Aderarea la Spațiul Schengen este obiectivul României încă din 2011 când a îndeplinit criteriile aderării. În prezent, România este parte a Sistemului de Informații Schengen și aplică aproape în întregime aquis-ul Schengen, cu excepția anulării controalelor la frontieră. Discursurile relevă dorința României de aderare la Spațiul Schengen, pe care îl consideră un obiectiv: „Pentru România, aderarea la Spațiul Schengen reprezintă un obiectiv important.”218 Liderii români își doresc ca România să fie un stat respectat și complet integrat în nucleul UE,219iar aderarea la Spațiul Schengen este prilejul cu care România poate să finalizeze acest proces. Cu toate că România îndeplinește toate condițiile aderării și a contribuit la consolidarea securității frontierelor UE, 221liderii susțin că problemele la nivel structural ale Spațiului Schengen au pus în dificultate aderarea. Problemele cu care se confruntă România se datorează problemelor din cadrul Schengen și a faptului că există opoziție în rândul statelor membre.

1. ADERAREA ROMÂNIEI LA SPAȚIUL
SCHENGEN ȘI ZONA EURO
Analiza discursurilor politice din perioada 2014-2019
Ciubucă Andreea-Bianca

2. CUPRINS
Introducere
Revizuirea literaturii
Metodologie
Rezultate
Concluzii
Direcții viitoare de cercetare

3. Aderarea României la Spațiul Schengen și Zona
Euro
• Motivația – De ce România nu este în Spațiul Schengen și Zona Euro? Lipsuri în
literatură; Președinția Consiliului UE
• Întrebarea de cercetare: Cum sunt reflectate în discursurile oficiale relațiile
economice dintre România și UE?
• Relevanță:
- Suspendarea președintelui României în 2012
– Alegerea unui nou președinte în 2014
– Președinția Consiliului UE
– Ce s-a schimbat?

4. Revizuirea literaturii
Relația dintre Europa Centrală + Est și UE
Discursurile liderilor
• Frank Schimmelfennig, Ulrich
Sedelmeier, Thomas Winzen,
Alina Mungiu Pippidi
• Donnacha Beachain, Vera
Sheridan, Sabina Stan
• Gergana Noutcheva, Dimitar
Bechev
• Sergiu Gherghina, Sergiu Miscoiu
și Sorina Soare
• Vivien Ann Schmidt
• Tanja A. Börzel,
• Attila Melegh

5. Metodologia
• De ce România?
• De ce 2014-2019?
• Ce date am folosit?
• Liderii politici
• Sursele folosite
• Analiza datelor
• Caz reprezentativ
• Coincide cu mai multe evenimente
• Discursuri publice formale
• Români: Klaus Iohannis, Viorica Dăncilă, Dacian
Cioloș, Lazăr Comănescu, Teodor Meleșcanu
• Europeni: Jean Claude Juncker, Antonio Tajani
• Site-uri oficiale: www.ec.europa.eu,
www.consilium.europa.eu, www.românia2019.eu,
mae.ro, presidency.ro
• Mediafax; Agerpres;
• Analiză tematică deductivă

6. Ce spun liderii despre Spațiul Schengen?
LIDERII ROMÂNI LIDERII EUROPENI
România îndeplinește criteriile de aderare la
Spațiul Schengen
România îndeplinește criteriile aderării la Spațiul
Schengen
Aderarea la Spațiul Schengen a României este
pusă în dificultate de probleme structurale la
nivelul Spațiului
Decizia aderării aparține statelor membre
Spațiului Schengen, prin vot unanim
Aderarea este necesară pentru a încheia procesul
de integrare completă a României în UE
Aderarea României ar asigura securitatea
frontierelor UE
Aderarea României ar asigura securitatea
frontierelor UE

7. Ce spun liderii despre Zona Euro?
LIDERII ROMÂNI LIDERII EUROPENI
Aderarea la Zona Euro este un obiectiv pe
termen lung al României pentru a finaliza
procesul de integrare europeană
-
România nu îndeplinește criteriile aderării la
Zona Euro și economia nu este pregătită pentru
adoptarea monedei euro
-

8. Rezultate + Concluzii
• Discursurile prezintă faptul că România întâmpină dificultăți europenizarea politicilor sale
economice = zona euro și în procesul negocierii de aderare la Spațiul Schengen
• Limitele cerecetării :
– Cerecetarea este redusă la un număr de lideri
– Aderarea la Spațiul Schengen nu include toți actorii și discursurile acestora
– Limitarea doar la discursuri publice formale și ce apar în mediul public
– Discursuri indisponibile pe site-urile alese ca surse

9. Direcții viitoare de analiză
• Relațiile dintre România și UE în perioada 2019-2024
• Alte dimenisuni ale relațiilor (ex.securitate, mediu,)
• Relațiile politice și economice printr-o altă metodologie

10. Bibliografie
• GHERGHINA, SERGIU; MISCOIU, SERGIU, „The Failure of Cohabitation: Explaining the 2007 and 2012 Institutional Crises in Romania”, East European Politics
and Societies, vol. 27, nr. 4, 1 noiembrie 2013, SAGE Publications Inc, pp. 668–684.
• GHERGHINA, SERGIU; SOARE, SORINA, „A test of European Union post-accession influence: comparing reactions to political instability in Romania”,
Democratization, vol. 23, nr. 5, 28 iulie 2016, Routledge, pp. 797–818.
• MUNGIU-PIPPIDI, ALINA, „Is East-Central Europe Backsliding? EU Accession Is No «End of History»”, Journal of Democracy, vol. 18, nr. 4, 1 noiembrie
2007, Johns Hopkins University Press, pp. 8–16.
• NOUTCHEVA, GERGANA; BECHEV, DIMITAR, „The Successful Laggards: Bulgaria and Romania’s Accession to the EU”, East European Politics and Societies,
vol. 22, nr. 1, 1 februarie 2008, SAGE Publications Inc, pp. 114–144.
• SCHIMMELFENNIG, FRANK; SEDELMEIER, ULRICH, „The Europeanization of Eastern Europe: the external incentives model revisited”, Journal of European
Public Policy, vol. 27, nr. 6, 2 iunie 2020, Routledge, pp. 814–833.
• SCHIMMELFENNIG, FRANK; SEDELMEIER, ULRICH, The Europeanization of Central and Eastern Europe, Cornell University Press, 2005.
• SCHIMMELFENNIG, FRANK; SEDELMEIER, ULRICH, „The Europeanization of Eastern Europe: the external incentives model revisited”, Journal of European
Public Policy, vol. 27, 17 mai 2019, pp. 1–20.
• SCHIMMELFENNIG, FRANK; WINZEN, THOMAS, „Eastern enlargement and differentiated integration: towards normalization”, Journal of European Public
Policy, vol. 24, nr. 2, 4 februarie 2017, Routledge, pp. 239–258.
• SCHMIDT, VIVIEN A., „European Member State Elites’ Diverging Visions of the European Union: Diverging Differently since the Economic Crisis and the
Libyan Intervention?”, Journal of European Integration, vol. 34, nr. 2, 1 februarie 2012, Routledge, pp. 169–190.
• SCHMIDT VIVIEN A., „European Elites on the European Union: What vision for the future?”, în European Union and World Politics: Consensus and
Division, Cambridge, UK, 28-29 March, p. 15.
• SEDELMEIER, ULRICH, „Anchoring Democracy from Above? The European Union and Democratic Backsliding in Hungary and Romania after Accession”,
JCMS: Journal of Common Market Studies, vol. 52, nr. 1, 2014, pp. 105–121.

11. VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE!