ș ș
• Indienii
• Eschimo iiș

132. Indienii nord-americani
• Zona centrală a continentului, de la Atlantic la Pacific
• Arealul de habitat s-a redus sim itorț
• Locuiesc în rezerva ii în regiunea Mun ilor Stânco i,ț ț ș
statele Arizona, Colorado, Dakota de Nord i Dakota deș
Sud
• Corturi
• Vânatul i pescuitulș

134. Eschimo iiș
• Nordul Alaskăi, Canadei, al pen-lei Labrador i inuturileș ț
de coastă ale Groenlandei
• Locuin a tipică – iglu – realizată din blocuri de ghea ă deț ț
formă sferică
• Tavanul interior este căptu it cu piei de focă care au rolulș
de izolant termic
• Vânătoarea de foci, morse, balene, ur i i vulpi polare,ș ș
precum i pescuitulș

136. A ezare dispersată tipică – FERMAș
• Rezultatul ac iunii de luare în folosin ă agricolă a unorț ț
spa ii extinse de către pioneri i a divizării acestora înț ș
pătrate mici, fiecare dintre ele adăpostind construc iile iț ș
dotările specifice fermei

139. A ezarea de tip fermăș
• Baza agriculturii americane
• Specializare în func ie de cerin ele pie iiț ț ț
• Se diferen iază după mărimeț
• Ferme mici – 4-6 ha în nordul i nord-estul SUA i estulș ș
Canadei
• Ferme mari – 200-4000 ha, în regiunile de câmpie iș
montane – parcele de tip runch

140. A ezări rurale din America Latinăș
• Au dispărut, practic, a ezările indienilorș
• Se păstrează doar insular în Peru, Bolivia i centrulș
Braziliei
• În pădurea Amazoniei – indienii din tribul Tukano –
locuin e izolate ce pot adăposti peste 20 persoane,ț
denumite maloca

141. Peru

144. A ezările rurale apărute în urmaș
colonizării
• Forme feudale de proprietate asupra pământului –
latifundium
• Latifundiile – mii de ha
• Se organizează gospodăria marelui proprietar care
folose te for a de muncă adăpostită în sate mici laș ț
periferia latifundiilor
• Muncitorii agricoli – peoni
• Predomină monocultura – cazul Braziliei
• Trestia de zahăr – fazendas
• Extinderea monoculturilor de cafea i cacao, la care seș
adaugă i cre terea animalelorș ș

147. Mexic
• Formă veche de locuire – a ezarea de tip pueblo, cuș
structură etajată
• Pe pantă – pă uni i fâne eș ș ț
• La bază – locuin eleț
• Pe suprafe e plane – teren arabilț
• 150-200 de case
• Materialele de construc ii sunt preluate din orizontul localț

151. A ezări rurale din Australiaș
• Ferma amenajată după sistemul american