2. Sectoarele Dunării în România:
 Defileul carpatic (144 km)
 Sectorul sud-pontic (566 km)
 Sectorul pontic oriental cu bălți (195 km)
 Sectorul predobrogean (80 km)
 Sectorul deltaic (90 km)
Caracterele sectoarelor romanesti:
Sectoarele Dunarii se mai pot imparti astfel:
 Sectorul Bazias-Portile de Fier (pana aproape de Dr. Turnu Severin) denumit si
sectorul „defileului” deoarece Dunarea a taiat M-tii Banatului si muntii din
Iugoslavia formand cel lung defileu din Europa pe 144 km
 Sectorul Portile de Fier-Calaras (sectorul „luncii”) deoarece fluviul scapat de
stransorea muntilor isi domoleste cursul, albia se lateste (800m latimea medie)
formandu-si o lunca larga pe malul romanesc.
 Sectorul Calarasi-Braila denumit si sectorul „baltilor” deoarece Dunarea se
desparte si formeaza Balta Ialomitei intre Bratul Borcea si Dunarea Veche,iar
mai apoi Balta Brailei intre Dunarea Noua si Dunarea Veche
 Sectorul Dunariii maritime, intre Braila si Sulina. Se numeste astfel deoarece
adancimea de pana la 12m si latimea albiei de >1 km permite intrarea navelor
de tonaj mijlociu (maritim) cu pescaj de 7m si tonaj de 40000-50000 t.
Bratele Dunarii:
 Bratele Borcea si Ostrov
 Bratul Dunarea Veche
 Bratul Valciu
 Bratul Calia
 Bratul Chilia
 Bratul Sulina
 Bratul Sfantul Gheorghe
Porturi la Dunare in Romania:
Principalele porturi la Dunare din Romania sunt: Orsova, Drobeta Turnu Severin,
Tulcea,Galati.
Afluentii Dunarii pe teritoriul Romaniei:
Olt ,Vedea, Argeș , Jegălia, Ialomița , Siret , Prut, Timis, Cerna, Jiu.
Jiul se varsă în Dunăre la kilometrul 692 al fluviului (calculat “în sus”, dinspre zona
de vărsare în mare). Zona confluenta a Jiului cu Dunărea este un peisaj al apelor
curgătoare cu ale lor bălți și canale, mărginite de păduri de luncă, având și zone cu

3. pășuni și teren arabil. Există și păduri cu exemplare seculare de stejari, frasini, ulmi
șamd. Poți să ai senzația de natură virgină prin desișurile pădurilor de luncă (cu plopi
albi), păstrate încă relativ naturale pe unele suprafețe (din păcate copleșite de plantații
silviculturale de plopi). Poți vedea frecvent berze negre, iar dacă aici cuibăresc 20-30
de perechi, este ușor să îți închipui cam câte sunt, când au și pui zburători; adică, o
minunăție a Naturii. Stoluri de cormorani mari circulă în sus și în jos pe Jiu, intră pe
culoarul Dunării: în perioada de circa o oră petrecută la fotografierea unui apus de
soare admirat la confluență, au trecut pe acolo cel puțin două mii de cormorani.
Importanta economica: Dunarea este o sursa considerabila de venit pentru Romania
din numeroase puncte de vedere:
1. Importanta Hidroenergetica: Porțile de Fier I si Porțile de Fier II reprezinta
barajele principale de pe fluviu si au potential mare de producere a energiei
electrice
2. Importanta pentru navigatie:Dunarea este un important mijloc de legatura a
oraselor mari cu tarmul Marii Negre, fiind cel mai ieftin mijloc de transport.
3. Importanta pentru piscicultura: Dintotdeauna , pestele a insemnat o sursa de
bogatie. Dunarea are un potential ridicat de peste, astfel incat orasele cu
deschidere la fluviu sunt alimentate economic pe baza pisciculturii, dar si
populatia din zona Deltei isi castiga existenta pe aceasta cale.
Delta este o campie in formare cu un relief jos format din grinduri (fluviatile,
fluvio-maritime si continentale), depresiuni,faleze,plaje, ostroave, lacuri, garle
si canale. Desi cel mai mic ca debit, bratul Sulina este cel mai folosit.