SlideShare uma empresa Scribd logo
1 de 10
ANATOMIA SISTEMULUI NERVOS
Sistemul nervos coordonează activitatea muşchilor, monitorizează organele,
primeşte şi prelucrează informaţiile primite prin organele de simţ şi iniţiază
acţiuni. Cu alte cuvinte sistemul nervos este responsabil pentru menţinerea
homeostaziei (echilibrul intern al corpului). Elementele principale ale sistemului
nervos sunt neuronii şi celulele gliale (cu rol de susţinere şi de protecţie).
Sistemul Nervos Central

Sistemul Nervos Periferic

Aceasta este partea principală a
sistemului nervos şi se ocupă cu
prelucrarea informaţiei venită
de la receptori (de exemplu,
receptori vizuali, tactili, de
durere etc.) şi generarea de
răspunuri.

SNP este partea sistemului nervos formată
din neuronii şi nervii din afara SNC. SNP nu
este protejat de oase sau de o barieră pentru
sânge (faţa de creier care este protejat de
bariera hematoencefalică), şi poate fi uşor
lezat mecanic sau chimic.
SNP se împarte la rândul său în două
componente:
Sistemul nervos somatic, care este asociat
cu controlul voluntar al mişcărilor prin
acţiunea muşchilor scheletici, cât şi recepţia
stimulilor externi (în cazul stimulilor termici,
stimulilor mecanici etc.). Sistemul nervos
somatic este format din fibre aferente, care
duc informaţiile de la surse externe spre
SNC, şi fibre eferente, care duc impulsurile
nervoase de la SNC la muşchi.
Sistemul nervos autonom gestionează
acţiunile care nu se află sub control conştient.
El controlează de exemplu funcţiile vitale ca
respiraţia şi bătăile inimii, dilatarea şi
constricţia pupilelor, digestia etc. Se împarte
în sistemul nervos simpatic şi parasimpatic.

Neuronul este o celulă adaptată
la recepţionarea şi transmiterea
informaţiei, unitatea elementară
(celulară),
embriologică,
anatomică, funcţională, trofică
şi metabolică
a sistemului
nervos. Neuronii au mărimi
cuprinse între 100-200 Um si 48 Um. Au un corp celular
(soma) şi un număr mare de
prelungiri. SNC este format din
encefal şi măduva spinării.
Aceste două componente sunt
protejate de cutia craniana şi,
respectiv,
de
coloana
vertebrală.
Encefalul este alcatuit din
trunchi cerebral, emisfere
cerebrale, cerebel si diencefal.

Functia Reflexa

Functia de Conducere

Aceasta functie a SNC asigura legatura
dintre organism si mediul inconjurator,
mentinand un echilibru dinamic ce
contribuie la integrarea si organismului in
mediu. Actul reflex este raspunsul
fiziologic la stimuli care actioneaza asupra
unui camp receptor, cu participarea
sistemului nervos. Substratul anatomic al
actului reflex il constituie arcul reflex,
care cuprinde:
- calea aferenta (senzitiva) contine fibre
care vin de la receptori, fîind aferente
centrului reflex;
- centrii reflecsi formati din neuroni care
indeplinesc acceasi functie;
- calea eferenta (efectoric) este formata
din fibre cu originea in neuronii
centrilor din nevrax, care se indreapta spre
organele efectoare somatice sau
vegetative.

Se realizeaza prin propagarea impulsurilor
nervoase pe traseul fasciculelor
ascendente si descendente.
Caile ascendente deservesc sensibilitatile
exteroceptiva, proprioceptiva si
interoceptiva. Caile sensibilitatii
exteroceptive sunt reprezentate prin calea
sensibilitatii tactile profunde care se
realizeaza prin intermediul fasciculului
spinotalamic anterior si calea sensibilitatii
termice si dureroase, care se realizeaza
prin intermediul fasciculului spinotalamic
lateral. Caile descendente (ale motilitatii)
In substanta alba a maduvei, caile
descendente sunt localizate in cordoanele
anterioare sau ventrale si in partea interna
a cordoanelor laterale. Ele se pot grupa in
cai piramidale si cai extrapiramidale.

1
Cand elevul da click pe linkul „Neuronul” apare:
Neuronul
Neuronul este alcatuit dintr-un corp celular si prelungiri neuronale. Corpul
celular al neuronului este delimitat de o membrana neuronala, continand
citoplasma, nucleu si diverse organite celulare (mitocondrii, reticul
endoplasmatic, complex Golgi, microzomi,lizozomi, corpusculi Nissl,
neurofibrile).
Axonul este prelungirea protoplasmatica cu originea dintr-o ridicatura
situata la suprafata neuronului ("conul axonic"), putand avea lungimi diferite de
la cativa microni pana la peste 1 metru.
Dendritele sunt prelungiri neuronale specializate in generarea, dar mai ales
receptia impulsurilor nervoase, pe care le transmit apoi spre corpul celular si
axon.

1. Bifeaza raspunsul corect:
1. Elementele principale ale sistemului nervos sunt:
oasele si muschii;
neuronii şi celulele gliale;
fosele nazale.
R : neuronii şi celulele gliale;

Dacă elevul completează corect poate trece mai departe.
Dacă elevul completează greşit nu va putea trece mai departe şi îi va aparea asistentul office cu urmatoarea explicaţie :
Sistemul nervos coordonează activitatea muşchilor,
monitorizează organele, primeşte şi prelucrează informaţiile
primite prin organele de simţ şi iniţiază acţiuni. Elementele
principale ale sistemului nervos sunt neuronii şi celulele
gliale (cu rol de susţinere şi de protecţie).
2
2. Precizaţi dacă afirmaţia este adevărată:
a)
« Neuronul este este o celulă adaptată la
recepţionarea şi transmiterea informaţiei. »
DA
NU

La intrebarea numarul 2 raspunsul corect este DA.
Daca elevul bifeaza raspunsul corect poate trece mai departe.
Daca elevul completeaza gresit nu va putea trece mai departe si ii va aparea asistentul office cu urmatoarea explicatie « esti sigur de
raspuns ? »
Daca nici dupa ce a vazut informatia nu completeaza corect atunci se trece la urmatoarea intrebare.
Cand elevul da click pe linkul „trunchi cerebral”:

3
Trunchiul cerebral continua maduva spinarii si este format din bulb, punte, si mezencefal (pedunculi cerebrali, coliculi
cvadrigemeni). Are aspectul unei coloane longitudinale cu doua fete: posterioara si antero-laterala. Imaginile alaturate
reprezinta cele doua fete. Structural, trunchiul cerebral este constituit din formatiuni cenusii si albe, omoloage celor
medulare sau proprii fiecarui etaj. Substanta cenusie (corpurile neuronilor) este situata in interiorsi fragmentata in numerosi
nuclei, separati prin substanta alba care apare si la periferie.
Functia reflexa a trunchiului cerebral se realizeaza prin centrii din substanta cenusie, la acest nivel inchizandu-se o
serie de reflexe de importanta vitala.
In bulb: (acesta realizeaza legatura propriu-zisa cu meduva) reflexele secretorii si motorii digestive, respiratorii si
adaptative cardiovasculare, precum si cel de deglutitie.
In punte: (puntea se observa mai bine in a doua imagine) reflexele salivar, lacrimal, respiratorii si cardiovasculare
(reflexe vegetative), precum si masticator, de clipire si mimica (reflexe somatice).
In mezencefal: reflexele pupilar fotomotor si de acomodare la distanta (vegetative) relrexele statice si statochinetice,
legate de mentinerea pozitiei corpului.
Functia de conducere se realizeaza prin substanta alba care conecteaza emisferele cerebrale cu maduva, si astfel cu tot
corpul.
Când elevul va pune cursorul pe cuvintele scrise îngroşat pe imagine va fi încercuită zona care este delimitată de cuvântul respectiv.

Delimitaţi părţile componente ale trunchiului cerebral.
Pe liniile aferente fiecărei zone a trunchiului cerebral elevul va trebui să
completeze numele zonei respective. Dacă elevul completează corect spaţiile
apare o casuţa cu

Răspuns
CORECT
Dacă răspunsurile sunt greşite, elevului i se atrage atenţia. Dacă greşeala se
repetă de mai mlte ori îi va fi redirecţionat către pagina cu descrierea
Trunchiul cerebral.

Răspunsuri corecte:
4
Cand elevul de click pe „emisfere cerebrale”:
Emisferele cerebrale reprezinta partea cea mai voluminoasa a Sistemului Nervos Central. Acestea sunt separate prin fisura
interemisferica si sunt legate in partea bazala prin formatiuni de substanta alba. Fiecare emisfera cerebrala are trei fete: convexa sau
externa, mediana sau interna si bazala. Fetele emisferelor cerebrale sunt brazdate de numeroase santuri. Unele mai adanci delimiteaza
lobi, iar altele superficiale delimiteaza girusuri sau circumvolutii cerebrale. Structural, emisferele cerebrale sunt alcatuite din substanta
cenusie dispusa la suprafata, formand scoarta cerebrala, si substanta alba la interior.
Scoarta cerebrala reprezinta procesorul. Este segmentul cel mai dezvotat al Sistemului Nervos Central, la nivelul acesteia ajung
toate informatiile si de aici pornesc toate comenzile pentru activitaea motorie. Deci, la acest nivel sunt cei mai importanti centri nervosi,
responsabili de procesarea datelor si generarea comenzilor. La nivelul cortexului au loc cele mai complexe procese de gandire si
rationare, de memorare, visare, etc. Viata psihica umana este considerata a fi rezultatul a trei compartimente, strans legate intre ele:
compartimentul de cunoastere (gandirea, atentia, orientarea, invatarea, memoria, etc) cu ajutorul caruia omul cunoaste realitatea si
patrunde in descifrarea legilor ei, compartimentul afectiv (trairile, emotiile, sentimentele si pasiunile pe care omul le incearca in viata)
si compartimentul volitional , constand din totalitatea deciziilor, hotararilor si din perseverenta indeplinirii lor. La baza activitatii
corticale stau reflexele conditionate, datorita carora organismul se adapteaza permanent si adecvat la conditiile in contiunua schimbare
ale mediilor extern si intern.
Procesul de invatare are loc la nivel cortical. Substratul morfologic al acestuia nu este inca precizat. Se presupune ca invatarea
implica formarea unor conexiuni sinaptice intre neuroni. O alta ipoteza ar fi ca impulsul nervos ar activa anumite sisteme enzimatice in
neuronii prin care trece, producand sinteza unor proteine care ar constitui suportul invatarii si al memoriei.
Memoria sta la baza procesului invatarii, care este o activitate complexa ce implica, in afara memoriei, si alte procese cerebrale.

Asociaţi cuvintele din coloana A cu cele din coloana B:
A

B

Soluţii
5
1.Învăţarea
2.Viaţa psihică
3.Scoarţa cerebrală

a) 3 compartimente strâns legate între ele:cunoaştere, afectiv, voliţional
b) Activitate complexă care are loc la nivel cortical şi care implică formarea unor conexiuni sinaptice între neuroni.
c) Segmentul cel mai dezvoltat si mai voluminos al sistemului nervos central.

Răspunsuri corecte: 1-b;2-a;3-c.
Dacă răspunsurile sunt trecute corect în coloana „Soluţii” se va trece la următoare secvenţă a lecţiei.
Dacă răspunsurile nu sunt corecte elevul va avea posibilitatea de a revedea textul care va apărea într-o căsuţă peste exerciţiu, pentru a nu putea completa cu
informaţiile în faţă.

Cand elevul da click pe linkul „cerebel”:
Cerebelul, sau creierul mic, situat inapoia trunchiului cerebral, este alcatuit din doua emisfere cerebeloase
(lobul anterior-paleocerebel, si lobul posterior-neocerebel), conectate printr-o parte mediana denumita vermis ,
unita cu o formatiune alungita, costituind lobul floculonodular (arhicerebel).
Similar celorlalte parti ale Sistemului Nervos Central, cerebelul este alcatuit din substanta cenusie si substanta
alba. Substanta cenusie este prezenta la suprafata, formand scoarta cerebeloasa. Substanta alba se afla in interior
si este formata din:
-fibre nervoase aferente provenite de la maduva, trunchiul cerebral si cortex (scoarta cerebrala).
-fibre eferente care au traseu spre maduva, trunchi si talamus.
-fibre intracerebeloase, care fac legaturi intre diferiti nuclei din cerebel.
Astfel cerebelul este conectat in serie pe principalele cai ascendente si descendente.
Arhicerebelul are legaturi cu aparatul vestibular si contribuie ca reglarea echilibrului (extirparea sa determina
pierderea echilibrului).
Paleocerebelul are rol in reglara tonusului muscular, extirparea sa provocand tulburari in mers.
Neocerebelul participa la reglarea miscarilor fine.
6
Unde se află subtanţa alba şi din ce este formată?
a)la interior, formată din fibre aferente şi eferente;
b) la exterior, formată din fibre aferente, eferente şi intracerebeloase;
c) la interior, formată din fibre aferente, cerebeloase şi eferente;
Răspuns corect: c)
Dacă elevul răspunde corect se va trece la următoarea secvenţă a lecţiei.
Dacă elevul nu răspunde corect îi va apărea o căsuţă de text, cu secvenţa de lecţie dedicată Cerebelului, peste întrebare.

Cand elevul da click pe linkul „diencefal”:
Diencefalul sau creierul intermediar, situat in prelungirea trunchiului cerebral si sub emisferele cerebrale, este
alcatuit din mai multe mase de substanta nervoasa:
Talamusul: este cea mai voluminoasa formatiune cenusie diencefalica. el contine nuclei prin care trec toate caile
ascendente, deci prin talamus trec toate informatiile de la corp spre scoarta cerebrala.
Metatalanusul: este format din doua perechi de corpi geniculati: laterali, statie de releu a caii vizuale, si mediali,
statie de releu a caii acustice.
Epitalamusul: este format dintr-un nucleu in care se inchid reflexele olfactivo-somatice (miscarile capului si
corpului legate de miros) si glanda epifiza.
Hipotalamusul: este un centru important pentru unele reflexe complexe comportamentale si emotionale aparute ca
raspuns la stimuli neobisnuiti.
Cand elevul pune sageata pe „sistemul nervos simpatic” apare casuta cu:
Acest sistem nervos controlează funcţiile importante vieţii organismului
(funcţiile vitale), ca de exemplu: activitatea cardiacă, presiunea
sanguină, procesul de digestie şi procesul de schimburi între organism şi
mediu. De asemenea, acest sistem nervos mai poate coordona alte
organe ca organele sexuale sau muşchii globului ocular. Sistemul nervos
vegetativ mai poate influenţa sistemul nervos central şi sistemul nervos
periferic. Sistemul nervos simpatic are rol în situaţii de stres cu toate
aspectele unei secreţii crescute de adrenalină (vasodilataţie periferică,
muşchii scheletici sunt mai bine alimentaţi cu sânge în detrimentul
organelor interne şi digestiei, organismul fiind într-o stare de alarmă,
pupila ochiului mărită — midriază); un rol antagonist de echilibrare a
acestor procese îl are sistemul nervos parasimpatic.

7
Cand elevul da click pe „sistemul nervos parasimpatic” apare casuta cu:
Sistemul nervos parasimpatic participa la reglarea sistemului cardiovascular, a tractului gastrointestinal si a sistemului genitourinar.
Ficatul, rinichii, pancreasul si tiroida sunt de asemenea inerte parasimpatic, sugerand rolul sistemului nervos parasimpatic in
controlul meolic, desi efectele colinergice asupra meolismului nu sunt bine cunoscute. La nivelul nodulului atrioventricular,
ACETILCOLINA scade viteza de conducere, creste perioada refractara absoluta si astfel diminua raspunsul ventricular in cursul
fibrilatiei sau flutter-ului atrial (modulul 231). Scaderea inotropismului sub actiunea ACETILCOLINA este legata de un efect
inhibitor prejonctional asupra terminatiilor nervoase simpatice, ca si de un efect inhibitor direct asupra miocardului atrial. Miocardul
ventricular nu este prea mult afectat, deoarece inertia sa colinergica este minima. Contributia colinergica directa la reglarea
rezistentei periferice pare improbabila, deoarece inertia parasimpatica a vaselor sanguine este slaba. Totusi, sistemul nervos
parasimpatic poate influenta indirect rezistenta periferica, prin inhibarea eliberarii NE din nervii simpatici. Inertia parasimpatica a
tubului digestiv se realizeaza prin nervii sacrali. Sistemul nervos parasimpatic creste tonusul muschilor netezi gastro-intestinali si
activitatea peristaltica si relaxeaza sfincterele gastro-intestinale. ACETILCOLINA stimuleaza secretia exocrina a epiteliului
glandular si creste secretia de gastrina, secretina si insulina.Nervii parasimpatici sacrali inerveaza vezica urinara si organele genitale.
ACETILCOLINA creste peristaltismul ureteral, avand un rol esential in coordonarea mictiunii. Tractul respirator este inert de fibre
parasimpatice provenite din nervul g. ACETILCOLINA creste secretia traheobronsica si stimuleaza bronhoconstrictia

Cand elevul da click pe „arcul reflex” apare casuta cu:
Arcul reflex reprezinta baza anatomica a actului reflex. Actul reflex este reactia de raspuns a
unui efector (ex., muschi, glanda) la actiunea unui excitant, din mediul extern sau intern,
asupra unui receptor. Arcul reflex medular are urmatoarele componente:
receptorul (exteroceptor, proprioceptor, viscero-ceptor), care poate fi o formatiune specializata,
corpuscul sau o dendrita a unui neuron senzitiv;
calea aferenta este reprezentata de prelun- girile neuronilor senzitivi din ganglionii spinali;
centrul reflex este reprezentata de neuronii motori medulari si neuronii de asociatie, care
genereaza impulsuri;
calea aferenta este reprezentata de axonii neuronilor motori medulari;
efectorul este muschiul scheletic in cazul reflexelor somatice si muschii viscerali sau glande in
cazul reflexelor vegetative.

Asociati urmatoarele cuvinte cu frazele carora li se potrivesc.
trunchi cerebral
Emisfere cerebrale
cerebel
diencefal

________ este situat inapoia trunchiului cerebral, denumit si creierul mic.
________ sau creierul intermediar, situat in prelungirea trunchiului cerebral si sub emisferele cerebrale, este alcatuit din mai multe mase de
substanta nervoasa:talamus, metatalamus, hipotalamus.
________continua maduva spinarii si este format din bulb, punte, si mezencefal.
________ reprezinta partea cea mai voluminoasa a Sistemului Nervos Central.
8
Dacă elevul răspunde corect se trece la următoare cerinţă. Dacă primul răspuns este incorect întrebarea dispare şi se mai afişează încă o dată textul : „Trunchiul
cerebral continua maduva spinarii si este format din bulb, punte, si mezencefal”
Dacă al doilea răspuns este incorect întrebarea dispare şi se mai afişează încă o dată textul: „Emisfere cerebrale reprezinta partea cea mai voluminoasa a Sistemului
Nervos Central”.

Dacă al treilea răspuns este incorect întrebarea dispare şi se mai afişează încă o dată textul: „Cerebelul este situat inapoia trunchiului cerebral, denumit si
creierul mic”.
Dacă ultimul răspuns este incorect întrebarea dispare şi se mai afişează încă o dată textul: „ Diencefalul sau creierul intermediar, situat in prelungirea
trunchiului cerebral si sub emisferele cerebrale, este alcatuit din mai multe mase de substanta nervoasa:talamus, metatalamus, hipotalamus”.

Hasna Mihai
Oanea Alexandru

9
Dacă elevul răspunde corect se trece la următoare cerinţă. Dacă primul răspuns este incorect întrebarea dispare şi se mai afişează încă o dată textul : „Trunchiul
cerebral continua maduva spinarii si este format din bulb, punte, si mezencefal”
Dacă al doilea răspuns este incorect întrebarea dispare şi se mai afişează încă o dată textul: „Emisfere cerebrale reprezinta partea cea mai voluminoasa a Sistemului
Nervos Central”.

Dacă al treilea răspuns este incorect întrebarea dispare şi se mai afişează încă o dată textul: „Cerebelul este situat inapoia trunchiului cerebral, denumit si
creierul mic”.
Dacă ultimul răspuns este incorect întrebarea dispare şi se mai afişează încă o dată textul: „ Diencefalul sau creierul intermediar, situat in prelungirea
trunchiului cerebral si sub emisferele cerebrale, este alcatuit din mai multe mase de substanta nervoasa:talamus, metatalamus, hipotalamus”.

Hasna Mihai
Oanea Alexandru

9

Mais conteúdo relacionado

Mais procurados

Glandele endocrine
Glandele endocrineGlandele endocrine
Glandele endocrineligia94
 
Organele de simt
Organele de simt Organele de simt
Organele de simt Preda Anca
 
Sistemul digestiv - Prezentare ppt
Sistemul digestiv - Prezentare pptSistemul digestiv - Prezentare ppt
Sistemul digestiv - Prezentare pptSimonne Chirilă
 
Analizatorul cutanat
Analizatorul cutanat Analizatorul cutanat
Analizatorul cutanat simonacadare
 
Sis. nervos. var imbunatatita
Sis. nervos. var imbunatatitaSis. nervos. var imbunatatita
Sis. nervos. var imbunatatitaPtibcris
 
Efectele consumului de alcool
Efectele consumului de alcoolEfectele consumului de alcool
Efectele consumului de alcoolVlad Manea
 
Prezentare ppt - Sistemul respirator
Prezentare ppt - Sistemul respiratorPrezentare ppt - Sistemul respirator
Prezentare ppt - Sistemul respiratorSimonne Chirilă
 
Entorse,luxatii, fracturi
Entorse,luxatii, fracturiEntorse,luxatii, fracturi
Entorse,luxatii, fracturiNegotei Elena
 
Alimentatie sanatoasa
Alimentatie sanatoasaAlimentatie sanatoasa
Alimentatie sanatoasatavikeith
 
Compoziția decorativă ppt
Compoziția decorativă pptCompoziția decorativă ppt
Compoziția decorativă pptOlga Ostafi
 
Analizatorul olfactiv .
Analizatorul olfactiv .Analizatorul olfactiv .
Analizatorul olfactiv .simonacadare
 

Mais procurados (20)

Glandele endocrine
Glandele endocrineGlandele endocrine
Glandele endocrine
 
Organele de simt
Organele de simt Organele de simt
Organele de simt
 
Sistemul digestiv - Prezentare ppt
Sistemul digestiv - Prezentare pptSistemul digestiv - Prezentare ppt
Sistemul digestiv - Prezentare ppt
 
Analizatorul cutanat
Analizatorul cutanat Analizatorul cutanat
Analizatorul cutanat
 
Sis. nervos. var imbunatatita
Sis. nervos. var imbunatatitaSis. nervos. var imbunatatita
Sis. nervos. var imbunatatita
 
Maduva spinarii
Maduva spinariiMaduva spinarii
Maduva spinarii
 
Efectele consumului de alcool
Efectele consumului de alcoolEfectele consumului de alcool
Efectele consumului de alcool
 
sistemul nervos
sistemul nervossistemul nervos
sistemul nervos
 
Ochiul
OchiulOchiul
Ochiul
 
Metode moderne
Metode moderneMetode moderne
Metode moderne
 
Prezentare ppt - Sistemul respirator
Prezentare ppt - Sistemul respiratorPrezentare ppt - Sistemul respirator
Prezentare ppt - Sistemul respirator
 
Entorse,luxatii, fracturi
Entorse,luxatii, fracturiEntorse,luxatii, fracturi
Entorse,luxatii, fracturi
 
Sistemul nervos
Sistemul nervosSistemul nervos
Sistemul nervos
 
Stil de viata sanatos
Stil de viata sanatosStil de viata sanatos
Stil de viata sanatos
 
Alimentatie sanatoasa
Alimentatie sanatoasaAlimentatie sanatoasa
Alimentatie sanatoasa
 
Respiratia la plante
Respiratia la planteRespiratia la plante
Respiratia la plante
 
Compoziția decorativă ppt
Compoziția decorativă pptCompoziția decorativă ppt
Compoziția decorativă ppt
 
Atentia
AtentiaAtentia
Atentia
 
Anatomie: Măduva Spinării
Anatomie: Măduva SpinăriiAnatomie: Măduva Spinării
Anatomie: Măduva Spinării
 
Analizatorul olfactiv .
Analizatorul olfactiv .Analizatorul olfactiv .
Analizatorul olfactiv .
 

Semelhante a Anatomia sistemului nervos proiect dppd

Activitati ale creierului
Activitati ale creieruluiActivitati ale creierului
Activitati ale creieruluiOana Iris
 
Kinetoterapie în afecțiuni neurologice.doc
Kinetoterapie în afecțiuni neurologice.docKinetoterapie în afecțiuni neurologice.doc
Kinetoterapie în afecțiuni neurologice.docconcordiait007
 
Activitati ale creierului
Activitati ale creieruluiActivitati ale creierului
Activitati ale creieruluicontinentalz
 
sistemul_nervos_test_sumativ_clasa_a_viia.doc
sistemul_nervos_test_sumativ_clasa_a_viia.docsistemul_nervos_test_sumativ_clasa_a_viia.doc
sistemul_nervos_test_sumativ_clasa_a_viia.docramo39
 
Test formativcl.11
Test formativcl.11Test formativcl.11
Test formativcl.11Denis Lanciu
 
Sindromul cerebelos
Sindromul cerebelosSindromul cerebelos
Sindromul cerebelosCodrut Tutu
 
Analizatorul vizual
Analizatorul vizualAnalizatorul vizual
Analizatorul vizualDeea Andreea
 
Fișe la sistemul nervos
Fișe la sistemul nervosFișe la sistemul nervos
Fișe la sistemul nervosLiliana Coslet
 
Manifestarile procesului emotional
Manifestarile procesului emotionalManifestarile procesului emotional
Manifestarile procesului emotionalCabinet Psihologic
 

Semelhante a Anatomia sistemului nervos proiect dppd (20)

Anatomie: Sistemul Nervos
Anatomie: Sistemul NervosAnatomie: Sistemul Nervos
Anatomie: Sistemul Nervos
 
Activitati ale creierului
Activitati ale creieruluiActivitati ale creierului
Activitati ale creierului
 
Fiziologie: Reglarea nervoasă
Fiziologie: Reglarea nervoasăFiziologie: Reglarea nervoasă
Fiziologie: Reglarea nervoasă
 
Atlas cerebral
Atlas cerebralAtlas cerebral
Atlas cerebral
 
Kinetoterapie în afecțiuni neurologice.doc
Kinetoterapie în afecțiuni neurologice.docKinetoterapie în afecțiuni neurologice.doc
Kinetoterapie în afecțiuni neurologice.doc
 
Activitati ale creierului
Activitati ale creieruluiActivitati ale creierului
Activitati ale creierului
 
Neurologie
NeurologieNeurologie
Neurologie
 
Convulsii
ConvulsiiConvulsii
Convulsii
 
sistemul_nervos_test_sumativ_clasa_a_viia.doc
sistemul_nervos_test_sumativ_clasa_a_viia.docsistemul_nervos_test_sumativ_clasa_a_viia.doc
sistemul_nervos_test_sumativ_clasa_a_viia.doc
 
Schema lecției
Schema lecțieiSchema lecției
Schema lecției
 
Sist.nervos1
Sist.nervos1Sist.nervos1
Sist.nervos1
 
Sist.nervos1
Sist.nervos1Sist.nervos1
Sist.nervos1
 
Anatomie: structurile creierului
Anatomie: structurile creieruluiAnatomie: structurile creierului
Anatomie: structurile creierului
 
Test formativcl.11
Test formativcl.11Test formativcl.11
Test formativcl.11
 
Sindromul cerebelos
Sindromul cerebelosSindromul cerebelos
Sindromul cerebelos
 
Analizatorul vizual
Analizatorul vizualAnalizatorul vizual
Analizatorul vizual
 
Biomecanik
BiomecanikBiomecanik
Biomecanik
 
Histologie: țesutul nervos
Histologie: țesutul nervosHistologie: țesutul nervos
Histologie: țesutul nervos
 
Fișe la sistemul nervos
Fișe la sistemul nervosFișe la sistemul nervos
Fișe la sistemul nervos
 
Manifestarile procesului emotional
Manifestarile procesului emotionalManifestarile procesului emotional
Manifestarile procesului emotional
 

Mais de Anamaria Luca

Relaxarea in kt curs 2013 2014
Relaxarea in kt curs 2013 2014Relaxarea in kt curs 2013 2014
Relaxarea in kt curs 2013 2014Anamaria Luca
 
Amnezia senzitiv motorie 2013
Amnezia senzitiv motorie 2013 Amnezia senzitiv motorie 2013
Amnezia senzitiv motorie 2013 Anamaria Luca
 
Tratamentul-ortopedico-chirurgical-şi-kinetoterapia-in-afecţiuni-ale-aparatu...
 Tratamentul-ortopedico-chirurgical-şi-kinetoterapia-in-afecţiuni-ale-aparatu... Tratamentul-ortopedico-chirurgical-şi-kinetoterapia-in-afecţiuni-ale-aparatu...
Tratamentul-ortopedico-chirurgical-şi-kinetoterapia-in-afecţiuni-ale-aparatu...Anamaria Luca
 
Recuperarea-medicala-a-sechelelor-posttraumatice-ale-membrelor-sbenghe
 Recuperarea-medicala-a-sechelelor-posttraumatice-ale-membrelor-sbenghe Recuperarea-medicala-a-sechelelor-posttraumatice-ale-membrelor-sbenghe
Recuperarea-medicala-a-sechelelor-posttraumatice-ale-membrelor-sbengheAnamaria Luca
 
Kinetologie sbenghe, 1987
Kinetologie   sbenghe, 1987Kinetologie   sbenghe, 1987
Kinetologie sbenghe, 1987Anamaria Luca
 
Etapizarea unui program de recuperare kinetoterapeutic
Etapizarea unui program de  recuperare kinetoterapeuticEtapizarea unui program de  recuperare kinetoterapeutic
Etapizarea unui program de recuperare kinetoterapeuticAnamaria Luca
 

Mais de Anamaria Luca (8)

Relaxarea in kt curs 2013 2014
Relaxarea in kt curs 2013 2014Relaxarea in kt curs 2013 2014
Relaxarea in kt curs 2013 2014
 
Amnezia senzitiv motorie 2013
Amnezia senzitiv motorie 2013 Amnezia senzitiv motorie 2013
Amnezia senzitiv motorie 2013
 
Tratamentul-ortopedico-chirurgical-şi-kinetoterapia-in-afecţiuni-ale-aparatu...
 Tratamentul-ortopedico-chirurgical-şi-kinetoterapia-in-afecţiuni-ale-aparatu... Tratamentul-ortopedico-chirurgical-şi-kinetoterapia-in-afecţiuni-ale-aparatu...
Tratamentul-ortopedico-chirurgical-şi-kinetoterapia-in-afecţiuni-ale-aparatu...
 
Recuperarea-medicala-a-sechelelor-posttraumatice-ale-membrelor-sbenghe
 Recuperarea-medicala-a-sechelelor-posttraumatice-ale-membrelor-sbenghe Recuperarea-medicala-a-sechelelor-posttraumatice-ale-membrelor-sbenghe
Recuperarea-medicala-a-sechelelor-posttraumatice-ale-membrelor-sbenghe
 
Kinetologie sbenghe, 1987
Kinetologie   sbenghe, 1987Kinetologie   sbenghe, 1987
Kinetologie sbenghe, 1987
 
Etapizarea unui program de recuperare kinetoterapeutic
Etapizarea unui program de  recuperare kinetoterapeuticEtapizarea unui program de  recuperare kinetoterapeutic
Etapizarea unui program de recuperare kinetoterapeutic
 
4 aliniament (curs)
4 aliniament (curs)4 aliniament (curs)
4 aliniament (curs)
 
Coordonarea (curs)
Coordonarea (curs)Coordonarea (curs)
Coordonarea (curs)
 

Anatomia sistemului nervos proiect dppd

  • 1. ANATOMIA SISTEMULUI NERVOS Sistemul nervos coordonează activitatea muşchilor, monitorizează organele, primeşte şi prelucrează informaţiile primite prin organele de simţ şi iniţiază acţiuni. Cu alte cuvinte sistemul nervos este responsabil pentru menţinerea homeostaziei (echilibrul intern al corpului). Elementele principale ale sistemului nervos sunt neuronii şi celulele gliale (cu rol de susţinere şi de protecţie). Sistemul Nervos Central Sistemul Nervos Periferic Aceasta este partea principală a sistemului nervos şi se ocupă cu prelucrarea informaţiei venită de la receptori (de exemplu, receptori vizuali, tactili, de durere etc.) şi generarea de răspunuri. SNP este partea sistemului nervos formată din neuronii şi nervii din afara SNC. SNP nu este protejat de oase sau de o barieră pentru sânge (faţa de creier care este protejat de bariera hematoencefalică), şi poate fi uşor lezat mecanic sau chimic. SNP se împarte la rândul său în două componente: Sistemul nervos somatic, care este asociat cu controlul voluntar al mişcărilor prin acţiunea muşchilor scheletici, cât şi recepţia stimulilor externi (în cazul stimulilor termici, stimulilor mecanici etc.). Sistemul nervos somatic este format din fibre aferente, care duc informaţiile de la surse externe spre SNC, şi fibre eferente, care duc impulsurile nervoase de la SNC la muşchi. Sistemul nervos autonom gestionează acţiunile care nu se află sub control conştient. El controlează de exemplu funcţiile vitale ca respiraţia şi bătăile inimii, dilatarea şi constricţia pupilelor, digestia etc. Se împarte în sistemul nervos simpatic şi parasimpatic. Neuronul este o celulă adaptată la recepţionarea şi transmiterea informaţiei, unitatea elementară (celulară), embriologică, anatomică, funcţională, trofică şi metabolică a sistemului nervos. Neuronii au mărimi cuprinse între 100-200 Um si 48 Um. Au un corp celular (soma) şi un număr mare de prelungiri. SNC este format din encefal şi măduva spinării. Aceste două componente sunt protejate de cutia craniana şi, respectiv, de coloana vertebrală. Encefalul este alcatuit din trunchi cerebral, emisfere cerebrale, cerebel si diencefal. Functia Reflexa Functia de Conducere Aceasta functie a SNC asigura legatura dintre organism si mediul inconjurator, mentinand un echilibru dinamic ce contribuie la integrarea si organismului in mediu. Actul reflex este raspunsul fiziologic la stimuli care actioneaza asupra unui camp receptor, cu participarea sistemului nervos. Substratul anatomic al actului reflex il constituie arcul reflex, care cuprinde: - calea aferenta (senzitiva) contine fibre care vin de la receptori, fîind aferente centrului reflex; - centrii reflecsi formati din neuroni care indeplinesc acceasi functie; - calea eferenta (efectoric) este formata din fibre cu originea in neuronii centrilor din nevrax, care se indreapta spre organele efectoare somatice sau vegetative. Se realizeaza prin propagarea impulsurilor nervoase pe traseul fasciculelor ascendente si descendente. Caile ascendente deservesc sensibilitatile exteroceptiva, proprioceptiva si interoceptiva. Caile sensibilitatii exteroceptive sunt reprezentate prin calea sensibilitatii tactile profunde care se realizeaza prin intermediul fasciculului spinotalamic anterior si calea sensibilitatii termice si dureroase, care se realizeaza prin intermediul fasciculului spinotalamic lateral. Caile descendente (ale motilitatii) In substanta alba a maduvei, caile descendente sunt localizate in cordoanele anterioare sau ventrale si in partea interna a cordoanelor laterale. Ele se pot grupa in cai piramidale si cai extrapiramidale. 1
  • 2. Cand elevul da click pe linkul „Neuronul” apare: Neuronul Neuronul este alcatuit dintr-un corp celular si prelungiri neuronale. Corpul celular al neuronului este delimitat de o membrana neuronala, continand citoplasma, nucleu si diverse organite celulare (mitocondrii, reticul endoplasmatic, complex Golgi, microzomi,lizozomi, corpusculi Nissl, neurofibrile). Axonul este prelungirea protoplasmatica cu originea dintr-o ridicatura situata la suprafata neuronului ("conul axonic"), putand avea lungimi diferite de la cativa microni pana la peste 1 metru. Dendritele sunt prelungiri neuronale specializate in generarea, dar mai ales receptia impulsurilor nervoase, pe care le transmit apoi spre corpul celular si axon. 1. Bifeaza raspunsul corect: 1. Elementele principale ale sistemului nervos sunt: oasele si muschii; neuronii şi celulele gliale; fosele nazale. R : neuronii şi celulele gliale; Dacă elevul completează corect poate trece mai departe. Dacă elevul completează greşit nu va putea trece mai departe şi îi va aparea asistentul office cu urmatoarea explicaţie : Sistemul nervos coordonează activitatea muşchilor, monitorizează organele, primeşte şi prelucrează informaţiile primite prin organele de simţ şi iniţiază acţiuni. Elementele principale ale sistemului nervos sunt neuronii şi celulele gliale (cu rol de susţinere şi de protecţie). 2
  • 3. 2. Precizaţi dacă afirmaţia este adevărată: a) « Neuronul este este o celulă adaptată la recepţionarea şi transmiterea informaţiei. » DA NU La intrebarea numarul 2 raspunsul corect este DA. Daca elevul bifeaza raspunsul corect poate trece mai departe. Daca elevul completeaza gresit nu va putea trece mai departe si ii va aparea asistentul office cu urmatoarea explicatie « esti sigur de raspuns ? » Daca nici dupa ce a vazut informatia nu completeaza corect atunci se trece la urmatoarea intrebare. Cand elevul da click pe linkul „trunchi cerebral”: 3
  • 4. Trunchiul cerebral continua maduva spinarii si este format din bulb, punte, si mezencefal (pedunculi cerebrali, coliculi cvadrigemeni). Are aspectul unei coloane longitudinale cu doua fete: posterioara si antero-laterala. Imaginile alaturate reprezinta cele doua fete. Structural, trunchiul cerebral este constituit din formatiuni cenusii si albe, omoloage celor medulare sau proprii fiecarui etaj. Substanta cenusie (corpurile neuronilor) este situata in interiorsi fragmentata in numerosi nuclei, separati prin substanta alba care apare si la periferie. Functia reflexa a trunchiului cerebral se realizeaza prin centrii din substanta cenusie, la acest nivel inchizandu-se o serie de reflexe de importanta vitala. In bulb: (acesta realizeaza legatura propriu-zisa cu meduva) reflexele secretorii si motorii digestive, respiratorii si adaptative cardiovasculare, precum si cel de deglutitie. In punte: (puntea se observa mai bine in a doua imagine) reflexele salivar, lacrimal, respiratorii si cardiovasculare (reflexe vegetative), precum si masticator, de clipire si mimica (reflexe somatice). In mezencefal: reflexele pupilar fotomotor si de acomodare la distanta (vegetative) relrexele statice si statochinetice, legate de mentinerea pozitiei corpului. Functia de conducere se realizeaza prin substanta alba care conecteaza emisferele cerebrale cu maduva, si astfel cu tot corpul. Când elevul va pune cursorul pe cuvintele scrise îngroşat pe imagine va fi încercuită zona care este delimitată de cuvântul respectiv. Delimitaţi părţile componente ale trunchiului cerebral. Pe liniile aferente fiecărei zone a trunchiului cerebral elevul va trebui să completeze numele zonei respective. Dacă elevul completează corect spaţiile apare o casuţa cu Răspuns CORECT Dacă răspunsurile sunt greşite, elevului i se atrage atenţia. Dacă greşeala se repetă de mai mlte ori îi va fi redirecţionat către pagina cu descrierea Trunchiul cerebral. Răspunsuri corecte: 4
  • 5. Cand elevul de click pe „emisfere cerebrale”: Emisferele cerebrale reprezinta partea cea mai voluminoasa a Sistemului Nervos Central. Acestea sunt separate prin fisura interemisferica si sunt legate in partea bazala prin formatiuni de substanta alba. Fiecare emisfera cerebrala are trei fete: convexa sau externa, mediana sau interna si bazala. Fetele emisferelor cerebrale sunt brazdate de numeroase santuri. Unele mai adanci delimiteaza lobi, iar altele superficiale delimiteaza girusuri sau circumvolutii cerebrale. Structural, emisferele cerebrale sunt alcatuite din substanta cenusie dispusa la suprafata, formand scoarta cerebrala, si substanta alba la interior. Scoarta cerebrala reprezinta procesorul. Este segmentul cel mai dezvotat al Sistemului Nervos Central, la nivelul acesteia ajung toate informatiile si de aici pornesc toate comenzile pentru activitaea motorie. Deci, la acest nivel sunt cei mai importanti centri nervosi, responsabili de procesarea datelor si generarea comenzilor. La nivelul cortexului au loc cele mai complexe procese de gandire si rationare, de memorare, visare, etc. Viata psihica umana este considerata a fi rezultatul a trei compartimente, strans legate intre ele: compartimentul de cunoastere (gandirea, atentia, orientarea, invatarea, memoria, etc) cu ajutorul caruia omul cunoaste realitatea si patrunde in descifrarea legilor ei, compartimentul afectiv (trairile, emotiile, sentimentele si pasiunile pe care omul le incearca in viata) si compartimentul volitional , constand din totalitatea deciziilor, hotararilor si din perseverenta indeplinirii lor. La baza activitatii corticale stau reflexele conditionate, datorita carora organismul se adapteaza permanent si adecvat la conditiile in contiunua schimbare ale mediilor extern si intern. Procesul de invatare are loc la nivel cortical. Substratul morfologic al acestuia nu este inca precizat. Se presupune ca invatarea implica formarea unor conexiuni sinaptice intre neuroni. O alta ipoteza ar fi ca impulsul nervos ar activa anumite sisteme enzimatice in neuronii prin care trece, producand sinteza unor proteine care ar constitui suportul invatarii si al memoriei. Memoria sta la baza procesului invatarii, care este o activitate complexa ce implica, in afara memoriei, si alte procese cerebrale. Asociaţi cuvintele din coloana A cu cele din coloana B: A B Soluţii 5
  • 6. 1.Învăţarea 2.Viaţa psihică 3.Scoarţa cerebrală a) 3 compartimente strâns legate între ele:cunoaştere, afectiv, voliţional b) Activitate complexă care are loc la nivel cortical şi care implică formarea unor conexiuni sinaptice între neuroni. c) Segmentul cel mai dezvoltat si mai voluminos al sistemului nervos central. Răspunsuri corecte: 1-b;2-a;3-c. Dacă răspunsurile sunt trecute corect în coloana „Soluţii” se va trece la următoare secvenţă a lecţiei. Dacă răspunsurile nu sunt corecte elevul va avea posibilitatea de a revedea textul care va apărea într-o căsuţă peste exerciţiu, pentru a nu putea completa cu informaţiile în faţă. Cand elevul da click pe linkul „cerebel”: Cerebelul, sau creierul mic, situat inapoia trunchiului cerebral, este alcatuit din doua emisfere cerebeloase (lobul anterior-paleocerebel, si lobul posterior-neocerebel), conectate printr-o parte mediana denumita vermis , unita cu o formatiune alungita, costituind lobul floculonodular (arhicerebel). Similar celorlalte parti ale Sistemului Nervos Central, cerebelul este alcatuit din substanta cenusie si substanta alba. Substanta cenusie este prezenta la suprafata, formand scoarta cerebeloasa. Substanta alba se afla in interior si este formata din: -fibre nervoase aferente provenite de la maduva, trunchiul cerebral si cortex (scoarta cerebrala). -fibre eferente care au traseu spre maduva, trunchi si talamus. -fibre intracerebeloase, care fac legaturi intre diferiti nuclei din cerebel. Astfel cerebelul este conectat in serie pe principalele cai ascendente si descendente. Arhicerebelul are legaturi cu aparatul vestibular si contribuie ca reglarea echilibrului (extirparea sa determina pierderea echilibrului). Paleocerebelul are rol in reglara tonusului muscular, extirparea sa provocand tulburari in mers. Neocerebelul participa la reglarea miscarilor fine. 6
  • 7. Unde se află subtanţa alba şi din ce este formată? a)la interior, formată din fibre aferente şi eferente; b) la exterior, formată din fibre aferente, eferente şi intracerebeloase; c) la interior, formată din fibre aferente, cerebeloase şi eferente; Răspuns corect: c) Dacă elevul răspunde corect se va trece la următoarea secvenţă a lecţiei. Dacă elevul nu răspunde corect îi va apărea o căsuţă de text, cu secvenţa de lecţie dedicată Cerebelului, peste întrebare. Cand elevul da click pe linkul „diencefal”: Diencefalul sau creierul intermediar, situat in prelungirea trunchiului cerebral si sub emisferele cerebrale, este alcatuit din mai multe mase de substanta nervoasa: Talamusul: este cea mai voluminoasa formatiune cenusie diencefalica. el contine nuclei prin care trec toate caile ascendente, deci prin talamus trec toate informatiile de la corp spre scoarta cerebrala. Metatalanusul: este format din doua perechi de corpi geniculati: laterali, statie de releu a caii vizuale, si mediali, statie de releu a caii acustice. Epitalamusul: este format dintr-un nucleu in care se inchid reflexele olfactivo-somatice (miscarile capului si corpului legate de miros) si glanda epifiza. Hipotalamusul: este un centru important pentru unele reflexe complexe comportamentale si emotionale aparute ca raspuns la stimuli neobisnuiti. Cand elevul pune sageata pe „sistemul nervos simpatic” apare casuta cu: Acest sistem nervos controlează funcţiile importante vieţii organismului (funcţiile vitale), ca de exemplu: activitatea cardiacă, presiunea sanguină, procesul de digestie şi procesul de schimburi între organism şi mediu. De asemenea, acest sistem nervos mai poate coordona alte organe ca organele sexuale sau muşchii globului ocular. Sistemul nervos vegetativ mai poate influenţa sistemul nervos central şi sistemul nervos periferic. Sistemul nervos simpatic are rol în situaţii de stres cu toate aspectele unei secreţii crescute de adrenalină (vasodilataţie periferică, muşchii scheletici sunt mai bine alimentaţi cu sânge în detrimentul organelor interne şi digestiei, organismul fiind într-o stare de alarmă, pupila ochiului mărită — midriază); un rol antagonist de echilibrare a acestor procese îl are sistemul nervos parasimpatic. 7
  • 8. Cand elevul da click pe „sistemul nervos parasimpatic” apare casuta cu: Sistemul nervos parasimpatic participa la reglarea sistemului cardiovascular, a tractului gastrointestinal si a sistemului genitourinar. Ficatul, rinichii, pancreasul si tiroida sunt de asemenea inerte parasimpatic, sugerand rolul sistemului nervos parasimpatic in controlul meolic, desi efectele colinergice asupra meolismului nu sunt bine cunoscute. La nivelul nodulului atrioventricular, ACETILCOLINA scade viteza de conducere, creste perioada refractara absoluta si astfel diminua raspunsul ventricular in cursul fibrilatiei sau flutter-ului atrial (modulul 231). Scaderea inotropismului sub actiunea ACETILCOLINA este legata de un efect inhibitor prejonctional asupra terminatiilor nervoase simpatice, ca si de un efect inhibitor direct asupra miocardului atrial. Miocardul ventricular nu este prea mult afectat, deoarece inertia sa colinergica este minima. Contributia colinergica directa la reglarea rezistentei periferice pare improbabila, deoarece inertia parasimpatica a vaselor sanguine este slaba. Totusi, sistemul nervos parasimpatic poate influenta indirect rezistenta periferica, prin inhibarea eliberarii NE din nervii simpatici. Inertia parasimpatica a tubului digestiv se realizeaza prin nervii sacrali. Sistemul nervos parasimpatic creste tonusul muschilor netezi gastro-intestinali si activitatea peristaltica si relaxeaza sfincterele gastro-intestinale. ACETILCOLINA stimuleaza secretia exocrina a epiteliului glandular si creste secretia de gastrina, secretina si insulina.Nervii parasimpatici sacrali inerveaza vezica urinara si organele genitale. ACETILCOLINA creste peristaltismul ureteral, avand un rol esential in coordonarea mictiunii. Tractul respirator este inert de fibre parasimpatice provenite din nervul g. ACETILCOLINA creste secretia traheobronsica si stimuleaza bronhoconstrictia Cand elevul da click pe „arcul reflex” apare casuta cu: Arcul reflex reprezinta baza anatomica a actului reflex. Actul reflex este reactia de raspuns a unui efector (ex., muschi, glanda) la actiunea unui excitant, din mediul extern sau intern, asupra unui receptor. Arcul reflex medular are urmatoarele componente: receptorul (exteroceptor, proprioceptor, viscero-ceptor), care poate fi o formatiune specializata, corpuscul sau o dendrita a unui neuron senzitiv; calea aferenta este reprezentata de prelun- girile neuronilor senzitivi din ganglionii spinali; centrul reflex este reprezentata de neuronii motori medulari si neuronii de asociatie, care genereaza impulsuri; calea aferenta este reprezentata de axonii neuronilor motori medulari; efectorul este muschiul scheletic in cazul reflexelor somatice si muschii viscerali sau glande in cazul reflexelor vegetative. Asociati urmatoarele cuvinte cu frazele carora li se potrivesc. trunchi cerebral Emisfere cerebrale cerebel diencefal ________ este situat inapoia trunchiului cerebral, denumit si creierul mic. ________ sau creierul intermediar, situat in prelungirea trunchiului cerebral si sub emisferele cerebrale, este alcatuit din mai multe mase de substanta nervoasa:talamus, metatalamus, hipotalamus. ________continua maduva spinarii si este format din bulb, punte, si mezencefal. ________ reprezinta partea cea mai voluminoasa a Sistemului Nervos Central. 8
  • 9. Dacă elevul răspunde corect se trece la următoare cerinţă. Dacă primul răspuns este incorect întrebarea dispare şi se mai afişează încă o dată textul : „Trunchiul cerebral continua maduva spinarii si este format din bulb, punte, si mezencefal” Dacă al doilea răspuns este incorect întrebarea dispare şi se mai afişează încă o dată textul: „Emisfere cerebrale reprezinta partea cea mai voluminoasa a Sistemului Nervos Central”. Dacă al treilea răspuns este incorect întrebarea dispare şi se mai afişează încă o dată textul: „Cerebelul este situat inapoia trunchiului cerebral, denumit si creierul mic”. Dacă ultimul răspuns este incorect întrebarea dispare şi se mai afişează încă o dată textul: „ Diencefalul sau creierul intermediar, situat in prelungirea trunchiului cerebral si sub emisferele cerebrale, este alcatuit din mai multe mase de substanta nervoasa:talamus, metatalamus, hipotalamus”. Hasna Mihai Oanea Alexandru 9
  • 10. Dacă elevul răspunde corect se trece la următoare cerinţă. Dacă primul răspuns este incorect întrebarea dispare şi se mai afişează încă o dată textul : „Trunchiul cerebral continua maduva spinarii si este format din bulb, punte, si mezencefal” Dacă al doilea răspuns este incorect întrebarea dispare şi se mai afişează încă o dată textul: „Emisfere cerebrale reprezinta partea cea mai voluminoasa a Sistemului Nervos Central”. Dacă al treilea răspuns este incorect întrebarea dispare şi se mai afişează încă o dată textul: „Cerebelul este situat inapoia trunchiului cerebral, denumit si creierul mic”. Dacă ultimul răspuns este incorect întrebarea dispare şi se mai afişează încă o dată textul: „ Diencefalul sau creierul intermediar, situat in prelungirea trunchiului cerebral si sub emisferele cerebrale, este alcatuit din mai multe mase de substanta nervoasa:talamus, metatalamus, hipotalamus”. Hasna Mihai Oanea Alexandru 9