Buletin de informare al secţiunii ABRM «Procese tehnologice de bibliotecă»

1. 1
Unele aspecte ale relaţiei „bibliotecar
– utilizator” în cadrul bibliotecii
universitare
Angela AMORŢITU, şef serviciu
„Colecţia de Patrimoniu”, BŞ ASEM
Relaţiile cu publicul constituie o
permanentă preocupare a oricărei
biblioteci. Pentru ca serviciile oferite de
bibliotecă să devină atractive şi de un real
folos pentru utilizatori, se impune o
conlucrare benefică între bibliotecar şi
utilizator.
Un bibliotecar modern sau
bibliotecarul 2.0 trebuie să înţeleagă
utilizatorul 2.0, să posede instrumente web
2.0, să adopte rapid decizii relevante, să fie
inovativ şi renovativ.
Structurile şi substructurile care intră
în relaţii directe cu publicul, în cazul
Bibliotecii Ştiinţifice ASEM „Comunicarea
Colecţiilor”, reprezintă punctul-cheie al
bibliotecii în care sunt fructificate
realizările tuturor celorlalte activităţi din
cadrul ei.
Pentru o mai bună conlucrare şi
înţelegere şi în vederea unei serviri
calitative a utilizatorului este necesară
identificarea algoritmului satisfacerii
cerinţei informaţionale a utilizatorului.
Pentru a realiza misiunea principală a
Bibliotecii Ştiinţifice a ASEM „de a contribui
la dezvoltarea învăţământului universitar şi
ştiinţei economice prin satisfacerea deplină a
necesităţilor informaţionale complexe” şi
pentru a face faţă cerinţelor complexe,
venite din partea utilizatorului,
bibliotecarul trebuie să întrunească un set
de competenţe profesionale: abilităţi de
comunicare, abilităţi organizaţionale,
posedarea instrumentelor tehnologice
moderne. Bibliotecarul care stă în faţa
utilizatorului trebuie:
• să recunoască şi să identifice corect
nevoia de informare;
• să stabilească şi să diferenţieze
sursele de acces la informaţia
solicitată;
• să poată accesa şi localiza
informaţia;
• să poată compara şi evalua
informaţiile din surse diferite;
• să susţină un dialog calm şi explicit
cu utilizatorul.
InfoStand biblioteconomic
Buletin de informare al secţiunii ABRM «Procese tehnologice de bibliotecă»
nr. 1 (11), 2015
SUMAR
Angela AMORŢITU. Unele aspecte
ale relaţiei „bibliotecar –
utilizator” în cadrul bibliotecii
universitare
Nomenclator-cadru al proceselor
şi operaţiilor tehnologice în
instituţiile infodocumentare
(Sfârşit)
Victoria MOŞNEAGA. Schema
tehnologică de organizare şi
prezentare a expoziţiilor on-line
(cazul DIB ULIM)
Direcţii şi orientări prioritare de
dezvoltare a bibliotecilor din
învăţământul profesional tehnic
(atelier profesional)
Rubrica „Întrebări-Răspunsuri”
Editor: Asociaţia Bibliotecarilor din
Republica Moldova. Secţiunea de
profil „Procese Tehnologice de
Bibliotecă”
Redactor şef: Viorica LUPU
Tehnoredactare: Iulia TĂTĂRESCU
Adresa redacţiei:
str. Mirceşti, 42, Chişinău, MD 2049
tel.(+373 22)432592
e-mail: v.lupu@uasm.md
i.tatarescu@uasm.md

2. 2
Una dintre calităţile speciale pe care
trebuie să le posede un bibliotecar
profesional este erudiţia. Erudiţia este o
calitate a memoriei bazată pe cunoştinţe
dobândite pe parcursul vieţii şi/sau prin
lectură intensă. Erudiţia este un nivel
mental pe care unii bibliotecari îl ating, iar
alţii doar jinduiesc să-l atingă.
Să analizăm paşii pe care îi face
utilizatorul, atunci când vine la bibliotecă şi
vrea să obţină informaţia sau documentul
necesar. La prima etapă – dialogul, când
utilizatorul îşi formulează necesităţile sale
informaţionale, bibliotecarul, prin
întrebările pe care le pune, se străduie să
identifice corect şi să obţină date cât mai
concrete privind doleanţele şi preferinţele
de informare ale utilizatorului.
În cazul în care suntem siguri că am
identificat clar cererea de informare,
utilizatorului i se propun surse sau i se
oferă posibilitatea de a selecta de
sinestătător publicaţiile la raft (în cazul
accesului liber la raft). Suplimentar,
bibliotecarul poate oferi utilizatorului surse
adiacente ce ar completa solicitarea
informaţională a utilizatorului.
Un moment important în dialogul
bibliotecar-utilizator este limbajul de
exprimare. Întrebările trebuie să fie puse cu
un ton liniştit, clar pentru a obţine
răspunsuri la fel de clare şi exacte.
Proiectarea serviciilor de bibliotecă
creează medii virtuale elegante, neagasante,
care conduc biblioteca spre o experienţă de
cercetare pe care utilizatorii o vor aprecia şi
care îi va determina să considere instituţia
ca fiind prima opţiune în cazul în care vor
mai avea nevoie de informare.
Proiectarea unor servicii de bibliotecă,
destinate publicului, din perspectiva
mediului tehnologic, obligă la aplicarea
principiilor de accesibilitate, grad de
utilizare şi marketing pentru a reduce
cantitatea de muncă pe care utilizatorul ar
trebui să o depună în procesul de navigare
prin mediile de informare ale bibliotecii.
Astfel, timpul economisit este utilizat în
procesul de învăţare şi creare.
Concluzia la care am ajuns este că
bibliotecile sunt obligate să-şi desfăşoare
activitatea într-un nou context
informaţional şi de comunicare, ele fiind de
fapt, acele structuri de informare şi
documentare care trebuie să capitalizeze,
prelucreze, disponibilizeze şi să valorifice
cele mai diverse resurse informaţionale şi
documentare.
Pentru a-şi îndeplini menirea,
bibliotecile trebuie să se preocupe de
elaborarea şi punerea în aplicare a unor noi
modele de organizare a informaţiei; să
stabilească şi să furnizeze modele noi de
regăsire a informaţiei (criterii derivate din
analiza comunităţii deservite, din misiunea
şi obiectivele bibliotecii, din cunoaşterea
modalităţilor şi formelor de construcţie şi
comunicare a informaţiei); să asigure
selectivitatea în regăsirea informaţiei (prin
stabilirea criteriilor, particularizării
informaţiei în funcţie de situaţii informative
contextuale); elaborarea de produse şi
servicii de informare electronice accesibile
prin Internet; dezvoltarea cercetării
fundamentale şi aplicative în domeniul
ştiinţelor informării şi comunicării.
Referinţe bibliografice:
1. DEDIU, Liviu. Managementul serviciilor
pentru utilizator în bibliotecile contemporane
[online]. Bucureşti: Editura ANBPR, 2012.
ISBN 978-606-92717-0-4. 193 p. Disponibil:
http://www.unibuc.ro/studies/
Doctorate2010Ianuarie/Dediu
2. KULIKOVSKI, Lidia. Exploatarea conceptuală
a relaţiei cu utilizatorii: contexte actuale şi
emergente. In: Lectura. 2007, nr. 3-4, pp.
12-15.
3. KULIKOVSKI, Lidia. Managementul relaţiei
cu utilizatorii [online]. Disponibil:
http://www.slideshare.net/cdbclub/02-
kulikovski-managementul-relatiei-cu-
utilizatorii
4. Strategia de dezvoltare a Bibliotecii Ştiinţifice
ASEM (2011-2015). Chişinău: ASEM, 2010.
25 p.

3. 3
CICLUL IX. MANAGEMENT
Proces 1. Planificarea activităţii de
bibliotecă
Evaluarea activităţii, analiza SWOT şi PEST
Determinarea obiectivelor de bază şi
termenele de realizare
Elaborarea propriu-zisă a programelor de
activitate
Discutarea programelor în cadrul Consiliul
de Administraţie.
Revizuirea şi aprobarea programului
Proces 2. Evidenţa activităţii de
bibliotecă. Statistici. Indicatori
Evidenţa statistică a utilizatorilor
Evidenţa împrumuturilor de documente
Evidenţa referinţelor bibliografice
Evidenţa individuală a activităţii de muncă
Evidenţa altor activităţi (expoziţii, livrare
electronica a documentelor, DSI etc.)
Întocmirea rapoartelor de activitate a
subdiviziunilor bibliotecii
Întocmirea raportului anual de activitate a
bibliotecii
Completarea Raportului statistic anual Nr
6-C
Întocmirea raportului statistic anual al
activităţii bibliotecilor din reţea
Proces 3. Organizarea conferinţelor,
seminarelor, atelierelor profesionale
Determinarea tematicii acţiunii
Alcătuirea programului şi a textului
invitaţiei
Informarea/invitarea participanţilor
Multiplicarea materialelor-suport
Organizarea acţiunii
Evaluarea acţiunii
Proces 4. Elaborarea şi publicarea
lucrărilor ştiinţifice
Elaborarea articolului
Pregătirea comunicării
Elaborarea unei culegeri de lucrări
Proces 5. Organizarea şedinţelor
Organizarea şedinţelor Consiliului de
Administraţie
Organizarea şedinţelor grupurilor de lucru
specializate
Întocmirea procesului verbal
Proces 6. Realizarea controlului
managerial
Controlul calităţii şi corectitudinii
îndeplinirii activităţilor de bibliotecă
Controlul îndeplinirii deciziilor (ordine,
dispoziţii, decizii metodologice etc.)
Asigurarea transparenţei rezultatelor
controlului şi luarea de decizii
Implementarea şi menţinerea unui sistem
de management al calităţii
Proces 7. Realizarea activităţii de
marketing
Elaborarea politicilor de produs, preţ,
distribuţie şi promovare
Elaborarea strategiilor de marketing
Realizarea studiilor de piaţă
Realizarea auditului de marketing
NOMENCLATOR-CADRU AL PROCESELOR ŞI OPERAŢIILOR TEHNOLOGICE ÎN
INSTITUŢIILE INFODOCUMENTARE
Sfârşit

4. 4
Compartimentul I: Conceptual
Scop:
• informarea utilizatorilor asupra
resurselor documentare şi
informaţionale ale DIB ULIM prin
intermediul mijloacelor noi de
informare;
• valorificarea ştiinţifică a colecţiilor
informaţionale şi documentare de care
dispune biblioteca;
• sprijinirea procesului de învăţământ şi a
activităţilor ştiinţifice din cadrul
universităţii;
• pregătirea studenţilor şi profesorilor
pentru diverse manifestări şi activităţi;
• atragerea noilor utilizatori prin
intermediul unor metode accesibile;
• promovarea fondului şi resurselor
documentare deţinute de DIB ULIM;
• promovarea imaginii DIB ULIM în
comunitatea universitară.
Destinaţie:
Expoziţiile on-line sunt destinate atât
studenţilor şi cadrelor didactice din
comunitatea universitară, cât şi pentru alţi
beneficiari „de la distanţă” care pot accesa
pagina web a DIB ULIM.
Tipuri de expoziţii:
• Achiziţii noi;
• Expoziţii tematice;
• Publicaţii universitare;
• Valori Bibliofile.
Compartimentul II: Elaborare şi
prezentare
1. Selectarea documentelor:
Achiziţii noi
Selectarea documentelor se realizează
în colaborare cu personalul serviciului
Dezvoltarea şi Prelucrarea Analitico-
Sintetică a Resurselor Infodocumentare.
Criteriul selectivităţii – exhaustivitate. Sunt
preluate toate documentele noi care au fost
incluse în fondul bibliotecii într-o perioadă
anumită de timp pentru a le pune la
dispoziţia utilizatorilor.
Expoziţii tematice
Pentru expoziţiile tematice organizate
cu prilejul unor date remarcabile se
selectează 8-10 publicaţii din fondurile de
bază cu participarea nemijlocită a
managerilor responsabili.
Pentru fiecare expoziţie se respectâ
următoarele criterii:
- corespunderea profilului universităţii;
- destinaţie funcţională;
- autoritatea profesională a autorului şi a
editurii;
- interesele utilizatorilor;
- limba în care este realizată expoziţia;
- noutatea şi tematica conţinutului
documentelor expuse.
Publicaţii universitare
Se selectează exhaustiv toate
documentele cadrelor profesoral-didactice
şi ale studenţilor care au apărut sub egida
ULIM la o anumită perioadă de timp (1-2
luni de zile).
Valori bibliofile
Are loc selectarea cărţilor vechi din
cadrul DIB fără nici o restricţie, deoarece
ele constituie valoarea inedită a ULIM.
Pentru a nu fi deteriorate, valorile bibliofile
sunt puse la dispoziţia utilizatorilor doar în
format electronic (foaia de titlu şi
cuprinsul).
2. Designul şi prezentarea poligrafică a
documentelor:
La această etapă documentele sunt
supuse scanării, se scanează coperta şi
cuprinsul lucrării.
3. Prelucrarea tehnică a imaginii
(machetarea):
Se realizează prelucrarea tehnică a
imaginii obţinute conferindu-i o prezentare
grafică atractivă, frumoasă şi care îi va
insufla utilizatorului încredere prin
utilitatea sa.
4. Expertiza preventivă a expoziţiilor:
Până a fi plasate pe site-ul bibliotecii
expoziţiile on-line sunt supuse unei
expertize preventive de către personalul în a
cărui responsabilitate este acest proces.
După redactare sau modificare (dacă este
necesar) expoziţia este plasată pe pagina
web a DIB ULIM.
5.Responsabilităţi de elaborare şi
prezentare:
Expoziţiile virtuale întrunesc două
aspecte importante: aspectul documentar-
bibliografic şi aspectul tehnic.
SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE ORGANIZARE ŞI PREZENTARE A EXPOZIŢIILOR ON-LINE
(CAZUL DIB ULIM)

5. 5
Partea documentar-bibliografică este
acoperită de către serviciul Informare
Bibliografică şi Documentară. Acesta
efectuează următoarele procese: selectarea
preventivă a documentelor pentru expoziţie;
alcătuirea descrierii bibliografice şi a
adnotării; determinarea necesităţii de
prezentare a sumarului documentului;
culegerea la computer a informaţiilor de
prezentare.
Toate elementele menţionate sunt
transmise ulterior de serviciul Informare
Bibliografică şi Documentară către Centrul
de Automatizare.
Responsabilitatea proceselor tehnice
revine Centrului de Automatizare DIB
ULIM: scanarea materialelor, designul
expoziţiei, amplasarea materialelor,
prezentarea lor pe WEB.
Realizat: Victoria MOŞNEAGA
Comunicat informativ
despre atelierul profesional din data de
04 iunie 2015
“Direcţii şi orientări prioritare de
dezvoltare a bibliotecilor din
învăţământul profesional tehnic”
Secţiunile “Biblioteci de colegiu şi şcoli
profesionale” şi “Procese tehnologice de
bibliotecă” ale Asociaţiei Bibliotecarilor din
Republica Moldova, în colaborare cu Şcoala
Profesională nr. 9 din mun. Chişinău, au
organizat în data de 4 iunie 2015 atelierul
profesional cu genericul “Direcţii şi orientări
prioritare de dezvoltare a bibliotecilor din
învăţământul profesional tehnic”.
Obiectivele atelierului au fost
informarea bibliotecarilor despre tendinţele
şi priorităţile bibliotecilor din instituţiile de
învăţământ vocaţional/tehnic, despre
documentele normative şi de reglementare
din domeniul biblioteconomiei, precum şi
prezentarea unor activităţi practice privind
evidenţa şi statistica activităţilor de
bibliotecă.
Startul atelierului a fost dat de
preşedintele secţiunii “Biblioteci de colegiu
şi şcoli profesionale” (BCŞP), Tatiana
Ambroci, care a salutat participanţii, a
mulţumit administraţiei instituţiei de
învăţământ pentru deschiderea şi
disponibilitatea de a găzdui acest
eveniment profesional, evidenţiind
importanţa întrunirilor profesionale pentru
amplificarea comunicării interbibliotecare,
schimbului de experienţe, idei, dezbaterea
problemelor profesionale cu care se
confruntă bibliotecarii şi pentru
identificarea în comun a soluţiilor.
Directorul Şcolii Profesionale nr. 9, dl
Petru Golovatenco, în cuvântul său de salut
a subliniat importanţa bibliotecii în viaţa
didactică a şcolii profesionale, a apreciat
inteligenţa bibliotecarilor în cunoaşterea
diferitor domenii de activitate, şi-a exprimat
dorinţa de susţinere a bibliotecilor şi
bibliotecarilor în organizarea diferitor
reuniuni profesionale şi deschiderea pentru
colaborare cu ABRM.
Un cuvânt de salut a avut şi
preşedintele secţiunii “Procese tehnologice
de bibliotecă” dna Viorica Lupu, care a
salutat şi apreciat prezenţa predominantă
la această întrunire a bibliotecarilor din
şcoli profesionale şi de meserii, menţionând
că această categorie de bibliotecari este mai
puţin implicată în activitatea ABRM şi mai
puţin prezentă la evenimentele organizate
de asociaţie. Concomitent, dna Viorica
Lupu a prezentat succint informaţii despre
activitatea secţiunii “Procese tehnologice de
bibliotecă”, a prezentat buletinul “InfoStand
Biblioteconomic”, care oferă bibliotecarilor
instrumente profesionale privind realizarea
proceselor tehnologice/de producţie în
bibliotecă şi care poate fi accesat de pe site-
ul ABRM.
În calitate de formatori ai atelierului au
fost experţi în domeniul biblioteconomiei şi
ştiinţei informării, bibliotecari cu grad de
calificare superioară: Ludmila Corghenci,
preşedintele comisiei ”Formare profesională
continuă” din cadrul CBN, membru a
comisiei ABRM “Formare profesională
continuă”, director interimar DIB ULIM;
Iulia Tătărescu şi Vera Sobeţchi de la
Biblioteca Republicană Ştiinţifică Agricolă a
UASM.
Conform programului, prima
comunicare a fost prezentată de
preşedintele BCŞP, dna Tatiana Ambroci,
care a adus la cunoştinţa celor prezenţi
rezultatele unui studiu efectuat în anul
2014 privind infrastructura şi serviciile
bibliotecilor de colegii din Republica
Moldova. Studiul a identificat mai multe
probleme, care au fost aduse la cunoştinţa
celor prezenţi. Cele mai stringente probleme
identificate s-au dovedit a fi cele ce ţin de
evidenţa statistică a activităţii bibliotecilor,
autorul studiului venind şi cu recomandări
în scopul ameliorării domeniului.

6. 6
Subiectul prezentat de formatorul
Ludmila Corghenci a ţinut de noul
Regulament privind modul de conferire a
categoriilor de calificare personalului de
specialitate din biblioteci, aprobat în
februarie 2015. Bibliotecarii prezenţi la
această reuniune pentru prima dată au
avut ocazia să facă cunoştinţă mai profund
cu structura şi conţinutul acestui
document, cu algoritmul cunoaşterii şi
aplicării anexelor regulamentului. Dna
Ludmila Corghenci a propus şi unele
recomandări privind cunoaşterea
fenomenului ”atestarea bibliotecarilor”,
însuşirea şi cunoaşterea regulamentului,
printre care: pregătirea dosarului pentru
atestare, colectarea documentelor
necesare, orientarea/implicarea pentru
formarea continuă etc.
În calitatea sa de membru al comisiei
ABRM ” Formare profesională continuă” şi
de preşedinte a comisiei ” Formare
profesională continuă ” din cadrul
Consiliului Biblioteconomic Naţional dna
Ludmila Corghenci a informat bibliotecarii
despre ofertele de formare continuă din
cadrul Centrului de Excelenţă, a facultăţii
de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării din
cadrul USM, a Centrului de Formare
Continuă USM etc.
Dna Iulia Tătărescu, în comunicarea sa
„Evidenţa tehnico-operativă a fondului
documentar: aspecte teoretice şi aplicare
practică”, s-a referit la astfel de componente
ale evidenţei tehnico-operative ca: evidenţa
globală, realizată în Registrul de Mişcare a
Fondului (RMF), evidenţa individuală în
Registrul Inventar (RI) şi unele metode de
evidenţă a periodicelor.
Pe parcursul comunicării a fost
prezentat un model de RMF şi model de fişă
de evidenţă a publicaţiilor periodice.
Dna Tătărescu a subliniat importanţa
elaborării şi adoptării la nivel naţional a
unui model-cadru al RMF-ului pentru
bibliotecile din învăţământ.
Evidenţa activităţilor de bibliotecă a fost
reflectată în prezentarea dnei Vera Sobeţchi
“Evidenţa şi statistica activităţilor de
bibliotecă: comunicarea colecţiilor, activităţi
culturale, servicii de referinţe”.
Referindu-se la importanţa consemnării
zilnice a activităţii, în special, a proceselor
biblioteconomice ce ţin de raporturile
bibliotecii cu utilizatorii, formatorul V.
Sobieţchi a menţionat că această
preocupare este esenţială atât pentru
planificare şi control, pentru raportare şi
măsurarea performanţelor, cât şi pentru
analiza statistică a activităţii bibliotecii. În
condiţiile, în care o bună parte din
bibliotecile şcolilor profesionale şi de colegii
nu prezintă rapoarte statistice anuale la
nivel naţional, fapt ce indică deficienţe la
capitolul evidenţei zilnice a activităţii, a fost
prezentat şi propus pentru adaptare
(utilizare) un set de forme de evidenţă
elaborate cu specificul bibliotecilor din
învăţământ, şi anume: caietul de evidenţă a
activităţii de bibliotecă, fişa de evidenţă
zilnică, fişa de înregistrare a utilizatorului,
fişa contract de împrumut etc. Aceste forme
de evidenţă ar putea fi utile bibliotecilor din
instituţiile de învăţământ profesional
tehnic, ţinând cont şi de faptul, că în
prezent forme tipizate de evidenţă nu se
mai produc în mod centralizat.

7. 7
În rezultatul dezbaterilor pe
marginea lucrărilor atelierului profesional
au fost propuse următoarele recomandări:
- elaborarea şi aprobarea la nivel naţional
a unor formulare tipizate destinate
activităţii de bibliotecă;
- organizarea atelierelor profesionale
orientate spre tehnologii concrete,
direcţii practice de bibliotecă (evidenţa
colecţiilor, servicii de referinţe,
elaborarea bibliografiilor, organizarea
acţiunilor de informare etc.);
- discuţii cu Ministerul Educaţiei privind
procedura de prezentare a
documentelor ce ţin de eliminarea
publicaţiilor din colecţiile bibliotecilor
de colegiu şi şcoli profesionale;
- organizarea unui atelier profesional cu
privire la metodologia de aplicare a
Regulamentului privind modul de
conferire a categoriilor de calificare
personalului de specialitate din
biblioteci.
La această reuniune au participat 43 de
bibliotecari, dintre care 29 de bibliotecari-
din şcoli profesionale şi de meserii. Este
important de menţionat şi faptul că la
Asociaţia Bibliotecarilor din RM au mai
aderat 8 membri: 4 bibliotecari din
bibliotecile de colegiu şi 4 – din şcoli
profesionale.
Elaborat: Viorica Lupu,
Tatiana Ambroci
În cadrul rubricii din numărul respectiv
al buletinului ne propunem să răspundem
la întrebări referitoare la unele tipuri de
referinţe prestate utilizatorilor de către
bibliotecă.
Întrebarea 1: Care este diferenţa între
referinţa statistică şi referinţa factologică?
Răspuns: Orice informaţie (referinţă)
statistică este referinţă factologică şi - nu
orice referinţă factologică conţine neapărat
date statistice.
Exemplu 1: Soiuri de măr autohtone (de
toamnă): Calvil de Zăpadă, Codreanca,
Domneşti, Izvoraş, Nistreţ, Ţiganca. Sursa:
Cimpoieş, Gh. Cultura mărului. Chişinău:
Bons offices, 2012. ISBN 978-9975-80-
547-6.
Exemplu 2: Populaţia RM constituie 3555,2
mii persoane. Sursa: Biroul Naţional de
Statistică al RM. Disponibil:
http://www.statistica.md/
newsview.php?l=ro&idc=168&id=4678
Ambele exemple conţin răspunsuri ce
trebuie înregistrate ca referinţe factologice.
Întrebarea 2: La ce tip de referinţă putem
clasifica răspunsul la întrebarea: Ce
serviciu al bibliotecii se ocupă cu
redactarea listei bibliografice la o teză de
master?
Răspuns: La nici un tip, aceasta nu va fi
referinţă, ci răspuns la o întrebare de
orientare.
Întrebarea 3: Cum diferenţiem o referinţă
bibliografică tematică de o cercetare
bibliografică tematică?
Răspuns: Referinţa bibliografică tematică
îndeplinită numai în baza catalogului
bibliotecii şi care va conţine nu mai mult de
10 surse (în cazul exportului automatizat
din catalogul electronic al bibliotecii pot fi
şi mai multe) - aceasta va fi o referinţă
bibliografică tematică; când utilizatorul
solicita o listă de publicaţii la o anumită
temă şi din alte biblioteci, atât din ţară cât
şi de peste hotare, cu indicarea
parametrilor cronologici şi lingvistici,
atunci aceasta va fi o cercetare
bibliografică.
Întrebarea 4: E neapărat de indicat sursa
de unde am găsit informaţia?
Răspuns: Da, ca să fim corecţi, este
necesar neapărat de indicat sursa,
utilizând elementele obligatorii ale
referinţei bibliografice (şi aici avem în
vedere descrierea bibliografică succintă a
publicaţiei).
Vă aşteptăm şi cu alte întrebări
referitoate la prosesele, serviciile şi
produsele de bibliotecă. Pentru a da
răspunsuri corecte vom apela la ajutorul
experţilor în domeniu.