Am publicat un articol despre lanturile alimentare scurte, in revista RNDR (Reteaua Nationala de Dezvoltare Rurala). În acest număr puteți citi despre: Indagra 2012; Mătase produsă și țesută în Vâlcea; Vinurile Jidvei intră pe piața Asiei; Lavandă de Maramureș Lanțuri alimentare scurte în Europa.

1. România Rurală
Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală
Numărul 6 Noiembrie 2012
indagra 2012
mătase produsă și țesută în vâlcea
vinurile jidvei intră pe piața asiei
lavandă de maramureș
lanțuri alimentare scurte în europa
RĂDĂCINI DE ŢARĂ EUROPEANĂ

2. România rurală – Nr. 6
BIROURILE REGIONALE
Unitatea de Sprijin a Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală
BRĂILA
Str. Dorobanţilor nr. 604 A, CP 810067, usr.sud.est@rndr.ro
Tel.: 0239 610921, Fax: 0239 610920
CRAIOVA
Str. Breştei nr. 116, et. 2, CP 200177, usr.sud.vest.oltenia@rndr.ro
Tel.: 0251 593442, Fax: 0251 596725
ZALĂU
Str. Gheorghe Lazăr nr. 14, et. 3, CP 450010, usr.nord.vest@rndr.ro
Tel.: 0260 610058, Fax: 0260 610059
TÂRGU MUREȘ
Str. Republicii nr. 48, ap.1, CP 540110, usr.centru@rndr.ro
Tel.: 0265 210614, Fax: 0265 210613
IAŞI
Şos. Păcurari nr. 145, Et. 1, CP 700552, usr.nord.est@rndr.ro
Tel.: 0232 464288, Fax: 0232 464287
TIMIŞOARA
Str. Andrei Șaguna nr. 3, bl. U5, ap. 1, CP 300104, usr.vest@rndr.ro
Tel.: 0256 232579, Fax: 0256 232578
TÂRGOVIŞTE
Str. Tudor Vladimirescu nr. 14, parter, CP 130078, usr.sud.muntenia@rndr.ro
Tel.: 0245 612211, Fax: 0245 612212
BUCUREŞTI
Str. Clucerului nr. 35, et. 1, Birou 19, Sector 1, CP 011363, usr.bucuresti.ilfov@rndr.ro
Tel.: 021 3171583, Fax: 021 3171584
Textul acestei publicaţii are doar scop informativ şi nu implică răspundere juridică.
Informaţii suplimentare despre MADR şi USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro, www.rndr.ro
USR, Departamentul Publicaţii, Noiembrie 2012
ISSN 2284-8665
ISSN-L 2284-8665
© RNDR, 2012
Reproducerea textelor acestei publicaţii este autorizată cu condiţia menţionării sursei.
Tipărit în România.
Copyright fotografii: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale / Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și
Pescuit, Diana Damalan, Vasile Popovici, Compania Jidvei, Mioara Cioran, Ghiță Ion, Rețeaua Europeană de
Dezvoltare Rurală, Grupul de producători Cerasus Cotnari, Dreamstime.com
Proiect finanțat prin Măsura 511 - Asistență tehnică

3. Cuprins
EDITORIAL ............................................................................................................................................................................................................................. 3
INDAGRA 2012
Cel mai mare târg de agricultură din România, la a XVII-a ediție .................................................................................................................... 4
Interviu cu directorul ROMEXPO ..................................................................................................................................................................................... 6
Drumul mierii .............................................................................................................................................................................................................................. 8
Zacusca de Giuvărăști - vedeta Olteniei la INDAGRA ............................................................................................................................................. 10
Participarea la INDAGRA a Camerei Agricole Caraș-Severin .............................................................................................................................. 11
Asociația Crescătorilor de Bovine pentru Carne din România - la început de drum .............................................................................. 12
Fermă de creștere a cailor lipițani, pentru sport cu atelaje ................................................................................................................................. 14
Creșterea oilor Karacul de Botoșani - o tradiție de familie .......................................................................................................................................... 16
Asociația Crescătorilor de Vaci „Bălțata Românească” tip Simmental ............................................................................................................ 18
INDAGRA 2012 - Profil de fermier ................................................................................................................................................................................... 20
Ateliere de artă și meșteșuguri organizate de RNDR la INDAGRA 2012 ...................................................................................................... 22
DEZVOLTARE RURALĂ
Agricultura ecologică: România - „Grădina bio” a Europei, Opinie de Geo Scripcariu ......................................................................... 24
Lanțurile alimentare scurte în Europa ............................................................................................................................................................................ 28
Cârnații de Pleșcoi - legendă, tradiție și viitor ............................................................................................................................................................. 34
Familia Cioran din Nucet, Sibiu și produsele bio ....................................................................................................................................................... 36
Gustul fără egal al merelor românești ............................................................................................................................................................................. 38
Valorificarea turistică a perimetrelor arheologice din mediul rural ................................................................................................................. 40
OAMENI
Mătase naturală românească, la Stoenești, Argeș ...................................................................................................................................................... 42
Iulius Comiza, fermierul de etnie rromă din Nemșa, Sibiu și ferma sa de capre franțuzești ............................................................... 44
Meșterul popular Neculai Popa și-a pus satul natal pe harta turistică ............................................................................................................ 46
EXPERIENȚE
Ferma mea: Vinurile Jidvei intră pe piața chineză ............................................................................................................................................... 48
Comunitatea mea: Depozit de fructe la Cotnari, cu fonduri europene ......................................................................................................50
Afacerea mea: Monica Marchiș introduce lavanda în Maramureș .................................................................................................................... 52
LEADER LA ZI
Cooperare transnațională România-Ungaria ............................................................................................................................................................... 54
ŞTIRI ............................................................................................................................................................................................................................................... 56
Congres European de Turism Rural la Piatra Neamț ............................................................................................................................................... 58
1

4. România rurală – Nr. 6
2

5. Editorial
La sfârșitul primului
an ...
Acesta este ultimul număr din 2012
al revistei „România rurală”. Este
un moment de reflecție asupra a
ceea ce am construit împreună, în
Rețeaua Națională de Dezvoltare
Rurală a României. Rețeaua noastră
a început mai târziu, dar a crescut
în acest an, prin munca susținută
a întregii echipe și entuziasmul
dumneavoastră, al tuturor, dar și
prin încrederea pe care ați acordat-o
acestui instrument pus la dispoziția
dezvoltării rurale din România, prin
intermediul fondurilor europene. Foto: Diana Damalan
În acest moment, Rețeaua are peste
1 500 de membri. De-a lungul anului, Cu acest prilej, am abordat apicultori, doresc – programe subtematice
am organizat evenimente, sesiuni crescători de animale, producători pentru sprijinirea lanțurilor scurte
de instruire pentru grupurile de tradiționali pentru a afla opiniile lor alimentare, oportunitate de care și
acțiune locală, întâlniri ale experților, și sugestiile privind îmbunătățirea România poate beneficia.
încercând să aducem laolaltă oameni condițiilor pentru fermierii români și
interesați de dezvoltarea satelor pentru a le face cunoscute. Veți putea citi totodată despre afaceri
românești care lucrează în domenii inedite din mediul rural – o plantație
diferite, pentru a-și împărtăși La INDAGRA a avut loc și o dezbatere de lavandă din Maramureș, creșterea
experiențele și viziunile. Sperăm că privind noua Politică Agricolă viermilor de mătase, precum și
am reușit să fim de folos mediului Comună, în cadrul căreia au fost despre posibilitatea valorificării în
rural românesc. prezentate solicitări și sugestii din scop turistic a vestigiilor arheologice
partea reprezentanților agricultorilor aflate în mediul rural. Totodată,
Acesta este un moment de reflecție și procesatorilor români. S-a ajuns arătăm cum fondurile europene pot
și cu privire la viitor. Anul care la concluzia că asocierea rămâne sprijini exporturile de vinuri și cum
va urma va fi unul decisiv pentru una dintre marile provocări ale un grup de producători de fructe
agricultura și modernizarea satelor perioadei următoare, iar autoritățile din Iași speră să-și valorifice mai
românești în perioada de programare sunt chemate să găsească soluții bine producția, accesând fonduri
2014-2020. Sperăm ca principalele inclusiv pentru a sprijini valorificarea nerambursabile pentru construirea
nevoi identificate pentru dezvoltarea producției micilor producători unui depozit.
spațiului rural să se regăsească, agricoli.
alături de soluțiile adecvate, în Găsiți în această publicație a RNDR
Programul Național de Dezvoltare În acest sens, vă prezentăm o serie și un punct de vedere privind
Rurală 2014-2020. de exemple din alte state ale Uniunii necesitatea prioritizării agriculturii
Europene privind dezvoltarea bio, care ar putea aduce venituri mai
În acest număr al revistei „România lanțurilor alimentare scurte, pe care mari agricultorilor, dar și informații
rurală”, acordăm o atenție specială România trebuie să le aibă în vedere în despre posibilitățile de cooperare
Târgului Internațional de produse viitorul program, dat fiind că acestea transnațională între grupurile de
și echipamente în domeniul reprezintă o soluție pentru sute de acțiune locală.
agriculturii, horticulturii, viticulturii mii de mici agricultori. Totodată, nu
și zootehniei – INDAGRA, care a trebuie pierdut din vedere faptul că Viviana Vasile, Team Leader al
avut loc în perioada 31 octombrie – 4 prin noua Politică Agricolă Comună proiectului „Înființarea și Sprijinirea
noiembrie, la ROMEXPO. statele membre pot realiza – dacă Rețelei Naționale de Dezvoltare
Rurală”
3

6. România rurală – Nr. 6
INDAGRA 2012
Cel mai mare târg de agricultură din
România, la a XVII-a ediție
În perioada 31 octombrie – 4 ministrul Agriculturii, Daniel - dedicat producătorilor de
noiembrie 2012, a avut loc la Constantin. echipamente și băuturi alcoolice și
București cea de-a XVII-a ediție a nealcoolice.
Târgului Internațional de produse și „Dincolo de subvenții și susținerea
echipamente în domeniul agriculturii, financiară pentru dezvoltarea Forumul „Noile politici
horticulturii, viticulturii și zootehniei agriculturii cred că oportunitățile de
agricole şi securitatea
– INDAGRA 2012. Târgul a fost piață existente în momentul de față
organizat sub patronajul Ministerului ar trebui să dea speranță fermierilor, alimentară în condiţiile
Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în fiindcă atât în Uniunea Europeană, schimbărilor climatice”
parteneriat cu Camerele de Comerț și cât și la nivel internațional există
Industrie din România și ROMEXPO. un potențial important, cererea de În prima zi a Târgului INDAGRA
produse alimentare este în creștere 2012, ministrul Agriculturii, Daniel
La deschiderea oficială a Târgului și cred că agricultorii organizați Constantin, a condus lucrările
INDAGRA 2012 au participat ar trebui să profite mai mult decât Forumului „Noile politici agricole şi
Ministrul Agriculturii și Dezvoltării au făcut-o până acum de aceste securitatea alimentară în condiţiile
Rurale, Daniel Constantin și oportunități”, a declarat Comisarul schimbărilor climatice”. Cu această
Comisarul European pentru European pentru Agricultură şi ocazie au fost abordate o serie de
Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloș. teme care ar putea face obiectul
Dacian Cioloș, precum și miniștri ai unor propuneri din partea statelor
agriculturii din statele membre UE La Târgul INDAGRA 2012 a participat membre privind Politicile Agricole, în
sau participante la târg, ambasadori un număr record de firme expozante, contextul noilor schimbări climatice
şi alte oficialități. peste 400, din 22 de țări (Austria, la nivel mondial.
Italia, Spania, Turcia, Belgia, Marea
„Agricultura românească, cu Britanie, Bulgaria, Franța, Germania, „Securitatea alimentară, sărăcia,
toate problemele pe care le-a avut, Danemarca, Olanda, Polonia, schimbările climatice şi dezvoltarea
cred că s-a dezvoltat foarte mult China, Republica Moldova etc.), durabilă sunt strâns legate şi nu mai
în ultimul timp, în primul rând tematica INDAGRA fiind completată pot fi luate în considerare separat, iar
datorită faptului că România este un de celelalte trei târguri care s-au politicile agricole au un rol esenţial
stat membru al Uniunii Europene, desfăşurat concomitent în Pavilionul în ceea ce priveşte provocările cu
că România are acces la fonduri Central al ROMEXPO: Târgul care ne confruntăm. Vă propun să
europene deosebit de importante ALIMENTA - dedicat industriei discutăm astăzi despre agricultura
care în anul 2012, un an extrem alimentare, ALL-PACK - dedicat climatic inteligentă – piesă centrală
de greu pentru agricultură, și-au echipamentelor și tehnologiilor de a dezvoltării agriculturii verzi,
făcut simțită prezența”, a declarat ambalare și EXPO DRINK&WINE despre politicile relevante adaptate
la schimbările climatice, utilizarea
inteligentă a apei, eficienţa
energetică, volatilitatea preţurilor şi
creşterea variabilităţii climatice”, a
afirmat ministrul Daniel Constantin
în deschiderea lucrărilor forumului.
La rândul său, Comisarul European
pentru Agricultură şi Dezvoltare
Rurală, Dacian Cioloş, a declarat:
„Când vorbim de gestiunea
riscurilor în agricultură cred
că este nevoie de tehnologie, de
organizare a producătorilor şi de
susţinere financiară. De aceea, cred
că această dezbatere organizată
astăzi se potriveşte foarte bine şi cu
contextul organizării INDAGRA,
pentru că aici avem tehnologie, sunt
agricultori care sper să fie din ce în
4

7. mai bine organizaţi în viitor şi apoi Reprezentantul Agrostar, Ștefan Secretarul de Stat a afirmat că
este nevoie de susţinere financiară. Nicolae, a afirmat că una dintre România va susține menținerea
Astfel, cu aceste elemente combinate, provocările perioadei următoare va cotelor de lapte și zahăr pentru că,
pot fi găsite soluţii”. fi legată de micii producători și că dacă s-ar renunța la cotele de lapte,
autoritățile trebuie să vină cu soluții spre exemplu, sectorul românesc ar
de politică fiscală în această privință, risca să dispară, piața românească
Dezbatere privind noua
dar și cu soluții pentru a-i determina fiind invadată de produse din statele
Politică Agricolă Comună pe producători să intre în asociații. occidentale. În ceea ce privește
„Avem nevoie de o structură gestionarea riscului, domnul
Secretarul de Stat Achim Irimescu asociativă puternică”, a afirmat Irimescu a afirmat că România are
s-a întâlnit cu participanții la Târgul Nicolae. El a mai spus că cercetarea în vedere să creeze cel puțin un fond
INDAGRA pentru a discuta despre în agricultură trebuie să devină mutual puternic până în 2014.
noua Politică Agricolă Comună. o prioritate. „Sectorul cercetării
Apreciind că noile prevederi vor trebuie să fie punctul de plecare În ceea ce privește pomicultura și
reduce decalajele dintre agricultorii pentru revitalizarea agriculturii”, a faptul că mare parte din necesarul
români și cei occidentali în ceea adăugat Nicolae. de fructe provine din import, MADR
ce privește nivelul plăților directe va solicita fonduri de reconversie
acordate, domnul Irimescu a afirmat Achim Irimescu a apreciat că „avem a livezilor, similare celor utilizate
totodată că trebuie urmărită o nevoie de cercetare ca de aer”, în acum în viticultură, pentru a reînnoi
simplificare a PAC, pentru că mulți special din 2014, când se va pune plantațiile de pomi fructiferi.
beneficiari se plâng de complexitatea accentul pe inovare. „Ne vom
acestei politici. El a afirmat că confrunta cu o mare provocare în Un reprezentant al industriei de
România dorește să obțină, pe următoarea perioadă: introducerea panificație a afirmat că în acest
lângă creșterea plăților directe către și finanțarea introducerii inovării în sector evaziunea fiscală este de 70%
fermieri, și menținerea sumelor agricultură.” și a solicitat reducerea TVA la pâine.
actuale acordate pentru Pilonul 2 de În ceea ce privește noua PAC, el a
dezvoltare rurală. Există însă state Un reprezentant al Asociației evidențiat faptul că procesarea ar
în UE care consideră că o creștere Naționale a Tinerilor Producători trebui tratată ca prioritară, pentru
a nivelului plăților directe ar trebui Agricoli a atras atenția asupra dublei a evita situația cu care ne-am
corelată cu o reducere a sumelor fiscalizări aplicate în cazul membrilor confruntat până acum, aceea de
alocate României pentru dezvoltare grupurilor de producători și a solicitat a exporta materie primă ieftină și
rurală. „Pare o misiune imposibilă, ca MADR să găsească o soluție pentru de a importa produse finite. El și-a
dar sperăm să reușim”, a afirmat a elimina această situație. Totodată, exprimat îngrijorarea cu privire la
Irimescu. El a avertizat însă că, pe a solicitat ca România să susțină faptul că din 2014 întreprinderile
fondul crizei pe care o traversează prelungirea cotelor de zahăr până în mari nu vor mai putea solicita
Europa, statele mari din UE doresc 2020 și să creeze un sistem complet finanțări nerambursabile, ci numai
reducerea cu 5% a bugetului UE de asigurare a riscului în agricultură. sectorul IMM.
pentru 2014-2020.
5

8. România rurală – Nr. 6
Interviu cu directorul general ROMEXPO
INDAGRA - o imagine a agriculturii anului 2013
Cu ocazia Târgului INDAGRA 2012, doamna Mariana Suciu - Director General ROMEXPO, ne prezintă, in interviul
următor, câteva dintre noutățile ediției din acest an.
Cărui public i se adresează de dezvoltare a afacerilor.
INDAGRA și de ce ar trebui
vizitat un astfel de eveniment? INDAGRA se adresează, totodată,
familiilor, în special celor cu copii,
Mariana Suciu: INDAGRA care pot petrece câteva momente de
reprezintă cea mai complexă relaxare vizionând animale de fermă
manifestare cu tematică agricolă și degustând din produse tradiționale
din România, organizată în autentic românești.
parteneriat cu Camerele de Comerț
și Industrie din România și sub
patronajul Ministerului Agriculturii Care sunt noutățile ediției din
și Dezvoltării Rurale, fiind destinată acest an?
promovării agriculturii din România.
Mariana Suciu: Firmele
Tematica extinsă sub care s-a participante expun o gamă largă de
desfășurat această ediție vizează produse și servicii începând de la
reprezentanți din România și din cele mai noi modele de tractoare (cu
străinătate din domeniile: un design îndrăzneț, ce maximizează
• utilaje agricole, echipamente performanța), utilaje agricole
pentru irigații; (pluguri, discuri, combinatoare,
• semințe și material săditor, semănători, cositori, prese de balotat,
îngrășaminte, sere și solarii; remorci), anvelope și lubrifianți,
• echipamente zootehnice, pentru până la sisteme de cogenerare pentru
creșterea animalelor și păsarilor, valorificarea energetică a biogazului păuni, rațe, gâște, curcani, bibilici
abatorizare; sau la instalații de irigat și fertilizat și papagali au putut fi admirate și
• produse și echipamente în prin picurare, aditivi alimentari achiziționate de către colecționari și
domeniul horticulturii și viticulturii / furajeri, materiale moderne pasionați. În același timp, Agenția
• servicii financiare și asigurări; legumicole de înmulțire și hibrizi Națională pentru Ameliorare și
• servicii de consultanță și formare pentru recolte net superioare. Reproducție în Zootehnie a prezentat
profesională în domeniu; cele mai valoroase rase de ovine,
• proiectare și distribuție de software Din oferta expozanților nu lipsesc caprine, cabaline și bovine.
dedicat. motoare profesionale destinate
echipării utilajelor de mică
Astfel, la INDAGRA, încercăm să mecanizare, motoare cu consum Ce alte evenimente au mai fost
creăm cadrul ideal de ofertare, redus și cu un nivel scăzut al organizate cu această ocazie?
negociere și contractare dintre cele zgomotului, regulator electronic de
mai mari companii din industrie și turație, cât și cu clasa de poluare Mariana Suciu: În scopul facilitării
specialiștii din domeniul agricol, prin conform normelor europene în dialogului între participanți,
prezentarea de tehnologie adaptată vigoare. împreună cu partenerii evenimentului
noilor realități pedo-climatice. (Camerele de Comerț și Industrie din
În plus, ediția din acest an s-a bucurat România, Ministerul Agriculturii și
De asemenea, fermierii aflați în și de participările oficiale ale Franței, Dezvoltării Rurale și asociațiile de
căutarea de soluții alternative la Greciei și Republicii Moldova, iar profil), am prezentat și în acest an
problemele întâmpinate în cadrul Uniunea Crescătorilor de Păsări un bogat program de evenimente
propriilor exploatații sau interesați din România a organizat Salonul de conexe ce cuprinde concursuri, mese
de rase de animale beneficiază cu păsări rare, unde cele mai frumoase rotunde, demonstrații și prezentări,
această ocazie de o platformă optimă exemplare de prepelițe, găini de rasă, totul într-o atmosferă antrenantă, ce
6

9. coincide perfect cu finalul sezonului peste 48 000 de persoane. În urma de la peste 400 de firme, pe întreaga
agricol autumnal 2012. acestui bilanț, INDAGRA a obținut suprafață interioară și exterioară a
categoria 1 de acreditare din partea Centrului Expozițional ROMEXPO.
Ne puteți spune câteva cifre Asociației Globale a Industriei Tematica INDAGRA este completată
despre ediția 2011? de Târguri – UFI, plasând astfel în acest an de ALIMENTA – Târg
evenimentul pe primele locuri în Internațional pentru industria
Mariana Suciu: Ediția anterioară topul manifestărilor de profil din alimentară, ALL PACK – Târg
a târgului a reunit un număr de 380 lume. Internațional pentru ambalaje,
de firme care au expus pe o suprafață materiale, mașini și echipamente
totală de peste 30 000 mp. Gradul specifice și EXPO DRINK&WINE –
de internaționalizare a manifestării a Revenind la ediția din acest an, Târg de vinuri și băuturi alcoolice.
fost de 32%, iar numărul de vizitatori câte firme participă?
care au trecut pragul Centrului
Expozițional a fost unul record, de Mariana Suciu: Am avut expozanți
7

10. România rurală – Nr. 6
Drumul mierii
Apicultura este activitatea care obişnuiau să bea vinul roşu amestecat Apicultură S.A., a primit Certificatul
dă practicanţilor numeroase cu miere. Şi pe teritoriul ţării noastre, de Omologare cu nr.1, conform Legii
satisfacţii. Iubitorii de stupărit, adică apicultura a fost o ocupaţie practicată Zootehniei nr.72/2002 şi Ordinului
apicultorii, sunt oameni de toate neîntrerupt încă din vremea dacilor. de Ministru nr.383/2009). Albina
vârstele şi profesiile, dar care au un românească prezintă cinci ecotipuri:
punct comun: dragostea de albine. Mierea şi ceara au fost folosite în ecotipul din Câmpia de Vest, ecotipul
Apicultura are atât o latură materială scopuri terapeutice încă din cele din Podişul Transilvaniei, ecotipul
(se obţin miere, polen, păstură, mai vechi timpuri, ca şi alte produse zonei dealurilor subcarpatice (Linia
ceară, propolis), cât şi una spirituală. apicole: lăptişorul de matcă, polenul, Horezu 15, omologată şi ea de către
Nimic nu se compară cu zumzetul propolisul (folosit şi în industrie ANARZ), ecotipul din zona Moldovei
unui roi de albine sau cu o plimbare pentru lăcuirea celebrelor viori şi ecotipul de stepă şi Câmpia
prin stupină: stupi care pulsează Stradivarius). Veninul de albine este Dunării.
de viaţă, albine care se întorc cu foarte folositor în tratarea unor boli,
desagii plini de polen şi miere, mătci iar pentru obţinerea unui singur La INDAGRA, apicultori din
care perpetuează viaţa, trântori în gram de venin este nevoie de câteva majoritatea zonelor țării au fost
permanentă căutare a dragostei. mii de albine. Lumânările fabricate invitați să participe, prezentându-
din ceara neobositelor albine însoțesc și produsele. Vizitatorii s-au putut
Despre importanţa albinei pentru toate etapele importante din viața înfrupta din bunătățile cele mai
om şi pentru omenire, Albert unui om: botezul, căsătoria, moartea. diverse, de la miere de brad, floarea-
Einstein spunea: „Dacă albinele ar soarelui, rapiță sau salcâm, până la
dispărea de pe Terra, omenirea ar Datorită capacităţii de a se adapta cremă de afine și de coacăze cu miere
avea aceeaşi soartă în patru ani.” la diferite condiţii de climă şi și scorțișoară, cuișoare și cacao.
Renumitul fizician se referea la rolul vegetaţie, albinele s-au răspândit pe Cumpărătorii au putut opta și pentru
albinelor ca polenizatori ai culturilor tot Pământul. Adaptarea la condiţii propolis, lăptișor de matcă, faguri și
şi, totodată, la realizarea unor de climă diverse a dus la împărţirea produse cosmetice pe bază de miere.
producţii agricole însemnate care să lor pe rase. În condiţiile de climă Compartimentul de Apicultură din
susțină viața. şi vegetaţie specifice ţării noastre cadrul ANARZ a organizat concursuri
(climă temperat-continentală) s-a de desen și de recitare de poezii
Apicultura a fost practicată de multe format rasa Apis mellifera carpatica dedicate apiculturii.
popoare încă din Antichitate. Ceara sau albina romanească (această
era de pe atunci folosită pentru rasă, datorită muncii asidue a unui Sursa: Agenția Națională pentru
fabricarea lumânărilor, iar mierea colectiv de cercetători de la Institutul Ameliorare și Reproducție în
era consumată cu plăcere. Grecii de Cercetare-Dezvoltare pentru Zootehnie (ANARZ)
8

11. Viorel Dumitru, din Prahova, este Participarea la INDAGRA este Apicultorul ar vrea să achiziționeze
unul dintre apicultorii prezenți la un prilej de a-ți face cunoscute o linie de ambalare, cu fonduri
INDAGRA cu miere de salcâm, de produsele, spune Dumitru. „Eu europene, pe care s-o amplaseze
rapiță, precum și cu miere cu cătină, vând doar în țară, la târguri, iar într-o mică hală. Ia totodată în calcul
renumită pentru vitaminele sale. „Am oamenii au început să mă cunoască posibilitatea asocierii cu un grup
și făgurași cu miere și căpăceală, și apreciază calitatea produselor de alți câțiva apicultori, pentru a
foarte buni pentru sinuzită sau mele.” valorifica mierea împreună.
dureri de gât”, spune el.
Apicultorul prahovean reclamă faptul Crede însă că actualele stimulente
Viorel Dumitru lucrează în acest că magazinele mari vând produse acordate grupurilor de producători
domeniu de 30 de ani și este etichetate drept miere la prețuri pentru a vinde împreună nu sunt
vicepreședinte al Asociației Fermelor foarte mici, ceea ce ridică semne suficiente pentru apicultori. „Suma
Apicole de Reproducție, care are de întrebare cu privire la calitatea primită, echivalentă cu 5% din
400 de membri. Domnul Dumitru acestora. El spune că a dus probe producția comercializată, nu
are o producție anuală de miere de la laborator și i s-a demonstrat că compensează pierderile înregistrate
aproximativ 4-5 tone, iar asociația mierea vândută în supermarketuri nu prin vânzarea în grup, din cauza
produce cam 50-60 de tone pe este, de fapt, produs apicol, ci un fel TVA-ului. De aceea, suntem curioși
an. Însă, pe lângă producția de de sirop. Cu toate acestea, sesizările să vedem ce se va întâmpla din 2014,
miere, crește regine – mătci pentru sale adresate instituțiilor abilitate au în noua perioadă de programare,
stupi. Această activitate, dificilă și rămas fără ecou. În aceste condiții, și să stabilim dacă e mai avantajos
pretențioasă, îi aduce și venituri este foarte greu pentru apicultori să- să fim înregistrați ca grup de
mai mari. În fiecare an, Viorel și desfacă producția în magazine de producători sau drept cooperativă
Dumitru este autorizat de ANARZ tip supermarket. de producție.”
pentru activitatea sa în domeniul
reproducției albinelor. Viorel Dumitru a accesat fonduri Printre alți apicultori prezenți la
nerambursabile oferite fermelor Drumul mierii se numără: Nicolae
„Această activitate n-o poate face de semisubzistență, prin care micii Toma, Adrian Istrate, Mihai
oricine. Regina de calitate aduce o fermieri primesc 1 500 de euro pe an, Apostolescu, Ioan Bărbuț, Sebastian
producție mare. Însă nu sunt mulți timp de cinci ani, pentru a-și spori Hedea, Denisa Dogaru, Ionuț
apicultori în țară care pot da regine producția și, implicit, veniturile. Tănăsoiu.
de calitate.”
9

12. România rurală – Nr. 6
Zacusca de Giuvărăști - vedeta Olteniei la
INDAGRA
Mădălina Hristu îi îmbie pe pentru că nu știam ce acte îmi
vizitatorii de la INDAGRA cu zacuscă trebuie, am umblat vreo cinci luni să
de Giuvărăști, gem de caise, piersici le obțin”, își amintește ea.
și prune. La 36 de ani, Mădălina a
reușit ceea ce alții nici n-au visat: a Deși nu a câștigat mult din ceea
ajuns să-și exporte zacusca în Franța. ce face și nu consideră că trebuie
Zacusca de Giuvărăști produsă să privească activitatea sa ca pe o
de Mădălina a primit atestat de afacere, Mădălina dorește să continue
produs tradițional de la Ministerul munca în acest domeniu. Cultivă
Agriculturii și Dezvoltării Rurale legume în seră și are o livadă de 7,5
și este una specială, spune tânăra hectare, pe care a încropit-o cu multă
producătoare. „Diferă de alte tipuri trudă, în decurs de 10 ani, din cauza
de zacuscă pentru că vinetele sunt fărâmițării excesive a terenurilor din
coapte pe jar și este și puțin mai zonă.
picantă, datorită ardeiului iute.”
După părerea Mădălinei, accesul la
Mădălina a început să exporte fonduri europene este dificil pentru
zacusca de Giuvărăști în 2011 și a un mic producător, dat fiind că de
avut vânzări de 10 000 de borcane multe ori acesta trebuie să contribuie
pe an. „Am postat un anunț pe la derularea proiectului cu o sumă
internet, într-o doară. Un român egală cu cea nerambursabilă. Dacă ar
care comercializează produse obține o finanțare nerambursabilă,
tradiționale la Paris m-a contactat ar putea produce mai mult, fiindcă
și mai apoi s-a convins de calitatea o parte din legumele cultivate
produselor mele, care sunt gustoase în localitate și aruncate în acest
și nu conțin conservanți”. moment pentru că au mici defecte,
ar putea fi valorificate în zacuscă și
„Prin mesele pe care le pregătesc alte conserve. Are și un mic vis: acela
și prin produsele mele, doresc să de a cumpăra o linie semiautomată
promovez la INDAGRA județul de sterilizare a borcanelor pentru
Olt și regiunea Olteniei”, a afirmat conserve.
Mădălina Hristu, care le prepară
musafirilor mămăligă la grătar și La INDAGRA, Mădălina Hristu
friptură de oaie. și-a propus să intre în contact
cu autoritățile și să le convingă
În localitatea Giuvărăști, cultura să schimbe ceva: ar fi necesare
legumelor este o ocupație de tradiție facilități pentru ca oamenii să își
a locuitorilor și, în același timp, o cadastreze suprafețele deținute și să
sursă importantă de venit. Aici sunt le poată vinde, dacă nu le lucrează.
cultivate în special tomate și ardei, Fărâmițarea terenurilor este o
dar și castraveți, vinete, ceapă, problemă, crede tânăra. În plus, unele
usturoi, verdețuri, fasole. parcele sunt nelucrate și sămânța de
buruiană luată de vânt îi afectează și
Mădălina spune că „a tras-o ața pe cei care își îngrijesc pământul.
la țară”, unde „niciodată nu stai”.
A început să producă zacuscă și
gemuri cu câțiva ani în urmă. „Mi-
a plăcut să fac asta,” afirmă ea.
A obținut atestarea a opt produse
tradiționale, fiind totodată singurul
mic producător tradițional din județ,
înregistrat cu astfel de specialități.
„A fost foarte complicat la început,
10

13. Participarea la INDAGRA a Camerei
Agricole Caraș-Severin
Camera Agricolă Caraș-Severin tradiționale pe bază de ciuperci și cu rasa Carpatina, a rezultat Alba
participă la INDAGRA pentru a legume, produse apicole, băuturi din de Banat, o capră rezistentă și cu
șaptea oară, confirmând astfel fructe. rezultate bune, atât la lapte, cât
statutul său de partener tradițional și la carne. Este adaptată zonei și
al acestei manifestări. Ca și în anii Totodată, la standul intitulat „Casa climei și căutată de crescătorii din
precedenți, Camera Agricolă Caraș- produselor tradiționale din Banatul alte regiuni ale țării.” La INDAGRA,
Severin aduce la INDAGRA micii montan” a fost prezentat un cazan Gordana Tasits prezintă o brânză
fermieri care prepară diverse produse de țuică în miniatură, în stare de cu mărar și ardei, specifică zonei
tradiționale în gospodăriilor lor și funcționare. Banatului. El spune că lumea s-a
care au beneficiat, de-a lungul anilor, cam plictisit de aceeași prezentare
de sprijinul specialiștilor agricoli Unul dintre reprezentanții județului a brânzei, în roți mari, și-atunci
în elaborarea de proiecte pentru este Gordana Tasits, crescător de s-a adaptat, cu modele rotunde,
accesarea fondurilor europene. capre și producător de brânză și tip cașcaval, de dimensiuni reduse.
pastramă de capră. Tasits a prezentat Prezent la târgurile din zonă, Tasits
La INDAGRA, sunt promovate cinci capre Alba de Banat, o rasă spune însă că majoritatea produselor
și asociațiile înființate în județul neomologată însă ca atare până la le desface direct de-acasă și aproape
Caraș-Severin cu sprijinul Camerei această dată. „Mă tem că ne-o vor că nu face față cererii. În prezent,
Agricole, precum și cele mai lua alții înainte cu omologarea produce cam 25-30 de kilograme de
reprezentative produse bănățene. rasei,” a afirmat Tasits. „Această brânză pe zi. Din cele 150 de capre
Printre produsele specifice Banatului rasă s-a format în sute de ani, după pe care le deține, peste jumătate sunt
montan prezentate la târg se numără: venirea șvabilor în Banat, care au din rasa Alba de Banat.
brânzeturi tradiționale, produse din adus cu ei capra Nobila Germană.
carne de porc, vită și capră, preparate Prin încrucișarea acesteia din urmă Printre produsele de la standul
județului se numără caltaboșii de
capră, șușanița bănățeană, mușchiul
de capră împletit. „Românii au
început să caute carnea de capră,
pentru că este mai sănătoasă”,
spune Tasits.
Ion Pau este crescător de oi din rasa
Țurcană, varietatea Rațca, întâlnită
în efective reduse în zona Banatului,
recunoscută după coarnele răsucite,
în formă de tirbușon. Rațca face
parte din patrimoniul genetic al
României și, deși creșterea ei este
subvenționată de stat, ar fi nevoie
de măsuri suplimentare și sprijin
financiar pentru a preveni riscul
ca în câteva decenii această rasă să
dispară de pe teritoriul țării. Ion
Pau are o fermă cu 50 de oi Rațca pe
care le crește, spune el, din pasiune.
Coarnele lungi și răsucite, dispuse
lateral fac din această rasă una
extrem de pitorească. Pau spune că,
din informațiile pe care le are, în
România nu mai există decât 1 000
de oi Rațca.
11

14. România rurală – Nr. 6
Asociația Crescătorilor de Bovine pentru
Carne din România - la început de drum
În România există puține ferme care pentru carne, dar și pentru a ar putea spori. Pășunile din zonele
cresc bovine pentru carne, spune cunoaște alți crescători, Asociația muntoase, mai greu accesibile, unde
Dumitru Grigorean, președintele participă la INDAGRA, aducând și colectarea laptelui implică dificultăți,
Asociației Crescătorilor de Bovine câteva exemplare din rasele pe care ar putea fi valorificate pentru
pentru Carne. le deține. creșterea animalelor de carne.
Asociația, înființată anul acesta, Dumitru Grigorean spune că România Totodată, spune Dumitru Grigorean,
reunește 37 de membri din nouă ar trebui să sprijine dezvoltarea crescătorii de animale trebuie să
județe din nordul Moldovei și al acestui sector, ținând cont de deficitul aibă în vedere faptul că din 2015
Ardealului. Împreună, membrii de carne de vită înregistrat pe piața dispar cotele de lapte în UE. Astfel,
asociației dețin 3 600 de capete din Uniunii Europene. „Există o cerere marii producători de lapte vor putea
rase foarte căutate pentru carnea lor, foarte mare în Europa, iar țările UE produce oricât și se vor extinde.
cum ar fi Charolais și Limousin, dar importă în momentul de față peste România și-așa nu prea are lapte
și metiși obținuți din încrucișarea 200 de mii de tone de carne pe an. conform și importă masiv. Șansele
raselor autohtone cu rase de carne. Dacă România ar veni cu o strategie crescătorilor de animale de a vinde
Unii membri exportă în Olanda, de dezvoltare a acestui sector, am lapte după 2015 vor scădea, este de
Spania, Austria – dar efectivele avea piață de desfacere.” părere Dumitru Grigorean, și doar
sunt deocamdată destul de reduse și firmele mari vor supraviețui.
nu pot asigura livrări însemnate la Președintele asociației consideră
export. că mai ales crescătorii de animale „Participarea la INDAGRA este
din zonele de munte ar putea să se foarte importantă pentru noi.
Pentru a atrage atenția asupra reorienteze spre creșterea bovinelor Sperăm să ne întâlnim cu alți
potențialului de dezvoltare a pentru carne, și nu pentru lapte, crescători de bovine din țară. În
sectorului de creștere a bovinelor fiindcă în acest fel și veniturile lor momentul de față, nimeni nu știe
exact câți suntem, ce efective avem la
nivel național. Este foarte util să ne
cunoaștem, să putem face o evaluare
a potențialului și a efectivelor. În
acest fel, putem lupta cu toții pe
același front, putem începe să ne
cristalizăm solicitările. Dacă nu
știm să ne organizăm, să venim cu
sugestii, nu putem să cerem MADR
să ne ajute.”
Dumitru Grigorean speră că anul
viitor asociația pe care o conduce
va înființa grupuri de producători
zonale, atestate de minister.
Consideră totodată că subvențiile
acordate sectorului de creștere a
animalelor pentru carne sunt extrem
de importante, în special în condițiile
în care prețul cerealelor necesare
hranei animalelor a crescut, iar prețul
la care este achiziționată carnea în
viu de către abatoare a scăzut cu 20%.
În ceea ce privește sprijinirea
grupurilor de producători, Dumitru
Grigorean crede că finanțările
nerambursabile acordate în acest
moment, de 2-5% din valoarea
12

15. comercializată prin grup, nu ar fi În acest caz, ar fi nevoie de puncte Dumitru Grigorean a început să
suficiente pentru crescătorii de bovine de colectare a animalelor, ceea ce crească vaci pentru carne acum
pentru carne. „Pentru sectorul nostru implică și costuri de transport și trei ani. Împreună cu un prieten,
ar fi nevoie să ajungem la 10%”, de construcție a unor adăposturi. a importat din Franța 30 de vaci
spune el. „Grupurile de producători Dar, dacă am reuși să nu vindem la Charolais. Consideră că este însă
ar putea fi înființate prin asocierea export în viu, ci carcase, în țară ar la început. O fermă de vaci pentru
crescătorilor din două-trei județe intra mai mulți bani, iar abatoarele carne se dezvoltă mai greu decât una
învecinate. ar avea și ele de lucru.” vegetală, spune el.
13

16. România rurală – Nr. 6
Fermă de creștere a cailor lipiţani, pentru
sport cu atelaje
de 50 - 60 de capete şi corespund
cerinţelor de creştere şi exploatare
a cabalinelor: grajduri, manej,
magazie, fânar.
Sportul cu atelaje, de la pasiune
la carieră
Pasiunea pentru cai a domnului
Bartha este veche. Cu 18 ani în urmă,
Robert Bartha a început să participe
la concursuri în cadrul probelor de
atelaje cu doi cai, cea mai elegantă şi
spectaculoasă ramură a sporturilor
hipice, denumită şi „opereta
sporturilor ecvestre”. Concursurile
oficiale durează mai multe zile,
având trei probe principale: dresajul
împreună cu prezentarea, maratonul
şi obstacolele.
„Am participat la multe concursuri
naţionale şi internaţionale: am fost
campion naţional o dată, de trei ori
vicecampion, am fost prezent timp
de zece ani la Campionatul Naţional
şi de trei ori am fost reprezentantul
Robert Bartha a adunat de-a lungul de Jos, în judeţul Braşov şi cea de României, la Campionatul Mondial,
vieţii o experienţă demnă de invidiat la Beclean, din judeţul Bistriţa- la proba de atelaje cu doi cai”, îşi
în ceea ce priveşte creşterea şi Năsăud”, povesteşte domnul Robert aminteşte domnul Bartha.
ameliorarea rasei de cai lipiţani. Bartha, inginer în Zootehnie.
În anii de activitate, s-au adunat
Bazele fermei sale au fost puse A urmat o perioadă de căutări pentru peste 90 de competiţii care au dus
în anul 1992, atunci când au fost găsirea unei suprafeţe de teren la perfecţionarea specialistului de
achiziţionate, de la Herghelia adecvate desfăşurării activităţii de acum.
Sâmbăta de Jos, două iepe din creştere a cabalinelor şi agroturism.
rasa Lipiţan şi a luat în custodie doi La începutul activităţii sportive
armăsari de montă publică, pentru „Am construit o fermă nouă care a lui Robert Bartha, problemele
iniţiere în sportul cu atelaje. se întinde pe mai bine de 45 ha. sportului hipic cu atelaje erau legate
Totul s-a făcut prin efort propriu. de „componenţa” atelajului şi de
„Mă ocup de creşterea lipiţanilor În cadrul fermei se găsesc în acest modul de procurare a trăsurilor şi
pentru sportul cu atelajele. Am un moment cincisprezece iepe mame, harnaşamentelor: iniţial se făceau
mare ataşament faţă de aceşti cai trei armăsari pepinieri, armăsari achiziţii de tineret metis; în ceea
datorită rezultatelor sportive pe de montă publică şi aproximativ ce priveşte atelajele, cele de atunci,
care le au şi deoarece este o rasă treizeci de capete de tineret aferent. extrem de rudimentare, nu seamănă
locală, din zona judeţelor Braşov şi În plus, ferma mai are cincisprezece deloc cu cele folosite în competițiile
Covasna; caii lipiţani sunt crescuţi la cai sportivi şi de agrement”, explică de azi.
Sâmbăta de Jos de peste 150 de ani. Robert Bartha.
În prezent, în România funcţionează La ferma domnului Robert Bartha
doar două herghelii care cresc rasa Construcţiile existente sunt noi, există o „pensiune” pentru cai unde
Lipiţan: herghelia de la Sâmbăta concepute pentru un efectiv mediu aceştia sunt formaţi pentru echitaţie
sau atelaje.
14

17. „Ne ocupăm de pregătirea cailor «Lipicai», avem şapte-opt cai pe împrejurimilor, petreceri pentru
pentru competiţii şi am trecut de care îi folosim pentru a organiza familii sau grupuri de copii, partide
la atelajele cu doi la cele cu patru trasee şi tabere ecvestre pentru de pescuit şi picnicuri, întreceri
cai. Fiul meu este vicecampionul copii; avem şi şcoală de echitaţie, sportive distractive, degustări de
României la atelaje cu patru cai. unde se desfăşoară activităţi de bucate tradiţionale ale zonei.
Avem manej acoperit care asigură agrement şi specifice vieţii la ţară:
toate condiţiile, indiferent de sezon”, furajare animale, curăţenie boxe, INDAGRA 2012
explică fostul campion. antrenamentul cailor”, spune în
încheiere domnul Bartha. Robert Bartha a participat anul
acesta la INDAGRA ca reprezentant
Diversificarea activităţii prin Pensiunea este situată sub acoperişul al Asociaţiei Crescătorilor Particulari
agroturism şi agrement manejului şi are o capacitate de de Cai Lipiţani, asociaţie din care fac
cazare de 14 locuri. parte 90 de persoane, cu un efectiv de
Ferma domnului Bartha este situată 700 de cai lipiţani.
lângă Curbura Carpaţilor, la 20 de Turiştilor care îi calcă pragul, li
km de Braşov, într-o oază de linişte, se pun la dispoziţie următoarele Robert Bartha a participat cu atelajul
în mijlocul naturii. servicii şi activităţi: plimbări cu de patru cai lipiţani al familiei şi cu
„În pensiunea noastră agroturistică, trăsura sau cu sania pentru vizitarea doi ponei de agrement.
Rasa de cai Lipițan
Rasa de cai Lipiţan este cea mai veche dintre rasele moderne de cai din Europa. Cu o istorie de peste 400 de ani, Lipiţanul
face parte din categoria cailor de sânge spaniol. Aceste cabaline erau folosite în armată, de nobilii de la curţile regale şi
pentru serviciile poştale. Numele rasei vine de la Herghelia Lipizza (situată în Slovenia de astăzi), înfiinţată în anul 1580
de casa regală austriacă.
Primele exemplare de Lipiţan au fost aduse în România în anul 1874, la Herghelia de la Sâmbăta de Jos - Făgăraş, într-o
zonă în care clima era asemănătoare cu cea din localitatea de origine. Astăzi, caii din rasa Lipiţan din România sunt crescuţi
într-un efectiv destul de omogen, pentru a se evita consangvinizarea.
Cinci din cele şase “linii de sânge”, formate în cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, s-au păstrat până în zilele
noastre, şi anume: Pluto, Conversano, Neapolitano, Maestoso şi Favory.
Lipiţanul este un cal cu o conformaţie armonioasă şi mers elegant; este blând, docil şi cu temperament vioi. Datorită
eleganţei sale şi temperamentului, Lipiţanul este principala rasă care se utilizează la marile școli de dresaj academic din
lume, cum ar fi Şcoala Spaniolă de Echitaţie de la Viena.
15

18. România rurală – Nr. 6
Creşterea oilor Karakul de Botoşani
- o tradiţie de familie
Creşterea ovinelor şi caprinelor este
o tradiţie moştenită din familie de
domnul Ionică Nechifor, inginer
în Zootehnie din Botoşani. Este un
specialist în domeniu, dedicat acestei
ocupații.
Obişnuit cu creşterea oilor încă din
copilărie, el face parte din familia
crescătorilor de oi din comuna
Unţeni.
„E o tradiţie pe care am ţinut, în
mod special, să o duc mai departe”,
povesteşte domnul Nechifor. „Ceilalţi
fraţi nu şi-au dorit să lucreze în
acelaşi domeniu, doar mie mi-a
plăcut. Părinţii şi bunicii au fost
renumiţi în zonă pentru creşterea
ovinelor, în special a celor din
rasa Karakul de Botoşani, rasă
omologată în anul 1988.”
Domnul Nechifor îşi aminteşte cu
drag de părinţii care i-au insuflat
dragostea pentru animale: „Îmi
amintesc de modul în care analizau
exemplarele şi cum, pe marginea
discuţiilor, se înnodau şi alte
poveşti, cum reînviau episoade din rasă ameliorată pentru producţia de „Brânzeturile din zona noastră
istoria familiei. Bunicul meu vorbea lapte. În afară de oi, Ionică Nechifor sunt foarte apreciate la nivel
despre bunicul lui şi despre oile pe creşte şi câteva exemplare de capre naţional. Prin această certificare,
care acesta le avea. Erau poveşti din rasa Alpina Franceză, apreciată au de câştigat şi producătorii,
care meritau ascultate”, spune pentru producţia de lapte şi pentru şi consumatorii care vor putea
proprietarul fermei. frumuseţea ei. cumpăra produse cu adevărat
tradiţionale, la un preţ corect”.
După finalizarea studiilor în
Zootehnie, Ionică Nechifor a pus Atestarea produselor Ca parte componentă a reţetelor
bazele unei ferme, astăzi prospere, tradiţionale – un câştig pentru pentru caş şi brânză sărată, se
preocupându-se permanent de producători şi consumatori foloseşte cheagul natural, rezultat
îmbunătăţirea tehnologiei de în urma sacrificării mieilor: „Prin
ameliorare a rasei de ovine Karakul Ionică Nechifor valorifică eficient utilizarea acestuia, perioada de
de Botoşani. Ferma sa cuprinde în produsele obţinute. Un motiv de garanţie a produselor este mult mai
prezent câteva sute de oi Karakul, oaie bucurie a fost atestarea primită din mare”, explică domnul Nechifor.
care a devenit o marcă a zootehniei partea Ministerului Agriculturii
botoşănene, câştigând numeroase şi Dezvoltării Rurale pentru trei
premii la expoziţiile naţionale şi produse tradiționale: Caș de oaie Proiecte de viitor
internaţionale. Botoșani, Urdă de oaie Botoșani și
Brânză sărată de oi Botoșani. Ferma se află la şase km de Botoşani.
În urma unei călătorii recente, Ionică Pentru a crea lanţul complet al
Nechifor s-a întors din Germania Pasul următor este obţinerea unei afaceri, domnul Nechifor se
cu 30 de exemplare de oi din rasa recunoaşterii europene a calităţii pregăteşte să finalizeze o pensiune de
Friză, considerată cea mai bună acestor produse: care se va ocupa fiica sa, studentă la
16

19. Zootehnie. Ea a depus deja un proiect dorit să fac ceva special, să vin cu şi faptul că a fost numit preşedinte
prin Măsura 112 „Instalarea tinerilor lucruri noi. Am vrut să vin cu câteva al Asociaţiei Crescătorilor de Ovine
fermieri” şi doreşte să continue exemplare de oi din rasa Karakul şi şi Caprine „Moldoovis Botoşani”,
tradiţia familiei. cum până acum nu am văzut Frize la organizaţie care coordonează
INDAGRA, sper să aduc măcar cinci Registrul genealogic pentru efectivul
Participarea la INDAGRA exemplare pentru a fi cunoscute de naţional de ovine din rasa Karakul de
cei interesaţi.” Botoşani. El este şi membru fondator
De 10 ani încoace, domnul Ionică al Federaţiei crescătorilor de ovine
Nechifor participă an de an la O recunoaştere a muncii de o viaţă şi şi caprine „Romovis” şi director de
INDAGRA. „Anul acesta mi-am a seriozităţii domnului Nechifor este cabinet al preşedintelui Autorităţii
Sanitar-Veterinare din Botoşani.
Rasa Friză (în germană Ostfriesisches Milchschaf „oaia friză de lapte”) este o rasă de oi de culoare albă, cu coada scurtă,
originară din Insulele Frizice de est din Germania. Este căutată pentru producția de lapte, între 300-500 litri pe an, cu un
conținut de grăsime de 6,4%. Oaia friză (sau frizonă) este o rasă prolifică, adecvată pentru turme mici. Greutatea oii poate
ajunge până la 70 kg. Producția medie anuală de lână este de 6 kg. În România este puțin răspândită și folosită pentru
încrucişarea de infuzie cu rasa Țurcană.
Rasa Karakul este descendentă din Ovis vignei arker, supusă creşterii şi ameliorării pe o perioadă de 50 de ani, precum
şi adaptării la condiţiile din ţara noastră. Se creşte, în special, în zonele de câmpie din nord-estul ţării. Culorile sale cele
mai frecvente sunt: negru, brumăriu, cafeniu şi, mai rar, argintiu sau auriu. Este o oaie cu o constituţie robustă spre fină,
cu trupul în formă de pară, capul alungit şi uscăţiv, iar profilul feţei uşor convex, în special la masculi.
Berbecii Karakul se folosesc la încrucişarea cu oi din rasa Ţurcană neagră sau brumărie.
Este o rasă care se exploatează pentru pielicelele mieilor și producţia de lapte.
17

20. România rurală – Nr. 6
Asociaţia Crescătorilor de Vaci
„Bălţata Românească” Tip Simmental
în vreme ce partea de control oficial
este suportată o parte de fermieri, iar
restul de către statul român.
În prezent din asociaţie fac parte 11
fermieri. Însă activitatea asociaţiei
nu se rezumă doar la aceşti 11 membri
activi, ci şi la cele aproximativ 150
de ferme colaboratoare şi cinci
asociaţii mari din judeţele Covasna,
Hunedoara, Olt, Sibiu şi Mureş.
Pe lângă cele enumerate, Asociaţia
din Hărman realizează o importantă
colaborare cu Asociaţia Crescătorilor
de Vaci Holstein-Ro. Aceştia conduc
cartea de rasă pentru Holstein, făcând
controlul oficial şi înregistrarea la
cartea de rasă Holstein. Raul Bularca
- directorul executiv al asociaţiei -
afirmă: „Ideea de bază este să fie o
singură carte de rasă pentru fiecare
rasă în parte din România, pentru ca
fermierii să fie uniţi, să aibă interese
şi dorinţe comune.”
Din luna decembrie a anului
2011, Asociaţia Crescătorilor de
Vaci „Bălţata Românească” Tip
Înfiinţată de un an și jumătate, fie de carne. Atât masculii, cât şi
Simmental este singura asociaţie
Asociaţia Crescătorilor de Vaci femelele acestei rase se pot valorifica
din România membră ICAR
„Bălţata Românească” Tip ușor, având o greutate mai mare faţă
(International Committee for Animal
Simmental, având sediul în de alte rase şi fiind mult mai căutați
Recording), controlul şi înregistrările
Hărman, judeţul Braşov, urmăreşte pe piaţa de producţie a cărnii.
fiind efectuate în concordanţă
conducerea cărţii de rasă pentru
cu metodologia ICAR şi cu
Bălțata românească şi efectuarea
echipamentele de măsurare agreate
controlului oficial al producţiei în Despre Asociaţia ICAR. Astfel, rezultatele obţinute,
fermele care optează pentru acest
Crescătorilor de Vaci implicit certificatele de origine, sunt
serviciu.
„Bălţata Românească” recunoscute pe plan mondial.
Tip Simmental
Pentru anul 2013, Raul Bularca
De ce rasa Bălţată declară că asociaţia şi-a propus deja
În prezent, Asociaţia Crescătorilor
Românească? de Vaci „Bălţata Românească” Tip dublarea fermelor şi a efectivului de
Simmental efectuează controlul în 40 animale. În luna noiembrie a acestui
Pentru că pornind de la an se vor da primele rezultate ale
de ferme. Astfel se urmărește sporirea
caracteristicile specifice acestei controlului oficial şi o imagine a
interesului general pe care fermierii îl
rase mixte provenite din familia performanţelor înregistrate de rasa
vor avea faţă de creşterea taurinelor
Simmental şi anume masivitatea şi Bălţată Românească la nivel național.
şi, implicit, pentru producţia de lapte
producţia de lapte şi carne, ne putem Până la această oră, Asociaţia
şi carne.
da seama de avantajele înregistrate. Crescătorilor de Vaci „Bălţata
Astfel, fermierul deţinător de bălţate Românească” Tip Simmental deţine
Legat de serviciile de carte de rasă,
româneşti va avea posibilitatea de a aproape 500 de certificate de origine,
asociația precizează faptul că ele
se orienta fie spre producţia de lapte, solicitate de fermieri, care ajută la
sunt oferite în mod integral de stat,
18

21. certificarea valorii animalelor din pe piaţa românească, mai există şi „La INDAGRA aşteptăm ca din ce
ferme, conducând astfel la obţinerea solicitări din alte ţări, care însă nu în ce mai mulţi fermieri să vadă ce
unui preţ avantajos de vânzare. pot fi onorate. Motivul? „Nu putem avem, ce promovăm şi sperăm să
onora solicitările venite din afară obţinem mai multe contracte de
Continuând pe această direcţie deoarece sunt cerute cantităţi foarte colaborare.”
a vânzării, pe lângă serviciile mari. Însă, pe viitor, sperăm să
prezentate, membrii asociaţiei vând putem rezolva acest aspect şi să
către alţi fermieri viţei, junici de profităm din plin”, a declarat Raul
reproducţie şi vaci. Deşi în prezent Bularca.
asociaţia se axează pe solicitările de
19

22. România rurală – Nr. 6
INDAGRA 2012 - Profil de fermier
Nicolae Radocea – pieţe de desfacere a laptelui de oamenii trebuie să înveţe să
crescător de bivoliţe bivoliţă, Nicolae Radocea a devenit consume produse sănătoase şi
crescător de bivolițe în 2008. În să se îndrepte spre produsele
„Oamenii vor simţi nevoia același an a reuşit să beneficieze de din lapte de bivoliţă.”
bivoliţei când laptele acesteia o măsură alocată creşterii animalelor
va fi pe cale de dispariţie şi astfel în zona de munte prin care primea
se va schimba şi atitudinea faţă 187 euro pentru fiecare din cele trei Ioan Adrian Trâmbițaș –
bivoliţe deţinute la acea vreme.
de creşterea şi exploatarea crescător de păuni
bivolițelor pentru lapte.”
Astăzi, Nicolae Radocea deţine patru
„Păunii îmi oferă o linişte
Povestea lui Nicolae Radocea şi a bivoliţe adulte, după ce anul trecut
sufletească şi aşa m-am decis
pasiunii sale în creşterea bivolilor a vândut șapte capete unui arhitect
să investesc şi să mă ocup de
a început în copilărie. La vârsta cunoscut din ţară, dovadă că bivolii
creşterea lor”.
de patru ani s-a confruntat cu o încă mai sunt căutaţi. Produsele
problemă medicală, intoleranţa faţă lactate obţinute sunt comercializate
Ioan Adrian Trâmbițaș din Săcele,
de laptele de vacă. De-atunci, avea să pe piaţa locală sau la diverse târguri.
Brașov, a început să crească păuni
descopere gustul laptelui de bivoliţă. Zona Făgăraşului este una cu tradiție
acum șase ani. Păunii vânduţi ajung
în ceea ce privește consumul de
la persoane cu un venit mediu spre
„Am început să cresc bivoliţe produse lactate de bivoliţă, aşa că
mare, care locuiesc la curte, având
pentru lapte şi pentru sufletul acea piaţă se dovedeşte a fi cea mai
astfel un spaţiu suficient pe care îl
meu.” profitabilă. Dar şi la nivel naţional,
pot dedica păunilor. Vânzări foarte
Nicolae Radocea este de părere că s-ar
bune se realizează către proprietarii
„Bivolul este un animal docil, ataşat putea vinde foarte bine dacă ar putea
de pensiuni turistice şi agroturistice.
de stăpân şi răspunde perfect beneficia de o promovare mai bună
De asemenea, veniturile mai cresc şi
nevoilor mele personale vizavi de a produselor, deoarece, „în afara
ca rezultat al participării la diverse
producţia lactată.” Observând o untului, niciun produs din lapte de
târguri şi expoziţii cu vânzare
tendinţă de îmbătrânire a forţei de vacă nu se compară cu produsele
organizate de Ministerul Agriculturii
muncă şi o promovare, poate prea obţinute din lapte de bivoliţă”.
sau de catre APIA (Agenţia de Plăţi
mare, de care beneficiau produsele şi Intervenţie pentru Agricultură). O
din lapte de vacă, dar şi lipsa unei „Vin la INDAGRA să trag şi un
mare dezamăgire pe care o resimte
semnal de alarmă pentru că
20

23. domnul Trâmbiţaş provine şi din „Îmi place să mă descurc devenind un exemplu al reuşitei în
lipsa ajutoarelor pentru crescătorii singură şi să merg pe picioarele domeniul creşterii prepeliţelor.
de păuni. „Guvernul nu alocă deloc mele. Cât am, atât investesc.”
subvenţii pentru crescătorii de „Şi acum, ca şi la celelalte 11
păuni din cauza faptului că păunii Încă de la început s-a dorit a fi o participări la INDAGRA, îmi doresc
sunt incluşi în categoria - alte afacere de familie şi, spune doamna să îmi fac cât mai multe contacte
specii. Aşteptările mele sunt destul Popescu, n-a fost niciodată interesată şi noi clienţi şi să le explic despre
de mici că ceva se va schimba, din să acceseze anumite măsuri sau să creşterea prepeliţelor.”
cauza situaţiei financiare cu care ne beneficieze de subvenţii. Astăzi,
confruntăm.” veniturile sunt asigurate de
comercializarea produselor: ouă
proaspete, ouă marinate, prepeliţe
Silvia Popescu, vii, servicii de consultanţă în
creşterea prepeliţelor etc. Principala
crescătoare de prepeliţe
piaţă de comercializare a produselor
este în zona Argeşului, unde a devenit
Cu o vechime de 12 ani în creşterea
foarte cunoscută. De asemenea,
prepeliţelor, doamna Silvia Popescu
vânzări foarte bune se realizează şi cu
este numai zâmbet când vorbește
ajutorul medicilor care recomandă
despre ceea ce face. Silvia Popescu
ouăle de prepeliţă drept tratament
are aproximativ 800 de prepeliţe
pentru diverse afecţiuni.
de care se ocupă în curtea casei sale
din satul Mălureni, judeţul Argeş.
De-a lungul anilor, Silvia Popescu
Acolo locuieşte de aproximativ un an.
a participat la mai multe târguri şi
Până atunci, s-a ocupat de creşţerea
expoziţii de profil, emisiuni televizate,
prepeliţelor în Siliştea Snagovului.
21

24. România rurală – Nr. 6
Ateliere de artă şi meşteşuguri organizate
de RNDR la INDAGRA 2012
În cadrul Târgului internaţional de aluatul, scaune, coveţi etc. tradiţionale florale şi animale”, copiii
produse şi echipamente în domeniul au învăţat de la Ilinca Damian să
agriculturii, horticulturii, viticulturii În cadrul atelierelor de lucru lucreze în stil tradiţional cronicar.
şi zootehniei – INDAGRA, Unitatea „Ceramică de Cucuteni”, cu o durată
de Sprijin a Reţelei Naţionale de de o oră şi jumătate, copiii au modelat „Am propus ca la fiecare atelier să
Dezvoltare Rurală (USR) a organizat diverse obiecte: ciupercuţe, animale, participe câte zece copii care vor
pentru copii, în pavilionul H3, în globulețe de atârnat în pomul de primi bucata de lemn deja pregătită
perioada 31 octombrie – 3 noiembrie iarnă, etc. şi având contururile desenate. Se
2012, ateliere de artă şi meşteşuguri folosesc culori tempera şi emulsie
tradiţionale. „Au făcut şi coşuleţe în care puneau de ou pentru a respecta cât mai
merinde pentru bunicuţa, un obiect mult tehnica originală de pictură.
Astfel, USR și-a propus să apropie sau un animal lucrat de ei, realizarea Se lucrează foarte simplu, în tonuri
tinerele generaţii de meşteşuguri, obiectului fiind însoţită întotdeauna plate. La finalul atelierului, copiii
tradiţii, obiceiuri şi ritualuri străvechi de o poveste incitantă”, povesteşte pot păstra panourile de lemn pe care
româneşti. Jorj Dumitriu, coordonatorul le-au pictat.”
atelierului.
Coordonatorii acestor ateliere sunt Modelele alese de pictoriţă sunt: flori,
meşteri populari cunoscuţi, de la care Folosind tehnica vaselor neolitice, animale fantastice şi păsări, preluate
copiii învaţă arta olăritului şi motivele elevii de gimnaziu reușesc „să ridice” din motivele tradiţionale româneşti
străvechi ale Culturii Cucuteni sau să câte un vas din suluri de lut puse sau din ornamentele manuscriselor
picteze în stil tradițional cronicar. De succesiv unul peste altul. şi care se regăsesc şi în pictura
asemenea, copiii descoperă o serie de bisericilor şi în decorul icoanelor.
tehnici şi informaţii despre ritualuri Aflăm despre copiii participanţi că
și obiecte de rit, precum și despre „au imaginaţie, idei foarte bune şi La „Șezătoarea maramureșeană
mobilierul şi uneltele tradiţionale lucrează foarte frumos, uneori mai din Botiza”, coordonată de Iulia
din bucătăria românească, realizate frumos decât adulţii”. Corău, meşter popular din judeţul
din lemn, cum ar fi linguri de diferite Maramureş, copiii au învățat arta
dimensiuni, sucitoare de întins La atelierul „Pictură pe lemn - motive ţesutului la război şi alte îndeletniciri.
22

25. „În atelierul organizat de mine, le vechi simboluri româneşti: spirala necesare alungării forţelor malefice.
vorbesc copiilor de drumul lânii, de evoluţiei, coloana infinitului, floarea
cum aceasta se transformă într-un vieţii sau motive antropomorfe. Şapte copii şi doi studenţi de la
covoraş, un ciorăpel sau un pulover. Centrul Cultural „Miron Cristea”
Îi învăț să toarcă, cum să țină fusul În cadrul atelierului „Identitate din Miercurea Ciuc le-au arătat
și furca şi cum se deapănă lâna de pe culturală – tradiţii, obiceiuri şi preșcolarilor şi elevilor cum să
vârtelniță. Le arăt şi cum se ţese în ritualuri străvechi româneşti”, încondeieze ouă, să picteze pe sticlă
război”, explică meşterul popular. organizat de Ana Armeanu, expert şi pe lemn, să brodeze, să coasă şi,
în cadrul Departamentului de nu în ultimul rând, să folosească
Copiii învaţă şi despre firele folosite Promovare al USR, copiii lucrează războiul de ţesut.
la ţesut şi cum sunt vopsite în culori obiecte de rit şi au învățat despre
naturale, obţinute prin metode credinţe străvechi şi ritualuri Coordonatoarea atelierului a
tradiţionale din frunze de ceapă, româneşti precreştine: despre declarat: „Prin activităţile noastre
pelin, tei, nuc, măr, ceai negru, Caloian - ritual de invocare a ploii, în cadrul cercului, copiii sunt
sunătoare, urzică etc. practicat în vreme de secetă sau în învăţaţi să conştientizeze ce dar şi
zilele de după Paști, dar şi despre ce datorie grea şi sfântă au, aceea
Şcolarii şi preşcolarii care au Iele, făpturi feminine supranaturale de a transmite mai departe tezaurul
participat la atelierul „Împletituri întâlnite în mitologia românească bogat al meşteşugurilor tradiţionale.
din sfoară de cânepă” au învățat sau despre Păzitul Usturoiului de Sf. Copiii şi tinerii sunt icoana vie a
să confecţioneze un lingurar din Andrei, obicei prin care se presupune satului românesc. Dacă îi creştem
sfoară de cânepă şi să recunoască că usturoiul este înzestrat cu calităţile frumos, lumea va fi mai frumoasă”.
23