Dincolo de modelele si de vointa educatorilor de a face ca toata lumea sa patrunda valorile prioritare ale unei epoci
1. Ghid metodic:
Cum să ne susținem copilul în funcție
de temperamental său!
REALIZAT: Vîlcu Crina
VERIFICAT: Pravițchi Galina
2. Dincolo de modelele șide voința educatorilor de a face că toată lumea să
pătrundă valorile prioritare ale unei epoci, se află persoana, ființa fiecărui
copil.Fiecare copil este unic șide la naștere el poartă ascunsă în sine o forță, un
ideal, o vocație, un vis, o chemare către a fi ceea ce trebuie să fie…
Nimic nu ar trebui să-lîmpiedice să fie ceea ce trebuie să fie (afară doar dacă
nu-șiîntrerupe prea devreme dezvoltarea folosindu-sedevreo formă deghizată
de sinucidere (droguri, alcoolul, sex, boală mentală, accidentul auto).
Copilul înseamnă tot ce există mai viu în viață. Oricepersoană care își dă silința să
aibă o inimă de copil , care își face timp ca să trăiască șisă se amuzeîn jocul
cunoașteriide sine va descoperi rațiunea de a fi: să recunoascăîn sine mica ființă
care are nevoie să trăiască,să fie liberă , care doreștesă exploreze toate forțele
ce o determină , în funcție de situații , să experimenteze ceea ce calitățile și
defectele sale îi cer dintr-o necesitate interioară.Cum să susținemcopilul în
funcție de temperamentul său...la școală , acasă, să vrea o pledoarie pentru
descoperirea visuluitopitoriei. Întocmaica și această ființă însetată de acțiune ,
avem cu nevoie de a ne împlini într-o muncă , într-o activitate profesională
artistică , ludică sau de orice alt fel. În amurgulvieții ne vom simți încă chinuiți ,
chiar sfîșiați, pentru că nu am dus pînă la capăt ceea ce copilul din lăuntrul nostru
dorea să realizeze.Este o necesitate să ne împlinim în întregime în tot ceea ce
suntem: corp , suflet , spirit. De aici , se înțelege , deci , urgența în educația
familială și școlară , urgența de a ne ocupa de grăunțele sădite în inima copilului și
care nu cer decît să înflorească, așa precum se deschideo floare cînd apar
primele razeale soarelui.Cumsă susținemcopilul în funcție de temperamentul
său...la școală , acasă …două teme se suprapun incontinuu , precumprietenii
inseparabili: susținerea și temperamentele copiilor. Ele vor fi în același timp
materia de bază și drumulcel mai bun , amîndouă indispensabile , pentru a putea
sensibiliza ființa intimă a copilului. Cunoașterea profundă a copilului presupune
un risc major: acela de a te cunoaștepe tine însuți , de a te simți provocatsă-ți
înfrunți propriile tendințe șiimpulsuri , ceea ce poate provoca o reevaluare
parțială sau chiar completă a metodelor noastreeducative obișnuite. „Pericolul
crește odată cu uzul!" , citim în publicitatea antifumat. Această idee va fi totuși
prezentă pe tot parcursulcapitolelor acestei cărți într-un fel tendențioase în mod
voit. Cu cît citim mai mult , cu atît vomfi mai mult chemați să reflectăm și să
examinăm profund înlăuntrul nostru acele forțe native cu care am fostdotati la
naștere , precumși întrebuințarea pe care le-am dat-o acestora.Cele patru
temperamente trăiesc în noi încă de cînd am fostconcepuți. Ne preocupă ele ?
Le-am domolit ?Le-am canalizat?Amfost tovarășulideal al proprieinoastre
3. credințe?
Viziunea pedagogică pe careo vomavea asupra teoriei modernizate a
temperamentelor copiilor , dincolo de cunoștințele noastredesprecopii , ne va
face să mergemîn direcția unei introspecții a copilului carezace în fiecare dintre
noi. Niciodată acest lucru nu va fi teoretic. întotdeauna vom fi invitați personal,
ca cititor sau cititoare , să ne confruntămcu noi înșine , cu ceea ce suntem.Pe
parcursuleducăriipersonalității copilului , vomcălători în intimitatea propriului
nostru univers , cel de adult redevenit copil , și vomfi ghidați de un tip de
psihologie transpersonală careîși va evidenția perenitatea de la originea
cunoștinței de sine.Fiecare om are un temperament predominant și acesta se
manifestă încă din prima perioadă de viață, când, bebeluș fiind, reacționează la
obiectele și la persoanelecare îl înconjoară. Nu ne putem alege temperamentul și
nici nu putem face aprecieri valorice(este bun sau este rău) în legătură cu
temperamentul unui copil sau chiar cu al unei persoaneadulte.Temperamentul
este un aspect al personalității care ne oferă informații cu privire la cantitatea de
energie de care dispuneo persoană și mai ales despremodalitatea în careea este
folosită în general. Este direct observabilîn mișcările copilului, în vorbirea lui și în
maniera în care gândește și acționează.De-a lungul timpului s-au scris numeroase
teorii cu privirela temperament însă cea mai utilizată și mai cunoscută este cea a
lui I. P. Pavlov. El a apreciat că cele 4 tipuri temperamentale: sangvin, coleric,
flegmatic șimelancolic sunt în strânsă legătură cu anumite însușiriale sistemului
nervos (forță, mobilitate șiechilibru) aflate în 2 ipostaze: excitație și inhibiție. Prin
combinarea acestor însușiriale sistemului nervos au fostconturate și descrise
cele 4 tipuri de temperament.Fiind înnăscut, temperamentul precede celelalte
manifestăriale personalității carese vor dezvolta pe acest fundament.
Temperamentul este expresia manifestăriiparticulare în plan psihic și
comportamental a tipurilor de activitate nervoasa superioară, manifestare
mijlocită de o serie de factori sociali, culturali și psihologici.
Odată ce te-ai deprins cu principalele însușiriale fiecărui tip temperamental, vei
putea cu ușurință să le recunoștiîn comportamentul copilului tău și vei putea
”vedea” lumea prin ochii acestuia. Ceea ce este și mai important, însă, este că
toate acestea te vor ajuta să anticipezi situațiile dificile șiastfel să- i oferi un
sprijin pentru a depășimai ușor astfelde perioade. Este adevăratcă
temperamentul este înnăscutși că nu poate fi ales, că nu poate fi apreciat valoric
ca fiind bun sau rău, însă, cel mai importantlucru este că poate fi educat,
modelat. Și cea mai bună modalitate de educare, de învățare este aceea de a
însoți, adică de a ”merge” alături de copil și să devii companionul său indiferent
4. de vârsta acestuia.
Voi exemplifica mai jos cîteva caracteristicisi modalități de abordarea fiecarui tip
de temperament în parte:
Copilul cu temperament predominant sangvinic :
Spontan, sociabil, vesel ,imaginativ ,emotiv , agit ,naiv ,ghicește din priviriemoțiile
celorlalți, spiritdeschis, curios, dornic să ajute,vrea să fie iubit de toți,nu-i plac
repetițiile,ușor influențabil,îi place să fie recunoscut ,credece i se spune,fugede
situațiile dificile,îi este teamă să nu fie ignorat, izolat,poate întîmpina dificultăți în
a-șistabili obiective personaleși de a le urma.
Cum poți să susții copilul cu temperament predominant sangvinic:
Arată-i afecțiune (prietenie)Stabilește reguli clare (cadru bine delimitat)Satisface-i
nevoia de contact fizic (ține- l de mână, îmbrățișează- l), mai ales în situații
dificile.Învață-lsă asculte activ (stimulează-i atenția)Discută cu el despreceea ce îi
place și apreciază.
Copilul cu temperament predominant coleric:
Curajos, dinamic, competitiv, entuziast,optimist, independent ,spontan, are
aspirații înalte, muncitor, dominator,agresiv, nerăbdător, impulsiv, individualist,
centrat pe rezultate ,reactiv, rapid iubește acțiunea, provocările,serviabil,
imprăștiat (nu-șiconservă energia)critic la adresa celorlalți.
Cum poți să susții copilul cu temperament predominant coleric:
Să aibă preocupărivariate și un programconstant,Să i se ofere recomadăriclare
și precise,Să fie susținutși învățat să-șirespecte prietenii, colegii ,Să i se
sublinieze învățămintele dintr-o situație de eșec.
Copilul cu temperament predominant flegmatic:
Calm, amabil ,pașnic ,metodic ,cooperant, sensibil,creativ ,liniștit, ironic,inflexibil,
nehotărît,dezinteresat,demn de încredere,se motivează ajutându-ipe
ceilalți,simte totul în sinea sa, puțin comunicat, ivrezistent la schimbare.
Cum poți să susții copilul cu temperament predominant flegmatic :
Să i se arate încredere, Să i se ofere provocărirealiste, Să fie implicat în activități
vii care să-l stimuleze.
Copilul cu temperament predominant melancolic:
Foarte sensibil, perfecționist, curios ,interiorizat ,profund imaginativ, rigid,
individualist, visător,inert, capricios ,învață cu ușurință îii place să fie apreciat,
meticulos și atent la detalii ,îi este teamă de schimbare, sensibil ,meditează
,adesea îi lipsește entuziasmul.
5. Cum poți să susții copilul cu temperament predominant melancolic:
Să fie provocatla discuții, Să fie stimulat să participe la activități sociale ,Să fie
stimulat să lucrezeîn echipă ,Să i se încredințeze responsabilități.
Acestea sunt o parte din aspectele ce diferențiază temperamentele și își pun
amprenta asupra fiecăruicopil șiviitor adult, ajutîndu-nesă putem susține copilul
în momentele dificile pe care le întîlnește în decursuldezvoltăriisale.