Strategii de formare a potentialului creativ al bibliotecarului
1. Strategii de formare aStrategii de formare a
potenpotenţţialului creativ aialului creativ all
bibliotecaruluibibliotecarului
Motto: „Nu uita că Dumnezeu te-a
trimis pe lume să-l înlocuieşti, să dai
sensuri, să creezi, să duci începutul
său înainte.”
C. Noica
E. Chiriac, biblioteca ştiinţifică a
UPS “I. Creangă”
2. ObiectiveObiective
• Elucidarea conceptului creativităţii
• Identificarea căilor de stimulare a
creativităţii bibliotecarului
• Oferirea unei viziuni practice asupra
procesului de stimulare şi evaluare a
creativităţii bibliotecarului
3. Conceptul de creativitateConceptul de creativitate
Creativitatea reprezintă:Creativitatea reprezintă:
- nivelul superior al gîndirii. căutarea şi găsirea de
idei noi, probleme şi soluţii noi şi eficiente;
- abilitatea care răspunde adaptativ trebuinţelor
umane;
- o caracteristică a unui sistem( persoana, procesul,
produsul);
- o construcţie de noi structuri şi un proces de
destructurare, de spargere a modelelor învechite
de comportament, de gîndire, găsirea unor
sisteme noi de evaluare a valorii obiecutului.
4. Conceptul de creativitateConceptul de creativitate
Forme de manifestare :
1. Produs cu tăsături specifice: noutatea,
originalitatea, valoarea, utilitatea socială ;
2. Proces fazic: pregătirea, incubaţia, iluminarea,
verificarea;
3.Potenialitate general umană. Există în diverse
grade la fiecare individ, poate fi stimulată, educată
şi antrenată.
4.Dimensiune complexă a personalităţii. Prin
intermediul creativităţii, personalitatea umană se
încadrează într-un spaţiu axiologic, omul
valorizându-se pe sine însuşi.
5. Conceptul de creativitate
Factorii intelectuali ai creativităţii :
Sensibilitatea faţă de probleme –atitudinea deschisă, receptivă faţă de
necesităţile altora, curiozitatea;
Sensibilitatea la implicaţii – capacitatea de a recunoaşte probleme,
acolo unde alţii nu le văd;
Fluenţa – uşurinţa şi rapiditatea cu care se realizează şi se succed
asociaţiile între imagini, idei,expresii, caracterul lor curgător.
Flexibilitatea –capacitatea de a modifica, restructura rapid şi eficient
mersul gîndirii;
Originalitatea – capacitatea de a vedea în alt mod realitatea, de a
produce idei şi imagini noi.
Ingeniozitatea – capacitatea de a rezolva problemele într-un mod abil
şi surprizător, cu metode originale, neobişnuit de simple.
Redefinirea – aptitudinea de a schimba funcţia unui obiect pentru a-l
face util într-o nouă formă.
Elaborarea – capacitatea de a planifica o acţiune, anticiparea
rezultatului final, dezvoltarea şi finalizarea unei idei.
6. Căile de formare a potenţialului creativ alCăile de formare a potenţialului creativ al
bibliotecaruluibibliotecarului
1. Cunoaşterea şi autocunoaşterea potenţialului
creativ, a creativităţii în general.
2. Depistarea factorilor care blochează sau frînează
creativitatea în plan individual şi la nivelul echipei
de muncă, înlăturarea lor.
3. Stimularea creativităţii prin exersarea metodelor
de dezvoltare a creativităţii şi inducerea condiţiilor
favorizante acesteia.
7. Căile de formare a potenţialului creativ alCăile de formare a potenţialului creativ al
bibliotecaruluibibliotecarului
Particularităţile personalităţii creative:
-curajos în convingeri,
-independent în judecată,
-curios,
-idealist
-capabil de riscuri etc.
Particularităţile motivaţional-atitudinale ale personalităţii creative:
-spirit de aventură,
- perseverenţă,
-înclinaţii spre cercetare,
-deschidere către experienţe noi,
-spirit de lider,
-disciplină,
-ordonare în propria activitate,
-motivaţie intrinsecă,
-centrare pe sarcină,
-realizare independentă,
-competitivitate,
-bună prezenţă socială,
-toleranţă la ambiguitate,
-valorizarea originalităţii şi creativităţii.
8. Căile de formare a potenţialului creativCăile de formare a potenţialului creativ
al bibliotecaruluial bibliotecarului
A fi creativ înseamnã:
• sã poti sã te schimbi continuu;
•sã întelegi mai mult din ceea ce faci tu şi semenii tãi;
• sã accepţi ceea ce eşti si sã lupţi pentru ceea ce ai putea
deveni;
• sã cauţi soluţii noi pentru problemele de fiecare zi;
• sã nu rămîi rigid si “atotştiutor”.
9. Stimularea creativităţii înseamnă:Stimularea creativităţii înseamnă:
a)formarea increderii in fortele proprii, permanenta tendinţă de a te realiza;
b)dezvoltarea intereselor cognitive si a devotamentului faţa de profesia aleasa;
c)formarea atitudinii antirutiniere menită să incite la analiza critică a experienţei
proprii şi să deschidă calea unor noi experimentări;
d) cultivarea cutezantei in adoptarea de noi scopuri şi asumarea riscurilor legate
de îndeplinirea proiectelor dificile;
e)cultivarea perseverenţei in cautarea de soluţii şi în realizarea proiectului urzit,
corelativ cu dispoziţia către revizuirea continuă a proiectului şi permanenta lui
optimizare;
f)formarea simţului valorii si a atitudinii valorizatoare care duc la recunoaşterea
deschisă a valorii altora şi la afirmarea onestă şi demnă a valorii proprii;
g)formarea unui grup de atitudini direct creative: receptivitatea fata de nou,
cultivarea originalitaţii.
10. Căile de formare a potenţialului creativ alCăile de formare a potenţialului creativ al
bibliotecaruluibibliotecarului
Stimularea creativitãtii prin eliminarea blocajelor:
- sociale-orice suspiciune sau dezaprobare a personei cu idei
sau comportament deosebit duce la descurajarea ei, la
pasivitate.
- intelectuale - rigiditatea sau stereotipia în gândire,
persistenţa unor deprinderi vechi în situaţii noi.
- emotive -teama de a nu gresi, de a nu se face de râs, graba de
a accepta prima idee.
- perceptive -obişnuinţa de a percepe obiectele într-un anumit
fel, dificultatea perceperii noului.
-legate de relaţia individ-grup - comunicare incompletă,
marginalizarea individului creativ, izolarea, fie datorită
respingerii de către ceilalţi, fie din iniţiativă personală
determinată de teama de a nu greşi.
11. Principalele metode de stimulare aPrincipalele metode de stimulare a
creativităţiicreativităţii
1 Discuţiile şi dezbaterile
Discuţia -schimb reciproc şi organizat de informaţii, idei, impresii,
păreri, şi propuneri în jurul unei teme sau chestiuni determinate de
scopuri concrete. Dezbaterea are înţelesul unei discuţii pe larg şi
amănunţite a unor probleme controversate şi rămase deschise
(dezbatere cu caracter polemic).
2.Asaltului de idei (brainstormingul)
Este o metodă a discuţiei în grup cu funcţia distinctă de a înlesni
căutarea şi găsirea celei mai adecvate soluţii a unei probleme de
rezolvat, printr-o intensă mobilizare a ideilor tuturor participanţilor.
3. Problematizarea
Sensul principal al aplicării acestei metode este de a încuraja activitatea
mintală a membrilor echipei, de a provoca facultatea de combinare a
ideilor şi de a dezvolta invenţia şi creativitatea.
12. Principalele metode de stimulare aPrincipalele metode de stimulare a
creativităţiicreativităţii
4. Sinectica- utilizarea metaforelor şi analogiilor în favoarea
înlesnirii înţelegerii situaţiei problematice; neobişnuitul (străinul)
să devină familiar, iar obişnuitul să apară ca ceva straniu, ciudat
(străin).Se centrează pe dezvoltarea imaginaţiei creative.
5. Controversa creativă (academică)
Lansarea şi rezolvarea problemei controversate (exprimă puncte
de vedere contradictorii).Se impune prin avantajele: generează
raţionamente de înaltă calitate, stimulează implicarea şi
creativitatea în rezolvarea problemelor şi luarea deciziilor
6. Studiul de caz -presupune o confruntare directă cu o situaţie
din viaţa reală, autentică.
14. Tinereţea creativităţiiTinereţea creativităţii
• Persoanele aflate la această
vîrstă sînt încîntate de tot ce
e nou.
• Se implică în toate
activităţile; participă la ele ca
creatori activi şi cu iniţiativă.
• Sînt atrase de activităţi
caracterizate prin varietate şi
noutate, creaţia fiindu-le o
necesitate.
• Sînt entuziasmate de muncă;
de arta contemporană.
• Îmbină reuşit înţelepciunea
oamenilor maturi cu
entuziasmul şi energia
tinerei generaţii.
Perioada critică aPerioada critică a
creativităţiicreativităţii
• Persoanele aflate la această
vîrstă fac faţă uşor situaţiilor
monotone, bazîndu-se pe
cunoştinţele acumulate, dar
întîlnesc greutăţi în rezolvarea
problemelor noi.
• Nu în toate situţiile dau
dovadă de iniţiativă, nu sînt
întreprinzătoare.
• Nu-şi expun părerea în
situaţii care pot da naştere la
interpretări.
•În unele situaţii concrete
manifestă lipsă de flexibilitate.
15. BibliografieBibliografie
1. Amabile, T., Creativitatea ca mod de viaţă.
Bucureşti: Editura “Ştiinţă şi Tehnică”, 1997.
2. Bouillerce, B. Cum să ne dezvoltăm creativitatea.
Iaşi: Polirom, 2000.
3. Clegg, B., Creativitatea. Iaşi: Polirom, 2003.
4. Dinca, M., Teste de creativitate. Bucureşti: Paideia,
2001.
5. Dulgheru, V., Manual de creativitate. Chişinău:
Tehnica-Info, 2000.
