2. Urbanul reprezintă opusul termenului
de rural
Densitatea mai mare a popula iilor i a construc iilorț ș ț
Echipare tehnico-edilitar superioară ă
Activit i predominant secundare i ter iareăț ș ț
Mod de via specificăț
Un poten ial demografic, de regul , mai ridicatăț
3. Geografia urban ,ă ramur a geografiei a ez rilor, explică ş ă ă
condi iile de formare i r spândire a ora elor, precum i aţ ş ă ş ş
evolu iei fenomenului urban în diferite medii geografice.ţ
Geografia urban a ap rut ca tiin în secolul al XIX-lea,ă ă ş ţă
datorit luiă Fr. Ratzel (Germania) i s-a dezvoltat sub aspectş
teoretic i practic în secolului al XX-lea în toate rile.ş ţă
Ora ulş a fost definit de F. Ratzel prin trei elemente de baz :ă
- activitatea profesional ,ă
- concentrarea locuin elor iţ ş
- num rul de locuitori.ă
4. A – centru urban CBD – central business district, concentreaz comer ul cu am nuntul, urmat de oă ăț
zon adiacent cu densitate mare a construc iiloră ă ț
B – spa iu suburban, cu densit i mai reduse a construc iilorăț ț ț
C – spa iu urban ”umbrit” – treț igmolel8.ocerea de la caracteristicile urbane la cele rurale
D – spre periferie urmeaz un spa iu care îmbrac deopotriv caractere urbane i ruraleă ă ăț ș
E – spa iu prin excelen agricolăț ț
F – ruralul izolat
5. Definirea ora ului – dificultă iș ț
Limba englez –ă town iș city – aproape sinonime, town având un
sens ceva mai larg
Limba francez –ă ville – opusul ruralului; cite – ora sub aspectș
social i politicș
Limba german –ă stadt – acoper întreaga sfer de definire aă ă
urbanului
Limba suedez –ă staden – clas de ora e sub care se g sesc alteă ăș
dou : târgurileă (koping) i aglomera iile municipale (municipalș ț
samhallem). În statistici – no iunea deț tatort
Limba norvegian –ă by – ora , în suderez - satăș
6. Concept – DEX
Ora ul reprezint o form complex de a ezare uman cuă ă ă ăș ș
dimensiuni variabile i dot ri industriale, având de obicei func ieăș ț
administrativ , industrial , comercial , politic i culturală ă ă ă ăș
7. Definirea ora uluiș
Richtofen – existen a activit ilor industriale i comercialeăț ț ș
W. Christaller – importan mai mare are comer ul,ăț ț
administra ia i me te ugurile, i mai pu in industria.ț ș ș ș ș ț
P. Vidal de la Blache – utilizeaz no iunea de ”gen de via ”ă ăț ț
în definirea urbanului
J. Bruhnes – ora ul exist ori de câte ori majoritateaăș
locuitorilor î i petrec cea mai mare parte a timpului în interiorulș
aglomera iei. O astfel de defini ie exclude ora ele cu func iiț ț ș ț
agricole
8. Geneza ora elorș
Geneza ora elorş se refer la procesul de apari ie i construire aă ţ ş
ora ului ca form specific de a ezare uman , care se deosebe teş ă ă ş ă ş
de a ezarea rural (sat).ş ă
Factorii care contribuie la apari ia i dezvoltarea ora ului sunt:ţ ş ş
condi iile economice i sociale, pozi ia geografic favorabil ,ţ ş ţ ă ă
existen a i valorificarea unor resurse naturale.ţ ş
9. Geneza ora elorș
Printre factorii economici i socialiş , care au concurat
de-a lungul istoriei omenirii amintim:
- descompunerea orânduirii gentilice,
- dezvoltarea i diversificarea produc iei materiale,ş ţ
- apari ia forma iunilor statale,ţ ţ
- apari ia produc iei industriale,ţ ţ
- dezvoltarea rela iilor economice i sociale de tip capitalist,ţ ş
- factorii strategici i geopolitici.ş
10. În localizarea ora elor, au rolş
- factorii morfologici – v ile, depresiunile, terasele,ă
zonele de contact –
- hidrologici lega i de existen a unor râuri, fluvii, lacuri,ţ ţ
m ri, oceane,ă
- biogeografici – existen a p durilor etc.ţ ă
11. Geneza ora elorș
Primele nuclee urbane au ap rut în jurul anului 3000 î.ă
Chr., în Mesopotamia, pe v ile Tigrului i Eufratului i peă ș ș
cursul inferior al Nilului
În preajma anului 2500 î. Chr. Apar primele nuclee în valea
Indusului, iar la anul 1000 î. Chr. – în nord-estul Chinei
În America Central ora ele au ap rut la anul 1500 î. Chr.,ă ăș
iar în lumea clasic – între anii 100 î. Chr. i 700 d. Chr.ă Ș
(imperiul roman, grec i bizantin)ș
Urbanizarea a apărut independent în diferite regiuni ale
globului, în rela ie, mai puternică sau mai redusă cuț
procesul de tranzi ie a agriculturii (de la subzisten ă)ț ț
16. Perioada colonial a fost marcat de apari ia sistematic de ora e,ă ă ăț ș
în prima faz în ariile de rm i treptat înspre interior, odat cuă ă ăț ș
intensificarea exploat rii resurselor i transportul acestora spreă ș
metropole
17. Localizarea spa ială a ora elor –ț ș
func ie de accesibilitateț
Distan ăț
Cost de transport
Timp de acces
Accesibilitatea se poate determina prin a a/zisaș matrice de accesibilitate
18. Trasarea axelor majore de
transport
Construc ia c ilor ferate transcontinentaleţ ă
în america de Nord i Rusia a fostş
acompaniat de înfiin area de puncte deă ţ
sprijin, care cu timpul au devenit ora e, înş
special la traversarea principalelor cursuri
de ap (ă Lincoln, Omaha, Kansas City,
Krasnoiarsk, Habarovsk)
19.
20. Plasamentul spa ial al industriei este, de regulă,ț generator al
a ezării urbaneș
Modelul Weber (1909), sau al localizării industriei în punctul cu cel mai scăzut
cost (LCL – lowest cost location), are la bază rela ia spa ială dintre materiile primeț ț
(RM) i pia a de desfacere (M)ș ț
21. Modelul Smith (1971)
Profitul poate fi ob inut oriunde, unde venitul total este mai mareț
decât cheltuielele, i c acest proces poate avea loc într/unăș
teritoriu variabil ca extensiune în cadrul c ruia produc iaă ț
genereaz profită
Geneza ora elor coloniale se leag în bun parte deă ăș
implementarea acestui model
Viziunea pragmatic – procesul de colonizare – a colonizaă
înseamn a transportaă
23. Măsurile de ordin politico-
administrativ – factori generatori de
ora eș
Washington, Canberra, Brasilia .a.ș
Centrele de prelucrare casnic a lânii dispuse pe cursulă
inferior al Vistulei aveau nevoie de un centru coordonator,
accesibil tuturor. Acesta a fost selectat – Lodz, devenind un
important centru al industriei textile
Uzinele Philips, din sud-estul Olandei, au beneficiat la
amplasarea lor de un cost mai redus al terenului. Cu timpul,
în jurul marilor unit i de produc ie s-au grupat locuin eleăț ț ț
muncitorilor i astfel a ap rut un nou ora -ăș ș Eindhoven
24.
25. După durata procesului de urbo-geneză
deosebim 3 categorii de factori:
Cu caracter permanent
Cu caracter pulsatoriu
Cu caracter accidental (spontan)
26. Factori cu caracter permanent
Dezvoltarea serviciilor
Procesul de concentrare teritorial a produc iei din sectoruă ț
secundar, secondate de cre terea demograficăș
27. Factori cu caracter pulsatoriu
Toate expedi iile coloniale s-au finalizat cu înfiin area deț ț
ora e, care constituiau suportul exploat rii economice aăș
spa iului, prin concentrarea materiilor prime iț ș
transportarea acestora spre metropole
28. Factori cu caracter spontan
Ora ele edificate ca urmare a descoperirii resurselor subsoluluiș
O a ezare rural cu târguri periodice s-a transformat în oraăș ș
comercial
M n stirile care au atras de timpuriu me te ugurile, au concentrată ă ș ș
în jurul lor cl diri i au devenit ora eă ș ș
Zonele de rm cu golfuri s-au constituit ca puncte de ad postă ăț
pentru cor bii. Pe uscat a luat fiin ora ul – port.ă ăț ș
Construirea unor uzine mari a reclamat i înfiin area ora elor înș ț ș
proximitatea lor
29.
30. Oraşul are un mod de viaţă
urban şi un mediu urban.
Mediul urban – mediu fizic i social – este alc tuitş ă
dintr-un num r de factori care-i confer tr s turi urbaneă ă ă ă :
- activitate productiv predominant neagricol ,ă ă
- concentrare a popula iei,ţ
- densitate mare a fondului construit,
- deservire socio-cultural complex ,ă ă
- grad ridicat de echipare tehnico-edilitar .ă
- este complet artificializat
31. Ora versus satș
Ora ul se deosebe te de sat prin fizionomie, nivel de trai,ş ş
func ii (de locuit, productiv , cultural , administrativ , deţ ă ă ă
servire, de comunicare, ecologic , estetic , de recreere,ă ă
strategic ).ă
Ora ul are o cultur diversificat , rela ii sociale în care nuş ă ă ţ
mai domin cele de rudenie, ci rela iile de cunoa tereă ţ ş
reciproc reduse, adic un “anonimat urban”.ă ă
Ora ul nu poate fi în eles decât în rela iile sale cu aria deş ţ ţ
polarizare.
35. Între ora i spa iul adiacent seș ș ț
stabilesc raporturi
În func ie de intensitatea i natura acestor raporturi, ora ulț ș ș
propriu-zis este înconjurat de o ”aureol spa ial deă ăț
sus inere” ce poart denumirea deăț zon de influenă ăț .
Ora ul propriu-zis comunic cu mediul extern (zona deăș
influen ) prin proceseăț de input i outputș
Ca i în oriceș sistem termodinamic i informa ionalș ț
semideschis (intr rile nu sunt echivalente cu ie irile),ă ș
intr rile se compun dină mas , energie i informa ieă ș ț
36.
37. Zonele func ionaleț
Zonele funcţionale ale aşezărilor sunt rezultatul diversificării funcţiilor şi al specializării spaţiului
urban şi rural. Analiza structurilor interne ale fiecărui oraş sau sat permite definirea zonelor funcţionale.
38. 1. Centrul
Nucleu central
În jurul acestuia spa iul se ordoneaz spontan sau dirijat, avândăț
diverse func ionalit iăț ț
Englezi – city
Americani – down town
Aici converg principalele axe de circula i, predominareaț
activit ilor ter iareăț ț
Gradul de ocupare al terenului ajunge la valori maximale, iar
pre ul acestuia ia valorile cele mai ridicateț
42. Organizarea centrului i fizionomia acestuia sunt înș
func ie de perioada în care a apărut ora ulț ș
Ora ele vechiș
- Centru istoric cu cl diri de interes public, unele de mare valoareă
arhitectural , pe care fiecare ora le protejeaz .ă ăș
- Se concentreaz o bun parte din activitatea comercial i deă ă ă ș
interes public
Ora ele noiș
- Centrul este organizat pentru a r spunde unor func ii similareă ț
- Diferen ierea cadrului construitț
- O organizare mai flexibil re elei de c i de comunica iiă ăț ț
- Lipsesc cartierele sordide articulate centrului
43. SUA
Centrul concentreaz i activit ile financiar-bancareă ăș ț
De aceea, aici, nucleul ora elor a primit denumirea deș
”CENTRAL BUSINESS DISTRICT”
Concentreaz comer ul cu am nuntulă ăț
În cadrul unit ilor industriale sunt prezente doar tipografiileăț
ziarelor
Lipsesc s lile pentru spectacole i cafenelele atât de specificeă ș
centrelor urbane ale Europei
Cl dirile, adesea, sunt de tipul ”zgârie norilor”, chiar dacă ă
spa iul permite extinderea ora uluiț ș
44.
45.
46. Nucleul comercial me te ug resc sau “centrul”ş ş ă
ora ului este considerat cea mai veche zon func ional aş ă ţ ă
ora elor, care s-a conturat înc de la formarea lor. Laş ă
ora ele din lumea musulman poart numele deş ă ă bazar
(Turcia, Iran), souk (ora ele arabe).ş
Aici sunt concentrate mici ateliere, magazine, are o intensă
activitate comercial ., me te ug reasc , cu aspect deă ş ş ă ă
labirint dat de str zile înguste i întortocheate pline cuă ş
negustori.
În ora ele europene i americane, corespunde zoneiş ş
centrale, cu rol comercial, administrativ, cultural (pia aţ
central cu monumente i institu ii).ă ş ţ
Fiecare ora – mare, mic, nou sau vechi – are un centru, unş
nucleu comercial.
47. Zonele administrative sunt bine conturate în teritoriu, în
ora ele capital , în care func ia administrativ i politic esteş ă ţ ă ş ă
marcant . În unele ora e, aceast zon , se suprapune pesteă ş ă ă
centrul ora ului. Aici sunt concentrate institu iile publice:ş ţ
administrative, politice, culturale etc.
Ex.: Berlin – la Pankow (N); Londra – la Westminster – zona
central vestic ; în Washington – zona administrativ ocupă ă ă
18% (fa de 3,3 % cât are zona industrial i este situat înţă ă ş ă
centrul ora ului), Moskova are centrul în zona Kremlinului.ş
48.
49.
50.
51. Rolul centrelor în via a ora elor esteț ș
diferit
Cu cât ora ele sunt mai mari, cu atât rolul nucleului centralș
scade.
În SUA, propor ia vânz rilor f cute de CBD era de 35,6%ă ăț
la San Francisco, 26,8 % la Philadelphia, 24,8 % la New-
York i cca 16 % la Detroit i Chicagoș ș
52. Zonele reziden iale sau de locuitț
Spa iile ocupate cu cl diri destinate locuirii ocup , de regul ,ă ă ăț
suprafe ele cele mai extinseț
D nota personalit ii sau siluetei unei a ez riă ăţ ş ă
În zonele centrale, la etajele magazinelor, în spa iile r maseăț
libere de structura industrial , în preajma c ilor de comunica ii,ă ă ț
spa iile de locuit se prezint difuz în structura construit aă ăț
ora uluiș
Spa iul reziden ial (de locuit) este organizat în unit i:ţ ţ ăţ
- grupa de locuin eţ (comune satului i ora ului);ş ş
- microraioane (în ora e), stabilite dup grup ri etnice, pozi ieş ă ă ţ
social sau dup filia ie (la sate);ă ă ţ
- cartierul (în ora e),ş trupuri de sat (în sate);
- sectorul (unitate administrativ specific ora elor).ă ă ş
53. Zonele reziden ialeț
Sub raportul componen ei lor, zonele de locuire sunt foarteţ
diferite. în aceste zone pot fi amplasate numai case de locuit,
cl diri anexe pentru nevoi gospod re ti i spa ii pentruă ă ş ş ţ
planta ii, terenuri de sport, alei, apoi institu ii social-ţ ţ
culturale, unit i sau grup ri de unit i industrialeăţ ă ăţ
54. Pozi ia în cadrul ora ului a zonelor reziden iale precum iț ș ț ș
fizionomia i tipul de cl diri tr deaz adesea structuraă ă ăș
social a popula iei urbaneă ț
- Bidonvilles
- Shanty-towns
- Favellas
- Barriadas
55. Zonele reziden ialeț
Cartierele popula iei înst rite se deta eaz în fizionomiaă ăț ș
urban prin predominarea construc iilor de tip vil iă ăț ș
asocierea lor în teritorii plasate favorabil (ferite de poluare,
la distan e mari fa de axele majore de comunica ie)ăț ț ț
Adesea, asemenea cartiere dispun de extinse spa ii verziț
56. Zonele industriale
Extinderea acestora este în func ie de tipul de ora eț ș
În cadrul ora elor cu func ii dominant industriale, spa iileș ț ț
aferente industriei sunt adesea diseminate în cadrul acestuia
În amplasarea industriilor poluante se ine cont de direc iaț ț
dominant a vântului, acestea amplasându-se în direc ia opusă ăț
În cazul Europei, direc ia dominant a vânturilor din vest a impusăț
amplasarea industriilor nocive în estul ora elor.ș
În ora se amplaseaz , de regul , industriile mai pu in nocive,ă ăș ț
a a-zisele industrii curate, cum sunt industria confec iilor, aș ț
bijuteriilor, a unor ramuri ale industriei alimentare
57. Localizarea industriei în cadrul
ora elorș
Localizarea
grupată – avantajul
utiliz rii mai eficienteă
a infrastructurilor
preexistente (c iă
ferate, linii electrice,
aprovizionarea cu apă
i combustibili,ș
depozitarea de eurilorș
etc.) la care se adaugă
o utilizare mai
eficient a teritoriuluiă
58. Localizarea industriei în cadrul
ora elorș
Localizarea
dispersă – este mai
frecvent întâlnit înă
cadrul ramurilor
industriei u oare iș ș
alimentare, ce reclamă
un volum diminuat de
materii prime, i careș
nu au implica iiț
radicale din punctul de
vedere al esteticii
urbane ori al calit iiăț
mediului
59. Raportând tipurile de zone după aşezarea lor la
teritoriul de locuit se pot distinge mai multe
alternative
60. zone industriale aflate în
prelungirea teritoriului de
locuit, exterioare ora ului.ş
Dificultatea const înă
asigurarea transporturilor,
traseele fiind desf urateăş
pe distan e mariţ
61. zone industriale situate în
paralel cu teritoriul de
locuit, f r a-l stingheri iă ă ş
f r a crea inconvenienteă ă
la transporturi;
62. zone industriale sub formă
de pan , împlântate înă
spa iul reziden ial alţ ţ
ora ului, cu avantajeş
pentru transporturi, cu
industrii nepoluante;
63. zone industriale situate în
alternan , al c ror teritoriuţă ă
de locuit este fragmentat în
grup ri de locuin e ceă ţ
alterneaz cu zoneleă
industriale, a a cum apareş
ansamblul industrial din
Depresiunea Petro ani;ş
Creeaz complica ii laă ț
nivelul intravilanului prin
strangularea traficului iș
statuarea unei fizionomii
resping toare în proximitateaă
zonelor de locuit
64. zone industriale situate în balan ,ţă
specifice ora elor mari care nuş
permit concentrarea industriei într-
o singur zon , în func ie deă ă ţ
condi iile de relief, ape sauţ
vegeta ie;ţ
zone industriale dispuse în band ,ă
în sensul c acestea sunt repartizateă
în apropierea ora ului sub formaş
unei benzi, care au tendin a de aţ
înconjura ora ul; avantajele pentruş
transporturi sunt evidente, întrucât
se realizeaz radiar, dară
inconvenientul se refer laă
extinderea ora ului.ş
65.
66. Zonele industriale
Cele mai complicate probleme le ridic grup rile industrialeă ă
aflate în interiorul zonelor de locuit.
67.
68.
69.
70. Parcurile industriale – o nouă
formă de localizare a industriei
Spa ii în cadrul teritoriului administrativ al ora elorț ș
destinate a atrage industrii de vârf i for de munc ,ă ăș ț
investitorii fiind încuraja i de pre urile mici de achizi ie aț ț ț
terenului i de existen a unei infrastructuri de sus inereș ț ț
specifice (acces, spa ii pentru parcare, alimentare cu ap ,ăț
energie etc.)
71. Zonele universitare sunt tipice pentru ora ele culturale,ş
cu universit i, institu ii de cercetare etc. În cadrul zoneiăţ ţ
sunt concentrate institu iile de înv mânt i cultur .ţ ăţă ş ă
Aceste zone pot fi suprapuse centrului istoric (Londra,
Gottingen, Paris, Bucure ti), sau în zonele periferice în careş
sunt amenajate campusuri universitare: Paris – la Nantrre
(Paris X), Saint-Cloud), Londra (Oxford), Moscova
(Universitatea “Lomonosov”, Cluj-Napoca (cartierul
Clinicilor), Bra ov, S.U.A. – la Berkş eley, pe litoralul vestic,
fiind primul campus universitar modern.
76. Zonele de transporturi sunt specializate i dezvoltate înş
corela ie cu m rimea ora ului i importan a acestuia. Seţ ă ş ş ţ
contureaz subzone specializate cum sunt: porturile, g rile,ă ă
triajele, aeroporturile etc.. Func ional, aceste zone au un rolţ
important în via a ora elor. Prin ele intr i ies m rfuri,ţ ş ă ş ă
materii prime, se efectueaz c l torii. Sunt prev zute cuă ă ă ă
amenaj ri i dot ri aferente.ă ş ă
Porturile, care concentreaz c ile rutiere i feroviare, prină ă ş
care se leag cu uscatul, pot fi, la rândul lor, specializate peă
diverse tipuri de m rfuri.ă
G rileă sunt amplasate în apropierea zonelor centrale (ora eleş
vechi) sau periferic (triajele se afl la marginile ora elor).ă ş
Aeroporturile, de asemenea, sunt amplasate în afara ora elor, laş
distan e apreciabile.ţ
77. Zonele sanitare (medicale) se contureaz în marile ora eă ş
i sunt legate de existen a universit ilor de medicin . Înş ţ ăţ ă
cadrul lor sunt amplasate clinicile medicale, laboratoarele,
cl dirile universitare. Ex.: Cluj-Napoca, cartierul clinicilor.ă
78. Alte zone funcţionale
Zonele cu dot ri socio-culturale i de servire sunt fie dispersate, fieă ş
grupate în veritabile zone. Suprafa a ocupat de aceste servicii seţ ă
stabile te în raport cu num rul total al popula iei ora ului,ş ă ţ ş
respectiv în jur de 12 m2
/locuin .ţă
Vechile structuri axate pe me te uguri i comer , marcate înş ş ş ţ
denumirile unor str zi, relev caracterul net comercial sau de negoă ă ţ
i apar sub form de complexe comerciale, ca unit i compacte iş ă ăţ ş
diversificate la parterul marilor blocuri.
Zonele cu spa ii verzi, recreative i de agrement, cu func ii social-ţ ş ţ
culturale, utilitare, economice, estetice, decorative. Spa iile verziţ
sunt reprezentate prin scuaruri, parcuri, p duri, perdele deă
protec ie.ţ
79. Hinterlandul
În strâns leg tur cu evolu ia teritorial i dezvoltareaă ă ă ţ ă ş
func ional se formeazţ ă ă hinterlandul ora ului.ş
Hinterlandul este teritoriul care graviteaz în jurulă
unui centru economic. Fluxurile de materie i energieş
converg spre centrul polarizator, iar fluxurile de informa iiţ
se îndreapt de la centru spre periferice. Hinterlandul esteă
sfera de influen a unui ora .ţă ş
80. În leg tur cu aceste zone func ionale este necesar să ă ţ ă
l murim alte no iuni:ă ţ zona de influen , zonţă ă
periurban , zon suburban , agricultura urban .ă ă ă ă
Zona de influenţă se refer la teritoriul asupra c ruiaă ă
ora ul î i extinde unele func iuni urbane. M rimea zoneiş ş ţ ă
este dependent de m rimea ora ului i importan a saă ă ş ş ţ
economic .ă
81. Zona periurbană sau preor eneascăş ă este teritoriul situat
la periferia ora ului cu care ora ul are rela ii strânse (demografic,ş ş ţ
economic, social, cultural). Satele din zon atrag popula iaă ţ
ora ului pentru a locui, a munci. Se dezvolt fenomenul deş ă
navetism.
Zona suburbană este situat în apropierea ora ului. Seă ş
caracterizeaz prin nivel de urbanizare redus, iar locuitorii au modă
de via rural.ţă
Agricultur urbană ă este un tip de agricultur , (careă
realizeaz produse alimentare), practicat în interiorul ora elor,ă ă ş
în cur i, gr dini, terenuri libere, livezi, sere, solarii, fiindţ ă
practicat de familie sau societ i comerciale.ă ăţ
82. Morfologia urbană
Morfologia urban se refer la forma, structura, texturaă ă
ora elor, care sunt în corela ie cu originea acestora, cuş ţ
localizarea, cu extinderea spa ial puternic influen at deţ ă ţ ă
condi iile naturale de func iile arealului urban.ţ ţ
83. Planul ora uluiș
Planul ora ului reprezint structura spa ial a unuiş ă ţ ă
areal urban i cuprinde urm toarele elemente:ş ă
- sistemul str ziloră (trama stradal , textura);ă
- forma (regulat sau neregual );ă ă
- modul de utilizare a teritoriului iş amplasarea
cl diriloră (structura).
84. Planul ora uluiș
Planul ora elor este o reprezentare cartografic aş ă
teritoriului în care se afl ora ul.ă ş
Factorii generatori ai planului sunt:
- social-economici (func ia urban ),ţ ă
- politici,
- culturali,
- c ile de comunica ie,ă ţ
- elementele cadrului natural (relief, ape).
Planul ora ului este un element de baz al fizionomieiş ă
ora ului, fiind influen at de factorii aminti i.ş ţ ţ
85. Re eaua hidrograficăț
influen eaz prin direc ionarea axelor principale aleţ ă ţ
ora ului. Str zile pot fi paralele cu apa care trece prin ora ,ş ă ş
sau pot fi perpendiculare, sau ora ul se dezvolt întreş ă
buclele de meandre
(Ex: Budapesta, Paris, Moscova, Drobeta Turnu-Severin).
Versan ii care se încadreaz în intravilan, pot fi acoperi i cuţ ă ţ
construc ii, creându-se ora e cu particularit i pitore ti deţ ş ăţ ş
tip – “a ez ri stup” – Veliko Târnovo, Plevna (Bulgaria).ş ă
89. Relieful
influen eaz planul prin altitudinea, microrelieful dinţ ă
intravilan (piemonturi, terase, versan i etc.).ţ
În l imile din intravilan se impun în peisajul ora ului: suntă ţ ş
vizibile, în jurul lor se creeaz str zi radiare, ofer puncteă ă ă
de belvedere, prezint str zi orientate pe curbe de nivel.ă ă
Ex: Cluj-Napoca (Dealul Cet uia), Atena (Acropole),ăţ
Sighi oara (Dealul Bisericii), Deva (Cetatea), Ia i (Dealulş ş
Copou) etc.
90. Elementele social-economice
influen eaz puternic trama stradal .ţ ă ă
Centurile de fortifica ii,ţ din ora ele medievale, auş
determinat o tram stradal cu caracter concentric;ă ă
amplasarea monumentelor determin fie oă orientare
convergentă a str zilor (ex. Sankt Petersburg),ă
fie determină o orientare concentric (ex. Praga);ă
fie prin deschiderea spre monumente a unor magistrale
impun toare (ex. Roma, Bucure ti, Ia i etc.);ă ş ş
marile axe de circula ie, care p trund din exterior înţ ă
intravilan, determin o re ea de str zi convergente (ex.ă ţ ă
Paris – spre Pia a Charles de Gaulle sunt orientateţ
convergent).
91. Tipuri de planuri de ora eș
Planurile ora elor se înscriu într-o mare varietate de forme,ş
care pot fi grupate în mai multe tipuri:
plan dezordonat,
planul liniar
plan radiar-concentric,
plan rectangular, plan suplu.
93. Planul dezordonat, ca rezultat al unei evolu ii spontane,ţ
are o tram stradal haotic , are un num r redus de str ziă ă ă ă ă
cu trafic fluent, fiind, în general, sinuoase; ora ul are oş
evolu ie polinuclear în urma înglob rii a ez rilor ruraleţ ă ă ş ă
din jur.
Ex. Sevilla – ora spaniol cu arhitectur arabo-maur ,ş ă ă
Cordoba.
Asemenea ora e sunt întâlnite în spa iul chinez, japonez i înş ţ ş
lumea islamic .ă
95. Planul radiar-concentric
are o tram stradal format din axe magistrale careă ă ă
pornesc din centru spre periferie, care sunt unite prin
centuri circulare.
Ex. Moscova, Br ila, Sibiu, Chi in u, Budapesta în parteaă ş ă
estic (Pesta).ă
Acest plan prezint unele neajunsuri în circula ia intern iă ţ ă ş
este întâlnit în ora ele medievale.ş
99. Planul rectangular, în tablă de ah,ș
ortogonal
este caracteristic ora elor noi: str zile se întretaie înş ă
unghiuri drepte, sunt paralele i perpendiculare între ele.ş
Ex. în Alexandria (Teleorman), Drobeta-Turnu Severin,
Floren a, New York, Torino, Koln, etc.ţ
Asemenea plan prezint dificult i în circula ie (prea multeă ăţ ţ
intersec ii).ţ
100.
101. Planul suplu
mai nou (prima oar folosit în sec. XIX într-o suburbie aă
Parisului), se bazeaz pe elemente geometrice, îmbinateă
armonios, fiind mult mai bine adaptat la condi iile fizico-ţ
geografice.
Ex. Paris – suburbia vestic , Brasilia, Canberra, New Delhiă
.a.ş
106. Tipuri morfostructurale de ora eș
Ora liniar (biliniar, ora -strad )ş ş ă are o form alungită ă
dezvoltat de-a lungul unei axe principale, care urm re teă ă ş
configura ia unei c i de comunica ie principale.ţ ă ţ
prezint multiple avantaje, în sensul economiei de spa iu i cost, dară ţ ş
dezavantajul rezid în distan ele ce trebuie parcurse, aflate totodată ţ ă
în cre tere.ş
Acest tip este frecvent în zona pre-or eneasc a marilorăş ă
metropole, de-a lungul unor osele ce converg concentric spreş
metropol .ă
Unele ora e au avut în evolu ia lor o asemenea morfostructur : ex.ş ţ ă
Madrid, Turda etc.
Modific rile survenite datorit dezvolt rii economice i sociale potă ă ă ş
aduce o alt structur , cuă ă aspect radiar-tentacular.
107. Ora de formă circularăș
Mansur de lâng Bagdad,ă
ridicat între anii 762-766
dup Chr.ă
Are în centrul s u moscheeaă
i palatul regal, înconjurateș
de dot ri de interes public.ă
Întreg edificiul central este
înconjurat de un sistem de
ziduri concentrice, cel din
mijloc fiind cel mai solid
construit
108.
109.
110. Tipuri morfostructurale de ora eș
Ora ul polinuclearş este caracterizat prin prezen a, înţ
vatra sa, a mai multor nuclee bine individualizate din care a
evoluat ora ul, fie ca urmare a istoriei sale, fie prin procesulş
de migra ie. Un asemenea tip de ora este influen at i deţ ş ţ ş
condi iile morfologice. Ex. Timi oara, Bucure ti,ţ ş ş
Budapesta, Chicago, San-Francisco, Los-Angeles, Baia Mare,
Sighi oara, Satu-Mare, Gala i, Suceava etc.ş ţ
111. Tipuri morfostructurale de ora eș
Ora radiar – concentricş în care re eaua stradal este formatţ ă ă
din str zi radiare, care se intersecteaz cu str zile în formă ă ă ă
inelar . Acest tip de ora apar ine genera iei medievale, în careă ş ţ ţ
str zile circulare s-au dezvoltat pe conturul fostelor ziduri deă
ap rare, iar cele radiare pe traseul drumurilor de acces în ora , prină ş
care se face leg tura cu zona înconjur toare. Ex. Moscova, Paris,ă ă
Sibiu.
113. Ora ul radiar-concentricș
Un exemplu relevant îl reprezint ora ul Canberra, proiectat laă ş
începutul secolului al XX-lea, cu tram stradal ce asigur oă ă ă
bun accesibilitate spre zona central i d posibilitatea apari ieiă ă ş ă ţ
unei magistrale de rocad (centur ).ă ă
Acest tip este specific ariilor de câmpie, apoi la contactul dintre
câmpie i deal, în punctele de convergen a drumurilor sau înş ţă
locurile favorabile schimburilor.
Nucleul comercial central are i un con inut social i politic.ş ţ ş
Reprezentative, ca exemple, sunt ora ele Bucure ti, Paris,ş ş
Br ila i Giurgiu.ă ş
114. Tipuri morfostructurale de ora eș
Ora ul rectangularş (sau geometric, tabl de sah) cunoscut caă
ora de tip american, se caracterizeaz prin întret iereaş ă ă
str zilor în unghi drept, prin aceea c str zile sunt paralele iă ă ă ş
perpendiculare între ele.
Vatra ora ului este parcelat în terenuri de form geometric .ş ă ă ă
Prezint dezavantaj sub aspectul circula iei; deoarece lunge teă ţ ş
distan ele, are numeroase intersec ii.ţ ţ
Ex. Alexandria (România), San Francisco. New York .a.ş
Arhitectul Le Corbusier a folosit asemenea planuri de
sistematizare pentru ora ele noi i ora ele satelit din Mareaş ş ş
Britanie
118. Clasificarea ora elor după vârstă:ș
Huston J. (1976) distinge trei etape care caracterizeaz evolu iaă ț
ora elor din Europa, i anume:ș ș
a)Etapa nucleului central, înconjurat de ziduri i bulevarde;ș
b)Etapa formativă, din secolul XIX, rezultat ca urmare aă
revolu iei industriale i a schimb rilor radicale din transporturiăț ș
i activit ile comercialeăș ț
c) Etapa modernă, din secolul XX, caracterizat prin dezvoltareaă
suburbiilor, ca urmare a generaliz rii transportului auto înă
cadrul ora elorș
119. Van den Berg, ciclul de via ă alț
unui oraș
Prima faz – cre te popula ia zonei centrale i sectorial, cea dină ș ț ș
zona adiacent , înconjur toare.ă ă Asist m la un procesă
complex de urbanizare.
Faza II-a – ca urmare a supraaglomer rii nucleului central,ă
compensatoriu cre te popula ia din cadrul sectorului circularș ț
periferic, proces asimilat no iunii deț suburbanizare
(urbanizarea periferiei)
Faza a III-a – sc dere demografic generalizat în toateă ă ă
sectoarele ora ului, ca urmare a fenomenului deș dezurbanizare
(satura ia urban )ăț
Faza a IV-a – remodelare urbană – reurbanizare
121. Geograful francez Pierre George propune o
clasificare a ora elor după principii istorico-ș
geografice
1. Ora e din regiunile agricole – ora -pia , careăș ș ț
îndepline te concomitent mai multe func ii: de ap rare,ăș ț
administrativ i religioasă ăș
2. Ora ele comerciale care s-au men inut active pe parcursulș ț
perioadelor antic , medieval i contemporană ă ăș
3. Ora e comerciale i industriale generate de apari iaș ș ț
rela iilor capitalisteț
4. Ora ele colonialeș
5. Ora ele socialisteș
122. Clasificarea a ezărilor urbaneș
după mărimea demografică
Principalele
categorii de
ora eș
Grupa Categori
a
ora elorș
Popula iaț
ora elor (miiș
loc.)
Eficien a economicăț
Mari Ora e foarte mariș 1 Peste 1000 Ora e prea mariș
2 500-1000
3 250-500 Ora e mari deș
dimensiuni
acceptabile
Ora e mariș 4 100-250
Mijlocii Ora e mijlociiș 5 50-100 Ora e de dimensiuniș
ra ionaleț
Ora e semimjilociiș 6 20-50 Ora e mici deș
dimensiuni acceptabile
Mici Ora e mici iș ș
a ez ri de tipăș
or enescăș
7
8
10-20
Pân la 10ă
Ora e foarte miciș
123. Clasificarea dimensională a
ora elor după O.N.U.ș
Num rul de locuitori, miiă
loc
Metropole 1 Peste 20.000
Ora ele foarte mariș
(megapole)
2 Peste 500
Ora ele mariș 3 100-500
Ora ele mijlociiș 4 20-100
Ora ele miciș 5 5-20
2-5
Ora ele foarte miciș 6 1-2
0,5-1
0,5
124. Statele Prag minim de
popula ie/ț
Administrativ
Ponderea popula iei ocupateț
în agricultură
Danemarca 250
Islanda 300
Canada, Malaysia, Sco iaț 1000
Irlanda 1500
Argentina, Portugalia, Fran a,ț
Germania, Cehia, Slovacia
2000
SUA, Thailanda 2500
Coreea de Sud 4000
India, Turcia, Georgia, Turkmenistan 5000 < 25% popula ia ora ului înț ș
Georgia i 33% în Turkmenistanș
125. Statele Prag minim de
popula ie/ț
Administrativ
Ponderea popula iei ocupateț
în agricultură
Ucraina, Moldova, Grecia, Spania 10.000 <50% popula ia ora ului înț ș
Ucraina i R. Moldovaș
Federa ia Rusăț 12.000 <15% popula ia ora uluiț ș
Israel, Bolivia, Brazilia, Costa-Rica,
Ecuador, Salvador, Haiti, Honduras,
Nicaragua
Criterii numerice
nu se aplică
Ora ul este un centru al produc ieiș ț
i serviciilor neagricoleș
Anglia i Wales, Brazilia, Ungaria, Nouaș
Zeeland , Norvegia, Paraguay, Polonia,ă
România, Finlanda, Suedia, R. Africa de
Sus, Japonia
Statutul ora uluiș
este determinat la
nivel legislativ
În Finlanda mai pu in de 50% dinț
popula ia ora uluiț ș
126. CREŞTEREA SPAŢIULUI
URBAN
Evolu ia prin aglutinare.ţ
Aglutinarea este modul necontrolat de extindere a ora elor.ş
Evolu ia aglutinant se produce prin extinderea treptat aţ ă ă
vetrei ora ului dinspre centru spre exterior, în toateş
direc iile, f r preferin e.ţ ă ă ţ
Acest mod s-a produs la ora ele medievale, care s-au extins înş
afara centurii de fortifica ii.ţ
Ex.: Paris, Moscova, Viena, Sibiu, Bra ov etc.ş
127. CREŞTEREA SPAŢIULUI
URBAN
Evolu ia prin absorb ia satelor vecine.ţ ţ
Absorb ia satelor este un proces de înglobare în teritoriu urban aţ
satelor vecine situate la periferia sa. Fazele, prin care sunt
absorbite de ora i prin care trec satele sunt: comuna devineş ş
suburban iar satele comunei sunt absorbite de ora atât fizic, câtă ş
i administrativ. Având în vedere c ora ul apare într-o zon cuş ă ş ă
a ez ri rurale în jurul s u, acesta treptat, sunt înglobateş ă ă
ora ului. Ex:ş Berlinul, Bucure ti, Chi in ulş ş ă este
semnificativ în acest sens. Astfel, a cuprins în intravilanul s u,ă
de-a lungul timpului, mai multe sate: Visterniceni, Buiucani,
Râ cani, Ghe eoani, Schinoasa .a. azi cartiere ale ora ului;ş ţ ş ş
Sibiul, prin absorb ie, a înglobat localit ile Turni or,ţ ăţ ş
Gu teri a, azi cartierele ora ului.ş ţ ş
128. CREŞTEREA SPAŢIULUI
URBAN
Evolu ia tentacularţ ă sau stelar se caracterizeaz prină ă
dezvoltarea teritorial urban în lungul unor c i deă ă ă
comunica ie, a celor morfologice (v i) sau hidrografice.ţ ă
Ex: Tokyo, Buenos Aires, Los Angeles, Ia i, Cluj-Napocaş
etc.
129. CREŞTEREA SPAŢIULUI
URBAN
Evolu ia polinuclearţ ă se refer la evolu ia urban prină ţ ă
contopirea mai multor nuclee. Ex.: Timi oara, Bra ov,ş ş
Bucure ti.ş
130. CREŞTEREA SPAŢIULUI
URBAN
Evolu ia sistematic sau planificatţ ă ă se realizeaz peă
baza unor planuri de sistematizare, care se sprijin pe oă
politic urbanistic , prin care se urm re te folosireaă ă ă ş
eficient a spa iului, distribu ia ordonat a cartiereloră ţ ţ ă
reziden iale, a zonelor industriale etc. Este specific pentruţ ă
unele ora e, din Fran a, Germania, Marea Britanie, S.U.A.ş ţ
etc.
131. Forme de evolu ie teritorială aț
ora elorș
Ora ul propriu-zis (ini ial),ş ţ ca form de organizare,ă
înzestrare i utilizare a unui teritoriu în scopul concentr rii,ş ă
transform rii i redistribuirii produselor necesare omului,ă ş
alc tuit dină vatra (teritoriul ocupat de cl dirile de locuit),ă
intravilanul (teritoriul ora ului împ r it în zone func ionale)ş ă ţ ţ
iş extravilanul (restul suprafe elor din teritoriulţ
administrativ), este forma cea mai simpl de evolu ie urban . Elă ţ ă
st la baza celorlalte forme mult mai complicate. Cu limiteă
administrative clar conturate; vizeaz de regul ora ele mici iă ă ş ş
foarte mici.
132. Forme de evolu ie teritorială aț
ora elorș
Aglomera ia urbanţ ă este o concentrare urban format dină ă
ora ul propriu-zis i din localit ile din jurul lui, cu care acesta aş ş ăţ
dezvoltat intense rela ii de aprovizionare, de schimb i pentruţ ş
atragerea for ei de munc . S-a format ca urmare a dezvolt riiţ ă ă
rela iilor economice i demografice dintre ora ul respectiv iţ ş ş ş
localit ile din aria înconjur toare. În cadrul unei aglomera ii seăţ ă ţ
creeaz o dependen accentuat a unor localit i de un oraă ţă ă ăţ ş
principal. Este o form mai extins i dinamic a ora ului modernă ă ş ă ş
i apare ca o arie urbanizat constituit dintr-un ora , cu peste 50ş ă ă ş
mii locuitori, i zona sa suburban , cu o raz de pân la 50-60 kmş ă ă ă
fa de centrul principal. Exemple: Chicago, Dallas, Houston, Newţă
Orleans, Sibiul i împrejurimile.ş Spa iul înconjur tor al unui ora , cuţ ă ş
autonomie administrativ , care particip la via a economic , social iă ă ţ ă ă ş
cultural a acestuiaă
133. Forme de evolu ie teritorială aț
ora elorș
Metropola este un ora de dimensiuni mari (peste 1 milionş
locuitori), care are rol de capital regional sau na ional ,ă ă ţ ă
dezvoltat sub aspect economic, cultural, urbanistic, cu o
puternic zon de influen în teritoriu, cu rol în controlulă ă ţă
economiei moderne. Are o arie metropolitan întins iă ă ş
bine populat (5-30 milioane locuitori) cu care are strânse iă ş
diverse rela ii de produc ie, culturale, de schimb.ţ ţ
Ex.: Los Angeles, Parisul, Londra, Moscova, Bucure ti etc.ş
Zona metropolitană presupune o arie ce cuprinde mai mult
de 100 mii locuitori.
134. Forme de evolu ie teritorială aț
ora elorș
Interurba iaţ este un sistem urban bazat pe existen a înţ
teritoriu a unor ora e de m rimi variabile, situate la distan eş ă ţ
apropiate, care au func ii diferite, dar se completeazţ ă
reciproc. Aceast concentrare urban evolueaz spreă ă ă
conurba ie. Termenul a fost introdus de geograful suedezţ
Niels Bjorsjo.
Ex.: Bra ovul, Cluj-Napoca etc.ş
135. Forme de evolu ie teritorială aț
ora elorș
Conurba iaţ este un sistem urban care a ap rut pe baza accentu riiă ă
rela iilor dintre dou sau mai multe ora e apropiate spa ial, dar careţ ă ş ţ
î i men in, în general, personalitatea. Reprezint o grup apropiatş ţ ă ă ă
de ora e unite prin rela ii strânse de produc ie.ş ţ ţ
Conurba ia este un ansamblu de ora e care se dezvolt independent,ţ ş ă
sunt apropiate între ele i au unele probleme comune, cum sunt –ş
alimentarea cu ap , cu energie, amenajarea i protec ia mediului.ă ş ţ
O conurba ie trebuie s îndeplineasc dou condi ii: ca genez s-aţ ă ă ă ţ ă
format prin juxtapunerea a dou sau mai multe ora e, dar careă ş
r mân independente; trebuie s existe un anumit num r de ora eă ă ă ş
i un num r mare de popula ie.ş ă ţ
136. Conurba iaț
Ora ele mici nu pot forma conurba ii, chiar dac sunt vecine.ş ţ ă
În centrul conurba iei se afl un nucleu mai important, cu ora eţ ă ş
mai mici în jur (ora e-satelit sau comune suburbane). Pot fi douş ă
sau trei centre, precum Tokyo-Yokohama, Osaka-Kobe.
De asemenea, multe capitale de state pot forma o conurba ie.ţ
Termenul de conurba ie a fost introdus în tiin de sociologulţ ş ţă
englez Patrick Geddes.
137. Conurba iaț
Ex. de conurba ii: St. Paul – Mineapolis (SUA), de o parte iţ ş
alta a fluviului Mississippi; Reggio-Mesina (Italia); Essen-
Dusseldorf, Duisburg, Bochum, Wuppertal din Germania,
din bazinul carbonifer, constituit pe axa renan ; în Angliaă
este cunoscut conurba ia Leeds, Sheffield, Bradford,ă ţ
Halifax- cunoscut sub numele de Yorkshire; în Polonia esteă
conurba ia de tip carbonifer a Sileziei superioare.ţ
138. Megalopolisul (polimegalopolis) se refer la oă
concentrare urban de mari dimensiuni, care constituie ună
stadiu de gigantism în organizarea teritoriului urban, fiind o
supera ezare, ni te conurba ii superdezvoltate.ş ş ţ
Termenul a fost introdus de Jean Gottmann în anul 1961.
Megalopolisul este format din conurba ii, interurba ii,ţ ţ
metropole, ora e, enclave agricole, spa ii forestiere.ş ţ
În cadrul megalopolisului exist nuclee polarizatoare spreă
care graviteaz a ez ri urbane mai mici. Megalopolisul seă ş ă
întinde pe suprafe e de mari dimensiuni i are un mareţ ş
num r de popula ie.ă ţ
139. Componentele megalopolisului sunt independente
administrativ, dar au o infrastructur comun , serviciiă ă
comune, rela ii de produc ie, rela ii economice, culturale,ţ ţ ţ
demografice.
Cel mai mare megapolis din lume se afl în Japonia –ă
megalopolisul TOKAYDO, care este alc tuit dină
metropola Tokyo, Nagoya, interurba ia Osaka – Kobe –ţ
Kyoto i conurba ia Kitakyshu. Are o suprafa de 48520ş ţ ţă
km² i peste 50 milioane locuitori. În SUA se afl unulş ă
dintre cele mai mari megalopolise, cel mai mare din SUA
140.
141. al doilea din lume dup num rul popula iei –ă ă ţ
megalopolisul BOSWASH situat pe partea estic , care seă
întinde pe o lungime de 800 km, are o suprafa de 100 miiţă
km² i concentreaz o popula ie de circa 50 milioaneş ă ţ
locuitori. Une te aglomera iile milionare Boston, Newş ţ
York, Philadelphia, Baltimore, Washington.
142.
143.
144. Al treilea megapolis din lume este situat în regiunea Marilor
Lacuri i se nume teş ş CHIPPITS, une te Chicago, Detroit,ş
Pittsburg. Are o lungime de la Nord spre Est de cca 900 km,
cu un num r de 40 milioane locuitori.ă
145. Al patrulea megalopolis din lume – SAN SAN – une teş
aglomera iile urbane San Francisco, San Jose, Los Angeles,ţ
San Diego. În acest megapolis sunt incluse 15 aglomera iiţ
urbane mari cu o suprafa de 100 mii km² i o popula ie deţă ş ţ
22 milioane locuitori
146.
147.
148. Este oarecum conturat megapolisulul Middland din Marea
Britanie i Randstatt (Olanda). Este în curs de formare unş
megalopolis în Europa, cu ora e din Germania, Olanda,ş
Belgia;, conurba ia Ruhr, aglomera ia Koln (Germania),ţ ţ
Bruxelles, Antwerpen, (aglomera ie din Belgia).ţ
În curs de formare se g sesc i în India, Brazilia, China,ă ş
Indonezia.
149.
150.
151.
152.
153. În prezent se poate vorbi nu numai despre aglomera ie urban ,ţ ă
conurba ie, megapolis, ci i deţ ş regiuni metropolitane, care se
compun dintr-o unitate administrativ central i o aureolă ă ş ă
periferic larg , ce poate include zonele reziden iale iă ă ţ ş
comerciale, zone intermediare, înc rurale i ora e. Acesteă ş ş
tentacule urbane cresc în lungul marilor artere de circula ie i înţ ş
final absorb centre urbane sau ora e-satelit. Sunt deja identificateş
complexe metropolitane polinucleare în interiorul c roraă
exist i zone cu o densitate mai redus a popula iei: cel de peă ş ă ţ
coasta de est a SUA, de pe coasta pacific a Japoniei i Randstad-ă ş
ul olandez (include Rotterdam i Ijmuiden), precum i cel dinş ş
lungul Rhinului. Complexul metropolitan polinuclear Rhin –
Rhur se desf oar în lungul fluviului Rhin, unde marile ora eăş ă ş
sunt spa iate, aproape toate, la mai pu in de 55 km, i au între 1-2ţ ţ ş
mil. locuitori.
