SlideShare uma empresa Scribd logo
1 de 18
Institutul de Studii şi Proiectări Energetice



                                                CONFERINŢA

         Focus on Renewable Energy 2012


                                                 Bucureşti
                                                 25 Aprilie 2012
Institutul de Studii şi Proiectări Energetice




                 Dezvoltarea SRE vs. Ţinte UE

Dr. Ing. Carmencita Constantin, Director - Divizia Energie şi Mediu, ISPE
Cuprins

 Context actual
 Pachetul Energie - Schimbări Climatice
 Foaie de parcurs pentru trecerea la o economie
  competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până
  în 2050 – COM (2011) 112 final
 Perspectiva Energetică 2050 (Energy Roadmap 2050) –
  COM (2011) 885 final
 Prognoze privind dezvoltarea Sectorului Energetic în
  perioada 2011 – 2035
 Concluzii
Context actual
 Începând cu 1 ianuarie 2007, Romania = SM European  conformarea la
  politicile şi strategiile UE:
    Aprilie 2009: aprobarea pachetului Energie - Schimbări Climatice:
        ţinta obligatorie reducere emisii gaze cu efect de seră:   20%
        ţinta obligatorie creştere pondere surse regenerabile:     20%
        ţinta creştere eficientă energetică:                       20%
        stocarea CO2



       Ţinte reducere emisii GES 2020 – 20%             25 - 30%

    Octombrie 2009: Consiliul European a stabilit un obiectiv de reducere
     a emisiilor de gaze cu efect de seră de 80-95% sub nivelul anului 1990
     până în anul 2050.
 Roadmap 2050 - Foaie de parcurs pentru trecerea la o economie
  competitivă cu emisii reduse de CO2 până în 2050 GES cu 40 - 80% la
  nivel UE;
 Energy Roadmap 2050        80% in 2050.
Emisiile de gaze cu efect de seră 1990 vs.2010 (%)
     (elemente pentru ţinta de 20% reducere emisii CO2)




Sursa: Romania National Inventory Submissions 2012 - UNFCCC
Ponderea consumului final din SRE în consumul final
           de energie 1990 vs.2010 (%)
   (elemente pentru ţinta de 20% pondere SRE)




    Sursa: INS – Balanţa Energetică şi Structura Utilajului Eneregetic - 1990; 2011
Creşterea eficienţei energetice ( = reducerea consumului
              de energie primară) 1990 vs.2010
      (elemente pentru ţinta de 20% creştere eficienţă
                         energetică)
Consum final eneregtic pe sectoare (%)                           Consum final energetic - total (%)




         Sursa: INS – Balanţa Energetică şi Structura Utilajului Eneregetic – 1990; 2011


   Conferinta - Focus on Renewable Energy 2012 – Bucuresti – 25 Aprilie 2012
     Institutul de Studii şi Proiectări Energetice
Dezvoltarea sectorului energetic în perioada 2011 – 2035

Pentru evaluarea consumului de energie electrică în perioada de 2011 – 2035
s-au avut în vedere evoluţiile principalilor indicatori macroeconomici şi
demografici:

      produsul intern brut (PIB);

      evoluţia demografică (populaţia totală).

Scenariile de evoluţie macroeconomică elaborate:

 Un scenariu de bază

 Două scenarii pesimiste.




Conferinta - Focus on Renewable Energy 2012 – Bucuresti – 25 Aprilie 2012
  Institutul de Studii şi Proiectări Energetice
Necesarul de putere nouă în SEN în perioada 2011 – 2035

 S-a determinat având în vedere următoarele aspecte:

  Evoluţia puterii centralelor aflate în funcţiune în prezent ca urmare a
   retragerii din exploatare a grupurilor la atingerea duratei de viaţă
   normate, oprirea grupurilor pentru reabilitare – retehnolgizare etc.;
  Evoluţia necesarului de consum de energie şi putere electrică în
   funcţie de previziunile de dezvoltare macro - economică şi
   demografică;
  Modificarea în timp a nivelului diferitelor categorii de reduceri şi rezerve
   de puteri necesare pentru acoperirea în siguranţă a cererii de consum,
   în sensul reducerii acestora datorită creşterii ponderii grupurilor noi mai
   performante.

       într-un scenariu de referinţă pe întreaga perioadă un deficit
 (= necesar de putere nouă netă) de 13500 MW      instalare de grupuri
 noi.


  Conferinta - Focus on Renewable Energy 2012 – Bucuresti – 25 Aprilie 2012
    Institutul de Studii şi Proiectări Energetice
Varianta a de acoperire a necesarului de putere în
                        scenariul de referinţă (%)




Varianta a de dezvoltare presupune:

•   continuarea realizării de noi hidrocentrale;
•   realizarea programului nuclear (Grupurile 3 şi 4 de la Cernavodă);
•   dezvoltarea de capacităţi noi utilizând surse regenerabile de energie – vânt, biomasă, etc (conform PNAER);
•   utilizarea în continuare a cărbunelui (lignit) din ţară, în capacităţi modernizate şi noi cu performanţe ridicate;
•   import de gaze naturale/huila pentru centralele cu performanţe ridicate pentru închiderea balanţei
•   de putere şi energie.


      Conferinta - Focus on Renewable Energy 2012 – Bucuresti – 25 Aprilie 2012
        Institutul de Studii şi Proiectări Energetice
Varianta b de acoperire a necesarului de putere în
                     scenariul de referinţă (%)




Varianta b de dezvoltare faţă de varianta a presupune:

• realizarea unei noi centrale nuclearo-electrice;
• import de gaze naturale/huilă pentru centralele cu performanţe ridicate pentru închiderea balanţei de putere şi
  energie.



   Conferinta - Focus on Renewable Energy 2012 – Bucuresti – 25 Aprilie 2012
     Institutul de Studii şi Proiectări Energetice
Varianta c de acoperire a necesarului de putere în
                   scenariul de referinţă (%)




Varianta c de dezvoltare presupune:

•   ne-realizarea programului nuclear;
•   continuarea realizării de noi hidrocentrale;
•   dezvoltarea de capacităţi noi utilizând surse regenerabile de energie – vânt, biomasă, etc (conform PNAER);
•   utilizarea în continuare a cărbunelui (lignit) din ţară, în capacităţi modernizate şi noi cu performanţe ridicate;
•   import de gaze naturale /huilă pentru centralele cu performanţe ridicate pentru închiderea balanţei de putere şi
    energie.



Conferinta - Focus on Renewable Energy 2012 – Bucuresti – 25 Aprilie 2012
  Institutul de Studii şi Proiectări Energetice
Varianta d de acoperire a necesarului de putere în
                       scenariul de referinţă (%)




Varianta d de dezvoltare presupune:

•   continuarea realizării de noi hidrocentrale;
•   realizarea programului nuclear (Grupurile 3 şi 4 de la Cernavodă);
•   dezvoltarea masivă de capacităţi noi utilizând surse regenerabile de energie – vânt, biomasă, etc;
•   utilizarea în continuare a cărbunelui (lignit) din ţară, dar în capacităţi modernizate şi noi cu performanţe ridicate;
•   import de gaze naturale/huilă pentru centralele cu performanţe ridicate pentru închiderea balanţei                       de
    putere şi energie.


    Conferinta - Focus on Renewable Energy 2012 – Bucuresti – 25 Aprilie 2012
      Institutul de Studii şi Proiectări Energetice
Emisiile de CO2 pentru diferitele variante de acoperire a
                 necesarului de putere




Conferinta - Focus on Renewable Energy 2012 – Bucuresti – 25 Aprilie 2012
  Institutul de Studii şi Proiectări Energetice
Estimări privind costurile de investiţii în variantele
                    analizate (mld. Euro)




Conferinta - Focus on Renewable Energy 2012 – Bucuresti – 25 Aprilie 2012
  Institutul de Studii şi Proiectări Energetice
Concluzii - a


    Varianta a este optimă atât din punct de vedere economic cât şi al
     nivelului emisiilor de CO2;

    Varianta b este varianta care determină cele mai scăzute valori ale
     emisiilor de CO2;

    Varianta c este varianta care determină cele mai reduse valori ale
     costurilor de investiții;

    Varianta d (care presupune instalarea unor capacităţi de cca. 8400 MW
     în SRE până în anul 2035) este opțiunea cea mai defavorabilă atât din
     punct de vedere al emisiilor de CO2, cât și din punct de vedere al
     costurilor de investiții.




Conferinta - Focus on Renewable Energy 2012 – Bucuresti – 25 Aprilie 2012
  Institutul de Studii şi Proiectări Energetice
Concluzii – b

1. Emisiile de GES al României                        după anul 1990 (cu cca 52%).


     criza economico-financiară                                   EMISIILOR DE GES


2. Redresarea economică nu se va realiza brusc                                        nu va periclita
   atingerea ţintelor pentru 2020


3. Sunt necesare MĂSURI urgente pentru atingerea ţintelor post 2020

                                                       -   Necesitatea completării legislaţiei naţionale
                                 CCS                       relevante cu reglementări specifice (de ex:
                                 SRE                       norme de amplasare pentru panourile PV,
Politică unitară                 EE                        acordul de mediu, etc);
                                                       -   Colaborare la nivel instituţional / autorităţi.
                                 EU-ETS


  Conferinta - Focus on Renewable Energy 2012 – Bucuresti – 25 Aprilie 2012
    Institutul de Studii şi Proiectări Energetice
Dr. Ing. Carmencita Constantin

                                                                                                Director
                                                                             INSTITUTUL DE STUDII ŞI
                                                                     PROIECTĂRI ENERGETICE (ISPE)
         Vă mulţumesc                                                          Divizia Energie & Mediu
                                                                      B-dul Lacul Tei nr. 1-3, Bucureşti
         pentru atenţie!
                                                                                    Telefon: 021 210.24.57
                                                                                        Fax: 021 210.24.57
                                                                                                   E-mail:
                                                                            carmencita.constantin@ispe.ro
                                                                                              www.ispe.ro




Conferinta - Focus on Renewable Energy 2012 – Bucuresti – 25 Aprilie 2012
  Institutul de Studii şi Proiectări Energetice

Mais conteúdo relacionado

Destaque

Mod3 actividades seminario
Mod3 actividades seminarioMod3 actividades seminario
Mod3 actividades seminariodicaroh
 
Kelsey McRae Arnett
Kelsey McRae ArnettKelsey McRae Arnett
Kelsey McRae Arnettkmarne2
 
Kelsey McRae Arnett
Kelsey McRae ArnettKelsey McRae Arnett
Kelsey McRae Arnettkmarne2
 
Business review mediakit 2013
Business review mediakit 2013Business review mediakit 2013
Business review mediakit 2013Business_Review
 
Indicador para medir el valor de cada cliente: LTV (Life Time Value)
Indicador para medir el valor de cada cliente: LTV (Life Time Value)Indicador para medir el valor de cada cliente: LTV (Life Time Value)
Indicador para medir el valor de cada cliente: LTV (Life Time Value)Mario Vogel
 
Andrew campbell
Andrew campbellAndrew campbell
Andrew campbelldanefont
 
Celebrate Wishbone Day
Celebrate Wishbone DayCelebrate Wishbone Day
Celebrate Wishbone DayJuWorld
 
Prepositions AT, IN, ON.
Prepositions AT, IN, ON. Prepositions AT, IN, ON.
Prepositions AT, IN, ON. gjbgburgos
 
Medicamente 2014
Medicamente 2014Medicamente 2014
Medicamente 2014007auditor
 
Countable uncountable- nouns
Countable uncountable- nounsCountable uncountable- nouns
Countable uncountable- nounsgjbgburgos
 
Tablero de Comando: 7 dudas que necesitan respuesta
Tablero de Comando: 7 dudas que necesitan respuestaTablero de Comando: 7 dudas que necesitan respuesta
Tablero de Comando: 7 dudas que necesitan respuestaMario Vogel
 

Destaque (16)

Mod3 actividades seminario
Mod3 actividades seminarioMod3 actividades seminario
Mod3 actividades seminario
 
Kelsey McRae Arnett
Kelsey McRae ArnettKelsey McRae Arnett
Kelsey McRae Arnett
 
Kelsey McRae Arnett
Kelsey McRae ArnettKelsey McRae Arnett
Kelsey McRae Arnett
 
Business review mediakit 2013
Business review mediakit 2013Business review mediakit 2013
Business review mediakit 2013
 
One x libya join
One x libya joinOne x libya join
One x libya join
 
Indicador para medir el valor de cada cliente: LTV (Life Time Value)
Indicador para medir el valor de cada cliente: LTV (Life Time Value)Indicador para medir el valor de cada cliente: LTV (Life Time Value)
Indicador para medir el valor de cada cliente: LTV (Life Time Value)
 
kpr3974
kpr3974kpr3974
kpr3974
 
Andrew campbell
Andrew campbellAndrew campbell
Andrew campbell
 
Salon51
Salon51Salon51
Salon51
 
Celebrate Wishbone Day
Celebrate Wishbone DayCelebrate Wishbone Day
Celebrate Wishbone Day
 
Kajian
KajianKajian
Kajian
 
Prepositions AT, IN, ON.
Prepositions AT, IN, ON. Prepositions AT, IN, ON.
Prepositions AT, IN, ON.
 
Medicamente 2014
Medicamente 2014Medicamente 2014
Medicamente 2014
 
Countable uncountable- nouns
Countable uncountable- nounsCountable uncountable- nouns
Countable uncountable- nouns
 
Derechos y deberes presentación
Derechos y deberes presentaciónDerechos y deberes presentación
Derechos y deberes presentación
 
Tablero de Comando: 7 dudas que necesitan respuesta
Tablero de Comando: 7 dudas que necesitan respuestaTablero de Comando: 7 dudas que necesitan respuesta
Tablero de Comando: 7 dudas que necesitan respuesta
 

Semelhante a Carmencita Constantin - ISPE

Eficiența energetică și valorificarea surselor de energie regenerabilă – real...
Eficiența energetică și valorificarea surselor de energie regenerabilă – real...Eficiența energetică și valorificarea surselor de energie regenerabilă – real...
Eficiența energetică și valorificarea surselor de energie regenerabilă – real...ADR Nord
 
Eficientizarea energetică a clădirilor publice. Modulul 1: Energia și necesit...
Eficientizarea energetică a clădirilor publice. Modulul 1: Energia și necesit...Eficientizarea energetică a clădirilor publice. Modulul 1: Energia și necesit...
Eficientizarea energetică a clădirilor publice. Modulul 1: Energia și necesit...GIZ Moldova
 
Reducerea impactului asupra mediului cu respectarea legislatiei si standardel...
Reducerea impactului asupra mediului cu respectarea legislatiei si standardel...Reducerea impactului asupra mediului cu respectarea legislatiei si standardel...
Reducerea impactului asupra mediului cu respectarea legislatiei si standardel...Asociatia de Standardizare din Romania
 
Implementarea politicilor de eficiență energetică și regenerabile în Regi...
Implementarea politicilor de eficiență energetică și regenerabile în    Regi...Implementarea politicilor de eficiență energetică și regenerabile în    Regi...
Implementarea politicilor de eficiență energetică și regenerabile în Regi...ADR Nord
 
Surse de finanțare în domeniul eficienței energetice și surselor de energie r...
Surse de finanțare în domeniul eficienței energetice și surselor de energie r...Surse de finanțare în domeniul eficienței energetice și surselor de energie r...
Surse de finanțare în domeniul eficienței energetice și surselor de energie r...ADR Nord
 
Prezentarea standardelor şi activităţii de standardizare în domeniul turbinel...
Prezentarea standardelor şi activităţii de standardizare în domeniul turbinel...Prezentarea standardelor şi activităţii de standardizare în domeniul turbinel...
Prezentarea standardelor şi activităţii de standardizare în domeniul turbinel...Asociatia de Standardizare din Romania
 
Iurii Socol, șef, Direcția reglementări tehnico-economice, MDRC - Performanța...
Iurii Socol, șef, Direcția reglementări tehnico-economice, MDRC - Performanța...Iurii Socol, șef, Direcția reglementări tehnico-economice, MDRC - Performanța...
Iurii Socol, șef, Direcția reglementări tehnico-economice, MDRC - Performanța...GIZ Moldova
 
ROLUL STANDARDIZĂRII ÎN PROIECTAREA ECOLOGICĂ A APARATURII ELECTROTEHNICE ŞI ...
ROLUL STANDARDIZĂRII ÎN PROIECTAREA ECOLOGICĂ A APARATURII ELECTROTEHNICE ŞI ...ROLUL STANDARDIZĂRII ÎN PROIECTAREA ECOLOGICĂ A APARATURII ELECTROTEHNICE ŞI ...
ROLUL STANDARDIZĂRII ÎN PROIECTAREA ECOLOGICĂ A APARATURII ELECTROTEHNICE ŞI ...Asociatia de Standardizare din Romania
 
2 Proiecte Europene Eficiente De Transport Ecologic
2 Proiecte Europene Eficiente De Transport Ecologic2 Proiecte Europene Eficiente De Transport Ecologic
2 Proiecte Europene Eficiente De Transport Ecologiczecheru
 
Situația curentă privind Sistemele de iluminat public în Republica Moldova
Situația curentă privind Sistemele de iluminat public în Republica MoldovaSituația curentă privind Sistemele de iluminat public în Republica Moldova
Situația curentă privind Sistemele de iluminat public în Republica MoldovaADR Nord
 
Romelectro prezentare generala
Romelectro prezentare generala Romelectro prezentare generala
Romelectro prezentare generala Romelectro
 
Prezentatre 71066
Prezentatre 71066Prezentatre 71066
Prezentatre 71066None
 
Viziunea și obiectivele strategice privind Eficiența Energetică a clădirilor...
Viziunea și obiectivele strategice privind  Eficiența Energetică a clădirilor...Viziunea și obiectivele strategice privind  Eficiența Energetică a clădirilor...
Viziunea și obiectivele strategice privind Eficiența Energetică a clădirilor...ADR Nord
 

Semelhante a Carmencita Constantin - ISPE (18)

Eficiența energetică și valorificarea surselor de energie regenerabilă – real...
Eficiența energetică și valorificarea surselor de energie regenerabilă – real...Eficiența energetică și valorificarea surselor de energie regenerabilă – real...
Eficiența energetică și valorificarea surselor de energie regenerabilă – real...
 
Eficientizarea energetică a clădirilor publice. Modulul 1: Energia și necesit...
Eficientizarea energetică a clădirilor publice. Modulul 1: Energia și necesit...Eficientizarea energetică a clădirilor publice. Modulul 1: Energia și necesit...
Eficientizarea energetică a clădirilor publice. Modulul 1: Energia și necesit...
 
Reducerea impactului asupra mediului cu respectarea legislatiei si standardel...
Reducerea impactului asupra mediului cu respectarea legislatiei si standardel...Reducerea impactului asupra mediului cu respectarea legislatiei si standardel...
Reducerea impactului asupra mediului cu respectarea legislatiei si standardel...
 
Implementarea politicilor de eficiență energetică și regenerabile în Regi...
Implementarea politicilor de eficiență energetică și regenerabile în    Regi...Implementarea politicilor de eficiență energetică și regenerabile în    Regi...
Implementarea politicilor de eficiență energetică și regenerabile în Regi...
 
Surse de finanțare în domeniul eficienței energetice și surselor de energie r...
Surse de finanțare în domeniul eficienței energetice și surselor de energie r...Surse de finanțare în domeniul eficienței energetice și surselor de energie r...
Surse de finanțare în domeniul eficienței energetice și surselor de energie r...
 
Prezentarea standardelor şi activităţii de standardizare în domeniul turbinel...
Prezentarea standardelor şi activităţii de standardizare în domeniul turbinel...Prezentarea standardelor şi activităţii de standardizare în domeniul turbinel...
Prezentarea standardelor şi activităţii de standardizare în domeniul turbinel...
 
Dana petcu
Dana petcuDana petcu
Dana petcu
 
Iurii Socol, șef, Direcția reglementări tehnico-economice, MDRC - Performanța...
Iurii Socol, șef, Direcția reglementări tehnico-economice, MDRC - Performanța...Iurii Socol, șef, Direcția reglementări tehnico-economice, MDRC - Performanța...
Iurii Socol, șef, Direcția reglementări tehnico-economice, MDRC - Performanța...
 
ROLUL STANDARDIZĂRII ÎN PROIECTAREA ECOLOGICĂ A APARATURII ELECTROTEHNICE ŞI ...
ROLUL STANDARDIZĂRII ÎN PROIECTAREA ECOLOGICĂ A APARATURII ELECTROTEHNICE ŞI ...ROLUL STANDARDIZĂRII ÎN PROIECTAREA ECOLOGICĂ A APARATURII ELECTROTEHNICE ŞI ...
ROLUL STANDARDIZĂRII ÎN PROIECTAREA ECOLOGICĂ A APARATURII ELECTROTEHNICE ŞI ...
 
Pvtrin instalare pv
Pvtrin instalare pvPvtrin instalare pv
Pvtrin instalare pv
 
2 Proiecte Europene Eficiente De Transport Ecologic
2 Proiecte Europene Eficiente De Transport Ecologic2 Proiecte Europene Eficiente De Transport Ecologic
2 Proiecte Europene Eficiente De Transport Ecologic
 
Situația curentă privind Sistemele de iluminat public în Republica Moldova
Situația curentă privind Sistemele de iluminat public în Republica MoldovaSituația curentă privind Sistemele de iluminat public în Republica Moldova
Situația curentă privind Sistemele de iluminat public în Republica Moldova
 
Agenda masa rotunda-eusew25_06_2014_v4doc
Agenda masa rotunda-eusew25_06_2014_v4docAgenda masa rotunda-eusew25_06_2014_v4doc
Agenda masa rotunda-eusew25_06_2014_v4doc
 
Eficienta Energetica A Cladirilor Si Calitatea Mediului Interior
Eficienta Energetica A Cladirilor Si Calitatea Mediului InteriorEficienta Energetica A Cladirilor Si Calitatea Mediului Interior
Eficienta Energetica A Cladirilor Si Calitatea Mediului Interior
 
The Getica CCS Project, Romania
The Getica CCS Project, RomaniaThe Getica CCS Project, Romania
The Getica CCS Project, Romania
 
Romelectro prezentare generala
Romelectro prezentare generala Romelectro prezentare generala
Romelectro prezentare generala
 
Prezentatre 71066
Prezentatre 71066Prezentatre 71066
Prezentatre 71066
 
Viziunea și obiectivele strategice privind Eficiența Energetică a clădirilor...
Viziunea și obiectivele strategice privind  Eficiența Energetică a clădirilor...Viziunea și obiectivele strategice privind  Eficiența Energetică a clădirilor...
Viziunea și obiectivele strategice privind Eficiența Energetică a clădirilor...
 

Carmencita Constantin - ISPE

  • 1. Institutul de Studii şi Proiectări Energetice CONFERINŢA Focus on Renewable Energy 2012 Bucureşti 25 Aprilie 2012
  • 2. Institutul de Studii şi Proiectări Energetice Dezvoltarea SRE vs. Ţinte UE Dr. Ing. Carmencita Constantin, Director - Divizia Energie şi Mediu, ISPE
  • 3. Cuprins  Context actual  Pachetul Energie - Schimbări Climatice  Foaie de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050 – COM (2011) 112 final  Perspectiva Energetică 2050 (Energy Roadmap 2050) – COM (2011) 885 final  Prognoze privind dezvoltarea Sectorului Energetic în perioada 2011 – 2035  Concluzii
  • 4. Context actual  Începând cu 1 ianuarie 2007, Romania = SM European  conformarea la politicile şi strategiile UE:  Aprilie 2009: aprobarea pachetului Energie - Schimbări Climatice:  ţinta obligatorie reducere emisii gaze cu efect de seră: 20%  ţinta obligatorie creştere pondere surse regenerabile: 20%  ţinta creştere eficientă energetică: 20%  stocarea CO2 Ţinte reducere emisii GES 2020 – 20% 25 - 30%  Octombrie 2009: Consiliul European a stabilit un obiectiv de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră de 80-95% sub nivelul anului 1990 până în anul 2050.  Roadmap 2050 - Foaie de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii reduse de CO2 până în 2050 GES cu 40 - 80% la nivel UE;  Energy Roadmap 2050 80% in 2050.
  • 5. Emisiile de gaze cu efect de seră 1990 vs.2010 (%) (elemente pentru ţinta de 20% reducere emisii CO2) Sursa: Romania National Inventory Submissions 2012 - UNFCCC
  • 6. Ponderea consumului final din SRE în consumul final de energie 1990 vs.2010 (%) (elemente pentru ţinta de 20% pondere SRE) Sursa: INS – Balanţa Energetică şi Structura Utilajului Eneregetic - 1990; 2011
  • 7. Creşterea eficienţei energetice ( = reducerea consumului de energie primară) 1990 vs.2010 (elemente pentru ţinta de 20% creştere eficienţă energetică) Consum final eneregtic pe sectoare (%) Consum final energetic - total (%) Sursa: INS – Balanţa Energetică şi Structura Utilajului Eneregetic – 1990; 2011 Conferinta - Focus on Renewable Energy 2012 – Bucuresti – 25 Aprilie 2012 Institutul de Studii şi Proiectări Energetice
  • 8. Dezvoltarea sectorului energetic în perioada 2011 – 2035 Pentru evaluarea consumului de energie electrică în perioada de 2011 – 2035 s-au avut în vedere evoluţiile principalilor indicatori macroeconomici şi demografici:  produsul intern brut (PIB);  evoluţia demografică (populaţia totală). Scenariile de evoluţie macroeconomică elaborate:  Un scenariu de bază  Două scenarii pesimiste. Conferinta - Focus on Renewable Energy 2012 – Bucuresti – 25 Aprilie 2012 Institutul de Studii şi Proiectări Energetice
  • 9. Necesarul de putere nouă în SEN în perioada 2011 – 2035 S-a determinat având în vedere următoarele aspecte:  Evoluţia puterii centralelor aflate în funcţiune în prezent ca urmare a retragerii din exploatare a grupurilor la atingerea duratei de viaţă normate, oprirea grupurilor pentru reabilitare – retehnolgizare etc.;  Evoluţia necesarului de consum de energie şi putere electrică în funcţie de previziunile de dezvoltare macro - economică şi demografică;  Modificarea în timp a nivelului diferitelor categorii de reduceri şi rezerve de puteri necesare pentru acoperirea în siguranţă a cererii de consum, în sensul reducerii acestora datorită creşterii ponderii grupurilor noi mai performante. într-un scenariu de referinţă pe întreaga perioadă un deficit (= necesar de putere nouă netă) de 13500 MW instalare de grupuri noi. Conferinta - Focus on Renewable Energy 2012 – Bucuresti – 25 Aprilie 2012 Institutul de Studii şi Proiectări Energetice
  • 10. Varianta a de acoperire a necesarului de putere în scenariul de referinţă (%) Varianta a de dezvoltare presupune: • continuarea realizării de noi hidrocentrale; • realizarea programului nuclear (Grupurile 3 şi 4 de la Cernavodă); • dezvoltarea de capacităţi noi utilizând surse regenerabile de energie – vânt, biomasă, etc (conform PNAER); • utilizarea în continuare a cărbunelui (lignit) din ţară, în capacităţi modernizate şi noi cu performanţe ridicate; • import de gaze naturale/huila pentru centralele cu performanţe ridicate pentru închiderea balanţei • de putere şi energie. Conferinta - Focus on Renewable Energy 2012 – Bucuresti – 25 Aprilie 2012 Institutul de Studii şi Proiectări Energetice
  • 11. Varianta b de acoperire a necesarului de putere în scenariul de referinţă (%) Varianta b de dezvoltare faţă de varianta a presupune: • realizarea unei noi centrale nuclearo-electrice; • import de gaze naturale/huilă pentru centralele cu performanţe ridicate pentru închiderea balanţei de putere şi energie. Conferinta - Focus on Renewable Energy 2012 – Bucuresti – 25 Aprilie 2012 Institutul de Studii şi Proiectări Energetice
  • 12. Varianta c de acoperire a necesarului de putere în scenariul de referinţă (%) Varianta c de dezvoltare presupune: • ne-realizarea programului nuclear; • continuarea realizării de noi hidrocentrale; • dezvoltarea de capacităţi noi utilizând surse regenerabile de energie – vânt, biomasă, etc (conform PNAER); • utilizarea în continuare a cărbunelui (lignit) din ţară, în capacităţi modernizate şi noi cu performanţe ridicate; • import de gaze naturale /huilă pentru centralele cu performanţe ridicate pentru închiderea balanţei de putere şi energie. Conferinta - Focus on Renewable Energy 2012 – Bucuresti – 25 Aprilie 2012 Institutul de Studii şi Proiectări Energetice
  • 13. Varianta d de acoperire a necesarului de putere în scenariul de referinţă (%) Varianta d de dezvoltare presupune: • continuarea realizării de noi hidrocentrale; • realizarea programului nuclear (Grupurile 3 şi 4 de la Cernavodă); • dezvoltarea masivă de capacităţi noi utilizând surse regenerabile de energie – vânt, biomasă, etc; • utilizarea în continuare a cărbunelui (lignit) din ţară, dar în capacităţi modernizate şi noi cu performanţe ridicate; • import de gaze naturale/huilă pentru centralele cu performanţe ridicate pentru închiderea balanţei de putere şi energie. Conferinta - Focus on Renewable Energy 2012 – Bucuresti – 25 Aprilie 2012 Institutul de Studii şi Proiectări Energetice
  • 14. Emisiile de CO2 pentru diferitele variante de acoperire a necesarului de putere Conferinta - Focus on Renewable Energy 2012 – Bucuresti – 25 Aprilie 2012 Institutul de Studii şi Proiectări Energetice
  • 15. Estimări privind costurile de investiţii în variantele analizate (mld. Euro) Conferinta - Focus on Renewable Energy 2012 – Bucuresti – 25 Aprilie 2012 Institutul de Studii şi Proiectări Energetice
  • 16. Concluzii - a  Varianta a este optimă atât din punct de vedere economic cât şi al nivelului emisiilor de CO2;  Varianta b este varianta care determină cele mai scăzute valori ale emisiilor de CO2;  Varianta c este varianta care determină cele mai reduse valori ale costurilor de investiții;  Varianta d (care presupune instalarea unor capacităţi de cca. 8400 MW în SRE până în anul 2035) este opțiunea cea mai defavorabilă atât din punct de vedere al emisiilor de CO2, cât și din punct de vedere al costurilor de investiții. Conferinta - Focus on Renewable Energy 2012 – Bucuresti – 25 Aprilie 2012 Institutul de Studii şi Proiectări Energetice
  • 17. Concluzii – b 1. Emisiile de GES al României după anul 1990 (cu cca 52%). criza economico-financiară EMISIILOR DE GES 2. Redresarea economică nu se va realiza brusc nu va periclita atingerea ţintelor pentru 2020 3. Sunt necesare MĂSURI urgente pentru atingerea ţintelor post 2020 - Necesitatea completării legislaţiei naţionale CCS relevante cu reglementări specifice (de ex: SRE norme de amplasare pentru panourile PV, Politică unitară EE acordul de mediu, etc); - Colaborare la nivel instituţional / autorităţi. EU-ETS Conferinta - Focus on Renewable Energy 2012 – Bucuresti – 25 Aprilie 2012 Institutul de Studii şi Proiectări Energetice
  • 18. Dr. Ing. Carmencita Constantin Director INSTITUTUL DE STUDII ŞI PROIECTĂRI ENERGETICE (ISPE) Vă mulţumesc Divizia Energie & Mediu B-dul Lacul Tei nr. 1-3, Bucureşti pentru atenţie! Telefon: 021 210.24.57 Fax: 021 210.24.57 E-mail: carmencita.constantin@ispe.ro www.ispe.ro Conferinta - Focus on Renewable Energy 2012 – Bucuresti – 25 Aprilie 2012 Institutul de Studii şi Proiectări Energetice