Proiect.

1. Ateneul Român

2.  Ateneul Român este o sală de concerte din București, situată pe Calea
Victoriei, în Piața George Enescu (în partea nordică a Pieței Revoluției).
Clădirea, care este realizată într-o combinație de stil neoclasic cu stil
ecletic, a fost construită între 1886 și 1888, după planurile arhitectului
francez Albert Galleron. În prezent, adăpostește și sediul Filarmonicii
“George Enescu”.

3. Istoric
 Ateneul Român a fost ridicat în Grădina Episcopiei, teren ce aparținea
familiei Văcăreștilor. Mulți contemporani au criticat amplasamentul ...
căci locul ales era socotit ca fiind prea departe de centrul orașului și
foarte greu de ajuns, mai cu seamă iarna. Nu avea statul destule terenuri
centrale, trebuia oare neapărat ales acest loc "la marginea orașului"? În
1886 a început construcția actualului edificiu; o parte din fonduri au fost
adunate prin subscripție publică, la îndemnul Dați un leu pentru Ateneu.
 La recomandarea arhitectului francez Charles Garnier autorul Opera
Garnier din Paris, planurile clădirii au fost concepute de arhitectul francez
Albert Galleron, în așa fel încât să se poată folosi fundația deja turnată a
manejului început de „Societatea Equestra Română”. Clădirea a fost
inaugurată la 14 februarie1888.
 În 1935, la initiațiva lui George Enescuau fost strânse fonduri pentru
construcția orgii de concert, amplasată în fundalul scenei. Orga a fost
construită de firma E.F. Walcker & Co. Ludwigsburg Württemberg și a
fost inaugurată la 22 aprilie 1939 printr-un concert susținut de Franz
Schütz, director al Hochschule für Musik din Viena. (Aceeași firmă
construise în 1910-1912 orga care este instalată în Biserica Evanhelică
C.A. București care se află în apropiere de Ateneu).
 Ateneul a fost consolidat, restaurat și modernizat în perioada 1994-2004
de arhitectele Ana Braniște, Raluca Nicoară și Gabriela Mindu împreună
cu inginerii Dragoș Badea și Silvia Caraman. A fost redeschis în 2005, cu
ocazia ediției a XVII-a a Festivalului Internațional George Enescu.
Ateneul Român in 1940

4. Descriere
 Circular, dominat de o mare cupolă, cu fațada principală în stil neoclasic, Ateneul are aspectul unui templu ionic, cu șase
coloane frontale și două laterale. La intrarea principală, cele opt coloane ionice au proporții similare coloanelor templului
Erechteion de pe Acropole. Împrejurul marii cupole a edificiului se pot vedea, săpate în zid, numele unor învățați cunoscuți.
Printre ele, cel al lui Miron Costin, Gheorghe Sincai, Dimitrie Cantemir, Ion Heliade Rădulescu, Timotei Ciparu.
 Fațada este un peristil cu lățimea de 48 m. Sub peristil se află cinci medalioane în mozaic care îi reprezintă pe cinci mari
domnitori ai țării: Neggoe Basarab, regele Carol I al României, Vasile Lupu și Matei Basarab. Înălțimea totală a clădirii până
în vârful cupolei este de 41 m.
 În interior, sala de concerte, cu un diametru de 28,50 m, și o înălțime de 16 m, are 600 de locuri la partere și 52 de loji (în
total aproximativ 794 de locuri).
Scena

5. Marea frească
 În conferința ținută la 14/26 februarie 1888,
Alexandru Odobescu declara: „N-ar fi o
adevărată minune a artei picturale feeria de
scene din istoria națională cu care dorim a
vedea acoperită friza ce înconjoară sala
circulară a viitorului nostru ateneu?”
 Câțiva ani după aceea, pe peretele circular
al ateneului a fost scris cu literele aurite:
„Loc rezervat marei fresce ce va reprezenta
fazele principale ale istoriei românilor”.
 În anul 1901, pictorul Ștefan Popescu a
prezentat prima ofertă pentru înfăptuirea
acestei opere de artă. Oferta i-a fost
refuzată deoarece suma necesară, cel puțin
80.000 de lei a părut enormă.

6.  În 1933, după 32 de ani, a început ornamentarea frizei, acceptându-se
proiectul elaborat de pictorul Costin Petrescu(1872-1954) din Pitești.
Fresca, începută în 1933 și inaugurată în seara zilei de 26 mai 1939, lată de
3 metri și lungă de 70 de metri, se întinde deasupra lojilor, de jur
împrejurul tamburului cupolei, cu excepția locului unde se află scena. Este
alcătuită din 25 de scene reprezentative din istoria Românieiprintre care:
 Împăratul Traian intră în Dacia
 Legionarii romani colonizează DaciaFormarea poporului daco-roman
 Straja romană
 Invazia barbarilor
 Începuturile poporului român
 Statornicirea
 Descălecarea
 Statul militar
 Statul administrativ — împărțirea dregătoriilor

7.  În volumul București. Ghid istoric și artistic, București, 1938, de Grigore Ionescu, la pagina 56, „episodul XXV“ al
frescei e descris astfel: „Carol al II-lea. Epoca de consolidare. Epopeea națională se încheie cu un tablou final,
care înfățișează starea actuală a țării și tendințele nouei generații. Pe un fond de oraș modern, Carol al II-lea,
regele culturii, însoțit de moștenitorul tronului, Marele Voievod Mihai, coboară în mijlocul poporului său ca să
patroneze știința, literatura, arta, munca agricolă și industria“. Imaginea lui Carol al II-lea a fost înlăturată între
timp de pe frescă (adică acoperită cu personaje anonime, simbolice, țărani, copii etc.), foarte probabil în epoca
Statului național-legionar ori a regimului Ion Antonescu, din rațiuni politice (fostul rege devenise indezirabil
pentru oficialitate).
 În timpul regimului comunist din România, fresca de la Ateneu, pictată de Costin Petrescu, a fost acoperită cu
catifea roșie, cu scopul de a ascunde rolul monarhiei în istoria României. A stat ascunsă privirilor aproape două
decenii (1948-1966. Tot Costin Petrescu a realizat și mozaicurile exterioare de la Ateneul Român din
București.[Altădată, în Ateneul Român se afla și Pinacoteca Statului. Fondul de tablouri a fost preluat de actualul
Muzeu Național de Artă a României.
Ateneul Român- holul principal

8. Aleea cu sculpturi
 În perioada antebelică, aleile Grădinii Ateneului erau
împodobite cu busturile care reprezentau mari
oameni politici, de cultură sau artiști români. Din
păcate, acestea nu s-au păstrat, pentru că au fost
distruse în anii regimului comunist: Mihai
Eminescu(de Ion Georgescu), Mihail Kogălniceanu(de
W.C. Hegel), P.S. Aurelian (de W. C. Hegel), Ion Ghica
(Iordănescu), Traian Demetrescu (Filip Marin, C .A.
Rossetti(de I. Georgescu) și alții. După îndepărtarea
acestora, în fața Ateneului a fost instalată o singură
statuie: “Alergătorii” realizată în 1913 de sculptorul
Alfred Boucher (1850-1934). Actualmente statuia
„Alergătorii” este declarată monument istoric cu cod
LMI B-III-m-B-20062 și a fost reamplasată din 1950
pe Calea Victoriei 142-146).
 În prezent, în locul acesteia, în Grădina Ateneului
este amplasată statuia lui Mihai Eminescu, executată
în bronz, în 1963, de sculptorul Gheorghe D. Anghel.

9. Înscrierea pe lista Patrimoniului
European
 Ateneul Român este înscris în Lista Monumentelor Istorice din anul 2004, sub
cod LMI B-II-m-A-18789, monument de arhitectură de grupă valorică A, de
valoare națională și universală.
 Monumentul este protejat și prin Legea nr.5/2000, Lege privind aprobarea
Planului de Amenajare a Teritoriului Național-PATN, Secțiunea III, Zone
protejate, Valori de patrimoniul cultural de interes național, (monumente
istorice de valoare națională, excepțională).
 În ziua de 21 martie 2007, cu prilejul marcării, în România, a aniversării a 50
de ani de la semnarea, la la 25 martie 1957, a Tratatului de la Roma, care a
instituit Comunitatea Economică Europeană, pe zidul Ateneului Român a fost
așezată o placă spre a marca includerea acestui monument pe lista
Patrimoniului European, aprobată cu ocazia Consiliului informal al miniștrilor
culturii din Uniunea Europeană, care a avut loc la Berlin, la 13 februarie 2007.

10. Proiect realizat de Moișan Adreea,
clasa a XII-a E