1. COLEGIUL ECONOMIC RÂMNICU VÂLCEA
Calea lui Traian nr.91, Rm.Vâlcea
Tel: (+40)250/733063, Fax: (+40)250/736267
E-mail: colegiuleconomicvl@yahoo.com
PROIECT
PENTRU CERTIFICAREA CALIFICĂRII
PROFESIONALE
NIVEL 3
CALIFICAREA:TEHNICIAN ÎN TURISM
PROFESOR ÎNDRUMĂTOR:
PROF. GRIGORIE ELENA
ELEV: AVANU ALEXANDRU MARIAN
CLASA A-XII-A G
2013/2014
1
3. CUPRINS
CAPITOLUL 1 – PREZENTAREA GENERALĂ A JUDE ULUI HUNEDOARAȚ
1.1 – Delimitare i căi de acces………………………………………………… pag. 6ș
1.2 – Resurse turistice naturale……………………………………………………pag. 6
1.3 – Resurse turistice antropice…………………………………………………..pag. 13
CAPITOLUL 2 – FORME DE TURISM SPECIFICE JUDE ULUI HUNEDOARAȚ
2.1 – Turismul montan…………………………………………………………….pag. 15
2.2 – Turismul religios……………………………………………………………..pag. 15
2.3 – Turismul balnear……………………………………………………………..pag. 16
2.4 – Alte forme de turism…………………………………………………………pag. 18
CAPITOLUL 3 – CONCEPEREA I PROMOVAREA PRODUSULUI TURISTICȘ
„STA IUNEA STRAJA”Ț
3.1 - Definirea produsului turistic tip sta iune……………………………………..pag. 19ț
3.2 – Analiza componentelor produsului turistic tip sta iune……………………...pag. 19ț
3.3 – Promovarea produsului turistic tip sta iune………………………………….pag. 21ț
3.4 – Analiza preferin elor turi tilor privind produsul turistic oferit de sta iuneaț ș ț
STRAJA..................................................................................................................pag. 21
3
4. ARGUMENT
Am ales ca temă de studiu pentru lucrarea mea de atestat “ Analiza preferin elorț
turi tilor privind formele de turism practicate în jude ul Hunedoaraș ț ” deoarece mi se pare o
temă interesantă de dezbătut, dat fiind faptul că jude ul Hunedoara este o destina ie perfectăț ț
pentru turi tii dornici sa cunoască cât mai multe obiective turistice culturale, istorice .a.ș ș
Proiectul este structurat pe trei capitole:
În primul capitol am prezentat jude ul Hunedoara eviden iând delimitările i căiile deț ț ș
acces, dar i resursele turistice naturale i antropice.ș ș Jude ul Hunedoara de ine o componentăț ț
importantă dată de resursele naturale care se bazează pe formele deosebit de atractive de relief
montan i depresionar (Carpa ii Meridionali – grupele Retezat-Godeanu i ureanu, Mun iiș ț ș Ș ț
Poiana Ruscă i Mun ii Apuseni), arii naturale protejate i două parcuri naturale (Parculș ț ș
Natural Geoparcul Dinozaurilor – ara Ha egului, Parcul Natural Grădi tea Muncelului –Ț ț ș
Cioclovina), parcuri dendrologice (Arboretumul Simeria), izvoare termale i mineraleș
(Geoagiu-Băi, Vata de Jos), sta iunile de schi (Straja, Parâng).ț
În al doilea capitol al acestui atestat am analizat formele de turism ce pot fi practicate
în jude ul Hunedoara.ț Acesta de ine o foarte importantă componentă turistică dată deț
resursele naturale de excep ie, precum i de o mo tenire culturală i istorică de importan ăț ș ș ș ț
na ională i chiar europeană. Tipurile de turism practicate în jude sunt în special cele legateț ș ț
de natură i anume turismul montan, sportiv i de aventură, turismul balnear i de recreere,ș ș ș
dar i cele legate de activită i cultural-istorice i economice – turism cultural-istoric, turismș ț ș
rural, turism industrial, turism de tranzit. Principalele areale turistice ale jude ului suntț
reprezentate de arealul Retezat - Depresiunea Ha egului, Mun ii Oră tiei, Culoarulț ț ș
Mure ului cuprinzând Deva i împrejurimi (Hunedoara, Simeria), Mun ii Parâng - Vâlcan -ș ș ț
ureanu, Mun ii Metaliferi.Ș ț
În al treilea capitol am eviden iat modul de concepere i promovare a produsuluiț ș
turistic de tip sta iune.ț Produsul turistic de tip "sta iune" este centrul de sejur, integrat sau nu,ț
care se prezintă ca sta iune balneară, montană, termală.ț Privită din punct de vedere al
amenajării turistice a teritoriului, sta iunea reprezintă nucleul desfă urării efective aț ș
activită ii de turism. Prin activitatea desfă urată în sta iuni, turismul contribuie laț ș ț
sistematizarea teritoriului i la cre terea economică, într-un cadru economic, juridic, fiscal iș ș ș
urbanistic specific. Ca produs turistic de tip sta iune am ales sta inea Straja care este o loca ieț ț ț
perfectă pentru odihnă, relaxare, recreere.
4
5. Straja este o sta iune montană dinț jude ul Hunedoaraț , situată în apropierea
municipiului Lupeni, la o altitudine de 1440 metri, în mijlocul Mun ilor Vâlcanț . Complexul
Straja a fost declarat sta iune turistică locală abia târziu, în anul 2002. Înț Straja sunt
amenajate 7 pârtii de ski, fiecare fiind echipată cu instala ie de transport pe cablu. Patru dintreț
acestea beneficiază i de instala ie de nocturnă, aceasta făcând posibilă utilizarea pârtiilorș ț
până seara târziu. Sta iunea dispune de suficiente locuri de cazare în cele peste 300 de cabane,ț
pensiuni i vile construite recent.ș
La întocmirea lucrării am folosit un bogat şi diversificat material bibliografic, dar şi
cunoştinţe dobândite pe parcursul anilor, întâlnite în cadrul materiilor de specialitate.
5
6. CAPITOLUL 1 – PREZENTAREA GENERALĂ A JUDE ULUIȚ
HUNEDOARA
Renumit prin frumuse ea peisajului i bogă ia folcloricăț ș ț iș etnologică, jude ul Hunedoaraț
dispune de numeroase obiective turistice.
În jude se află, de asemenea, numeroase vestigii ale trecutului, monumente istorice careț
pot suscita interesul unor turi ti aviza i. Turismul montan, drume iile i excursiile pot fiș ț ț ș
practicate în tot timpul anului, în toate anotimpurile.
1.1 – Delimitare i căi de accesș
Jude ul Hunedoaraț este localizat în partea central-vestică a României, în regiunea
Transilvania, fiind a ezat pe cursul mijlociu al râului Mure . Face parte din Regiunea deș ș
dezvoltare Vest iar re edin a acestuia este municipiul Deva. Este încadrat de jude eleș ț ț :
Alba la Nord-Est i Est, Vâlcea la Sud-Est, Gorj în Sud, Cara -Severin i Timis în Vest,ș ș ș
Arad în Vest i Nord-Vest.ș
1.2 – Resurse turistice naturale
Resursele turistice naturale reprezintă totalitatea elementelor turistice create de
natură, fără interven ia omului (ț cursuri de apă, inclusiv apele termale i minerale, climă,ș
floră, faună) care fac parte din poten ialul turistic natural, acestea fiind reprezentate de:ț
rezerva iile naturale, pe terile, cheile, parcurile na ionale, parcurile naturale.ț ș ț
Jude ul Hunedoaraț de ine o componentă importantă dată de resursele naturale careț
se bazează pe formele deosebit de atractive de relief montan i depresionar (Carpa iiș ț
Meridionali – grupele Retezat-Godeanu i ureanu, Mun ii Poiana Ruscă i Mun iiș Ș ț ș ț
Apuseni), arii naturale protejate i două parcuri naturale (Parcul Natural Geoparculș
Dinozaurilor – ara Ha egului, Parcul Natural Grădi tea Muncelului – Cioclovina),Ț ț ș
parcuri dendrologice (Arboretumul Simeria), izvoare termale i minerale (Geoagiu-Băi,ș
Vata de Jos), sta iunile de schi (Straja, Parâng).ț
6
7. Parcuri na ionale i naturaleț ș :
Parcul Na ional Retezatț
- este o arie protejată de interes na ional ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parcț
na ional), situată în sud-vestul ării, pe teritoriul jude ului Hunedoara cu o gamă floristică iț ț ț ș
faunistică diversă
- adăposte te aproape 1.190 specii de plante superioare, 90 taxoni endemici, 130 de planteș
rare sau vulnerabile, 50 specii mamifere, 168 specii de păsări, 9 specii de reptile, 5 specii
amfibieni.
Parcul Na ional Defileul Jiuluiț
- este o arie protejată de interes na ional ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc na ional)ț ț
- situată în extremitatea sudică a jude ului Hunedoara i străbătută de drumul na ional DN66ț ș ț
care leagă municipiul Deva de orasul Filia iș
- a fost declarat arie protejată în anul 2005 i are o suprafa ă totală de 11.127 hectareș ț
Parcul Natural Grădi tea Muncelului – Cioclovinaș
- este o arie protejată de interes na ional ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural),ț
- situată în sud-vestul Transilvaniei, pe teritoriul jude ului Hunedoara, în Mun ii ureanuț ț Ș
- a fost declarat arie protejată în anul 2000 i se întinde pe o suprafa ă de 38.184 hectareș ț
Geoparcul Dinozaurilor ” ara Ha egului”Ț ț
- este o arie protejată de interes na ional ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural),ț
- situată în sud-vestul Transilvaniei, pe teritoriul jude ului Hunedoara.ț Aria naturală a fost
declarată parc natural în anul 2004, iar din 2005 geoparcul a fost acceptat în Re eauaț
Europeană a Geoparcurilor i în Re eaua Globalăș ț
- în cadrul geoparcului sunt incluse i următoarele rezerva ii naturale: Paleofauna reptilianăș ț
Tu tea, Locul fosilifer cu dinozauri Sânpetru, Mla tina de la Pe teana, Calcarele de la Fa aș ș ș ț
Fetii, Vârful Poieni, Pădurea Slivu , Fâna ele cu narcise Nuc oara, Fâna ele Puiț ț ș ț
Rezerva ii naturale:ț
Apele mezotermale Geoagiu-Băi
- este o arie protejată de interes na ional ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezerva ieț ț
naturală, tip mixt)
- situată în jude ul Hunedoara, pe teritoriul administrativ al ora ului Geoagiu, în nordulț ș
sta iunii balneoclimaterice Geoagiu-Băiț
- are o suprafa ă de 8 hectare i reprezintă un complex forestier cu valoare de protec ie aț ș ț
izvoarelor de apă termală din sta iune i împrejurimiț ș
7
8. Arboretumul Simeria
- este o arie protejată de interes na ional ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezerva ieț ț
naturală de tip dendrologic i peisagistic)ș
- situată în jude ul Hunedoara, cuprinzând cea mai veche i valoroasă colec ie de planteț ș ț
exotice i autohtone din România, cu peste 200 de taxoni, într-un ansamblu peisagisticș
deosebit
- înfiin ată în anul 1995, a fost declarată arie protejată în anul 2000 i se întinde pe oț ș
suprafa ă de 70 hectareț
Calcarele de la Fa a Fetiiț
- este o arie protejată de interes na ional, aflată în amonte de satul Clopotiva, jude ulț ț
Hunedoara, în Mun ii arcu, care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezerva ie naturală, deț Ț ț
tip botanic)
- rezeva ia, cu o suprafa ă de 3 hectare, aflată în custodia Direc iei Silvice Deva prin Ocolulț ț ț
Silvic Retezat, adăposte te specii de plante de interes tiin ific excep ional, precumș ș ț ț
Centaurea retezatensi, Hepatica transsilvanica, Hepatica media, Leontopodium alpinum,
Lilium jankae, Aconitum antihora.
Calcarele de la Godine tiș
- este o arie protejată de interes na ional ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezerva ieț ț
naturală, tip mixt)
- situată în Mun ii Metaliferi, pe teritoriul satulul Godine ti, comuna Zam, jude ulț ș ț
Hunedoara
- rezerva ia are o suprafa ă de 6 hectare i prezintă o formă de relief formată pe calcare,ț ț ș
având forma iuni carstice tipice cu habitate dominate de flora termofilă i faună alcătuită cuț ș
specii de păsări i lilieci.ș
Calcarele de la Boiu de Sus
- este o rezerva ie naturală de tip mixt situată în partea de nord-vest a jude ului Hunedoaraț ț
- declarată în 1995 ca arie protejată, aceasta are o suprafa ă de 50 hectareț
- se suprapune peste o zonă calcaroasă, localizată în Mun ii Metaliferi, nu departe de defileulț
Mure uluiș
- pe teritoriul rezerva iei se găsesc 27 de pe teri, iar printre elementele de faună ocrotite seț ș
află liliecii, vegeta ia termofilă precum i o serie de reptile specifice zonei submediteraneene.ț ș
8
9. Calcarele din Dealul Măgura
- este o arie protejată de interes na ional ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezerva ieț ț
naturală de tip mixt)
- situată în sudul Mun ilor Metaliferi, în jude ul Hunedoara, pe teritoriul administrativ alț ț
comunei Băi a.ț
- rezerva ia cu o suprafa ă de 120 hectare, prezintă un interes peisagistic, speologic, floristicț ț
i faunistic deosebit: forma iunile carstice sunt reprezentate de pe teri i doline cuș ț ș ș
numeroase vestigii paleolitice, iar vegeta ia stâncăriilor cuprinde numeroase elementeț
termofile rare.
Cheile Crivadiei
- este o arie protejată de interes na ional, situată pe raza Parcului Natural Grădi teaț ș
Muncelului-Cioclovina i corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezerva ie naturală, de tipș ț
mixt)
- aflată în vecinătatea satului Crivadia, în imediata apropiere a monumentului feudal Turnul
Crivadiei
- rezerva ia are o suprafa ă de 10 hectare i se remarcă prin frumuse ea peisajului, dar iț ț ș ț ș
prin flora bogată i variată, fiind o adevărată „oază” termofilă cu numeroase elemente dacice,ș
conservate la adăpostul abruptului cheilor, pe substrat calcaros.
Cheile Cernei
- este o arie naturală protejată de interes na ional, ce corespunde categoriei a IV-a IUCNț
(rezerva ie naturală de tip mixt)ț
- situată pe valea Cernei, pe raza comunei Lunca Cernii de Jos
- aflată în Mun ii Poiana Ruscă, are o suprafa ă de 2 hectare i reprezintă o forma iuneț ț ș ț
geomorfologică de chei, cu versan i înal i, săpată în rocile metamorfice de apele râului Cernaț ț
Cheile Jie uluiț
- este o arie protejată de interes na ional ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezerva ieț ț
naturală, tip mixt)
- situată pe teritoriul ora ului Petrila în jude ul Hunedoaraș ț
- rezerva ia naturală cu o suprafa ă de 10 hectare, aflată pe versantul drept al Parângului, esteț ț
străbătuta de apele râului Jie , formând versan i abrup i i chei înguste din stânci acoperite cuț ț ț ș
licheni galbeni i vegeta ie forestierăș ț
Cheile Ribicioarei i Uibăre tilorș ș
- este o arie protejată de interes na ional ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezerva ieț ț
naturală de tip mixt)
9
10. - situată în jude ul Hunedoara, pe teritoriul administrativ al comunei Ribi a, pe râurileț ț
Ribicioara i Uibăre ti, la 12 km de ebeaș ș Ț
- rezerva ia naturală are suprafa a de 20 hectare i reprezintă o zonă unde se remarcăț ț ș
prezen a calcarelor jurasice cu pere i pe alocuri foarte abrup i, pe care s-a dezvoltat o bogatăț ț ț
vegeta ie specifică, având o structură calcaroasă, cu pere i foarte abrup i pe alocuriț ț ț
Cheile Madei
- este o arie protejată de interes na ional situată în partea sud-estică a Mun ilor Metaliferi, inț ț
jude ul Hunedoara, pe teritoriul comunei Bal a, ce corespunde categoriei a IV-a IUCNț ș
(rezerva ie naturală, tip mixt)ț
- rezerva ia cu o suprafa ă de 10 hectare, este străbătută de apele văii Bal ei i are o valoareț ț ș ș
peisagistică, floristică (elemente termofile endemice) i speologică (calcare jurasice)ș
deosebită
Cheile Taia
- este o arie protejată de interes na ional ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezerva ieț ț
naturală, tip mixt), situată în jude ul Hunedoara, pe teritoriul administrativ al ora ului Petrilaț ș
- rezerva ia cu o suprafa ă de 2 hectare, este strabătută de apele văii Taia formând un sectorț ț
de chei, cu versan i abrup i din calcare albe sau cenu ii, acoperi i par ial de vegeta ieț ț ș ț ț ț
termofilă
Complexul Carstic Ponorâci-Cioclovina
- este o arie protejată de interes na ional ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezerva ieț ț
naturală, tip mixt) situată pe raza Parcului Natural Grădi tea Muncelului-Cioclovinaș
- aria naturală cu o suprafa ă de 1,50 hectare, se află pe teritoriul administrativ al satuluiț
Cioclovina, comuna Bo orod, în jude ul Hunedoaraș ț
- arealul are o mare valoare paleontologică (Pe tera Cioclovina Uscată), speologică (Pe teraș ș
din Valea Călianului, Cioclovina cu Apă) dar i una floristică , faunistică, peisagistică iș ș
tiin ificăș ț
Dealul Cetă ii Devaț
- este o arie protejată de interes na ional ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezerva ieț ț
naturală de tip mixt)
- situată în jude ul Hunedoara, pe teritoriul administrativ al municipiului Devaț
- rezerva ia naturală are o suprafa ă de 30 hectare i pe lângă importan a istorică (prezen aț ț ș ț ț
cetă ii medievale), conul vulcanic format din andezite, rezerva ia naturală adăposte te oț ț ș
vegeta ie de interes fitogeograficț
10
11. Dealul Col i Dealul Zănoagaț ș
- este o arie protejată de interes na ional ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezerva ieț ț
naturală de tip botanic), situată în jude ul Hunedoara, pe teritoriul administrativ alț
municipiului Deva
- rezerva ia naturală cu o suprafa ă de 78,40 hectare, reprezintă o arie unde substratulț ț
andezitic al dealurilor, este acoperit de o vegeta ie abundentă, alcătuită din 533 specii, unț
procent ridicat de elemente sudice i endemiceș
Fâna ele cu narcise Nuc oaraț ș
- este o arie naturală protejată de interes na ional ce corespunde categoriei a IV-a IUCNț
(rezerva ie naturală de tip botanic), inclusă în Geoparcul Dinozaurilor „ ara Ha egului”ț Ț ț
- rezerva ia naturală este situată pe raza localită ii Nuc oara, comuna Săla u de Sus, înț ț ș ș
partea sudică a jude ului Hunedoaraț
- are o suprafa ă de 20 hectare, reprezentând vestigiul unei vechi asocia ii hidrofile undeț ț
apare planta endemică Peucedanum rochelianum
Fâna ele Puiț
- este o arie protejată de interes na ional, care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezerva ieț ț
naturală, de tip botanic)
- situată în jude ul Hunedoara, pe teritoriul administrativ al comunei Puiț
- rezerva ia naturală inclusă în Geoparcul Dinozaurilor „ ara Ha egului”, are o suprafa ă deț Ț ț ț
13 hectare i reprezintă o arie cu fragmentele unor moliniete relictare:ș Peucedano
(rocheliani) Molinietum, vegeta ie de la sfâr itul glacia iunii cuaternareț ș ț
Paleofauna reptiliană Tu teaș
- este o arie protejată de interes na ional, inclusă în Geoparcului Dinozaurilor ” araț Ț
Ha egului”, care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezerva ie naturală, de tipț ț
paleontologic)
- situată în jude ul Hunedoara, pe teritoriul satului Tu tea, comuna General Berthelotț ș
- rezerva ia naturală cu o suprafa ă de 0,5 hectare, situată în bazinul Depresiunii Ha eg, esteț ț ț
importantă datorită depozitelor continentale din Cretacicul Superior care aflorează aici i înș
care s-au găsit ouă, oase i embrioni de dinozauriș
Pe tera Zeiculuiș
- se află în Mun ii Retezat, jude ul Hunedoara, pe râul Jiul de Vest, în apropiere deț ț
localitatea Câmpu lui Neag, la altitudinea de 1260 m cu o suprafa ă de 1 hectarț
- a fost declarată rezerva ie naturală speologică de categoria a III-a deoarece prezintă o mareț
varietate de forma iuni stalagmitice i un bogat material paleontologicț ș
11
12. - era cunoscută de localnici ca loc de adăpost pentru turme; se spune că ea a slujit i caș
ascunzătoare pentru haiducii lui Zeicu, fapt întărit prin descoperirea în pe tera a unor flinteș
ruginite
Pe tera Tecuriș
- se află într-o arie protejată de interes na ional i corespunde categoriei a IV-a IUCNț ș
(rezerva ii naturale de tip speologic)ț
- situată pe Valea Pietrosului, comuna Baru, este renumită prin frumuse ea forma iunilorț ț
stalagmitice, coraliene i microcristalelor, aici aflându-se una din cele mai spectaculoaseș
stalagmite din pesterile Romaniei, inalta de 7 m
- se afla pe malul stang al raului Strei, la o inaltime de 920 de metri, este lunga de aproape
500 m si accesul se face printr-un aven adanc de 12 m
Podul natural de la Grohot
- este o rezerva ie naturală de tip geologic de categoria a III-a din România (monument alț
naturii), cu o suprafa ă de 1ț hectar
- situata pe valea Uibăre tilor, pe teritoriul satului Grohot, comuna Bulze tii de Sus, laș ș
aproximativ 15 km de ebeaȚ
- este protejat pentru conservarea elementelor naturale specifice (podul natural propriu zis), la
care se adaugă i vegeta ia dezvoltată pe substrat calcaros cu numeroase elemente specificeș ț
zonei submediteraneene.
Rezerva ia tiin ifică Gemeneleț Ș ț
- este o arie protejată de interes na ional situată în zona centrală a Parcului Na ional Retezat,ț ț
cu o suprafa ă de 1630 hectare i corespunde categoriei I IUCN (rezerva ii tiin ifice).ț ș ț ș ț
Rezerva ia tiin ifică Gemenele a fost înfiin ată în anul 1955. În rezerva ie se asigură unț Ș ț ț ț
regim strict de protec ie, prin care habitatele sunt păstrate în starea lor naturală, fiind permiseț
doar activită ile tiin ifice, cu acordul Academiei Româneț ș ț
Tufurile calcaroase din Valea Bobâlna
- o arie protejată de interes na ional ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezerva ieț ț
naturală de tip geologic)
- situată în jude ul Hunedoara, pe teritoriul administrativ al comunei Rapoltu Mare, satulț
Bobâlna
- rezerva ia naturală are o suprafa ă de 12,5ț ț ha i este situată de-a lungul văii Bobâlnaș
12
13. - adăposte te izvoare termale, carbonatice răspunzătoare de intensă activitate de depunere aș
carbonatului de calciu sub forma tufurilor calcaroase, la acestea adăugându-se pragurile de
cascadă (6 la număr pe doar 1,5 km) i cavernele săpate în tuful calcaros.ș
1.3 – Resurse turistice antropice
Resursele turistice antropice reprezintă totalitatea elementelor turistice create de om iș
sunt rodul eforturilor tehnice, economice i culturale îmbinate într-un mod armonios cuș
natura. Acestea fac parte din poten ialul turistic antropic i sunt reprezentate de:ț ș
- vestigii arheologice
- obiective istorico-culturale
- obiective strategice (cetă i, castele, palate i re edin e voievodale)ț ș ș ț
- obiective cultural religioase (biserici, mănăstiri)
- complexe arhitectonice urbane
- obiective culturale cu func ii turistice (muzee i colec ii, monumente istorice, biblioteci,ț ș ț
case memoriale)
- obiective economice realizate în perioada modernă i contemporană, cu func ii turisticeș ț
(amenajări hidrotehnice, poduri, viaducte, tunele, canale)
Cetatea de la Coste tiș
- este situată pe dealul ”Cetă uia”, pe malul stâng al Apei Grădi tei; dealul Cetă uia, cuț ș ț
cetatea de pe culmea sa, formează un minunat punct de pază, cu vederi la mare depărtare,
plasat la intrarea în masivul muntos, acolo unde valea Apei Grădi tei se îngustează deodatăș
- sistemul de apărare al cetă ii se baza pe succesiunea a trei tipuri de fortifica ii: un val deț ț
pământ, un zid de piatră gros de 3 m, flancat de trei bastioane i o dublă palisadă ceș
înconjoară partea de sus a înăl imiiț
Castelul Hunedoarei
- numit iș Castelul Corvinilor, al Corvine tilorș sau al Huniazilor, este cetatea medievală a
Hunedoarei, unul din cele mai importante monumente de arhitectură gotică din România
- castelul a fost ridicat în secolul al XV-lea de Ioan de Hunedoara; este o construc ieț
impunătoare, prevăzută cu turnuri, bastioane i un donjon; acoperi urile sunt înalte iș ș ș
acoperite cu igla policromă; castelul a fost restaurat i transformat în muzeuț ș
13
14. - aflat în renovare din septembrie 2010, castelul atrage zeci de mii de turi ti anual, avândș
71.000 de vizitatori în prima jumătate a anului 2010
Sarmisegetuza Regia
- este înso ită de un complex de sanctuare i de o a ezare civilă care constituia capitalaț ș ș
statului dac: Sarmisegetuza Basileion; sanctuarele erau consacrate cultului soarelui iș
observa iilor astronomice (construc iile de aici formau un calendar ingenios i surprinzătorț ț ș
de precis pentru epoca respectivă)
- acest complex de sanctuare situate la 1200 m altitudine pe un platou terasat artificial,
departe de ochii neini ia ilor, pare menit pentru descifrarea mecanismelor astrale i marilorț ț ș
cicluri cosmice.; două dintre ele sunt cele mai importante: sanctuarul mare rotund i „soareleș
de andezit”.
- este de remarcat asemănarea uimitoare între planurile sanctuarului mare rotund de la
Sarmisegetuza Regia i al celui de la Stonehenge, care este atât de evidentă, încât creeazăș
impresia că planurile au fost desenate de acela i personaj (diferen e existând doar în privin aș ț ț
dimensiunilor i a materialelor de construc ie)ș ț
Muzeul civiliza iei dacice Devaț
Adresa:
B-dul 1 Decembrie 1918 nr. 39, Deva, Jud. Hunedoara
Program: vara: 9:00 – 17:00; iarna: 10 – 18; luni: inchis
Colec ia muzeului con ine:ț ț
- piese de arheologie (preistorică, dacică, romană, premedievală, medievală timpurie);
- reliefuri de la Ulpia Traiana i Micia, unelte de minerit, atelier de fierărie, instrumenteș
medicale, piese de bronz; numismatică, istorie, artă plastică, artă decorativă, arme albe de foc,
- elemente de etnografie: port, unelte, împletituri, ceramică de Botiza, icoane pe sticlă;
tiin ele naturii (botanică, paleontologie, malacologie, entomologie, vertebrate, mineralogie)ș ț
Cetatea Mălăie tiș
- a fost ridicată la sfâr itul secolului al XIV-lea de către cnejii din Săla u de Sus, iarș ș ruinele
donjonului pot fi admirate i astăziș
- ulterior i s-a adăugat o incintă inelară, completată în cele din urmă cu patru turnuri
- se află în satul Mălăie ti ce apar ine de comuna Săla u de Sus din jude ul Hunedoaraș ț ș ț
Cetatea Deva
- a fost întemeiată încă din sec. XIII ca fortărea a militarăț
14
15. - fortifica ia a suferit dese asedii din partea armatelor otomane pătrunse în Transilvaniaț
(1550, 1552, 1557) iar în 1784, „ultimatumul” lui Horea, a fost remis nobililor refugia i înț
cetate
- aruncată în aer în 1849, cetatea se prezintă azi în ruină, încununând culmea unui deal abrupt
iar în incinta centrală aflându-se ruinele palatului nobiliar.
Adresa: Dealul Cetă ii, Deva, jud. Hunedoaraț
CAPITOLUL 2 – FORME DE TURISM SPECIFICE JUDE ULUIȚ
HUNEDOARA
Jude ul Hunedoaraț de ine o foarte importantă componentă turistică dată de resurseleț
naturale de excep ie, precum i de o mo tenire culturală i istorică de importan ă na ionalăț ș ș ș ț ț
i chiar europeană. Tipurile de turism practicate în jude sunt în special cele legate de naturăș ț
i anume turismul montan, sportiv i de aventură, turismul balnear i de recreere, dar i celeș ș ș ș
legate de activită i cultural-istorice i economice – turism cultural-istoric, turism rural, turismț ș
industrial, turism de tranzit.
2.1 – Turismul montan
Turismul montan, drume iile i excursiile pot fi practicate în tot timpul anului, în toateț ș
anotimpurile.
În masivul Retezat sunt numeroase trasee alpine care includ vârfurile: Peleaga, Bucura,
Judele Mare, Turnul Por iiț sau crestele: Stăni oara i Pintenul Slaveiuluiș ș , toate situate în
zona centrală a masivului. Cabanele din Retezat i Parâng (Pietrele, Gura Zlata, Buta, Luncaș
Florii, Groapa Seacă, Valea de Pe ti, Montana, Brazi) sunt tot atâtea locuri de popas i deș ș
agrement.
Itinerariile turistice mai străbat câteva defilee cum sunt acelea de pe Cri ul Alb (în avalș
de localitatea Vata de Jos), defileele Jiului şi Muresului (culoarul Deva - Zam), Por ile de Fierț
ale Transilvaniei, defileele-chei de pe râul Cerna (Teliuc - Hunedoara) de la Zla ti i cele treiș ș
"por i" ale Streiului de la Ohaba de sub Piatra, de la Ciopeia i Subcetate.ț ș
Lacurile de munte, de origine glaciară, sunt obiective turistice de o mare valoare. Cele
mai numeroase sunt în Mun ii Retezat, în Parâng, Godeanu, arcu i ureanu. Cascadele,ț Ț ș Ș
15
16. repezi urile, bulboanele de la Izvorul Cri ului, Bulze ti, Bampotoc, Sibi el dau un farmecș ș ș ș
deosebit peisajului.
2.2 – Turismul religios
Cei pasiona i de turismul religios nu trebuie sa piardă un periplu la trei biserici-legendăț
ale jude ului Hunedoara: Biserica din Densu , Mănăstirea Prislop i Biserica din lemn de laț ș ș
Tisa sunt lăca e de cult a căror istorie se pierde în negura timpului.ș
Mănăstirea Prislop
- este situată la o altitudine de 640 m i la o distan ă de aproximativ 15 km de localitateaș ț
Ha eg. Veche de 500 de ani, adăposte te icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, câtț ș
i icoanele pictate de părintele Arsenie Boca, de numele căruia se leagă rena terea acesteiș ș
mănăstiri
- a fost construită de Părintele Nicodim în stilul Triconc, ulterior anctificat, considerat astăzi
drept reorganizatorul i îndrumătorul monahismului românesc la începutul Evului Mediu;ș
Domni a Zamfira, al doilea ctitor al mănăstirii a fost grav bolnavă atunci când a venit laț
mănăstirea Prislop, dar s-a vindecat bând apă din izvorul cu puteri tămăduitoare din curtea
mănăstirii.
Biserica Densuș
- este situată în localitatea Densu , la mică distan ă de Ulpia Traiana Sarmisegetusa, în araș ț Ț
Ha egului; poartă hramul "Sfântul Nicolae"ț
- este cea mai veche biserică din ara în care încă se in slujbeț ț
- are o lungime de 30 m, lă imea de 8 m, înăl imea de 18 m i un spa iu interior de 15 mpț ț ș ț
- construită din cărămizi cu inscrip ii romane, cu capiteluri, pietre funerare, tuburi deț
canalizare, blocuri, marmură, coloane i statui luate din Ulpia Traiana;ș
- pictura murală de interior, realizată pe un fond ultramarin, a fost datată în secolul XVI;
artistul s-a semnat simplu, " tefan"Ș
- în secolul XIX localnicii au vrut s-o dărâme pentru a construi alta mai mare, dar a fost
salvată de autorită ile de la Budapesta, care au considerat-o monument.ț
Alte edificii religioase: Biserica Sântămărie din Orlea (sec. XIII), în stil romanic,
păstrează o parte din valoroasele fresce iniţiale, Biserica Cri cior (sec. XIV), Biserica Ribitaș
(1417), Biserica Ortodoxă Hunedoara (sec. XV), Mănăstirea Prislop din Silvaşu de Sus (la 13
km de Haţeg şi la 16 km de Hunedoara), din 1564.
16
17. 2.3 – Turismul balnear
Turismul balnear nu se adresează numai celor cu probleme medicale, ci i celor careș
vor să se relaxeze, să- i regăsească vitalitatea i o bună condi ie fizică, mentală i spirituală.ș ș ț ș
Datorită acestui fapt, în ultimele decenii, prin importantele sale efecte sociale iș
economice, turismul balnear a devenit un segment major al pie ei turistice interna ionale,spreț ț
care se centrează importante mijloace materiale i umane, cu implicare tot mai profundă aș
tiin ei i tehnicii, a prestării unor servicii turistice i medicale de o factură complexă i deș ț ș ș ș
un înalt nivel calitativ, chemate să satisfacă cerin ele vitale ale omului modern, determinateț
de evolu ia condi iilor de via ă i a stării de sănătate a popula iei.ț ț ț ș ț
Sta iunea Geoagiu Băiț
- străjuită maiestuos de Mun ii Apuseni, sta iunea balneară Geoagiu Băi situată în jude ulț ț ț
Hunedoara, la 46 km de Deva, numită de daci Germisara i de romani Thermae Dodo-nae,ș
uime te prin frumuse e i simplitate.ș ț ș
- denumirea sta iuniiț Geoagiu Băi de “dar al Metaliferilor” poate proveni din varietatea
bogă iilor minerale cuprinse în adâncurile pământului, varietatea curativă a apelor minerale,ț
i nu în ultimul rând din varietatea peisajelor care î i taie răsuflarea.ș ț
- apele minerale sulfuroase din sta iunea balneară Geoagiu Băi, nămolul i aerul ozonat suntț ș
excelente pentru tratarea reumatismului, a nevralgiilor, a afec iunilor metabolice, a stărilor deț
oboseală i a nevrozelor.ș
- aerul ozonat recomandă sta iunea balneară Geoagiu Băi pentru tratamentul unor boli aleț
sistemului nervos precum stările de oboseală, surmenaj, anemii i nevroze.ș
- băile termale romane î i păstrează aceea i formă ca i în antichitate i dispun de apeleș ș ș ș
minerale termale, mezotermale, calcice, bicarbonate, magneziene cu urme de fier i hidrogenș
sulfurat, hipotone, carbogazoase i cu o u oară radioactivitate.ș ș
- trandul cu ape termale din Geoagiu Băi dispune de trei bazine cu apă termală: un cuș
adâncimea de 1,6 metri, un bazin a cărui adâncime cre te de la 1,6 metri la 3 metri, în dreptulș
trambulinelor, i bazinul olimpic de 2,4 metri adâncime.ș
- sta iunea Geoagiu Băi găzduie te o serie de pensiuni i hoteluri ce dispun de oferteț ș ș
17
18. accesibile de tratament balnear.
Principalele obiective turistice ale sta iunii balneare sunt:ț Drumul roman, Cascada,
Băile Termale Romane i Castrul Romanș Germisara. Împrejurimile sta iunii Geoagiu Băiț
oferă numeroase atrac ii turistice amatorilor de excursii.ț
2.4 – Alte forme de turism
Tipurile de turism practicate în jude sunt în special cele legate de natură i anume:ț ș
- turismul montan,
- turismul sportiv i de aventurăș
- turismul balnear i de recreereș
- turismul cultural-istoric i economicș
- turism cultural-istoric
- turism rural
- turism industrial
- turism de tranzit
Principalele areale turistice ale jude ului sunt reprezentate de arealul Retezat -ț
Depresiunea Ha egului, Mun ii Oră tiei, Culoarul Mure ului cuprinzând Deva iț ț ș ș ș
împrejurimi (Hunedoara, Simeria), Mun ii Parâng - Vâlcan - ureanu, Mun ii Metaliferi.ț Ș ț
18
19. CAPITOLUL 3 – CONCEPEREA I PROMOVAREA PRODUSULUIȘ
TURISTIC
3.1 - Definirea produsului turistic tip sta iuneț
Produsul turistic de tip "sta iune" este centrul de sejur, integrat sau nu, care se prezintăț
ca sta iune balneară, montană, termală.ț
Privită din punct de vedere al amenajării turistice a teritoriului, sta iunea reprezintăț
nucleul desfă urării efective a activită ii de turism. Prin activitatea desfă urată în sta iuni,ș ț ș ț
turismul contribuie la sistematizarea teritoriului i la cre terea economică, într-un cadruș ș
economic, juridic, fiscal i urbanistic specific.ș
Din punct de vedere economic, sta iunea turistică reprezintă un sistem teritorial deț
produc ie i distribu ie de bunuri i servicii turistice, o unitate spa ială organizată, cuț ș ț ș ț
echipamente care oferă un ansamblu diversificat de presta ii, asimilată unei localită i sau aț ț
unui centru de vânzare de servicii, regrupând diferi i agen i economici.ț ț
Privită din punct de vedere social i cultural, sta iunea turistică oferă o gamă deș ț
activită i, bazate pe valorificarea unor resurse naturale i antropice locale i care permit caț ș ș
persoane apar inând unor popula ii diferite, să se întâlnească i să comunice.ț ț ș
3.2 – Analiza componentelor produsului turistic tip sta iuneț
Straja este o sta iune montană dinț jude ul Hunedoaraț , situată în apropierea
municipiului Lupeni, la o altitudine de 1440 metri, în mijlocul Mun ilor Vâlcanț . Complexul
Straja a fost declarat sta iune turistică locală abia târziu, în anul 2002. Înț Straja sunt
19
20. amenajate 7 pârtii de ski, fiecare fiind echipată cu instala ie de transport pe cablu. Patru dintreț
acestea beneficiază i de instala ie de nocturnă, aceasta făcând posibilă utilizarea pârtiilorș ț
până seara târziu.
Sta iunea dispune de suficiente locuri de cazare în cele peste 300 de cabane, pensiuni iț ș
vile construite recent.
Elementele componente ale produsului turistic tip sta iuneț sunt reprezentate de:
a) Facilită ile deț acces – acestea sunt în relaţie cu modul de transport care îl va utiliza
turistul pentru a ajunge la destinaţia aleasă. Acestea se evaluează mai mult în funcţie de
accesibilitatea lor economică decât în funcţie de distanţa fizică.
Dinspre Petroşani sau dinspre Târgu Jiu, pe DN 66, la intersecţia de la Livezeni se
urmează pe DN 66A indicatorul "Lupeni''.După cca 20 km, în Lupeni, în zona cartierului
Braia, se urmează indicatorul "Straja" şi, pe "Drumul Crucii" (asfaltat în totalitate), după
aproximativ 7 km, se ajunge în staţiunea montană Straja.
În zona de agrement Brăiţa, există o parcare păzită, unde se poate lăsa maşina şi, cu
ajutorul telegondolei, un mijloc de transport rapid şi sigur, se poate ajunge în Straja.
b) Patrimoniul resurselor naturale, culturale, artistice, istorice, tehnologice care tind să
atragă turistul şi să îl determine să călătorească.
Straja nu mai este doar numele unui vârf, este astăzi o a ezare turistică ce-i atrage peș
iubitorii muntelui din întreaga ară nu numai prin frumuse ea peisajului, ci i prin pre urileț ț ș ț
accesibile oricărui buzunar. Zona prezintă interes atât pentru practicarea schiului i aș
turismului pedestru, cât i din punct de vedere cultural-istoric.ș
Din punct de vedere peisagistic, zona este deosebită, având două puncte de belvedere
accesibile atât vara, cât i iarna: vârful Straja i vârful Mutu, care oferă turi tilor o vedereș ș ș
asupra Mun ilor Retezat, Parâng sau Valea Jiului.ț
c) Baza tehnico-materială
Unită i de cazare i de alimenta ie:ț ș ț
Căsu a din Pove ti dinț ș Straja
Cabana Căsu a din pove tiț ș , situată în sta iunea Straja, într-un peisaj mirific înconjurată de oț
pădure de brazi situată la o altitudine de 1450 m în apropierea bisericii din Straja dispune de
10 camere i o capacitate de cazare de 23 de locuri.ș
Cabana dispune de:
20
21. - 2 camere cu pat matrimonial (2
locuri) i baie proprieș
- 1 cameră (3 locuri) cu baie proprie
- 3 camere (2 locuri)
- 2 camere (3 locuri)
- 1 cameră (4 locuri)
Toate camerele sunt dotate cu:
- televizor
- internet wireless
- living
- sală de mese dotate cu televizor
- bucătărie proprie dotată ultramodern
- grătar
3.3 – Promovarea produsului turistic tip sta iuneț
Promovarea produsului turistic se realizează prin:
- realizarea şi distribuirea broşurilor, pliantelor, afişelor turistice, cataloagelor, etc
- publicitate prin mass-media (televiziune, radio, internet)
- publicitate prin presa scrisă (ziare, reviste, publica ii)ț
3.4 – Analiza preferin elor turi tilor privind produsul turistic oferit de sta iunea Strajaț ș ț
Turismul în zonă nu este organizat pe o bază de concepție unitară, dezvoltându-se conjunctural,
subliniem faptul că afluența de turiști este destul de mare, inclusiv în ceea ce privește turiștii străini.
De altfel, stațiunea Straja reprezintă o alternativă la oferta altor destinații turistice de iarnă,
aflate însă la distanțe mai mari. Oferta turistică de iarnă se adresează unui public țintă regional, în
speță locuitorilor Olteniei și locuitorilor Olteniei și locuitorilor din județele Timiș și Arad , cu venituri
peste medie, tinerilor și celor de vârstă medie și nu numai.
21
22. Chestionar privind „Gradul de atractivitate al ora ului Hunedoara din punct de vedereș
turistic i al petrecerii timpului liber”ș
Mă numesc Avanu Alexandru Marian, sunt elev la Colegiul Economic Râmnicu Vâlcea iș
realizez un studiu privind „Gradul de atractivitate al ora ului Hunedoara din punct de vedereș
turistic i al petrecerii timpului liber”.ș
Acest chestionar este anonim. Răspunsurile dumneavoastră sunt strict confiden iale,având oț
relevan ă pur socială pentru ancheta noastră.ț
Vă rog să-mi acorda i din timpul dumneavoastră aproximativ 10 - 15 minute pentru aț
răspunde la cele 26 de întrebări. Vă mul umesc.ț
1.Locui i în ora ul Hunedoara?ț ș
Da Nu
2.Considera i că ora ul Hunedoara de ine o func ie turistică?ț ș ț ț
Da Nu
3. Ce forme de turism se pot practica în acest ora ?ș
Turism cultural Turism de recreere Turism de afaceri Altele
4. Care sunt obiectivele turistice din ora ul dumneavoastră?ș
.......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
5. Cât de des vizita i aceste obiective?ț
22
23. Foarte des Des Mai pu in desț
6. În ce stare se află obiectivele turistice?
Foarte bună Bună Acceptabilă Degradabilă
7. Considera i că acestea sunt bine promovate?ț
Da (trece i la întrebarea numărul 8)ț Nu (trece i la întrebarea numărul 9)ț
8. Care considera i că sunt modalită iile de promovare a turismului în Hunedoara?ț ț
Concerte Serbări Activită i culturale Activită i sportiveț ț Altele
9. Men iona i cauzele pentru care turismul nu este bine promovat?ț ț
.......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................
10. Ce crede i că îi lipse te ora ului în atragerea turi tilor?ț ș ș ș
O politică de promovare a turismului Atrac ii turistice Structuri de cazare buneț
Altele
......................................................................................................................
11. Cum a i caracteriza serviciile structurilor de cazare din ora ?ț ș
Bune Foarte bune Acceptabile Precare
12. Considera i că turismul, ca ramură a sectorului ter iar, ar aduce beneficii economiceț ț
însemnate?
Da Nu
13. Dezvoltarea turismului ar aduce popula iei un număr mai mare de locuri de muncă?ț
Da Nu
14. Considera i că există suficiente spa ii de recreere în ora ul Hunedoara?ț ț ș
Da(trece i la întrebarea numărul 15) Nu (trece i la întrebarea numărul 16)ț ț
15. Enumera i spa iile de recreere din ora ?ț ț ș
.......................................................................................................................................................
23
24. .......................................................................................................................................................
16. Unde obi nui i să vă petrece i timpul liber?ș ț ț
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
17. Obi nui i să ie i i la iarbă verde la sfâr it de săptămână?ș ț ș ț ș
Da (trece i la întrebarea numărul 18 Nu (trece i la întrebarea numărul 22)ț ț
18. Unde obi nui i să ie i i la iarbă verde?ș ț ș ț
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
19. Sunte i mul umi i de condi iile pe care vi le oferă aceste spa ii?ț ț ț ț ț
Da (trece i la întrebarea numărul 21) Nu (trece i la întrebarea numărul 20)ț ț
20. Ce crede i că ar mai trebui îmbunătă it?ț ț
......................................................................................................................................................
21. Care sunt motivele pentru care alege i acest loc?ț
.....................................................................................................................................................
22. Cu ce altceva vă ocupa i timpul?ț
.......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
23. Sexul dumneavoastră?
Feminin Masculin
24. Vârsta dumneavoastră?
................................................
25. Ocupa ia dumneavoastră?ț
................................................
26. Mediul de provenien ă?ț
Urban Rural
24
