SlideShare uma empresa Scribd logo
1 de 7
Pu inăț istorie
1750 î.Hr. Mesopotamia antică
Al 6-lea rege babilonian, Hammurabi, a creat primele legi: Codul lui Hammurabi. Acesta
permitea vânzarea de bunuri ce urmau a fi livrate la un moment viitor la un pre agreat, conformț
unui contract scris. Aceasta este prima formă a derivativelor, a a cum sunt astăzi contracteleș
forward i futures. Exista i o pia ă a acestor contracte, tranzac ionarea având loc în temple.ș ș ț ț
Sec. IV î.Hr. Grecia Antică i Aristotel înș Politici
Scrierea lui Aristotel cuprinde povestea lui Thales, un filozof sărac din Miletus,
care a realizat un mecanism financiar cu folosin ă universală, destinatț
prognozării stadiului recoltelor de măsline. În baza acestui mecanism, Thales
cumpărat de la producătorii de ulei de măsline, în avans i la un pre mic, dreptulș ț
de a folosi presele în mod exclusiv, la finalul recoltei, dar fără obliga ia de a leț
folosi dacă recolta era săracă. La momentul recoltei, aceasta fiind bogată, pre ulț
a crescut, iar Thales a vândut dreptul său de folosin ă a preselor de ulei. Unț
astfel de mecanism este strămo ul contractelor options.ș
Pu ină istorieț
Introducere în pia a de capitalț
1111 Primele înscrisuri comerciale transmisibile
Cei care împrumutau bani în Europa acelor timpuri umpleau golurile lăsate de bănci în economie. Ace tiaș
făceau schimb între ei cu hârtiile de împrumut i cumpărau emisiuni de împrumut emise de stat. Vene ienii auș ț
fost primii care au început tranzac ionarea de astfel de titluri emise de alte state.ț
Sec. XIII Comercia ii din Vene iaț ț
Prima atestare documentară a unor asemenea titluri are în prim plan tranzac iile cvasibursiere care aveau locț
în Luques. În anul 1111, comercian ii i al i agen i de schimb aveau ca loc de întâlnire Pia a San Martino dinț ș ț ț ț
Luques pentru a negocia aceste tranzac ii cvasibursiere.ț
1309 Prima bursă din afara spa iului italic - Brugesț
Î i datorează denumirea familiei Van der Borse care de inea un han pe frontispiciul căruia se aflau gravate 3ș ț
săcule i cu bani (bourses), în acest loc desfă urîndu-se periodic negocieri de metale pre ioase, iar mai târziu,ț ș ț
de hârtii de valoare. Datorită participan ilor, întâlnirile informale de aici devin institu ionalizate sub denumireaț ț
de Bursa din Bruges. Ideea s-a răspândit rapid în Flandra i zonele limitrofe, alte “bourses” deschizându-seș
curând în Gent i Amsterdam.ș
Sec. XIV Împrumuturile de stat i titlurile aferente acestoraș
Începând cu anul 1328 în ora ele din Nordul Italiei au început să se negocieze titluri pentru împrumuturile deș
stat emise. O perioadă întinsă de timp, dezvoltarea centrelor de acest gen nu a luat amploare, fiind
concentrată în exclusivitate în ora ele-port deoarece era condi ionată de existen a unei activită i economiceș ț ț ț
constante.
1602 Prima societate are ac iunile listate la bursăț
În anii 1600, guvernele statelor olandez, britanic i francez făceau comer cu Indiile de Est i Asia, darș ț ș
transportul bunurilor pe mare avea riscuri mari precum pira ii, vremea sau naviga ia defectuoasă.ț ț Societatea
Indiilor de Est (Vereenigde Oost-Indische Compagnie) are ac iunile listate la Bursa din Amsterdam, primaț
bursă de capital din lume. În 1688 tranzac ionarea ac iunilor a demarat i în cadrul Bursei din Londra.ț ț ș
Pu ină istorieț
Introducere în pia a de capitalț
1710 Prima bursă a contractelor futures Dōjima Rice Exchange din
Japonia
17 mai 1792 În elegerea Buttonwood (Buttonwood Agreement)ț
8 martie 1817 Înfiin area Bursei din New Yorkț
24 de brokeri s-au reunit pe strada Wall Street nr. 68, semnând În elegerea Buttonwood (Buttonwoodț
Agreement), “actul constitutiv” al Bursei din New York, un document prin care agreau să efectueze
tranzac iile cu titluri conform unui program stabilit de comun acord.ț Alexander Hamilton, primul Secretar al
Trezoreriei SUA, a recunoscut rolul important al burselor în economie.
Brokerii de pe Wall Street au dat organiza iei lor un nume: New York Stock and Exchange Boardț
(prescurtat în 1836 la New York Stock Exchange) i au impus reguli stricte de desfă urare a tranzac iilor iș ș ț ș
desemnarea unui pre edinte.ș NYSE nu a fost prima bursă din SUA, dar bursa de la Philadelphia nu a reu itș
să se impună în istorie prin puterea sa economică.
1773 Înfiin area Bursei din Londra (London Stock Exchange)ț
Înfiin area bursei londoneze a suferit la începuturile sale de restric iile legii fa ă de ac iunile tranzac ionateț ț ț ț ț .
Bursa a fost înfiin ată pentru nevoile samurailor care erau plăti i în orez i, după o serie de recolte slabe, auț ț ș
sim it nevoia unei conversii stabile în bani.ț
Sec. XVIII Dezvoltarea burselor contractelor futures
Tranzac ionarea contractelor futures pe mărfuri începută în Japonia cu orez i mătase s-a dezvoltat rapid iț ș ș
în Europa, începând din Olanda cu pia a bulbilor de lalele i continuând cu bursele de grâu din Fran a iț ș ț ș
Marea Britanie. Tranzac ionarea contractelor futures pentru cereale s-a dezvoltat în SUA abia în sec. XIX.ț
1864 Chicago Board of Trade (CBOT)
CBOT a listat primul contract standardizat forward în 1864, numindu-l contract futures. Acesta avea ca activ
suport grâul i a dat na tere la crearea altor contracte cu diferite active suport. În 1875 la Bombay seș ș
tranzac iona futures pe bumbac, urmând mărfuri ca semin e sau bulion. Abia în 1972 s-a introdus futures peț ț
rata de schimb valutar, în 1976 futures pe rata dobânzii iar în 1982 pe indici bursieri de ac iuni.ț
Pu ină istorieț
Introducere în pia a de capitalț
4 septembrie 1929 Marea depresiune de pe Wall Street
National Association of Securities Dealers Automated Quotation sau NASDAQ a fost prima bursă din lume
care a introdus sistemul de tranzac ionare electronică. În octombrieț 2004, NASDAQ a depă it volumul mediuș
de tranzac ionare al NYSE pentru prima datăț .
1971 Se înfiin ează NASDAQț
Depresiunea economică a durat în SUA din 1929 până în 1930 i a fost una dintre cele mai serioase astfel deș
căderi economice, atât ca durată, dar i ca gravitate. Căderera NYSE a început în 4 septembrie, dar aș
devenit recunoscută interna ional în 29 octombrie 1929odată cu căderea pie ei ac iunilor, cunoscută caț ț ț
Mar ea Neagră. Între 1929 i 1932 PIB-ul mondial a scăzut cu 15%. Depresiunea SUA s-a finalizat cu 38 deț ș
mor i i urme pe clădirile din Wall Streetț ș .
1920 Schema Ponzi
În 1920 Charles Ponzi a aplicat pentru prima dată în SUA i în lume schema piramidală a unui fond deș
investi ii, începând în Boston, cu un arbitraj pe cupoanele de răspuns interna ional la timbre po tale. În final,ț ț ș
schema s-a dovedit a fi o fraudă, fiind imposibil de generat venituri continue. A pus bazele istorice a mai
multor în elăciuni de acest tip.ș
1877 Înfiin area London Metal Exchangeț
Compania London Metal Market and Exchange (London Metal Exchange) a fost fondată în 1877, dar originile
sale duc în 1571 la deschiderea Royal Exchange din Londra. Înainte de înfiin area companiei, tranzac iileț ț
erau făcute de traderi în cafenele, unde desenau un cerc cu cretă pe podea. La început a fost tranzac ionatț
doar cuprul, apoi în 1920 s-a tranzac ionat i zincul. Fiind închisă în timpul celui de Al Doilea Război Mondial,ț ș
bursa s-a redeschis în 1952. O serie de alte metale s-au introdus la tranzac ionare:ț aluminiu (1978), nichel
(1979), o elț (2008), cobalt iș molybdenum (2010). Bursa a acceptat i tranzac iile cu plastic înș ț 2011.
Pu ină istorieț
Introducere în pia a de capitalț
2008-2009 Criza mondială
16 septembrie 2008 a reprezentat un alt moment de cădere a burselor americane, datorat în primul rând
expunerii institu iilor financiare importante fa ă de instrumentele financiare ce aveau în compozi ieț ț ț
imprumuturi ipotecare sub-prime i CDS-uri aferente acestora. Având la origini o evolu ie negativă a rateiș ț
de dobândă monetară i o scădere accentuată a pre urilor proprietă ilor, criza s-a împră tiat rapid în toatăș ț ț ș
lumea prin re eaua institu iilor financiare, transformându-se într-o criză economică interna ională.ț ț ț
Rezultatele s-au văzut imediat prin falimentul unora dintre cele mai puternice bănci, scăderea cota iilorț
ac iunilor i cre terea generalizată a pre urilor mărfurilor. Burse din întreaga lume s-au închis temporar. 15ț ș ș ț
bănci din SUA au dat faliment în 2008, alte institu ii au necesitat interven ia guvernelor pentru a fi salvate.ț ț
1987 Lunea Neagră
Criza din 1987 nu a fost prevăzută de nici un eveniment anterior, nefiind precedat de aun uri sau evenimenteț
mondiale. Evenimentul a reprezentat prima cădere a burselor electronice din istorie. Prima dată au căzut
bursele de la Hong Kong, pre ul ac iunilor prăbu indu-se cuț ț ș 45,5% începând cu 19 octombrie. Până la finele
lunii, marile burse din întreaga lună au înregistrat scăderi duble fa ă de propriile tranzac ionări.ț ț
1988 Muzeul Finan elor Americaneț
John Herzog deschide la New York Muzeul Finan elor Americane, cu două expozi ii experimentale. În 1992ț ț
muzeul se mută pe Brodway, iar în 2005 se mută pe Wall Street.
17 septembrie 2011 Occupy Wall Street
Mi carea de protest începută în New York i continuată apoi în marile centre financiare ale lumii a fostș ș
organizată împotriva inechită ilor sociale i economice pe plan mondial, lăcomiei, corup iei i influen eiț ș ț ș ț
companiilor asupra guvernelor. Protestatarii au vizat ocuparea sediilor de bănci, companii i universită i.ș ț
Pu ină istorieț
Introducere în pia a de capitalț
1 decembrie 1882 deschiderea oficială a Bursei de Valori Bucure tiș
În 1991 se înfiin ează pia a secundară de capital în România, iar înț ț 1992 se înfiin ează Agen ia Na ionalăț ț ț
pentru Titluri de Valoare (în cadrul Ministerului de Finan e) i Centrul de Proiectare i Implementare aț ș ș
Pie elor de Capital (în cadrul BNR) care aveau ca principală activitate elaborarea legisla iei necesareț ț
func ionării organizate a pie ei de capital. Înț ț 1994 se înfiin ează Bursa Monetar Financiară i de Mărfuriț ș
Sibiu (BMFMS), iar în 1995 Bursa de Valori Bucure ti (BVB) este reînfiin ată ca institu ie de interes public iș ț ț ș
în data de 20 noiembrie are loc prima edin ă de tranzac ionare. Înș ț ț 1996 este înfiin ată pia a extrabursierăț ț
Rasdaq, pentru tranzac ionarea tuturor ac iunilor distribuite cu titlu gratuit ca urmare a încheierii procesului deț ț
privatizare în masă.
1990 Se reconstituie pia a primară de capital în Româniaț
17 mai 1792 În elegerea Buttonwood (Buttonwood Agreement)ț
8 martie 1817 Înfiin area Bursei din New Yorkț
Începând cu anul 1882, în baza Legii asupra burselor, mijlocitorilor de schimb i mijlocitorilor de mărfuri,ș
emisă ân 1881, va func iona Bursa de Valori din Bucure ti. În 1948 se va întrerupe activitatea BVB prinț ș
na ionalizarea economiei în România.ț
24 de brokeri s-au reunit pe strada Wall Street nr. 68, semnând În elegerea Buttonwood (Buttonwoodț
Agreement), “actul constitutiv” al Bursei din New York, un document prin care agreau să efectueze
tranzac iile cu titluri conform unui program stabilit de comun acord.ț
Brokerii de pe Wall Street au dat organiza iei lor un nume: New York Stock and Exchange Board (prescurtatț
în 1836 la New York Stock Exchange) i au impus reguli stricte de desfă urare a tranzac iilor i desemnareaș ș ț ș
unui pre edinte.ș
Pu ină istorieț
Introducere în pia a de capitalț
1 decembrie 1882 deschiderea oficială a Bursei de Valori Bucure tiș
În 1991 se înfiin ează pia a secundară de capital în România, iar înț ț 1992 se înfiin ează Agen ia Na ionalăț ț ț
pentru Titluri de Valoare (în cadrul Ministerului de Finan e) i Centrul de Proiectare i Implementare aț ș ș
Pie elor de Capital (în cadrul BNR) care aveau ca principală activitate elaborarea legisla iei necesareț ț
func ionării organizate a pie ei de capital. Înț ț 1994 se înfiin ează Bursa Monetar Financiară i de Mărfuriț ș
Sibiu (BMFMS), iar în 1995 Bursa de Valori Bucure ti (BVB) este reînfiin ată ca institu ie de interes public iș ț ț ș
în data de 20 noiembrie are loc prima edin ă de tranzac ionare. Înș ț ț 1996 este înfiin ată pia a extrabursierăț ț
Rasdaq, pentru tranzac ionarea tuturor ac iunilor distribuite cu titlu gratuit ca urmare a încheierii procesului deț ț
privatizare în masă.
1990 Se reconstituie pia a primară de capital în Româniaț
17 mai 1792 În elegerea Buttonwood (Buttonwood Agreement)ț
8 martie 1817 Înfiin area Bursei din New Yorkț
Începând cu anul 1882, în baza Legii asupra burselor, mijlocitorilor de schimb i mijlocitorilor de mărfuri,ș
emisă ân 1881, va func iona Bursa de Valori din Bucure ti. În 1948 se va întrerupe activitatea BVB prinț ș
na ionalizarea economiei în România.ț
24 de brokeri s-au reunit pe strada Wall Street nr. 68, semnând În elegerea Buttonwood (Buttonwoodț
Agreement), “actul constitutiv” al Bursei din New York, un document prin care agreau să efectueze
tranzac iile cu titluri conform unui program stabilit de comun acord.ț
Brokerii de pe Wall Street au dat organiza iei lor un nume: New York Stock and Exchange Board (prescurtatț
în 1836 la New York Stock Exchange) i au impus reguli stricte de desfă urare a tranzac iilor i desemnareaș ș ț ș
unui pre edinte.ș

Mais conteúdo relacionado

Semelhante a Istoric Piata de Capital

istoria-relatiilor-inter-nation-ale-secolul-xx
 istoria-relatiilor-inter-nation-ale-secolul-xx istoria-relatiilor-inter-nation-ale-secolul-xx
istoria-relatiilor-inter-nation-ale-secolul-xxValeria Mihaluta
 
Drumul spre razboi
Drumul spre razboiDrumul spre razboi
Drumul spre razboisudistul
 
Istoric Asigurari
Istoric AsigurariIstoric Asigurari
Istoric AsigurariAsfromania
 
Dreptl institutional Tema 1 moodle site (1).pptx
Dreptl institutional Tema 1 moodle site (1).pptxDreptl institutional Tema 1 moodle site (1).pptx
Dreptl institutional Tema 1 moodle site (1).pptxMihailUrsu3
 
Izolarea romaniei in cel de al ii-lea razboi mondial
Izolarea romaniei in cel de al ii-lea razboi mondialIzolarea romaniei in cel de al ii-lea razboi mondial
Izolarea romaniei in cel de al ii-lea razboi mondialSima Sorin
 
Decalaje ale dezvoltarii economice in lume
Decalaje ale dezvoltarii economice in lumeDecalaje ale dezvoltarii economice in lume
Decalaje ale dezvoltarii economice in lumevivulea
 
Micaunireeeeeeeeeeeeee stik
Micaunireeeeeeeeeeeeee stikMicaunireeeeeeeeeeeeee stik
Micaunireeeeeeeeeeeeee stikdascaluelena
 
Cei mai mari escroci din istorie[1]
Cei mai mari escroci din istorie[1]Cei mai mari escroci din istorie[1]
Cei mai mari escroci din istorie[1]Biro Bela
 
28444773 drept-roman-curs
28444773 drept-roman-curs 28444773 drept-roman-curs
28444773 drept-roman-curs exodumuser
 
Calendar cultural 6 septembrie
Calendar cultural 6 septembrieCalendar cultural 6 septembrie
Calendar cultural 6 septembrieIoan M.
 
Revolutia industriala
Revolutia industrialaRevolutia industriala
Revolutia industrialaCeaiCuLamaie
 
Condillac - Tratatul despre senzatii
Condillac - Tratatul despre senzatiiCondillac - Tratatul despre senzatii
Condillac - Tratatul despre senzatiiGeorge Cazan
 
Newsletter aprilie 2015 - Europe Direct Maramures
Newsletter aprilie 2015 - Europe Direct MaramuresNewsletter aprilie 2015 - Europe Direct Maramures
Newsletter aprilie 2015 - Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. RomaşcanuTezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanugruianul
 
Introducere în piața de capital clasa a vii a
Introducere în piața de capital clasa a vii aIntroducere în piața de capital clasa a vii a
Introducere în piața de capital clasa a vii aAsfromania
 
24 ianuarie - Unirea Principatelor Române
24 ianuarie -  Unirea Principatelor Române24 ianuarie -  Unirea Principatelor Române
24 ianuarie - Unirea Principatelor RomâneRodica B
 
Ray spangenburg diane k. moser - istoria stiintei (vol.4)
Ray spangenburg   diane k. moser - istoria stiintei (vol.4)Ray spangenburg   diane k. moser - istoria stiintei (vol.4)
Ray spangenburg diane k. moser - istoria stiintei (vol.4)Robin Cruise Jr.
 

Semelhante a Istoric Piata de Capital (20)

istoria-relatiilor-inter-nation-ale-secolul-xx
 istoria-relatiilor-inter-nation-ale-secolul-xx istoria-relatiilor-inter-nation-ale-secolul-xx
istoria-relatiilor-inter-nation-ale-secolul-xx
 
Drumul spre razboi
Drumul spre razboiDrumul spre razboi
Drumul spre razboi
 
Istoric Asigurari
Istoric AsigurariIstoric Asigurari
Istoric Asigurari
 
I.m.u
I.m.uI.m.u
I.m.u
 
Dreptl institutional Tema 1 moodle site (1).pptx
Dreptl institutional Tema 1 moodle site (1).pptxDreptl institutional Tema 1 moodle site (1).pptx
Dreptl institutional Tema 1 moodle site (1).pptx
 
Izolarea romaniei in cel de al ii-lea razboi mondial
Izolarea romaniei in cel de al ii-lea razboi mondialIzolarea romaniei in cel de al ii-lea razboi mondial
Izolarea romaniei in cel de al ii-lea razboi mondial
 
Decalaje ale dezvoltarii economice in lume
Decalaje ale dezvoltarii economice in lumeDecalaje ale dezvoltarii economice in lume
Decalaje ale dezvoltarii economice in lume
 
Micaunireeeeeeeeeeeeee stik
Micaunireeeeeeeeeeeeee stikMicaunireeeeeeeeeeeeee stik
Micaunireeeeeeeeeeeeee stik
 
Cei mai mari escroci din istorie[1]
Cei mai mari escroci din istorie[1]Cei mai mari escroci din istorie[1]
Cei mai mari escroci din istorie[1]
 
28444773 drept-roman-curs
28444773 drept-roman-curs 28444773 drept-roman-curs
28444773 drept-roman-curs
 
Calendar cultural 6 septembrie
Calendar cultural 6 septembrieCalendar cultural 6 septembrie
Calendar cultural 6 septembrie
 
Revolutia industriala
Revolutia industrialaRevolutia industriala
Revolutia industriala
 
Evreii din romania
Evreii din romania Evreii din romania
Evreii din romania
 
Ziua Europei
Ziua EuropeiZiua Europei
Ziua Europei
 
Condillac - Tratatul despre senzatii
Condillac - Tratatul despre senzatiiCondillac - Tratatul despre senzatii
Condillac - Tratatul despre senzatii
 
Newsletter aprilie 2015 - Europe Direct Maramures
Newsletter aprilie 2015 - Europe Direct MaramuresNewsletter aprilie 2015 - Europe Direct Maramures
Newsletter aprilie 2015 - Europe Direct Maramures
 
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. RomaşcanuTezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
 
Introducere în piața de capital clasa a vii a
Introducere în piața de capital clasa a vii aIntroducere în piața de capital clasa a vii a
Introducere în piața de capital clasa a vii a
 
24 ianuarie - Unirea Principatelor Române
24 ianuarie -  Unirea Principatelor Române24 ianuarie -  Unirea Principatelor Române
24 ianuarie - Unirea Principatelor Române
 
Ray spangenburg diane k. moser - istoria stiintei (vol.4)
Ray spangenburg   diane k. moser - istoria stiintei (vol.4)Ray spangenburg   diane k. moser - istoria stiintei (vol.4)
Ray spangenburg diane k. moser - istoria stiintei (vol.4)
 

Mais de Asfromania

Asigurari agricole
Asigurari agricoleAsigurari agricole
Asigurari agricoleAsfromania
 
Educația financiară parinti
Educația financiară parintiEducația financiară parinti
Educația financiară parintiAsfromania
 
Introduction in the capital markets and bvb for bsb year 10
Introduction in the capital markets and bvb for bsb year 10Introduction in the capital markets and bvb for bsb year 10
Introduction in the capital markets and bvb for bsb year 10Asfromania
 
Recapitulare clasa a xi a
Recapitulare clasa a xi   aRecapitulare clasa a xi   a
Recapitulare clasa a xi aAsfromania
 
Prezentare introducere în sistemul de pensii clasa a xi a
Prezentare introducere în sistemul de pensii clasa a xi   aPrezentare introducere în sistemul de pensii clasa a xi   a
Prezentare introducere în sistemul de pensii clasa a xi aAsfromania
 
Prezentare introducere în piața de capital clasa a xi a
Prezentare introducere în piața de capital clasa a xi   aPrezentare introducere în piața de capital clasa a xi   a
Prezentare introducere în piața de capital clasa a xi aAsfromania
 
Prezentare introducere în asigurări clasa a xi a
Prezentare introducere în asigurări clasa a xi   aPrezentare introducere în asigurări clasa a xi   a
Prezentare introducere în asigurări clasa a xi aAsfromania
 
Recapitulare clasa a vii a
Recapitulare clasa a vii aRecapitulare clasa a vii a
Recapitulare clasa a vii aAsfromania
 
Introducere pensii clasa a vii a
Introducere pensii clasa a vii aIntroducere pensii clasa a vii a
Introducere pensii clasa a vii aAsfromania
 
Introducere în asigurări clasa a VII-a
Introducere în asigurări clasa a VII-aIntroducere în asigurări clasa a VII-a
Introducere în asigurări clasa a VII-aAsfromania
 
Let’s talk about non-banking financial market
Let’s talk about non-banking financial marketLet’s talk about non-banking financial market
Let’s talk about non-banking financial marketAsfromania
 
Viitorul financiar al europei
Viitorul financiar al europeiViitorul financiar al europei
Viitorul financiar al europeiAsfromania
 
PENSIA ADMINISTRATĂ PRIVAT în spatele imaginii de marketing
PENSIA ADMINISTRATĂ PRIVAT în spatele imaginii de marketingPENSIA ADMINISTRATĂ PRIVAT în spatele imaginii de marketing
PENSIA ADMINISTRATĂ PRIVAT în spatele imaginii de marketingAsfromania
 
FINANȚE PERSONALE – INVESTIȚII ÎN ACȚIUNI VS. FONDURI DE INVESTIȚII
FINANȚE PERSONALE – INVESTIȚII ÎN ACȚIUNI VS. FONDURI DE INVESTIȚIIFINANȚE PERSONALE – INVESTIȚII ÎN ACȚIUNI VS. FONDURI DE INVESTIȚII
FINANȚE PERSONALE – INVESTIȚII ÎN ACȚIUNI VS. FONDURI DE INVESTIȚIIAsfromania
 
Introducere în piețele financiare nebancare
Introducere în piețele financiare nebancareIntroducere în piețele financiare nebancare
Introducere în piețele financiare nebancareAsfromania
 
Laboratorul Academic
Laboratorul AcademicLaboratorul Academic
Laboratorul AcademicAsfromania
 
Istoric Pensii Private
Istoric Pensii PrivateIstoric Pensii Private
Istoric Pensii PrivateAsfromania
 
O persoană informată este o persoană protejată
O persoană informată este o persoană protejatăO persoană informată este o persoană protejată
O persoană informată este o persoană protejatăAsfromania
 
Introducere in sistemul de pensii private din Romania - cls 11
Introducere in sistemul de pensii private din Romania - cls 11Introducere in sistemul de pensii private din Romania - cls 11
Introducere in sistemul de pensii private din Romania - cls 11Asfromania
 

Mais de Asfromania (20)

Asigurari agricole
Asigurari agricoleAsigurari agricole
Asigurari agricole
 
Educația financiară parinti
Educația financiară parintiEducația financiară parinti
Educația financiară parinti
 
Introduction in the capital markets and bvb for bsb year 10
Introduction in the capital markets and bvb for bsb year 10Introduction in the capital markets and bvb for bsb year 10
Introduction in the capital markets and bvb for bsb year 10
 
Recapitulare clasa a xi a
Recapitulare clasa a xi   aRecapitulare clasa a xi   a
Recapitulare clasa a xi a
 
Prezentare introducere în sistemul de pensii clasa a xi a
Prezentare introducere în sistemul de pensii clasa a xi   aPrezentare introducere în sistemul de pensii clasa a xi   a
Prezentare introducere în sistemul de pensii clasa a xi a
 
Prezentare introducere în piața de capital clasa a xi a
Prezentare introducere în piața de capital clasa a xi   aPrezentare introducere în piața de capital clasa a xi   a
Prezentare introducere în piața de capital clasa a xi a
 
Prezentare introducere în asigurări clasa a xi a
Prezentare introducere în asigurări clasa a xi   aPrezentare introducere în asigurări clasa a xi   a
Prezentare introducere în asigurări clasa a xi a
 
Recapitulare clasa a vii a
Recapitulare clasa a vii aRecapitulare clasa a vii a
Recapitulare clasa a vii a
 
Introducere pensii clasa a vii a
Introducere pensii clasa a vii aIntroducere pensii clasa a vii a
Introducere pensii clasa a vii a
 
Introducere în asigurări clasa a VII-a
Introducere în asigurări clasa a VII-aIntroducere în asigurări clasa a VII-a
Introducere în asigurări clasa a VII-a
 
Let’s talk about non-banking financial market
Let’s talk about non-banking financial marketLet’s talk about non-banking financial market
Let’s talk about non-banking financial market
 
Viitorul financiar al europei
Viitorul financiar al europeiViitorul financiar al europei
Viitorul financiar al europei
 
PENSIA ADMINISTRATĂ PRIVAT în spatele imaginii de marketing
PENSIA ADMINISTRATĂ PRIVAT în spatele imaginii de marketingPENSIA ADMINISTRATĂ PRIVAT în spatele imaginii de marketing
PENSIA ADMINISTRATĂ PRIVAT în spatele imaginii de marketing
 
FINANȚE PERSONALE – INVESTIȚII ÎN ACȚIUNI VS. FONDURI DE INVESTIȚII
FINANȚE PERSONALE – INVESTIȚII ÎN ACȚIUNI VS. FONDURI DE INVESTIȚIIFINANȚE PERSONALE – INVESTIȚII ÎN ACȚIUNI VS. FONDURI DE INVESTIȚII
FINANȚE PERSONALE – INVESTIȚII ÎN ACȚIUNI VS. FONDURI DE INVESTIȚII
 
Introducere în piețele financiare nebancare
Introducere în piețele financiare nebancareIntroducere în piețele financiare nebancare
Introducere în piețele financiare nebancare
 
Laboratorul Academic
Laboratorul AcademicLaboratorul Academic
Laboratorul Academic
 
FII DEȘTEPT!
FII DEȘTEPT!FII DEȘTEPT!
FII DEȘTEPT!
 
Istoric Pensii Private
Istoric Pensii PrivateIstoric Pensii Private
Istoric Pensii Private
 
O persoană informată este o persoană protejată
O persoană informată este o persoană protejatăO persoană informată este o persoană protejată
O persoană informată este o persoană protejată
 
Introducere in sistemul de pensii private din Romania - cls 11
Introducere in sistemul de pensii private din Romania - cls 11Introducere in sistemul de pensii private din Romania - cls 11
Introducere in sistemul de pensii private din Romania - cls 11
 

Istoric Piata de Capital

  • 1. Pu inăț istorie 1750 î.Hr. Mesopotamia antică Al 6-lea rege babilonian, Hammurabi, a creat primele legi: Codul lui Hammurabi. Acesta permitea vânzarea de bunuri ce urmau a fi livrate la un moment viitor la un pre agreat, conformț unui contract scris. Aceasta este prima formă a derivativelor, a a cum sunt astăzi contracteleș forward i futures. Exista i o pia ă a acestor contracte, tranzac ionarea având loc în temple.ș ș ț ț Sec. IV î.Hr. Grecia Antică i Aristotel înș Politici Scrierea lui Aristotel cuprinde povestea lui Thales, un filozof sărac din Miletus, care a realizat un mecanism financiar cu folosin ă universală, destinatț prognozării stadiului recoltelor de măsline. În baza acestui mecanism, Thales cumpărat de la producătorii de ulei de măsline, în avans i la un pre mic, dreptulș ț de a folosi presele în mod exclusiv, la finalul recoltei, dar fără obliga ia de a leț folosi dacă recolta era săracă. La momentul recoltei, aceasta fiind bogată, pre ulț a crescut, iar Thales a vândut dreptul său de folosin ă a preselor de ulei. Unț astfel de mecanism este strămo ul contractelor options.ș
  • 2. Pu ină istorieț Introducere în pia a de capitalț 1111 Primele înscrisuri comerciale transmisibile Cei care împrumutau bani în Europa acelor timpuri umpleau golurile lăsate de bănci în economie. Ace tiaș făceau schimb între ei cu hârtiile de împrumut i cumpărau emisiuni de împrumut emise de stat. Vene ienii auș ț fost primii care au început tranzac ionarea de astfel de titluri emise de alte state.ț Sec. XIII Comercia ii din Vene iaț ț Prima atestare documentară a unor asemenea titluri are în prim plan tranzac iile cvasibursiere care aveau locț în Luques. În anul 1111, comercian ii i al i agen i de schimb aveau ca loc de întâlnire Pia a San Martino dinț ș ț ț ț Luques pentru a negocia aceste tranzac ii cvasibursiere.ț 1309 Prima bursă din afara spa iului italic - Brugesț Î i datorează denumirea familiei Van der Borse care de inea un han pe frontispiciul căruia se aflau gravate 3ș ț săcule i cu bani (bourses), în acest loc desfă urîndu-se periodic negocieri de metale pre ioase, iar mai târziu,ț ș ț de hârtii de valoare. Datorită participan ilor, întâlnirile informale de aici devin institu ionalizate sub denumireaț ț de Bursa din Bruges. Ideea s-a răspândit rapid în Flandra i zonele limitrofe, alte “bourses” deschizându-seș curând în Gent i Amsterdam.ș Sec. XIV Împrumuturile de stat i titlurile aferente acestoraș Începând cu anul 1328 în ora ele din Nordul Italiei au început să se negocieze titluri pentru împrumuturile deș stat emise. O perioadă întinsă de timp, dezvoltarea centrelor de acest gen nu a luat amploare, fiind concentrată în exclusivitate în ora ele-port deoarece era condi ionată de existen a unei activită i economiceș ț ț ț constante. 1602 Prima societate are ac iunile listate la bursăț În anii 1600, guvernele statelor olandez, britanic i francez făceau comer cu Indiile de Est i Asia, darș ț ș transportul bunurilor pe mare avea riscuri mari precum pira ii, vremea sau naviga ia defectuoasă.ț ț Societatea Indiilor de Est (Vereenigde Oost-Indische Compagnie) are ac iunile listate la Bursa din Amsterdam, primaț bursă de capital din lume. În 1688 tranzac ionarea ac iunilor a demarat i în cadrul Bursei din Londra.ț ț ș
  • 3. Pu ină istorieț Introducere în pia a de capitalț 1710 Prima bursă a contractelor futures Dōjima Rice Exchange din Japonia 17 mai 1792 În elegerea Buttonwood (Buttonwood Agreement)ț 8 martie 1817 Înfiin area Bursei din New Yorkț 24 de brokeri s-au reunit pe strada Wall Street nr. 68, semnând În elegerea Buttonwood (Buttonwoodț Agreement), “actul constitutiv” al Bursei din New York, un document prin care agreau să efectueze tranzac iile cu titluri conform unui program stabilit de comun acord.ț Alexander Hamilton, primul Secretar al Trezoreriei SUA, a recunoscut rolul important al burselor în economie. Brokerii de pe Wall Street au dat organiza iei lor un nume: New York Stock and Exchange Boardț (prescurtat în 1836 la New York Stock Exchange) i au impus reguli stricte de desfă urare a tranzac iilor iș ș ț ș desemnarea unui pre edinte.ș NYSE nu a fost prima bursă din SUA, dar bursa de la Philadelphia nu a reu itș să se impună în istorie prin puterea sa economică. 1773 Înfiin area Bursei din Londra (London Stock Exchange)ț Înfiin area bursei londoneze a suferit la începuturile sale de restric iile legii fa ă de ac iunile tranzac ionateț ț ț ț ț . Bursa a fost înfiin ată pentru nevoile samurailor care erau plăti i în orez i, după o serie de recolte slabe, auț ț ș sim it nevoia unei conversii stabile în bani.ț Sec. XVIII Dezvoltarea burselor contractelor futures Tranzac ionarea contractelor futures pe mărfuri începută în Japonia cu orez i mătase s-a dezvoltat rapid iț ș ș în Europa, începând din Olanda cu pia a bulbilor de lalele i continuând cu bursele de grâu din Fran a iț ș ț ș Marea Britanie. Tranzac ionarea contractelor futures pentru cereale s-a dezvoltat în SUA abia în sec. XIX.ț 1864 Chicago Board of Trade (CBOT) CBOT a listat primul contract standardizat forward în 1864, numindu-l contract futures. Acesta avea ca activ suport grâul i a dat na tere la crearea altor contracte cu diferite active suport. În 1875 la Bombay seș ș tranzac iona futures pe bumbac, urmând mărfuri ca semin e sau bulion. Abia în 1972 s-a introdus futures peț ț rata de schimb valutar, în 1976 futures pe rata dobânzii iar în 1982 pe indici bursieri de ac iuni.ț
  • 4. Pu ină istorieț Introducere în pia a de capitalț 4 septembrie 1929 Marea depresiune de pe Wall Street National Association of Securities Dealers Automated Quotation sau NASDAQ a fost prima bursă din lume care a introdus sistemul de tranzac ionare electronică. În octombrieț 2004, NASDAQ a depă it volumul mediuș de tranzac ionare al NYSE pentru prima datăț . 1971 Se înfiin ează NASDAQț Depresiunea economică a durat în SUA din 1929 până în 1930 i a fost una dintre cele mai serioase astfel deș căderi economice, atât ca durată, dar i ca gravitate. Căderera NYSE a început în 4 septembrie, dar aș devenit recunoscută interna ional în 29 octombrie 1929odată cu căderea pie ei ac iunilor, cunoscută caț ț ț Mar ea Neagră. Între 1929 i 1932 PIB-ul mondial a scăzut cu 15%. Depresiunea SUA s-a finalizat cu 38 deț ș mor i i urme pe clădirile din Wall Streetț ș . 1920 Schema Ponzi În 1920 Charles Ponzi a aplicat pentru prima dată în SUA i în lume schema piramidală a unui fond deș investi ii, începând în Boston, cu un arbitraj pe cupoanele de răspuns interna ional la timbre po tale. În final,ț ț ș schema s-a dovedit a fi o fraudă, fiind imposibil de generat venituri continue. A pus bazele istorice a mai multor în elăciuni de acest tip.ș 1877 Înfiin area London Metal Exchangeț Compania London Metal Market and Exchange (London Metal Exchange) a fost fondată în 1877, dar originile sale duc în 1571 la deschiderea Royal Exchange din Londra. Înainte de înfiin area companiei, tranzac iileț ț erau făcute de traderi în cafenele, unde desenau un cerc cu cretă pe podea. La început a fost tranzac ionatț doar cuprul, apoi în 1920 s-a tranzac ionat i zincul. Fiind închisă în timpul celui de Al Doilea Război Mondial,ț ș bursa s-a redeschis în 1952. O serie de alte metale s-au introdus la tranzac ionare:ț aluminiu (1978), nichel (1979), o elț (2008), cobalt iș molybdenum (2010). Bursa a acceptat i tranzac iile cu plastic înș ț 2011.
  • 5. Pu ină istorieț Introducere în pia a de capitalț 2008-2009 Criza mondială 16 septembrie 2008 a reprezentat un alt moment de cădere a burselor americane, datorat în primul rând expunerii institu iilor financiare importante fa ă de instrumentele financiare ce aveau în compozi ieț ț ț imprumuturi ipotecare sub-prime i CDS-uri aferente acestora. Având la origini o evolu ie negativă a rateiș ț de dobândă monetară i o scădere accentuată a pre urilor proprietă ilor, criza s-a împră tiat rapid în toatăș ț ț ș lumea prin re eaua institu iilor financiare, transformându-se într-o criză economică interna ională.ț ț ț Rezultatele s-au văzut imediat prin falimentul unora dintre cele mai puternice bănci, scăderea cota iilorț ac iunilor i cre terea generalizată a pre urilor mărfurilor. Burse din întreaga lume s-au închis temporar. 15ț ș ș ț bănci din SUA au dat faliment în 2008, alte institu ii au necesitat interven ia guvernelor pentru a fi salvate.ț ț 1987 Lunea Neagră Criza din 1987 nu a fost prevăzută de nici un eveniment anterior, nefiind precedat de aun uri sau evenimenteț mondiale. Evenimentul a reprezentat prima cădere a burselor electronice din istorie. Prima dată au căzut bursele de la Hong Kong, pre ul ac iunilor prăbu indu-se cuț ț ș 45,5% începând cu 19 octombrie. Până la finele lunii, marile burse din întreaga lună au înregistrat scăderi duble fa ă de propriile tranzac ionări.ț ț 1988 Muzeul Finan elor Americaneț John Herzog deschide la New York Muzeul Finan elor Americane, cu două expozi ii experimentale. În 1992ț ț muzeul se mută pe Brodway, iar în 2005 se mută pe Wall Street. 17 septembrie 2011 Occupy Wall Street Mi carea de protest începută în New York i continuată apoi în marile centre financiare ale lumii a fostș ș organizată împotriva inechită ilor sociale i economice pe plan mondial, lăcomiei, corup iei i influen eiț ș ț ș ț companiilor asupra guvernelor. Protestatarii au vizat ocuparea sediilor de bănci, companii i universită i.ș ț
  • 6. Pu ină istorieț Introducere în pia a de capitalț 1 decembrie 1882 deschiderea oficială a Bursei de Valori Bucure tiș În 1991 se înfiin ează pia a secundară de capital în România, iar înț ț 1992 se înfiin ează Agen ia Na ionalăț ț ț pentru Titluri de Valoare (în cadrul Ministerului de Finan e) i Centrul de Proiectare i Implementare aț ș ș Pie elor de Capital (în cadrul BNR) care aveau ca principală activitate elaborarea legisla iei necesareț ț func ionării organizate a pie ei de capital. Înț ț 1994 se înfiin ează Bursa Monetar Financiară i de Mărfuriț ș Sibiu (BMFMS), iar în 1995 Bursa de Valori Bucure ti (BVB) este reînfiin ată ca institu ie de interes public iș ț ț ș în data de 20 noiembrie are loc prima edin ă de tranzac ionare. Înș ț ț 1996 este înfiin ată pia a extrabursierăț ț Rasdaq, pentru tranzac ionarea tuturor ac iunilor distribuite cu titlu gratuit ca urmare a încheierii procesului deț ț privatizare în masă. 1990 Se reconstituie pia a primară de capital în Româniaț 17 mai 1792 În elegerea Buttonwood (Buttonwood Agreement)ț 8 martie 1817 Înfiin area Bursei din New Yorkț Începând cu anul 1882, în baza Legii asupra burselor, mijlocitorilor de schimb i mijlocitorilor de mărfuri,ș emisă ân 1881, va func iona Bursa de Valori din Bucure ti. În 1948 se va întrerupe activitatea BVB prinț ș na ionalizarea economiei în România.ț 24 de brokeri s-au reunit pe strada Wall Street nr. 68, semnând În elegerea Buttonwood (Buttonwoodț Agreement), “actul constitutiv” al Bursei din New York, un document prin care agreau să efectueze tranzac iile cu titluri conform unui program stabilit de comun acord.ț Brokerii de pe Wall Street au dat organiza iei lor un nume: New York Stock and Exchange Board (prescurtatț în 1836 la New York Stock Exchange) i au impus reguli stricte de desfă urare a tranzac iilor i desemnareaș ș ț ș unui pre edinte.ș
  • 7. Pu ină istorieț Introducere în pia a de capitalț 1 decembrie 1882 deschiderea oficială a Bursei de Valori Bucure tiș În 1991 se înfiin ează pia a secundară de capital în România, iar înț ț 1992 se înfiin ează Agen ia Na ionalăț ț ț pentru Titluri de Valoare (în cadrul Ministerului de Finan e) i Centrul de Proiectare i Implementare aț ș ș Pie elor de Capital (în cadrul BNR) care aveau ca principală activitate elaborarea legisla iei necesareț ț func ionării organizate a pie ei de capital. Înț ț 1994 se înfiin ează Bursa Monetar Financiară i de Mărfuriț ș Sibiu (BMFMS), iar în 1995 Bursa de Valori Bucure ti (BVB) este reînfiin ată ca institu ie de interes public iș ț ț ș în data de 20 noiembrie are loc prima edin ă de tranzac ionare. Înș ț ț 1996 este înfiin ată pia a extrabursierăț ț Rasdaq, pentru tranzac ionarea tuturor ac iunilor distribuite cu titlu gratuit ca urmare a încheierii procesului deț ț privatizare în masă. 1990 Se reconstituie pia a primară de capital în Româniaț 17 mai 1792 În elegerea Buttonwood (Buttonwood Agreement)ț 8 martie 1817 Înfiin area Bursei din New Yorkț Începând cu anul 1882, în baza Legii asupra burselor, mijlocitorilor de schimb i mijlocitorilor de mărfuri,ș emisă ân 1881, va func iona Bursa de Valori din Bucure ti. În 1948 se va întrerupe activitatea BVB prinț ș na ionalizarea economiei în România.ț 24 de brokeri s-au reunit pe strada Wall Street nr. 68, semnând În elegerea Buttonwood (Buttonwoodț Agreement), “actul constitutiv” al Bursei din New York, un document prin care agreau să efectueze tranzac iile cu titluri conform unui program stabilit de comun acord.ț Brokerii de pe Wall Street au dat organiza iei lor un nume: New York Stock and Exchange Board (prescurtatț în 1836 la New York Stock Exchange) i au impus reguli stricte de desfă urare a tranzac iilor i desemnareaș ș ț ș unui pre edinte.ș