1. ROMÂNIA
24 ianuarie1859
Articolul 1 din Constituția anului 1866 suna astfel:
„Principatele Unite Române constituiesc un singur
stat indivizibil, sub denumirea de România”.
Această lege fundamentală a fost revizuită in 1879,
1884, 1917 și 1923, dar a rămas coloana vertebrală a
unuia și aceluiași stat, elementul determinant al
continuității lui politice.

2. UNIREA
PRINCIPATELO
R
La 24 ianuarie/5 februarie 1859,
Alexandru Ioan Cuza
este votat, unanim,
Domn al Moldovei și
Domn al Țării Românești,
de cele două camere de deputați,
mai întâi de cea de la Iași,
apoi și de cea de la București.

3. Actul Unirii Basarabiei cu Țara Mamă
Solemnitatea deschiderii Adunării Ad-Hoc
în Țara Românească -pictură de Carol Popp de Szathmary 7 octombrie 1857 – Adunarea ad-hoc a Moldovei

4. FILE DIN ISTORIA UNIRII PRINCIPATELOR
ROMANE
Primii pași către unire s-au făcut odată cu zilele Revoluției de la 1848,
care a demonstrat dorinta de independență și de unitate a românilor.
Neținând cont de interesele poporului român, Imperiul Otoman și Rusia
Țaristă au incheiat o convenție prin care se stabilea ca domnitorii celor două
țări românești să fie considerați înalți funcționari ai Imperiului Otoman și să
fie numiți direct de sultan, cu acordul Rusiei Țariste.
Romania Romania rupandu-si catusele
revolutionara- pe Campia Libertatii-
Rosenthal Rosenthal

5. In 1853, s-a declanșat Războiul Crimeii, iar înfrângerea Rusiei a permis ca prin tratatul
de pace incheiat la Paris in 1856, Principatele Române să facă propuneri de reorganizare,
care să se infăptuiască ținând cont de dorințele românilor.
Dupa 1853 pașoptistii moldoveni și munteni, reîntorși în țară, au organizat "Partida
Nationala" și au format Comitete ale Unirii.
Lucrările Adunării Ad-hoc s-au deschis in septembrie 1857, atunci când - pentru prima
oară - au fost prezenți și deputați țărani. După mai multe dispute, in Adunarea Electivă a
Moldovei, a fost propus și ales in unanimitate Alexandru Ioan Cuza - "om nou la legi noi",
după cum aprecia Mihail Kogalniceanu.
In Țara Românească Adunarea Electivă, deputatul Vasile Boerescu a propus, la 24
ianuarie 1859, alegerea lui Alexandru Ioan Cuza - propunere acceptată în
unanimitate. Alegerea aceluiași domn în ambele Principate a reprezentat o victorie
însemnată a poporului român in lupta pentru formarea
unui stat național unitar.

6. Intrunite la Paris pentru Conferința desfășurată
intre 26 august si 6 septembrie 1859, marile
puteri europene au fost nevoite să accepte unirea
înfăptuită de români. Alexandru Ioan Cuza a fost
recunoscut ca domn al Principatelor.
Unirea Principatelor- Theodor Aman

7. Unirea, cea mult așteptată de veacuri,
după moartea năpraznică a lui Mihai
Viteazul, ucis mișelește de unguri in 1601,
pe Câmpia Turdei, se înfăptuise.

8. Familii de cuvinte:
țară, țărișoară, țăran, țărancă, om al țării, țărănesc, țărănoi, țărănist, țărînă;
Romănia, român, românesc, româncă, româncuță, românește, românism;

10. Expresii
• A afla târgul și țara = a afla toată lumea • Chior în țara orbilor = mai bun decât alții în
• A se pune cu țara = a intra în conflict cu toată condițiile unei concurențe foarte slabe
lumea Jargoane de popă de țară = povestiri sau
• A da sfară / sfoară-n țară = a lansa un zvon, a întâmplări știute de toată lumea
da de știre • Peste nouă (sau șapte) mări (și) peste nouă
A fi țăran / de la țară = a fi bădăran / mojic; a fi (sau șapte) țări = la mare depărtare, foarte
răuvoitor departe
A pune țara la cale = 1. a face un plan, a pregăti • Te joci cu țara în bumbi? =formulă prin care se
/ a organiza ceva prin consultări comune. 2. a atrage atenția cuiva că greșește atunci când
discuta, a sta la taifas / la taclale subestimează o persoană sau o problemă
A sta prost / rău cu țara =a nu avea bani • Țara nimănui = a) (în basme) țară fără stăpân;
a avea o față de drum de țară = a fi ridat b) spațiu neocupat de armate între două fronturi
A plăti (cât) un colț de țară = a valora foarte de luptă; zonă neutră
mult • Țara (sau Pământul) făgăduinței=Raiul, loc
• A pune țara la cale = a) a conduce, a administra unde curge lapte și miere
o țară; b) (ir.) a discuta o chestie importantă (de • Țara e largă = ești liber să faci ce vrei, să pleci
ordin politic) fără a avea competența necesară; p. unde vrei.
ext. a discuta multe și de toate
• A se duce la țară = a se duce la sat • Țara lui Cremene (sau a lui Papură-Vodă) =
loc fără stăpân, unde fiecare face ce-i place, fără
• A ajunge (sau a se face, a rămâne) de poveste să dea seamă cuiva.
în țară = a i se duce cuiva vestea, a ajunge de
pomină.
• A sta prost (sau rău) cu țara = a nu avea bani

11. PROVERBE SI ZICATORI;
CITATE
PROVERBE SI ZICATORI CITATE
• “In unire sta taria. “ • “Unirea e actul energic al întregii națiuni
• “Unirea biriueste pe cel mai tare dusman. “ române.”
• “Prietenul la nevoie se cunoaşte. “ “Unirea a fost, pentru români, ocazia de-a arăta
lumii întregi cât sunt de singuri! “
• “Unirea adevarata trebuie sa reziste in fata • “România noastră se va înfăptui“- Bălcescu.
tuturor dificultatilor fara sa se destrame.”
“Unirea inseamna putere.” • “Am o credință adâncă. E orb cine n-o vede! “-
“Unirea valoreaza o mie de monede de aur.” Prințul Ghica
“Nu exista forta fara unire.” • “Vorba unire e azi în toate inimile. Toți o voim.
• “Unirea valorează o mie de monede de aur. “ “-Nicolae Bălcescu
• ““Nu există forță fără unire. “ • “Istoria românilor ne arată că unirea a fost
totdeauna țelul cel mai dorit al lor. Ori de câte
ori viitorul a surâs României, fiii ei nu au lipsit
• “Unirea este mai tare decât o fortăreață. “ de a aspira către unire.“ -Ion Ghica
• “Unirea e cel mai puternic zid al orașului.“ • “Ca să voiești ceva, se cere unire, iar fără unire
• “Prin unire cresc lucruri mici, prin vrajba pier și voinpa nu are tărie. “- George Bariț
cele mari“ • “Unirea, e actul energic al întregii națiuni
române. “
• “Unde-i unul nu-i putere la nevoi și la
durere, Unde-s doi puterea crește și dușmanul
nu sporește. “

12. HORA UNIRII

13. Hora Unirii- Vasile Alecsandri
• Hai să dăm mână cu mână • Amândoi suntem de-o mamă
Cei cu inima română, De-o făptură și de-o seamă,
Sa-nvârtim hora frăției Ca doi brazi într-o tulpină
Pe pământul României! Ca doi ochi într-o lumină.
• Iarba rea din holde piară! • Amândoi avem un nume,
Piară dușmănia-n țară! Amândoi o faimă-n lume.
Între noi să nu mai fie Eu ți-s frate, tu mi-ești frate,
Decât flori și omenie! În noi doi un suflet bate!
• Măi muntene, măi vecine, • Vin' la Milcov cu grăbire
Vino să te prinzi cu mine Să-l secăm dintr-o sorbire,
Și la viață cu unire Ca să treacă drumul mare
Și la moarte cu-nfrățire! Peste-a noastre vechi hotare,
• Unde-i unul nu-i putere • Și să vadă sfântul soare
La nevoi și la durere, Într-o zi de sărbătoare
Unde-s doi puterea crește, Hora noastră cea frățească
Și dușmanul nu sporește! Pe câmpia românească!

14. Hora lui Cuza Vodă
Dimitrie Bolintineanu
•
Cât om fi toţi în unire
Nu ne frică de peire Trageţi hora lată, lată
Nici de ura ce dezbină. Că mi-e inima-necată
Nici de sabia străină, Şi la glasul de Unire
Nici de-amară asuprire,
Nici de lanţuri şi hrăpire Curge plâns de fericire
Trageţi hora mare, mare, Mâine spada românească
De la munte pân-la mare. Poate încă să lovească
Trageţi hora mare, mare,
Locul ţări, o dreptate
Simte paşii cei de frate Cuza calcă pe hotare.
Şi tresare-n bucurie
Ca în timp de vitejie Trageţi hora, vântul bate
Calul suflă, saltă, bate: Şi în ţărmuri depărtate
Focul peptul lui străbate...
Trageţi hora mare, mare, Duce veste de unire,
Din Carpaţi şi pân-la Mare Duce veste de mărire;
Căci a ţărilor Unire
Fala iese din morminte Ne va duce la mărire...
Şi ne-aduce nouă-aminte.
Lupte mari strălucitoare Trageţi hora mare, mare,
Nume pline de onoare, De la munte pân-la mare.
Fala veche şi bătrână
Trece în inima română Trageţi hora şi mai mare
Trageţi hora mare, mare,
De la munte pân-la mare. Cuza sfarămă hotare
!

15. Viaţa in Moldova şi Muntenia
secolului al XIX-lea
• Primele legi care au pus cât de cât ordine în modul în care trebuie să se dezvolte viaţa din Principate,
inclusiv în târguri, au fost „Regulamentele organice", practic primele Constituţii care au intrat în vigoare în
1831 în Muntenia şi în 1832 în Moldova.
• Din dorinţa de a se rupe de Orient şi a se apropia de Europa, „încă de la începutul anilor 1830, în
îmbrăcămintea elitelor boiereşti şi urbane, caftanele, anteriele, şalvarii, meşii, işlicele şi alte piese de
provenienţă orientală sunt abandonate în favoarea redingotelor, pantalonilor, pantofilor, pălăriilor tip
„ţilindru" şi altor haine „evropeneşti" sau „nemţeşti". În pofida progreselor vizibile, România rămâne o ţară
a contrastelor în secolul XIX. Cum remarcau străinii care străbăteau regiunea, îndeosebi oraşele capitală,
Bucureşti şi Iaşi, palatele erau lângă cocioabe, Dâmboviţa şi Bahluiul erau nişte şanţuri cu apă urât
mirositoare, în pofida eforturilor de regularizare, doamnele şi domnii bine îmbrăcaţi se intersectau cu
mahalagiii cu haine ponosite şi cu ţăranii în iţari şi opinci veniţi să vândă şi să cumpere din oraş, trăsurile
elegante trase de cai scumpi treceau pe lângă carele cu boi costelivi, în timp ce porci liberi scurmau prin
grămezi de gunoaie".
• Deşi oraşele se dezvoltau vizibil, în 1899 în Regat 81,4% din populaţie locuia în sate, iar 18,6% în cele 68
de oraşe. După model european, încep să se traseze străzi largi, cele centrale fiind chiar pietruite. În
Bucureşti, după Războiul de Independenţă, unele străzi sunt rebotezate. Astfel, Podul Mogoşoaiei devine
Calea Victoriei, Podul de Pământ - Calea Plevnei, Podul Calicilor - Calea Rahovei, Podul de Afară - Calea
Moşilor, Podul Beilicului - Calea Şerban Vodă.
• Cu toate acestea, populaţia se confrunta cu lipsa apei potabile şi cu incendiile frecvente. În schimb noile
invenţii au prins foarte repede. Iluminatul public în Capitală a trecut de la torţe la gazul lampant în 1856,
petru ca să ajungă în 1882 la curentul electric. „RATB"-ul din epoca beneficia de tramvaie cu cai, dar şi, din
1894, de cele electrice. Prima linie de telegraf s-a construit în 1854, iar telefonul a intrat în primele case din
Bucureşti în 1884. Primul automobil a circulat în România în 1889.

19. ROMÂNIA
1 decembrie 1918