1. Statul medieval și instituţiile sale
Clasa: a VIII-a
Unitatea de învãţare: Întemeierea statelor medievale româneşti
Tipul lecţiei: Lecţie de predare-învăţare –evaluare
Nr. de ore alocate: 5
Competenţe specifice:
1.2 Utilizarea termenilor istorici specifici faptelor istorice din spaţiul românesc în Evul
Mediu, în diferite situaţii de comunicare (scrisă sau orală)
3.1. Localizarea în timp şi spaţiu a faptelor din istoria românilor, desfăşurate în Evul Mediu, pe
baza surselor istorice
3.3. Analizarea unui fapt istoric din istoria românilor în Antichitate sau în Evul Mediu, pe baza
surselor istorice
3.4. Compararea informaţiilor din surse istorice, referitoare la un aspect al civilizaţiei
româneşti în Evul Mediu, în vederea acceptării unor puncte de vedere diferite
3.5 Recunoaşterea relaţiilor de cauzalitate, în surse istorice date, referitoare la fapte istorice
din istoria românilor, în Evul Mediu

2. Planul unitãţii de ȋnvãţare:
Formaţiuni politice
românești și statele
vecine
Transilvania de la Instituții
Statul medieval și
voievodat la medievale
instituţiile sale
principat românești
Ȋntemeierea
statelor
medievale Ţara
Româneascã,
Moldova și
Dobrogea

3. 1.Formaţiuni politice românești și statele vecine
Organizarea societãţii medievale românești a avut ca punct de
plecare obștea sãteascã(satul),o comunitate de agricultori,crescãtori
de animale și meștegurari,ce exprimã caracterul sedentar al
strãmoșilor noștri.Transformãrile demografice și economice din obști
au deschis evoluția spre structuri noi:cnezate de
vale,voievodate,pãrti componente ale “tãrilor”,care acopereau ȋntreg
pãmântul românesc..Acest proces poate fi definit sintetic și sugestiv
prin formula ”de la sat la stat”.
Primele informații despre organizarea politicã ȋncepãtoare a
românilor se referã la Transilvania. Faptele ungurilor ,lucrarea lui
Anonymus,menționeazã trei voievodate românești la sfârșitul sec. al
–IX și ȋnceputul sec. al-X-lea: cel al lui Menumorut(cu reședința la
Biharea),al lui Glad(cu sediul ȋn Banat) și cel al voievodului Gelu(pe
Someș,la Dãbâca).Cronica descrie luptele duse de maghiari
ȋmpotriva românilor,menținându-i ca fiind cei mai vechi locuitori ai
Transilvaniei.Ȋn sec. al-XI-lea,ȋn Legenda Sf.Gerard
sunt menţionate alte douã voievodate:cel al lui Gyula(cu centrul la Bãlgrad) și cel al lui Ahtum(cu reședinţa la urbs
Morisena =Cenad),ambii purtând lupte cu regalitatea de la Buda.
Cât privește spațiul carpato-nistrean,formaţiunile politice prestatale ni se relevã mai mult pe cale narativã:izvoare
poloneze,germane atestã o Valahie ȋn Moldova de Nord;cronici vechi rusești scriu despre “Ţara Berlad”,ȋn sec. al-XII-lea,și
despre o populație româneascã sub numele de “berladnici” aflatã ȋn centrul Moldovei; tot o cronicã ruseascã din sec.al-
XIII-lea situa ȋn nordul Moldovei pânã la Nistru “Ţara bolohovenilor”;documente ale cancelariei maghiare și papale
consemneazã pentru secolul al-XIII-lea o “țarã a brodnicilor” și una a”volohilor”.Alte formaţiuni sunt
denumite”țãri”,”codri”,”câmpuri’,precum Ţara Sipeniţului,Câmpul lui Dragoș,Codrii Herţei,Codrii Cosminului.
Ȋn teritoriul viitorului stat Ţara Româneascã, Diploma cavalerilor ioaniţi (1247)menţioneazã cinci formaţiuni politice: Ţara
Severinului,cnezatele lui Ioan și Farcaș,voievodatul lui Litovoi și voievodatul lui Seneslau.Nici teritoriul dintre Dunãre și
Mare nu face excepţie: ȋncepând din sec.al-X-lea avem știri despre unii feudali,probabil fruntași politici-jupan Dimitrie(al
cãrui nume figureazã pe o inscripţie slavonã descoperitã la Mircea Vodã) și jupan Gheorghe(inscripţie descoperitã ȋn
bisericuţa de la Murfatlari).Scriitoarea bizantinã Ana Comnena ȋnregistreazã ,pentru sfârșitul sec. al-XI-lea,”oameni mai de
seamã”,precum Tatos,Sestlav și Saccea,care stãpâneau cetãți precum Dristra(Silistra) , Vicina,și,de asemenea,,pe”un
oarecare Pudilã,fruntaș al vlahilor”.

4. Fisã de lucru FIȘÃ DE LUCRU
Urmăriţi pe hartă şi
grupați pe regiuni
principalele
formaţiuni politice
din spaţiul intra și
extracarpatic.
Secolul Transilvania Ţara Româneascã Ţara Moldovei Ţara Dobrogei
IX
XI
XIII

5. 2. Transilvania de la voievodat la principat
Ţara Transilvaniei s-a constituit ca voievodat ȋntr-un mod particular
și a avut o situaţie cu totul proprie pânã cãtre jumãtatea sec al-XVI-
lea. Identificãm ȋn formarea și evoluţia acesteia mai multe etape.
O primã etapã este cea a voievodatelor românești menționate la
sfârșitul sec.al IX-lea și ȋnceputul celui urmãtor ȋn Gesta
Hungarorum: cele ale lui Menumorut,Gelu și Glad,rezistente un timp
la cucerirea inițiatã de regalitatea maghiarã.Ȋn sec. al XI-lea se
constatã un proces de unificare,izvoarele narative ȋnregistrând douã
voievodate ȋn locul celor trei anterioare:unul ȋn Banat condus de
Ahtum ,celãlalt al lui Gyula,”duce mare și puternic”,’foarte ȋntins și
foarte bogat”,depãșind limitele celui condus anterior de Gelu.
Urmașul lui Gelu ȋn Ţara Ultransilvanã va intra ȋn conflict cu regele
maghiar Ştefan I,motivul fiind refuzul voievodului de a ȋmpãrtași
catolicismul. Ştefan I a cãutat sã-și extindã stãpânirea ȋn
Transilvania purtând razboi ,ȋn 1002-1003,cu cãpeteniile de aici. Ȋn a
doua jumãtate a sec. al-XI-lea și la ȋnceputul celui urmãtor,regii
arpadieni și-au impus stãpânirea asupra unei pãrți a
Transilvaniei(cucerirea maghiarã va atinge arcul carpatic pe la
1200,iar Maramureșul ȋn sec. XIV).
Ȋn aceastã etapã,regalitatea maghiarã a ȋncercat sã impunã principatul, ȋnsã fãrã sorți de izbândã,instituția fiind strãinã de
realitãțile Transilvaniei. A fost nevoie de peste un secol ca regii maghiari sã organizeze câteva comitate ardelene ȋn jurul
unor cetãți,cea mai veche mențiune documentarã fiind Bihorul(1111).
Pentru consolidarea stãpânirii maghiare s-au fãcut colonizãri.Mai ȋntâi secuii,care au fost aduși pentru strajã la Carpați fațã
de primejdia cumanã ce venea dinspre Moldova,colonizând Bihorul,pãrțile Târnavelor și marginea rãsãriteanã a
Transilvaniei.
Sașii ,neam vrednic,ȋnzestrat și harnic,au colonizat pãrțile Albei și Hunedoarei,Sibiul,zona Bistriței și a Rodnei,Ţara Bârsei
și ȋn cele din urmã pãrțile Sighișoarei și a Mediașului.Cavalerii Teutoni au fost aduși ȋn Ţara Bârsei de regele maghiar
Andrei al-II-lea ȋn 1211,ȋnsã tendința lor de a deveni autonomi ȋn spațiul de colonizare ȋl determinã pe rege sã-i
alunge(1225).

6. Integratã unui stat catolic,ȋntr-o lume ȋn care toleranţa religioasã era necunoscutã,Transilvania nu face
excepție de la regulile feudalismului apusean.Ȋn 1366,regele maghiar Ludovic I a instituit sistemul “ religiei
recepte” care excludea de la viaţa politicã pe oricine nu era catolic.Acest sistem politic bazat numai pe
“națiunile”catolice se va consolida prin alianţa celor trei stãri(nobilii maghiari,secuii și sașii) constituitã ȋn
1437,cunoscutã sub numele de Unio trium nationum,legiferatã prinTripartitum-ul lui Werboczi.
Aceastã organizare va rãmâne,ȋn mare,aceeași pânã ȋn sec.al-XVI-lea,când,odatã cu cãderea Ungariei
sub dominaţie otomanã,Transilvania va fi organizatã ca principat autonom sub suzeranitate otomanã.
Deși a fãcut parte din Regatul Ungariei pânã cãtre jumãtatea sec. al-XVI-lea,Transilvania și-a pãstrat
individualitatea:
~ a fost o unitate fizico-geograficã distinctã fațã de Câmpia Panoniei;zona mlãștinoasã a Tisei fãcea
dificilã legãtura cu Ungaria;
~ populaţia era preponderent româneascã și ortodoxã;
~ a avut o organizare militarã proprie,ȋn care cnejii și voievozii români au avut un rol important;
~ pãmântul Transilvaniei a reprezentat “inima teritoriului etnic românesc”;
~ românii au participat la viaţa politicã a voievodatului pânã la mijlocul sec. al-XIV-lea
sarcinã de lucru
Spuneţi lui Arpad,ducele Ungariei,stãpânul vostru,cã-i suntem datori,ca prieten unui prieten...Iar pãmântul pe care l-
a cerut bunãvoinţei noastre nu i-l vom da niciodatã...Şi nu ne tulburã cu vorbe ca acele trimise,cã e coborâtor din
neamul regelui Attila,cel ce era numit <biciul lui Dumnezeu>.Chiar dacã acela a rãpit cu sila pãmântul acesta de la
strãmoșul meu,acum ȋnsã,din milostivirea stãpânului meu,ȋmpãratul de la Constantinopol,nimeni nu poate sã-l mai
smulgã din mâinile mele” Anonymus- Gesta Hungarorum
• Cum au fost primiţi solii maghiari și ce rãspuns le-a dat Menumorut?
2. Cu ce argumente și-a motivat Menumorut refuzul de a ceda vreo parte din ţara sa?

7. 3.Ȋ ntemeierea statelor medievale românești Ţara Româneascã,Moldova și Dobrogea
3.Ȋntemeierea statelor medievale Ţara Româneascã,Moldova și Dobrogea
Constituirea statelor medievale românești a fost rezultatul
evoluţiei mai multor factori interni(dezvoltarea economicã,situaţia
demograficã corespunzãtoare,mulţimea locuitorilor,organizarea
vieţii urbane,aportul românilor din Transilvania),dar și a conjuncturii
externe favorabile(formarea Hanatului Hoardei de Aur ,factor de
echilibru ce exercita o dominaţie nominalã prin intermediul
conducãtorilor locali și criza politicã din Ungaria,care a oferit
statelor românești rãgazul necesar afirmãrii).
Ĩn evoluţia cãtre stat,Ţara Româneascã,Moldova și Dobrogea au
parcurs etape identice,douã distingându-se:cea a formaţiunilor
prestatale și cea a unificãrii lor,încununatã în spaţiul extracarpatic
de afirmarea independenţei.
﴾ Tara Romaneasca
Ĩntemeierea statului românesc dintre Carpaţii Meridionali și Dunãre fost pusã
de tradiţia literarã pãstratã de cronicile muntene pe seama “descãlecatului” din
Fãgãraș. De aici ar fi venit Negru Vodã,la sfârșitul sec. al-XIII-lea,”cu toatã casa
lui și cu mulţime de noroade” și,coborând pe apa Dâmboviţei, “a început sã facã
ţarã nouã”: mai întâi a fãcut orașul Câmpulung,apoi Argeșul unde ”și-a pus
scaunul de domnie”.Basarabeștii și boierimea de peste Olt i s-au închinat și
supus lui Negru Vodã.
Tradiţia istoricã conţine un mare adevãr:adaosul de populaţie din Transilvania
,silitã de ofensiva feudalã maghiarã împotriva instituţiilor și obiceiurilor vechi
obștești sã treacã munţii.Atunci ,la 1290,va fi trecut și un voievod din Ţara
Fãgãrașului,reţinut de tradiţie sub numele de Negru Vodã.

8. Prima etapã a formãrii Tãrii Românești este cea a formaţiunilor politice
prestatale menţionate in Diploma cavalerilor Ioaniţi,(datatã 2 iunie 1247),care
pe lângã faptul ca ne prezintã formaţiunile teritoriale existente la sud de
Carpaţi,ne relevã tabloul unei societãţi aflate în plin proces de afirmare.
A urmat apoi” rãzvrãtirea” lui Litovoi( poate cel din Diplomã sau un
urmaș)care,în perioada 1272-1290, refuzã sã recunoascã autoritatea regelui
maghiar.Confruntarea armatã s-a terminat nefericit pentru români,Litovoi cade
în luptã,iar fratele sãu Bãrbat este nevoit sã se rãscumpere contra unei
însemnate sume de bani.
Ceea ce a urmat dupã aceastã perioadã este greu de recconstituit,pentru cã
pentru jumãtate de secol informaţiile lipsesc. La capãtul acestei perioade, Ţara
Româneascã exista ca entitate statalã,condusã de un mare voievod ca unic
stãpânitor.Ĩn documente este amintit ca”fiu al lui Tihomir”; am avea astfel
succesiunea Seneslau-Tihomir-Basarab. Acţiunea începutã de Litovoi din
dreapta Oltului este continuatã astfel de voievozii din stânga Oltului,care
rezidau la Curtea de Argeș.
Întemeierea s-a produs, prin unirea cnezatelor şi voievodatelor, care, pe o cale sau alta, au recunoscut pe Basarab
ca mare voievod şi domn. La acestea a colaborat şi populaţia venită din nordul Carpaţilor. Noul stat va primi numele
de Ţara Românească, ceea ce înseamnă că statul era creaţia românilor. Basarab a izbutit să confere statului
muntean un însemnat rol în sud-estul Europei, prin alianţele politice stabilite cu bulgarii împotriva Bizanţului.
Întemeietorul statului a fost şi un strălucit luptător pentru apărarea civilizaţiei europene împotriva tătarilor.
Cât privește relaţiile cu Ungaria,într-o diplomã a regelui Carol Robert de Anjou,domnul este amintit ca”voievodul
nostru transalpin”,în consecinţã era vasal al regelui ungar.
Relaţiile bune au durat pânã în 1330,când s-a ajuns la un conflict armat a cãrui principalã consecinţã a fost
independenţa Ţãrii Românești.Cauzele acestui diferend ne sunt înfãţișate în Cronica pictatã de la Viena : îndemnat
de nobili ,regele îi cere lui Basarab” sã pãrãseascã” ţara,acuzat fiind de “necredinţã “ și de “rãzvrãtire”.Cu toate ca i-
a oferit condIţii avantajoase,trufașul rege angevin a respins oferta de pace,continuînd expediţia ,simţind efectele
drumului pustiit.Pe drumul de întoarcere,oștirea lui Carol Robert a trebuit sã traverseze o vale lungã și îngustã ,”un
loc crângos și pãduros,închis cu dese întãrituri”. Ĩn acest defileu a fost atacatã de armata lui Basarab I ,între 9-12
noiembrie 1330; este ceea ce s-a numit “bãtãlia de la Posada”.
Victoria domnului din 1330 constituie un moment de referinţã din istoria noastrã,statul dovedindu-și puterea ,iar
voievodul și-a înscris numele între oamenii de seama ai neamului nostru.

10. Ĩn perioada urmãtoare,statul se consolideazã în timpul domniilor lui Nicolae
Alexandru”(1352-1364) și a lui Vladislav Vlaicu(1364-1377).
Nicolae Alexandru Vladislav Vlaicu
Ĩntemeiază în 1359 prima Bate primele monede şi acordă în
Mitropolie ortodoxă a Ţãrii 1368 primul privilegiu negustorilor
Româneşti, asigurând braşoveni- Independenţă economică.
independenţa religioasă a ţării.

11. Fisa de lucru
1.1 Pe axa de mai jos scrieţi în ordine cronologică următoarele evenimente:
a)lupta lui Litovoi cu regele Ungariei
b) bătălia de la Posada
c) emiterea Diplomei cavalerilor ioaniţi
d) începutul domniei lui Basarab I
1247 1277 1310 1330
1.2.Pe Harta de mai jos scrie numele celor trei voievozi atestaţi în secolul al IX-lea.
1.3.Citiţi cu atenţie textul :
“Valahii s-au năpustit asupra regelui …. Şi numai prin fugă acesta a scăpat”
Cronica pictată de la Viena
Pornind de la textul de mai sus răspundeţi cerinţelor:
1. Transcrieţi numele utilizat de cronicar pentru a-i desemna pe români.
2. Precizaţi locul bătăliei.
3. Menţionaţi un domnitor care a contribuit la consolidarea Ţării Româneşti.

12. ﴾ Tara Moldovei
Constituirea statului românesc dintre Carpaţii Orientali şi
Nistru a fost socotită,de tradiţia literară târzie, tot ca produsul
unui „descălecat”. În fond, un dublu„descălecat”, al lui Dragoş
mai întâi, apoi al lui Bogdan,ambii vievozi ai Maramureşului
care, în anumite condiţii istorice, au trecut la răsărit de Munţii
Carpaţi.
Realitatea istorică a îmbrăcat, în secolul al XVII-lea, haina
legendei. Trebuia explicat „cum s-a început Ţara Moldovei”,
trebuia explicat numele ei și, de asemenea, stema ei. Şi atunci
s-a născut legenda despre vânătoarea lui Dragoş Vodă. de
asemenea, stema ei. Şi atunci s-a născut legenda despre
vânătoarea lui Dragoş Vodă. LetopiseţulŢării Moldovei până la
Aron Vodă, scris în secolul XVII şi atribuit lui Grigore Ureche,
relatează despre ieşirea lui Dragoş Vodă din Maramureş la
vânătoare, întâlnirea unui bour („au dat de o hiară ce se chiamă
bour”), pe care l-a gonit prin munţi „cu dulăi”până la şesul apei
Moldovei.
Acolo „fiindu şi hiara obosită, au ucis-o la locul unde se chiamă acum Boureni
[…]”. Apa pe malul căreia a avut loc această întâmplare s-a numit Moldova,
după numele căţelei Molda „cu care au gonit hiara aceia”. Numele apei
a dat numele ţării, Moldova, iar stema noului stat („hierul ţării”) s-a hotărât să
fie un cap de bour.
Legenda s-a creat din nevoia de explicaţie a unor fapte reale. Exista o ţară, cu
domnul, instituţiile, însemnele ei şi trebuia desluşit cum s-a ajuns aici.
Ţara Moldovei s-a dezvoltat din acumulãri proprii:datoritã achitării dărilor,s-au
reglementat relaţiile cu dominatorii asiatici, situaţia demografică s-a
îmbunătăţit,
se făcea comerţ și se se ţineau târguri, unele dintre ele fiind nuclee ale
viitoarelor aşezări urbane; exista o pătură socială superioară din rândurile
cãreia s-au ridicat fruntaşii locali, conducătorii de „ţări”, cnezate şi voievodate
de văi.

13. Către jumătatea secolului al XIV-lea şi condiţiile externe au fost
favorabile.Profitând de slãbirea dominaţiei tătare la est de
Carpaţi, regii angevini, mai ales Ludovic I şi-a făcut un program
din lichidarea tătarilor la est de Carpaţi şi asigurarea drumului
spre Marea Neagră. În 1345,Ludovic I a organizat o expediţie
împotriva lor, la campanie participând şi românii din Maramureş
sub comanda voievodului Dragoş.
Expediţia a avut loc în sudul Moldovei şi s-a terminat cu un
succes.Ȋntrucât tătarii constituiau, încă, un pericol, Ludovic s-a
hotărât să înfiinţeze aici o marcă de apărare a regatului, cu
reşedinţa la Baia( oraş care iniţial s-a numit Moldavia),, în
fruntea căreia a numit pe Dragoş, voievodul românilor din
Maramureş.
Venirea lui Dragoş în Moldova, ca
voievod dependent de regele
Ungariei,Ludovic I cel Mare, a fost
pusă de istorici la ani diferiţi, data
cea mai acceptabilă fiind
1346-1347. După cercetări mai
noi, Dragoş ar fi murit în 1354,
fiind înmormântat la Volovăţ. Lui i-
a succedat fiul său Sas şi apoi,
efemer, Balc, fiul lui Sas.

14. În paralel cu evenimentele de la răsărit de Carpaţi, Ţara
Maramureşului cunoştea o mişcare de mare interes,
condusă de voievodul Bogdan. Regii angevini ai Ungariei,
Carol Robert şi ludovic I, au voit să desfiinţeze vechile
libertăţi ale românilor, ceea ce a dat naştere la tulburări.
Românii s-au răsculat în frunte cu Bogdan din Cuhea,
pentru a-şi apăra viaţa de obşte, cu obiceiurile ei şi cu
deplina ei libertate. Revolta lui Bogdan a durat încă mulţi
ani. Când n-a mai putut rezista în Maramureş el a trecut la
răsărit de Carpaţi cu fiii, rudele şi colaboratorii săi, care au
voit să-l urmeze(1363). Venit peste munţi, în Ţara Moldovei,
Bogdan a înlăturat pe Balc, urmaşul
voievodului Sas, desemnat să urmeze părintelui său şi l-a
obligat să părăsească Moldova
şi să se întoarcă în Maramureş. Voievodul Bogdan a
devenit exponentul dorinţei de emancipare a boierilor
moldoveni şi a organizat rezistenţa împotriva oştirii lui
LudovicI, care nu putea să consimtă la pierderea controlului
dincolo de Carpaţii Orientali.
Intervenţia regelui maghiar a fost inutilă, Ţara Moldovei n-a
mai putut fi recuperată(într-un document regal se vorbeşte
despre restaurarea „Ţării Moldovei”). În anul 1364
armata lui Ludovic cel Mare a suferit o grea înfrângere în
Ţara Moldovei şi suveranul maghiar a trebuit să renunţe la
„restaurarea” pe care şi-o dorea.
Dovadă este documentul din 2 februarie 1365, socotit un
adevărat „act de naştere” al statului independent Ţara
Moldovei. Regele Ludovic I al Ungariei răsplătea, prin
documentul citat, pe Balc, fiul lui Sas, pentru „serviciile sale
strălucite” pe care i le fãcuse regelui maghiar.
Apãrea astfel “a doua libertate” româneascã.

15. Consolidarea statului nou format s-a realizat în timpul domniilor lui Petru I Muşat(1375-1391) şi a lui Roman
I(1391-1394).
Petru I Roman I
Muș depune jurământul omagial regelui
~ la 26 septembrie 1387at
polonez ~ se încheie procesul de extindere a Moldovei
~ interesele economice ale Poloniei cereau această până la mare, încorporând Ţara de Jos, cu Cetatea
Albă.
alianţă
~în 1385 acordă un împrumut de 3000 de ruble lui Vladyslav
Iagello pentru care i-ar dat amanet Haliciul cu teritoriul
aferent, inclusivPocuţia (suma echivala cu 538 kg argint
fin sau 52 kg aur fin)
~ bate primele monede de argint şi de aramă de un gros şi o
jumătate de gros
~ organizează cancelaria domnească şi emite primele
documente interne ale Moldovei
~ stabileşte capitala la Suceava
~ a construit prima catedrală pentru Mitropolia
Moldovei, Biserica Mirăuţilor şi, probabil, vechea

16. ﴾ Ţara Dobrogei
Formarea statelor româneşti se încheie cu cea a statului
dobrogean situat între Dunăre şi Marea Neagră.
Aici este situată "Ţara Cărvunei", unitate politică aflată sub
autoritatea religioasăa Patriarhiei din Constantinopol.
În anul 1346 este menţionat drept conducător al statului
dobrogean - Balica, urmat după1350 de Dobrotici. Ultimul
extinde teritoriul statului său până la gurile Dunării, intrând
înconflict cu negustorii genovezi de la Vicina şi Chilia. Urmaşul
lui Dobrotici-Ivanco, încheie un tratat de pace şi comerţ cu
genovezii, bate monedă proprie, în 1388, Ivanco participă la
luptele cuotomanii, căzând în timpul bătăliei.Tot atunci domnul
Ţării Româneşti Mircea cel Bătrân a luat în stăpânire Ţara
Dobrogei.Acest eveniment contura începutul unui proces de
unificare a Ţărilor Române, care nu s-adesfăşurat din cauza
condiţiilor externe nefavorabile. După câţiva ani de viaţă unitară
încomponenţa Ţării Româneşti, Dobrogea, ca şi alte teritorii
balcanice, a fost inclusă încomponenţa Imperiului otoman .

17. 4. Institutii medievale romanesti
dOMnia
Instituţia centrală era domnia. Domnul ţării avea atribuţii: executive, legislative, judecătoreşti, militare şi religioase
Domnia era
instituţia
centralã.Domnul
ţãrii avea atribuţii Domnia
executive,legislativ
e,judecãtorești,milit
are şi religioase.Ca
formã de guvernare
,erau monarhii
electiv-ereditare.
sFaTul dOMnesc adunãrile de Biserica
sTãri arMaTa
Sfatul Domnesc Biserica Armata
Românii erau
Era un organ Oastea cea mică
Adunarea ţării ortodocși în toate
executiv care îl (oaste permanentă)
era organ juridic cele trei ţãri.
ajuta pe domn în oastea cea mare
consultativ şi era Petru I Mușat a
conducerea statului (era mobilizată în
convocat pentru înfiinţat
Era format din caz de război şi era
alegerea Mitropolia
boierii cu formată din
domnului Moldovei,iar
dregãtorie(Banul steagurile boiereşti
ţării,hotãrârea Nicolae
Olteniei,Portarul şi steagurile
pãcii și a Alexandru-cea a
Sucevei). obştilor libere.
rãzboiului. Ţãrii Românești.

18. IMPORTANŢA
FORMĂRII
STATELOR
MEDIEVALE
ROMÂNEŞTI
A fost o perioadă de Românii şi-au Ĩn secolele următoare
Poziţie geografică s-au afirmat prin
progres pentru păstrat şi afirmat participarea la frontul
deosebită
români identitatea naţională comun antiotoman
A favorizat A devenit o
Ĩntre Europa Taxele percepute
comerţul şi
Apuseană şi cea
întrepătrunderea
negustorilor duceau ,,poartă a
Răsăriteană venituri domniei creştinătăţii”
culturală
La intersecţia
drumurilor
comerciale,ce legau
Europa centrală de
Marea Neagră

19. Fișã de
lucru
REBUS: FORMAREA STATELOR MEDIEVALE ROMÂNEŞTI
ORIZONTAL: 1) Primul domn al Ţării Româneşti (1310?-1352), zis şi Întemeietorul. A pus bazele statului medieval Ţara
Românească. Numele său este legat şi de obţinerea independenţei Ţării Româneşti de sub dominaţia Ungariei în urma luptei
de la Posada (1330). – Cap de copil! 2) Imperiu care va îngloba Dobrogea în graniţele sale după anul 1417. Dobrogea a
revenit în graniţele statului român în anul 1878, în urma participării României la Războiul de Independenţă (1877-1878). –
Biograf român contemporan (Alexandru) 3) Gabriel Eduard. – Unele care se îmbolnăvesc greu. 4) Termen folosit în vechile
cronici medievale pentru a desemna întemeierea Ţării Româneşti şi a Moldovei. 5) Vergea de lemn, cu un vârf ascuţit (de fier,
os, piatră) la un capăt, iar la celălalt cu două aripioare înguste, folosită în trecut ca proiectil de vânătoare sau de luptă,
aruncată dintr-un arc încordat (pl.). 6) A se isca. 7) Mioară. - Tijă de metal filetată şi prevăzută cu floare la unul din capete,
care serveşte la asamblarea unor piese. 8) Nicolae Ionescu. – Sunetul tobei. – Perioadă lungă. 9) Stat care şi-a impus
dominaţia asupra spaţiului românesc în perioada de întemeiere a statelor medievale româneşti. În Ţara Românească,
dominaţia acestui stat a fost eliminată de Basarab I în urma luptei de la Posada (1330) iar în Moldova de către Bogdan.
Independenţa Moldovei a fost recunoscută de către acest stat în anul 1365. Spre deosebire de Dragoş, Bogdan a eliminat
dominaţia acestui stat, motiv pentru care el este considerat adevăratul întemeietor al Moldovei. – Două beţe. 10) Stat
medieval românesc cuprins între Dunăre şi Marea Neagră, constituit la sfârşitul secolului al XIV-lea. După 1417, acest stat a
intrat sub stăpânirea Imperiului Otoman.
VERTICAL: 1) Voievod din Maramureş care s-a răzvrătit împotriva regalităţii maghiare, trecând la est de Carpaţi în
jurul anului 1359. Este considerat adevăratul întemeietor al statului medieval Moldova deoarece, spre deosebire de Dragoş,
nu a acceptat dominaţia Ungariei. – Gol. 2) Necredincioasă. - Grupare funcţională monovalentă rezultată prin înlocuirea unui
atom de hidrogen din molecula amoniacului (chim.). 3) Răsare soarele! – Populaţie de origine germanică, colonizată în
Transilvania de către regii Ungariei în scopul consolidării stăpânirii lor în această regiune. – Gabriel Bethlen. 4) Prieten. –
Grupă de populaţii venite din Asia în secolul al XIII-lea. Au creat în estul ţării noastre statul Hanatul Hoardei de Aur.
Decăderea puterii lor în secolul al XIV-lea a creat condiţii favorabile pentru procesul de întemeiere a Ţării Româneşti şi
Moldovei (sg.). 5) Unele care n-au mai plecat. – Maşină de teren. 6) A declara nul. – Sat în Sibiu. 7) „ ... – Vodă”, voievod
legendar din Ţara Făgăraşului care, pe la 1290-1291, a coborât cu oamenii săi la sud de Carpaţi. Cronicarii medievali îl
consideră întemeietorul Ţării Româneşti. – Andreea Esca. 8) Nota maximă. – A doua notă muzicală. 9) Cupru (simb.) –
Avantaje. 10) Formă de organizare străveche a populaţiei autohtone daco-romane şi apoi române. Prin unificarea acestor
formaţiuni, s-au format cnezatele şi voievodatele. Iar prin unificarea acestora sub o autoritate centrală s-au constituit statele
medievale româneşti extracarpatice (sg.). - Centrul Moldovei Mici, marca de apărare organizată la est de Carpaţi de către
regele maghiar Ludovic I de Anjou în fruntea căreia l-a numit pe Dragoş. Această marcă de apărare a constiuit nucleul
statului medieval Moldova şi avea capitala la Baia.
DICŢIONAR: ZUB, MIA, TAM, AMINO, SMIG

20. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
2
3
4
5
6
7
8
9
10

21. Fisã de lucru
Din diagrama de mai jos scrieţi:
a) atribuţiile domnitorului;
b) care era cea mai importantă dregătorie din Tara Românească;
c) Din ce era formată oastea cea mare a ţării?
d) numiţi doi dregători;
e) cine erau cei care formau sfatul domnesc?
f) numiţi dinastia Ţării Româneşti.
O r g a n iz a r e a p o lit ic o - in s it t u t io n a lã a s t a t e lo r m e d ie v a le r o m â n e s t i
D o m n u l t ã r ii
a u t o r it a t e le g is la t iv ã , e x e c u t iv ã ,
a d m in s t r a t iv ã , m ilit a r ã , ju d e c ã t o r e a s c ã
S fa t u l d o m n e s c A d u n a r e a t ã r ii
fo r m a t d in b o ie r ii fo r m a t ã d in b o ie r i s i
c u d r e g ã to r ie t ã r a n i lib e r i
P o r t a r u l S u c e v e i ( M o ld o v a ) C e ila lt i d r e g ã t o r i
B a n u l O lt e n ie i ( T a r a R o m â n e a s c ã ) v o r n ic u l, lo g o fã t u l, s p ã t a r u l,
p o s t e ln ic u l, s t o ln ic u l, e t c
A rm a ta
d o m n it o r u l e r a c o m a n d a n t s u p r e m
s i p u r t a t it lu l d e " v o ie v o d "
O a s t e c e a m ic ã O a s te a c e a m a re
s u b a u to r ita te a p e r m a n e n t ã fo r m a t ã d in s t e a g u r ile b o ie r e s t i
a v o ie v o d u lu i s i s t a g u r ile o b s t ilo r s a t e s t i lib e r e

22. Testul de evaluare sumativã propus pentru unitatea de învãţare”Statul medieval și instituţiile sale” reflectă următoarea
matrice de specificaţii:
Competenţe
Conţinuturi 1.2 3.1 3.3 3.4 3.5
Formaţiuni
politice românești
și statele vecine X X
Transilvania de la
voievodat la
principat X X
Ȋntemeierea
statelor medievale
Ţara Româneascã,
Moldova și X X X X X
Dobrogea
Instituții
medievale
românești X X
Competenţele specifice:1.2 Utilizarea termenilor istorici specifici faptelor istorice din spaţiul românesc în Evul Mediu, în diferite
1.2
situaţii de comunicare (scrisă sau orală) ;3.1. Localizarea în timp şi spaţiu a faptelor din istoria românilor, desfăşurate în Evul
Mediu, pe baza surselor istorice;3.3. Analizarea unui fapt istoric din istoria românilor în Antichitate sau în Evul Mediu, pe baza
istorice;3.3.
surselor istorice;3.4. Compararea informaţiilor din surse istorice, referitoare la un aspect al civilizaţiei româneşti în Evul Mediu, în
istorice;
vederea acceptării unor puncte de vedere diferite ;3.5 Recunoaşterea relaţiilor de cauzalitate, în surse istorice date, referitoare la
3.5
fapte istorice din istoria românilor, în Evul Mediu

23. TesT de eValuare suMaTiVã
Subiectul I: 20 de puncte
Pe harta de mai jos, scrieţi numele formaţiunilor politice atestate de”Gesta Hungarorum”,respectiv cele
atestate de “Diploma cavalerilor ioaniţi”.

24. Subiectul II :
70 puncte
Citiţi cu atenţie textele de mai jos:
D. “[...] şi s-au luptat între ei cu înverşunare, dar ostaşii ducelui Gelu au fost biciuiţi şi mulţi dintre ei au fost şi
omorâţi
şi încă mai mulţi făcuţi prizonieri. Cînd a văzut aceasta ducele Gelu, casă-şi scape viaţa a luat-o la fugă [...]
soldaţii lui Tuhutum, urmărindu-l în fuga mare, au omorât pe Gelu lângă râul Copos. Atunci, locuitorii acelei
ţări, văzând moartea domnului lor, de bunăvoie dând mâna şi-a ales ca domn pe Tuhutum. [...]” –Gesta
Hungarorum
B. “[...] deoarece acel preceptor, în numele casei ospitalierilor, s-a îndatorat de bună voie, pe sine şi casa
ospitalierilor, să ia arme pentru ajutorarea regatului nostru în vederea apărării credinţei creştine[...] şi să ne
dea sfat şi ajutor credincios[...] îi dăm şi dăruim lui, şi prin dînsul numitei case, întreaga ţară a Severinului
împreună cu munţii ce ţin de ea[...], precum şi cnezatele lui Ioana şi Farcaş, până la râul Olt, afară de
pământul cnezatului voievodului Litovoi, pe care îl lăsăm românilor aşa cum l-au stăpânit ”
“Diploma cavalerilor ioaniţi”,
1247
C.“Bogdan, voievodul valahilor din Maramureş, cu ajutorul valahilor de acolo a trecut în taină în Ţara Moldovei,
supusă coroanei ungureşti … Deşi a fost atacat în mai multe rânduri, chiar de oştile regelui, totuşi crescând
numărul valahilor în aceasă ţară, ea s-a mărit, făcându-se o domnie.” “Cronica lui Ioan de Târnave”
Pornind de a aceste texte, răspundeţi următoarelor cerinţe:
1.Scrieţi, în spaţiile punctate de mai jos:
1.1- litera textului referitor la evenimentele din secolul al XIV-lea .....................
1.2- litera textului referitor la evenimente din interiorul arcului carpatic .....................
1.3- litera textului referitor la evenimente din teritoriul est-carpatic .....................
1.4- litera textului referitor la evenimente din teritoriul sud-carpatic .....................
1.5- literele textelor care descriu confruntări dintre români şi maghiari................................

25. 2.Transcrieţi, în spaţiul punctat de mai jos, fragmentele referitoare la o urmare a confruntărilor dintre români şi maghiari.
2 x 0,5p
.................................................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................................
3.Comparaţi textele A şi C. Identificaţi o asemănare şi o deosebire între evenimentele descrise de cele două texte.
2x 0,5 p
.................................................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................................
...................................................................... ........................................................................................................................
4. Puteţi utiliza textul C în prezentarea procesului de întemeiere a Moldovei? Explicaţi răspunsul dat: 20p
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................................
5.Ĩn textele de mai sus este menţionat numele unei instituţii medievale românești. Precizaţi care era rolul acesteia în stat!
...............................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
15p

26. BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
• Se punctează oricare alte formulări/ modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total acordat pentru test la 10.
Subiectul I : 20 de puncte
-câte 0,25 de puncte pentru cele 8 formaţiuni prestatale identificate pe hartã (8 x 0,25=20p)
Subiectul II: 70 de puncte
II.1. câte 15 puncte distribuite astfel:
1.1-0,25 pentru scrierea literei textului referitor la evenimentele din secolul al XIV-lea
1.2-0,25 pentru litera textului referitor la evenimente din interiorul arcului carpatic
1.3-0,25 pentru litera textului referitor la evenimente din teritoriul est-carpatic
1.4- 0,25 pentru litera textului referitor la evenimente din teritoriul sud-carpatic
1.5- câte 0,25 pentru literele textelor care descriu confruntări dintre români şi maghiari(0,25 X 2=0,50)
II.2. câte 0.50 pentru transcrierea celor douã fragmente referitoare la o urmare a confruntărilor dintre români şi
maghiari (0,50 x 2= 10 puncte)
II.3. câte 0.50 pentru menţionarea unei asemãnãri / a unei deosebiri între evenimentele descrise de textele A și C
(0,50 x 2= 10 puncte)
II.4. 20 de puncte distribuite astfel:
- 15 puncte pentru prezentarea etapelor;
- 5 puncte pentru precizarea importanţei constituirii statului medieval Ţara Moldovei.
II.5. 15 puncte distribuite astfel:
-5 puncte pentru rãspunsul “ domnia”;
-15 puncte pentru precizarea rolului acesteia în stat.
Total: 100 de puncte